Referat:

Piața asigură rilor

în Republica
Moldova
Disciplina: Finanțe
Profesor: Rodica Cernit
Elaborat de: Amarfii Mihaela
Grupa: MKL 282
Asigurarea- un mijloc de protecție împotriva pierderilor financiare. Este o formă de gestionare a
riscurilor, utilizată în principal pentru a se asigura împotriva riscului unei pierderi contingente
sau incerte.

Istoric

Metodele de transfer sau de distribuire a riscurilor au fost practicate de către

comercianții chinezi și babilonieni încă din al 3-lea și al 2-lea mileniu î.Hr. Comercianții chinezi
care călătoresc pe malurile râurilor înșelătoare își vor redistribui mărfurile în mai multe vase
pentru a limita pierderea datorată oricărei capcane a unei singure nave. Babilonienii au
dezvoltat un sistem care a fost înregistrat în celebrul Cod al lui Hammurabi, c. 1750 î.Hr.,
practicat de negustorii de navigație mediteraneeni timpurii. Dacă un comerciant a primit un
împrumut pentru a-și finanța expedierea, ar plăti creditorului o sumă suplimentară în schimbul
garanției creditorului de a anula împrumutul în cazul în care transportul a fost furat sau pierdut
pe mare.

Circa 800 î.Hr., locuitorii din Rodos au creat „media generală”. Acest lucru a permis grupurilor
de comercianți să plătească pentru a se asigura că bunurile lor sunt expediate împreună.
Primele colectate vor fi folosite pentru a rambursa orice comerciant a cărui bunuri au fost
scoase din circulație în timpul transportului, fie datorită furtunii, fie scufundării.

Contractele de asigurare separate (adică, polițele de asigurare care nu sunt însoțite de

împrumuturi sau de alte tipuri de contracte) au fost inventate în Genova în secolul al XIV-lea,
precum și fondurile de asigurare susținute cu garanții de bunuri imobile. Primul contract de
asigurare cunoscut datează din Genova în 1347, iar în secolul următor s-a dezvoltat o asigurare
maritimă, iar primele erau variabile intuitiv cu riscuri. Aceste noi contracte de asigurare au
permis ca asigurarea să fie separată de investiții, o separare a rolurilor care s-au dovedit mai
întâi utile în asigurare maritimă.

Conceptul de piață

Cadrul organizatoric şi metodologic în care se realizează operaţiile de asigurare, respectiv

activitate de asigurare constituie piaţa asigurărilor.

Creşterea şi diversificarea activităţii economice şi implicit a schimburilor internaţionale de

valori au dus la creşterea şi dezvoltarea unor pieţe active şi concurente de asigurări şi reasigurări.
Asigurările şi reasigurările sunt marcate de un grad ridicat de eterogenitate determinat de
existenţa unei mari diversităţi de tipuri şi categorii de afaceri.

Operatorii specifici pe piața asigurărilor sunt: asigurătorul și asiguratul.

 Asigurătorul, în această calitate, lansează oferta de asigurare în temeiul unei legi, în cazul
asigurărilor obligatorii sau în virtutea unui contract, în cazul asigurărilor facultative. Asiguratul,
ca operator, îşi manifestă cererea de asigurare în funcţie de interes, potenţa sa financiară sau
chiar în virtutea legii, în cazul asigurărilor obligatorii.

Parametrii pieţei asigurărilor sunt oferta şi cererea de asigurare. Oferta de asigurare este
susţinută de societăţile comerciale de asigurare, persoane juridice autorizate legal să funcţioneze
pe piaţa asigurărilor şi care au capacitate financiară corespunzătoare. Oferta de asigurare este
impusă, în cazul asigurării prin efectul legii, dar ea este liberă în cazul asigurărilor facultative.
Lipsa ofertei în asigurări, indiferent de cauze, generează alternative de autoprotecţie sau
autoasigurare, acţiuni de economisire, etc.

Cererea de asigurare este expresia manifestării unor persoane fizice şi juridice ca asiguraţi cu

interesul acestora pentru protecţia bunurilor, integrităţii persoanei, etc. Faţă de variatele riscuri
care le pot afecta. Cererea de asigurare se încadrează într-o anumită structură tipologică putându-
se identifica: cerere potenţială şi cerere reală, cerere satisfăcută şi cerere nesatisfăcută, cerere
amânată, etc. Evoluţia şi mutaţiile structurale ale cererii de asigurare se află sub incidenţa
condiţiilor social-economice ale perioadei de referinţă, a condiţiilor legislative, a facilităţilor
oferite pe plan juridic şi financiar, precum şi a interesului privind promovarea diferitelor forme
de asigurare, atât din partea societăţii de asigurare cât şi a asiguraţilor.

Piaţa asigurărilor constituie un concept complex, dinamic, cu valenţe practice pe plan naţional

şi internaţional.

Caracteristicile și structura pieței asigurărilor

Piaţa asigurărilor poate fi caracterizată prin starea sau modul de manifestare a relaţiilor pe care
le implică, prin dimensiune, prin cadrul organizaţional precum şi prin modul de realizare a
concurenţei.

Starea pieţei asigurărilor : reflectă caracterul concurenţial sau neconcurenţial al acesteia. Piaţa
concurenţială se caracterizează prin existenţa şi funcţionarea în cadrul naţional a mai
multor societăţi de asigurare în regii autonome şi concurenţial. Fiecare societate de asigurare
încearcă să ocupe un segment de piaţă cât mai mare. În acest scop oferta de asigurare se
diversifică, condiţiile de asigurare devenind concurenţiale. O piaţă concurenţială caracterizează
ţările cu economie liberală.

Piaţa neconcurenţială a asigurărilor este specifică sistemelor social-economice în care oferta de

asigurare se realizează printr-o singură societate de asigurare, care deţine monopolul absolut al
pieţei respective. În această piaţă lipseşte competiţia, dar societatea de asigurare este constrânsă
să promoveze o stare concurenţială a ofertei pentru a stimula cererea de asigurări. În acest scop
se practică pârghii variate ( diversificarea ofertei, clauze şi condiţii de asigurare adaptate la
cererea unor categorii de asiguraţi, publicitate, promovarea prin efectul legii a unor asigurări).

Dimensiunea pieţei asigurărilor :  poate fi estimată în funcţie de câţiva factori esenţiali şi anume :

 Cererea de asigurare reală manifestată

 Suportabilitatea financiară a asigurării
 Interesul în asigurare

Cererea de asigurare influenţează dimensiunea pieţei asigurărilor numai în procesul confruntării

ei cu oferta. Prin urmare mărimea pieţei asigurărilor se poate aprecia în funcţie de numărul de
contracte încheiate în perioada de referinţă, numărul poliţelor de asigurare active, valoarea
primelor de asigurare încasate, cuantumul sumelor asigurate în aceiaşi perioadă, mărimea
angajamentelor asumate de societatea de asigurare la un moment dat. Suportabilitatea financiară
a asigurării se află în corelaţie cu dezvoltarea economică şi accesul la venit, iar interesul este
potentat de nivelul de cultură şi de instruire, de relaţiile de proprietate şi de alţi factori.

Piața asigurărilor în Republica Moldova

Necesitatea dezvoltării pieţei financiare din Republica Moldova, în cadrul căreia, prin
mecanismele specifice economiei de piaţă, capitalurile disponibile să fie alocate sectoarelor
economice performante, implică creşterea rapidă şi pe baze solide a sectorului asigurărilor care,
pe lîngă faptul că permite absorbţia şocurilor accidentale în viaţa economică şi socială,
colectează şi redistribui importante fonduri temporar disponibile.

Din motive de ordin obiectiv, dar şi subiectiv, Republica Moldova este mult rămasă în urmă din
toate punctele de vedere în raport cu fostele ţări socialiste din Europa Centrală cu care se află în
concurenţă pentru investiţii străine directe, accesul la finanţări internaţionale pentru dezvoltarea
infrastructurii şi, nu în ultimul rând, pentru a accede în organizaţiile de integrare europeană.

Pentru crearea şanselor de integrare europeană, este necesară alinierea Moldovei la nivelul de
performanţă economică, la modul de înregistrare şi structurare a informaţiilor şi aplicarea
consecventă a normelor dreptului internaţional public şi privat în relaţiile internaţionale. Este de
asemenea necesară crearea instituţiilor şi pregătirea specialiştilor care să asigure interfaţa cu
organizaţiile intergraţioniste. Piaţa de asigurări din Republica Moldova a apărut în anul 1991 în
baza cârmuirii Asigurării de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, formând apoi Compania
comercială „QBE ASITO”. La începutul anului 1997 pe piaţa de asigurări activau mai mult de
50 de companii. Apoi după înregistrarea companiilor au rămas să activeze 33 de companii de
asigurări care îndeplinesc mai mult de 80 genuri de servicii de asigurări.

Piaţa de asigurări reprezintă totalitatea relaţiilor economice de vânzare-cumpărare a unui

serviciu creat în scopul apărării intereselor persoanelor fizice şi juridice. Pentru o funcţionare
corespunzătoare a acestei pieţe se respectă legile economice ale cererii şi ofertei. Piaţa de
asigurări este o organizaţie constituită ca persoană juridică, care îşi desfăşoară activitatea pe un
anumit teritoriu şi se supune reglementărilor în vigoare. Dezvoltarea pieţei financiare din
Republica Moldova, în cadrul căreia prin mecanismele specifice economiei de piaţă, capitalurile
disponibile să fie alocate sectoarelor economice performante, implică creşterea rapidă şi pe baze
solide a sectorului asigurărilor care, pe lângă faptul că permite absorbţia şocurilor accidentale din
viaţa economică şi socială, colectează şi redistribui importante fonduri temporar disponibile.
Tabelul nr 1. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai pieţei asigurărilor din RM
Sursa : Datele Departamentului de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova

* PIB în preţuri curente

** Numărul mediu anual al populaţiei

În anul 2019, companiile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat prime brute
subscrise în valoare de 1,62 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 7% sau 106,5 milioane lei,
faţă de perioada similară din 2018, când valoarea primelor brute subscrise totaliza 1,51 miliarde
lei, a precizat Valeriu Chiţan, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).

La situaţia din 31 decembrie 2019, activitate licenţiată pe piaţa asigurărilor au desfăşurat 13

companii de asigurări, inclusiv o companie cu licenţa suspendată.
 Din volumul total de prime brute subscrise la nivelul pieţei asigurărilor, asigurările de viaţă au
generat prime brute subscrise în valoare de 101 milioane lei, în creştere cu 1%, faţă de 2018,
când valoarea primelor brute subscrise însuma 100 milioane lei. În acelaşi timp, primele brute
subscrise din asigurările generale au constituit 1,52 miliarde lei, fiind în creştere cu 7,5% faţă de
anul 2018, când valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,41 miliarde lei.

Conform oficialului CNPF, ponderea asigurărilor generale în totalul primelor brute subscrise a
constituit 93,8%, iar cea a asigurărilor de viaţă – 6,2%, cota asigurărilor obligatorii a constituit
42% (683,1 milioane lei) şi, respectiv, cea a asigurărilor facultative – sub 58% (941,6 milioane
lei).

“Reformarea cadrului naţional de reglementare şi supraveghere non-bancară şi armonizarea

acestuia cu legislaţia UE, s-au axat pe preocupările aferente procesului de evaluare şi
supraveghere a asigurătorilor, îmbunătăţirea cadrului de guvernanţă corporativă, precum şi
asigurarea unui management prudent şi responsabil în materie de gestionare a riscurilor,
respectiv, deţinerea unui capital adecvat în raport cu riscurile asumate”, a spus Valeriu Chiţan.

Cele mai semnificative schimbări au vizat structura şi dimensiunea activelor; remodelarea

metodelor de calcul a rezervelor tehnice, mai cu seama a celor (rezervelor) de daune; cerinţele
pentru acoperirea marjelor de solvabilitate (astfel, mărimea capitalului propriu urmează a fi
acoperită (100%) cu active lichide (preponderent, valori mobiliare de stat, conturi de decontare şi
de depozit)).

“Obiectivul acestor modificări îl constituie capitalizarea entităţilor. Menţinerea unui capital

adecvat, atât la nivel cantitativ, cât şi din punctul de vedere al calităţii (prin acoperirea acestuia
cu active eligibile) trebuie să fie un obiectiv primordial al companiilor de asigurare, atingerea
căruia va asigura buna funcţionare a acestora şi menţinerea încrederii consumatorilor de servicii
de asigurare”, a completat oficialul CNPF.

“Cu consilierea şi expertiza Băncii Mondiale, CNPF a elaborat un nou cadru juridic de
reglementare aferent domeniului asigurărilor – proiectul de Lege privind activitatea de
asigurare/reasigurare (care transpune parţial Directiva Solvabilitate II) şi proiectul de Lege
privind răspunderea civilă auto (RCA). La moment, suntem în proces de avizare/consultare şi
susţinere a acestora pe platforma guvernamentală şi parlamentară. Prin urmare, în perioada
următoare, industria locală de asigurări va fi îndemnată să se conformeze “noilor reguli”, în
spiritul standardelor eurocomunitare”, a adăugat el.
Astfel, în privinţa perspectivelor pentru anul 2020, piaţa va fi supusă evaluării în baza unor
simulări de criză, necesare a fi efectuate atât de către asigurători, cât şi de către Autoritatea de
Supraveghere în vederea transpunerii prevederilor acquis-ului european (Directiva nr.
2009/138/CE din 25.11.2009).

Concluzie

Organizarea şi dezvoltarea sectorului asigurărilor în Republica Moldova, lărgirea sferei de

activitate a pieţei de asigurări presupun atragerea investiţiilor autohtone şi străine pe termen
mediu şi lung.

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Asigurare
2. https://capital.market.md/ro/content/valeriu-chitan-cnpf-piata-asigurarilor-crescut-cu-7-
2019-pana-la-162-miliarde-lei
3. https://www.mold-street.com/?go=news&n=9141
4. https://statistica.gov.md/