Sunteți pe pagina 1din 7

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

-Psihologia educaţiei-

Proiect realizat de :
Preda Alexandra-Georgiana
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Secţia Neerlandeză
CUPRINS

 Ce este inteligenta ?
……………………………………………………
… pag. 3
 Tipuri de inteligenta
……………………………………………………
… pag. 4
 Despre inteligenta emotionala
………………………………………. pag. 5

************

 Bibliografie /
Webografie……………………………………
…………… pag. 8

2
CE ESTE INTELIGENŢA?

Inteligenţa este facultatea de a descoperi proprietăţile obiectelor şi


fenomenelor înconjurătoare, cât şi a relaţiilor dintre acestea, dublată de
posibilitatea de a rezolva probleme noi.

Inteligenţa unui sistem nu este definită de modul în care este el


alcătuit, ci prin modul în care se comportă.

Termenul de inteligenţǎ este prezent din timpuri imemorabile în


limbajul natural, consacrat în literaturǎ (vezi Cicero) şi caracterizeazǎ (sub
diverse unghiuri) puterea şi funcţia minţii de a stabili legǎturi şi a face
legǎturi între legǎturi: este ceea ce sugereazǎ inter-legere, reunind douǎ
sensuri-acela de a discrimina între şi a lega (a culege, a pune laolaltǎ).
Exprimând acţiuni şi atribute ale omului totodatǎ, faber şi sapiens,
inteligenţa n-a putut (nici dupǎ ce a devenit obiect al ştiinţei) sǎ beneficieze
de o definiţie clasicǎ, prin delimitǎri de gen proxim şi diferenţǎ specificǎ.

3
În psihologie, inteligenţa apare “atât ca fapt real, cât şi ca unul
potenţial, atât ca proces, cât şi ca aptitudine sau capacitate, atât formǎ şi
atribut al organizǎrii mintale, cât şi a celei comportamentale.

TIPURI DE INTELIGENŢĂ

Istoricul cercetărilor realizate asupra inteligenţei a condus specialiştii


spre mai multe opinii, diferite la prima vedere, însă apropiate după o mai
atentă observaţie.

Astfel, în accepţiunea lui Stephen Covey, avem de-a face cu 4


tipologii ale inteligenţei dintre care cele mai cunoscute şi des analizate
sunt:
• Gândirea (IQ) – reprezintă abilitatea de a analiza, raţionaliza şi
comunica;
• Simţul (EQ) – numit şi “creierul stâng”, reprezintă conştiinţa de sine,
auto-cunoaşterea, empatia.

În accepţiunea lui Howard Gardner (părintele modelului Inteligenţelor


Multiple) avem de-a face cu 7 inteligenţe, şi anume :

o Inteligenţa vizual – spaţială ; este folosită în activităţi precum :


citit, scris, construit, pictat, interpretarea imaginilor etc.
o Inteligenţa verbal – lingvistică ; folosită cel mai des în activităţi
precum : ascultarea, vorbitul, scrisul, explicarea unor concepte
etc.
o Inteligenţa logic – matematică ; utilizată pentru: a rezolva
probleme, a lucra cu concepte abstracte, calcule matematice
etc.
o Inteligenţa kinestetica ; folosită în activităţi ca : dansul, sportul,
teatru, limbajul corpului etc.

4
o Inteligenţa muzicala ; utilizată în activităţi ca : fluieratul, cântatul, folosirea
instrumentelor muzicale, compunerea melodiilor etc.
o Inteligenţa interpersonală ; folosită în activităţi ca : ascultarea,
folosirea empatiei, lucrul în echipă, observarea stărilor sufleteşti
etc.
o Inteligenţa intrapersonală ; folosită în activităţi ca : cunoaşterea
propriilor puteri şi slăbiciuni, autoevaluarea, descoperirea
sinelui.

Autorul spune că deşi aceste inteligenţe nu sunt neapărat dependente


una de alta, rareori ele sunt folosite independent. Orice persoană normală
are un anumit coeficient din fiecare dintre aceste inteligenţe, în schimb
modalităţile în care acestea variază sau se combină sunt la fel de diferite
precum chipurile sau personalităţile indivizilor.

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ
Începând cu anul 1995, de la prima publicare a cărţii lui Daniel
Goleman pe această temă, inteligenţa emoţională a devenit unul dintre
conceptele cele mai dezbătute în Statele Unite ale Americii. De exemplu,
când Harvard Business Review a publicat un articol în anul 1998, acesta a
atras un număr mai mare de cititori decât a făcut-o oricare alt articol din
această publicaţie în ultimii 40 de ani. Când managerul general al Johnson
& Johnson a citit acest articol, a fost atât de impresionat încât a trimis copii
ale acestuia la mai mult de 400 de top-manageri din întreaga lume.

În cartea sa, Goleman prezintă o multitudine de informaţii interesante


legate de creier, emoţii şi comportament. Totuşi, Goleman descria foarte
puţine idei originale, deşi cartea cuprindea şi câteva din propriile paradigme
şi credinţe. În principal, ceea ce a făcut el a fost să colecteze munca mai
multor oameni, să o organizeze şi să îi dea o formă comercială. Din 1995,
Goleman s-a concentrat mai mult asupra cercetării ştiinţifice despre
inteligenţa emoţională.

Îmbinând propriile analize şi cercetări cu rezultatele obţinute până


atunci în domeniu, Goleman arăta în prima carte că, în esenţă, avem două
creiere, respectiv două minţi: cea raţională şi cea emoţională. Inteligenţa
emoţională - ale cărei componente sunt: autocunoaşterea, auto-reglarea,
auto-motivarea, empatia şi abilitatea de a stabili relaţii cu ceilalţi –

5
determină modul în care ne descurcăm cu propriile emoţii şi cu ale
celorlalţi.

In viziunea lui Daniel Goleman (1998) IE este formata din cinci


factori: cunoasterea propriilor emotii (self awarness), managementul
emotiilor (self regulation), motivare, recunoasterea emotiilor la altii
(empatie) si relatiile interpersonale (social skills).

Cercetarile din ultimele decenii

In ultimii 40 de ani, psihologia, psihologia sociala, biologia, biologia


evolutionista, neuro-biologia, bio-chimia, managementul si-au indreptat atentia
asupra emotiilor si asupra proceselor care au loc in corpul nostru atunci
cand traim diferite emotii. In lume exista acum institute specializate care
cerceteaza emotiile.

Rezultatele sunt foarte incurajatoare si demonstreaza ca reusita in viata a


omului depinde de pana la patru ori mai mult de inteligenta emotionala (QE) decat
de inteligenta rationala (QI). Intelectul a ramas un important, dar nu cel mai
important, factor care ne asigura succesul, alaturi de inteligenta emotionala. Cele
doua minti ale noastre, inima si capul, pot sa functioneze in armonie si se pot
completa reciproc :

EQ versus IQ

Cand ne referim la inteligenta intelegem cel putin doua lucruri:


- intelectul (IQ) si
- inteligenta emotionala (EQ).

6
"In mod traditional puterea creierului este data de IQ, insa cu cat lumea
devine mai complexa inteligenta emotionala trece pe primul plan" (Daniel
Goleman).
Cercetarile au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau in viata
depinde 80% de inteligenta emotionala si doar 20% de intelect. In cazul liderilor
inteligenta emotionala contribuie cu pana la 90% la succes. Asta nu inseamna ca
rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continua sa fie important, dar nu cel mai
important. Creierul omului este facut ca sa iubeasca in primul rand.

In tabelul de mai jos se afla o sinteza a rezultatelor celor mai recente


cercetari si o comparatie intre IQ si EQ :

BIBLIOGRAFIE & WEBOGRAFIE :

• www.wikipedia.org
• www.scribd.com
• „Inteligenta emotionala” – Daniel GOLEMAN
• Dicţionar de psihologie – Paul POPESCU - NEVEANU