1.

numiţi tipurile de consecinţe apărute în urma schimbărilor progresive în construcţia

pianului.

Consecintele aparute in urma schimbarilor progresive in constructia pianului au fost urmatoarele:

,,Evolutia'' creatiei pentru pian, modificarea artei interpretarii (specializare, amplificarea disponibilitatilor
tehnice) si modificarea modului in care se preda si in care se invata studiul instrumentului.

2. numiţi precursorii direcţi ai pianului.

Precursorii direct ai pianului au fost clavicordul si clavecinul .

3. precursorii direcţi ai pianului: care este, pentru fiecare, criteriul suplimentar pentru care se consideră
că aceste instrumente sunt înrudite cu pianul?

Clavicordul are in plus inrudirea dupa criteriul percutiei.

Clavecinul are in plus inrudirea dupa criteriul creatiei si interpretarii acelorasi lucrari

4. sistemul de coarde al clavicordului: dispus într-o cutie, deasupra unei plăci de rezonanţă, se
caracterizează printr-o anume trăsătură, şi anume:

Sistem de coarde metalice subtiri, organizate in grupe de lungime egala si grosimi variabile, intinse
orizontal intr-un cadru dreptunghiular din lemn.

5. care sunt consecinţele în plan sonor ale percuţiei corzii la clavicord?

Datorita faptului ca percutia corzii se realizeaza in chiar punctul sau de sprijin, sunetul rezultat era slab.

6. care este cronologia clavecinului?

Clavecinul s-a semnalat la sfarsitul secolului XIV-lea in Franta si Marea Britanie (,,harpsichord"). Declinul
clavecinului a avut loc in mijlocul secolului al XVIII-lea.

Originea clavecinului este din Italia.

7. în ce constă diferenţa constructivă a unei varietăţi de clavecine care a circulat în Marea Britanie?
In Marea Britanie a circulat si clavecinul cu dispunere verticala a corzilor, asemenea pianinelor.

8. ce se poate spune despre împărţirea creaţiei lui J.S. Bach (cântată astăzi la pian), în funcţie de
instrumentul pe care a fost compusă?

J. S. Bach a propagat temperarea egala a gamei in a doua jumatate a creatiei sale.

J. S. Bach a compus la clavicord aproximativ prima jumatatea a creatiei sale insa a preferat clavecinul,
pentru care a scris aproximativ a doua jumatate a creatiei sale (cantata astazi la pian), deoarece permitea
anumite efecte dinamice si timbrale iar sunetul era mai delicat si mai frumos, avand un vibrato specific.

9. numiţi inventatorul pianului, locul şi data primei atestări documentare cunoscute.

Bartolomeo Cristofori (4 mai 1655, Padova - 27 ianuarie 1731, Florenta) a fost un producator italian de
instrumente muzicale, devenind faimos pentru inventarea pianului.

Barolomeo, in 1688, a fost angajat al printului Ferdinando de Medici cu functia de tehnician-restaurator

al instrumentelor sale muzicale si mai ales inventator. (Aici a inventat si pianul)

In anul 1700 a creat un prim Cembalo a martelleti/Arpicembalo (clavecin cu ciocanele) ,,care poate
produce nuante dinamice de piano si forte, cu doua registre principale acordate la unison, cu placa de
rezonanta din lemn de chiparos fara trandafir''. Apoi, spre 1710, primul sau pian. La Metropolitan
Museum din New York este pastrat un instrument produs de Cristofori in anul 1720.

10. cum se numeşte procedeul tehnic prin care noul instrument era diferit faţă de clavecin?

Pianul este diferit fata de clavecin deoarece poate produce nuante dinamice de piano si forte, exista
doua registre principale care sunt acordate la unison, avand placa de rezonanta din lemn.

11. când a apărut aşa-numita „mecanică vieneză (germană)” şi cine au fost inventatorii săi?

Mecanica vieneza (germana) a aparut in anul 1780, iar inventatorii sai au fost Andreas Stein (Augsburg)
impreuna cu Andreas Streicher (Viena)

12. care este avantajul (dpdv al redării muzicii la pian) procedeului tehnic numit„dublă scăpare”?

Avantajul procedeului tehnic numit ,,dubla scapare'' este permiterea aceluiasi sunet sa fie repetat cu cea
mai mare viteza de care este capabil pianistul.
13. care tip de mecanică este exclusiv compatibilă cu acest procedeu tehnic?

Acest procedeu tehnic numit ,,dubla scapare'' este compatibil doar cu mecanica engleza, azi, singura in
uz.

14. care sunt cele două trăsături care caracterizează încercările contemporane de modificare
constructivă a instrumentului, în cazul instrumentelor „acustice”?

Cele doua trasaturi care caracterizeaza incercarile contemporane de modificare constructiva a

instrumentului, in cazul instrumentelor ,,acustice'' sunt: rezistenta in timp si rentabilitatea.

15. numiţi câteva dintre caracteristicile sonore noi, proprii instrumentelor electronice.

Caracteristicile sonore noi, proprii instrumentelor electronice sunt urmatoarele: punerea in vibratie si
amplificarea sunetului este pe cale electrica, astfel incat, sonoritatile create sunt cu totul noi. Crearea de
timbruri inedite , emisia unor intervale muzicale noi, extinderea scarii muzicale utilizabile, usurinta
transpozitiilor, emisia unor durate inedite.