Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în drepturi.[1] Liberalii îmbrățișează o gamă largă de opinii. În funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea
liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile
omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă.[2][3][4][5][6] Liberalismul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și tradiții,
dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea,[7] și liberalismul social, care a
devenit popular în secolul al XX-lea.[8]
Stricto sensu, liberalismul, numit „clasic”, este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care
pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care nicio putere nu le poate impieta și
anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor
forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare. În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei
societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de
piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există
mai multe curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin
limitele asignate statului și prin domeniul asupra căruia ele aplică principiul libertății.
Liberalismul politic este doctrina care vizează reducerea puterilor statului la protecția drepturilor și libertăților individuale,
opunându-se ideii de „stat providențial”. Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese, atât timp cât nu afectează
drepturile și libertățile celorlalți. Liberalismul economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția
statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.
4. ^ en Sheldon S. Wolin (2016). „Freedom and Equality: Liberal Dilemma”. Politics and Vision: Continuity and Innovation
in Western Political Thought. Princeton University Press. p. 525. ISBN 978-0-691-17405-1. The most frequently cited rights
included freedom of speech, press, assembly, religion, property, and procedural rights of due process, e.g., fair trial, right to
counsel.
5. ^ en Edwin B. Firmage, Bernard G. Weiss, John W. Welch, ed. (1990). „Religious Freedom and Jewish Tradition in
Modern Israeli Law – A Clash of Ideologies”. Religion and Law: Biblical-Judaic and Islamic Perspectives. Eisenbrauns.
p. 366. ISBN 0-931464-39-0. There is no need to expound here the foundations and principles of modern liberalism, which
emphasizes the values of freedom of conscience and freedom of religion.
6. ^ en John J. Lalor, ed. (1899). Cyclopædia of Political Science, Political Economy, and the Political History of the
United States. New York: Maynard, Merrill, and Co.
7. ^ en Ralph Raico (16 august 2010). „What Is Classical Liberalism?”. Mises Institute.
8. ^ en Russell Hardin (1999). Liberalism, Constitutionalism, and Democracy. Oxford University Press. p. 323. ISBN 0-
19-829084-5.
[arată]
v • d • m
Cultură politică