Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDIU
MEDIU
2. Surse artificiale
Reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide,
lichide sau gazoase ce pot ajunge în atmosfera
procesele industriale recunoscute ca fiind cele mai importante surse
de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.;
procesele de combustie de la încalzirea locuintelor pâna la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea
combustibilului folosit si de felul arderii
transporturile rutiere
transporturile navale si aeriene
transporturile feroviare.
1. Surse secundare
1
2. Surse mobile
1. Factori meteorologici:
vantul - deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica, mentine o
concentratie mare de poluanti in stratul de aer, iar daca are o viteza mare, disperseaza agentul
poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici;
calmul atmosferic - este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea
aerului deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse surse, acestia se acumuleaza
in vecinatatea locului de eliminare si concentratia creste continuu.
curentii de aer verticali + orizontali
4. Suprafetele de apa
5. Asezarea topografic
2. Surse interioare
surse profesionale
sobe cu carbune/ lemn, cu gaz
fumatul
masini de gatit cu gaz
boilere neelectrice
2
4.CO – mecanism de actiune
- CO este absorbit prin plamani unde se combina cu hemoglobina:
Hb + CO →COHb
Clinic:- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi ( aport scazut de O2)
-la persoane cu afectiuni cardio-vasculare→ agravarea simtomatologiei
specifice→ ischemie miocardica, aritmie de efort, moarte subita
3
cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din bucatarii se
pot degaja concentratii de CO
in incaperi unde se fumeaza (baruri, discoteci), studii recente arata ca fumatul, in
conditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare
interioara.
Fumatul pasiv
9.Intoxicatia acuta cu CO
Efectele acute depind de nivelul c% de COHb :
- 10-30% → simptome nerologice : cefalee, vertij, confuzie, adinamie, tulburari de
vedere, dezorientare temporo-spatiala
- 30-50% → dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa
- > 50% → convulsii, coma, stop cardio- respirator
4
In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant
terenul atopic. Atopia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza in
exces IgE si de a prezenta manifestari alergice de tip I (imediat). Pe acest teren actioneaza o serie
de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim:
Alergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura,
umiditate),prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se
dezvolta acarieni (Dermatophagoides pteronyssimus, D. farinae, microceros, Euroglyphus
mainei.
Mucegaiurile (Penicillum, Aspergillus, Cladosporium, Candida),
frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate.
Alergeni din exterior (polenuri, fungi)
Alergeni profesionali
Medicamente si aditivi alimentari
Fumatul pasiv in special pentru copii
Poluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (SO2, ozon si alti oxidanti
fotochimici), care determina prin bronhospasm un sindrom de disfunctie reactiva in caile
aeriene.
Hiperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi
stimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. Este prezenta
la majoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada asimptomatica a
astmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. O scadere a VEMS cu 15% fata
de valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv.
Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza
inflamatia bronsica si bronhospasmul. Inflamatia are la baza activitatea mastocitelor si
euzinofilelor in peretele bronsic.
Mecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic.
La persoanele cu teren atopic reactia apare la 15-30’ de la expunere, fata de un teren
nonatopic, unde reactia alergica apare dupa cateva ore de la expunere (2-18 ore). Alergenii
inhalati determinea formarea de anticorpi (reagine). Reaginele (IgE) sunt fixate de mastocitele
tisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica), precum si de polinuclearele din sange.
Mastocitele sunt distruse si se elibereaza mediatori chimici (histamina, bradichinina), ce
reactioneaza pe receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin:
Spasmul musculaturii netede
Edemul mucoasei
Hipersecretia de mucus.
Expunerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen) are drept efect o
sensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti (fara componenta proteica-haptene),
care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara.
In cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se aproximeaza la 155 milioane de
persoane, fiind corelat cu:
fenomenul de urbanizare galopanta;
expunerea la acarieni in locuinta;
poluarea data de traficul rutier;
tabagismul pasiv.
5
11.Poluanti fibrozanti din aer si efectele asupra sanatatii omului
Sunt substante care patrunse in plaman, determina reactie fibroasa.
Clinic determina : pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si
frecventa este silicoza- produsa de bioxidul de siliciu cristalizat.
Alti poluanti fibrozanti :
- oxizi de fier
- pulberi + gaze iritante
- azbest
In zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copii
descrete modificari radiologice, aspectul plamanului a fost numit ‘plaman imbatranit’.
Mecanismul de actiune este unul imunologic : macrofagele pulmonare
inglobeaza particulele chimice, fenomen ce stimuleaza sinteza cu hipersecretie de colagen→
fibroza.
6
- criza acuta de astm poate aparea la 1-2 ore de la expunere
- astmaticii devin mai susceptibili la actiunea substantelor alergizante.
Clasificare:
1. Aerosoli cu dimensiuni mai mari de 10 µm
- sedimenteaza
- nu difuzeaza ( sunt retinuti in caile respiratorii superioare)
2. Aerosoli cu dimensiuni intre 10-0,1 µm
- sedimenteaza
- patrund pana in alveola pulmonara si se retin in proportie mare in tot aparatul respirator
3. Aerosoli cu dimensiuni intre 0,1-0,001 µm
- nu sedimenteaza
- patrund pana in alveole, sunt eliminati cu aerul respirat.
7
PM10 Si PM2.5 sunt particule recoltate de un dispozitiv cu 50% linia superioara de
demarcatie la 10 μm diametrul.
PM10-2.5 =particule recoltate cu un disp cu 50% linia de demarcatie superioara de 10 μm
si cea inf de 2.5 μm=particulele mari ale fractiunii toracice (citeste clasif in functie de nivelul
TR)
PM10 =indicator fractiune toracica
PM2.5 =indicator particule fine.
19.Particule ultrafine
Dimensiunea minima de 3 nm diametru.
Majoritatea particulelor din clasif pe dimensiuni si ocupa o suprafata importanta.
Se formeaza prin nucleare(asa se formeaza maj partic ultrafine),condensare,coagulare.
Particulele form prin nucleare(elem in stare gazoasa formeaza nuclei) sunt partic care
contin metale grele, partic de funingine(carbon), carbon organic(oxidare compusi organici) si
sulfati(acid sulfuric simplu-nucleat sau combinat cu alte particule). Toate astea pot exista in
gazul de esapament.
Bioxidul de sulf si ozonul f importante in formarea acestor particule(nucleare)=>daca
scadem concentratia acestor gaze=> scade si conc. Partic din modul de nucleare.
8
21.Definiti partic. primare si secundare
Particule primare= daca se afla in aceeasi forma in care au fost puse in libertate in
atmosfera.
Particule secundare= se formeaza in reactii chimice in atmosfera.
Paric primare= funingine,cenusa,praf de pe drumurile din Romania, sare de mare etc.
Partic secundare=sulfatii,nitratii (care impreuna cu apa pot forma ceata)
9
- mobile : mijloacele de transport si utilaje folosite in agicultura.
10
29. Mortalitatea asociata cu expunerea de scurta durata la particulele din aer
Depinde de dimensiunile particulelor(raport fine/mari),elemente chimice
componente,sursele de provenienta a particulelor.
Determina cresterea mortalitatii la grupele de risc: varstanici,bolnavi cronici cardio-
pulmonari.
Riscul relativ egal cu un exces de mortalitate in cazul unei cresteri a niv de poluare cu 50
μg/m3 este de pana la 5%.( cu 5% mai multi oameni au murit in cazul expunerii de scurta
durata,maxim 1-2 zile, la concentratii mai mari de dublul dozei de particule pe 24 h).
Studiile facute pentru evaluarea acestui risc difera de la oras la oras si in functie de
anotimp si depinde si de PM.(PM10 Si PM2.5 vezi subiectul 16).
Decesele prin boli cardio-vasculare legate de poluarea aerului: sunt mai frecvent cele prin
aritmii si insuficienta cardiaca(mai ales prin ischemie). S-a constat si o crestere a incidentei
bolilor cerebro-vasculare.
Decesele prin complicarea BPOC si a pneumonii(=>insuf respiratorie) de catre poluarea
aerului sunt de 6 ori mai frecvente decat mortalitatea prin boli cardio-vasculare .
In concluzie: procentele difera de la studiu la studiu( erau descrie foarte multe studii cu
rezultate variate in functie de parametrii pe care ii foloseau,oras,anotimp,vreme,nr de zile etc.)
iar mortalitatea legata de poluarea aerului crestea cu pana la 11% in cazul bolilor
pulmonare.Lag-ul (perioada de latenta pt un efect maxim=mortalitate ) era intre 0-4 zile.
11
Modificari ale frecventei si ale ritmului pot det. Efecte acute.(se pare ca scade saturatia de
oxigen=>creste frecventa cardiaca desi nu s-a demonstrat o corelatie intre saturatia de oxigen si
cresterea PM10 s-a demonstrat totusi cresterea frecventei cardiace in relatie cu cresterea PM10).
S-a mai constatat ca trebuie considerata si presiunea barometrica.(frecventa cardiaca
scade odata cu presiunea barometrica)
Modificari ale valorilor TA=> crestere a riscului de boli cardio-vasc(expunerea acuta 2-
24h duce la o crestere a incidentei infarctului miocardic).
Vascozitatea sangelui: e considerat factor pentru aparitia bolilor cardiace ischemice si s-a
constatat ca urmare a unor episoade de poluare
Proteina C reactiva s-a constatat a fi crescuta de 3 ori mai mult decat inaintea episodului
de poluare( este legata si de afectarea coronariana prin hipercoagulabilitate care duce la
sindroame ischemice acute).
12
-PM10 crescut si scaderea performantelor respiratorii
-corelatie intre nivelele de funingine si de SO2 si scaderea performantelor ventilatorii.
-expunerea la PM2.5 poate duce la scaderea reactivitatii imune in special la copii.
Eliminare pe cale renala, prin urina, bila ,materii fecale, saliva, lapte matern,
fanere.
13
-tesuturi moi:rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord
-tesuturi dure:os si dinte(in t dur se gaseste 95% din Pb ramas in org)
Pb din os are doua componente :
o labila – se face schimb de Pb cu intregul organism
o inerta – extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea
organismului este scazuta.
Populatii la risc:
-sugari,copii
-femeile gravide
-adultii cu expunere ocupationala
->copii dezvolta fenomenul de „pica”(geofagie),copii cu deficienta de Ca isi
compenseaza aceasta deficienta „mancand”zidarie
-absorbtia gastro-intestinala a Pb,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de
Ca,Fe,Zn sau vit C
-Pb traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus
Datorita expunerii la Pb pot aparea:
-avorturi spontane
-sarcini orite in evolutie
-nasteri premature
-copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice
14
37. Efectele plumbului asupra sistemului nervos periferic
Pe SNP, Pb poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.Se
produce:
-incetinirea conducerii nervoase
-astenia extensorilor-articulatia mainii in gat de lebada-semn tardiv de intoxicatie cu Pb
-parilizia extensorilor
15
Expunerea prenatala la Pb(Pb in sangele matern la un nivel egal cu 14μg/dl)poate duca la
crestera riscului de aparitia a nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic.
16
47. Efectele plumbului asupra cromozomilor
Metalele grele acţionează asupra macromoleculei de ADN ceea ce poate determina
apariţia de aberaţii cromozomiale, modificări ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu
repercusiuni asupra creşterii şi dezvoltării normale a plantelor.
Astfel, este cunoscut faptul că plumbul prelugeşte ciclul celular, sensibilitatea faţă de
acest metal depinzând de faza ciclului celular în care se află celulele.
Celulele aflate în faza postsintetică G2 sunt mult mai sensibile la prezenţa plumbului care
prelungeşte ciclul celular cu până la 216%. În faza de sinteză a ADN-ului celulele sunt mai puţin
sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar 55%. La nivelul ADN-ului apar modificări
conformaţionale care schimbă parametrii sterici ai macromoleculei. Interacţiunea ADN-ului cu
ioni metalici determină o destabilizare a conformaţiei ADN, cea ce implică perturbări ale
activităţii biologice. Astfel, mesajul genetic conţinut în secvenţa deoxiribonucleotidelor din ADN
cromosomial, vehiculat prin succesiunea proceselor de replicaţie-transcripţie-translaţie, apare
denaturat.
17
=.acidul nu este utilizat in cant toatala si se transforma intr-un compus intermediar care apare in
sinteza Hb
II.Dozarea act enzimate a dehidrogenazei ALA
III.Determinarea coproporfirinei urinare =comp intermediar de sint a Hb se elimina in
exces pt ca este inhibata coproporfirinogen oxidaza
IV. Se determina porfirinele libere eritrocitare care se gasesc intr-o conc mai mare pt ca
este inhibata ferochelaza (hemsintetza),porfirinele nu fixeaza Fe,raman libere in eritocit –nivelul
sideremiei normal=>anemie hipocroma microcitara,normo/hipersideremica
Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară, biochimică la nivelul ADN. Ex.
agenţi alchilanţi, ioni metalici, care produc legături covalente cu ADN.
Indirecţi (procancerigeni) – substanţe iniţial inactive, care necesită o activare enzimatică
la nivelul organismului, transformându-se în cancerigeni: HAP, nitrozamine, aflatoxine.
Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene.
18
După mecanismul de acţiune:
Surse:
-arederea combustibililor fosili: lemn, carbune,gaze naturale, petrol
-fumatul
-surse mobile: autovehicule
Cai de expunere:
-inhalatorie:rata de abs 40% la un V de 20 m3 aer/zi
-apa de baut
-alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate
Cinetica
-sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucoase
-HAP inhalate pot fi absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in tractul
respirator a part pe care au fost absorbite aceste particule pot fi eliminate prin clearance muco-
ciliar dar HAP pot fi eliminate de pe particule in timpul transportului pe CR,pot traversa epiteliul
bronsic si patunde in cel acestuia unde sunt metabolizate.
Metabolism
-sunt metabolizate prin intermediul unui sist oxidativ
-isi sintetizeaza singuri procarcinogenii
-rezultatul metabolizarii: fenoli si epoxizi
19
-dupa metabolizare la dihidro-dioli o parte din epoxizi pot fi oxidati la diol-epoxizi
(PROCANCERIGEN)
-HAP isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul acesta nu
au nevoie de nicun cocarcinogen
7,8-diol-9,10-epoxidul cel mai imp metabolit cu act carcinogena
Efecte pe sanatate:
-N pulmonar
-N tegumentar
-N digestiv
Evaluare de risc:
- presupune ca 9 pers din 100 000 de expusi pot deceda din cauza unei neoplazii la nivel
pulmonar ca rezulatat al expunerii de o viata la aer ambiental cu un nuvel de poluare BaP + alte
HAP
-nu exista un nivel de HAP in aer care poate fi considerat sigur pt sanatate
Surse
-scoarta terestra
-antropogene: minerit si macinat
-manufactura unor produse variate: profile pt autoturisme, placute de frane
-constructii
-tevi de azbociment
-poluare interioara(in zona temperata f importanta- se gaseste in
constructii:acoperis,tencuiala)
!!Fibrele respirabile pot ajunge la dimensiuni critice –dimens respirabile
Cai de expunere
-aer
-apa de baut:tevi de azbociment
-alimente: berea, vinul sunt filtrate prin tevi de azbociment
Cinetica
-se depune in unghiurile infero-lat ale plamanilor si determina cancer
-se poate depune in zonele ciliate ale CR
Efecte
20
-Azbestoza –fibroza pulmonara
-Cancerul pulmonar -carcinom bronsic
-mezoteliom pleural si peritoneal(expunere digestiva)
-In cazuri severe apare cord pulmonar cronic si hipoxie
Biomarkeri
-Placile pleurale placi fibroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale unui
neoplasm
-Corpii azbestozici:corpi feruginosi sub forma de haltere
-se determina postmortem
Evaluare de risc:Azbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este inclus in
clasa 1 de carcinogenitate
21
Energetică - producerea energiei electrice prin hidrocentrale; răcirea
termocentralelor, centralelor nucleare
Industrie – industria petrolului, chimică, producerea de hârtie, industria extractivă
de metale (eforturi pt reducerea consumului de apă)
Transporturi – mijloc de transport pt mărfuri și persoane
Sport – element recreațional
Pentru îmbunătățirea climatului și asigurare igienei în mediul urban
Apa este mediul natural de habitat al peștilor și al altor forme de viață acvatică.
22
unei flore microbiene care ascensionează din porţiunea distală a intestinului în cea proximală sau
care coboară din nazo-faringe (în caz de rinite, sinuzite, abcese, otite, amigdalite). Nitriţii
pătrund în sânge + hemoglobina ->methemoglobină, blocând capacitatea de transport a
oxigenului - >deficit de oxigen în ţesuturi.
Nitraţii se pot combina cu aminele formând nitrozamine, cu efect cancerigen
demonstrat.
63. Importanța aportului de iod prin apă și patologia indusă de un aport deficitar al
acestuia.
Apa - aport scăzut de iod - 10% din necesarul în 24 ore (100-120mg), alimentele având
un aport important. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă
este scăzută, şi alimentele au un aport scăzut de iod.
Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni:
Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10-
100 ori.
Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic.
Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina.
În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlată
pe cale hipotalamohipofizară, cu hipertrofie tiroidiană, prin sinteză de coloid, dacă iodul este
23
insuficient. Ulterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice: cretinism,
surditate.
Distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5μg/dmc.
Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari = carenta relativa de iod : alimente ce
contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca
scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian,F creşte eliminarea
urinară a iodului.), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea
hormonului tiroidian).
Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate, gravide, tulburări endocrine.
24
infectantă este 103-5. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic. Salmonellele de la
animale produc gastroenterite.
Dizenteria bacilară - Shigella rezistă 4..5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă, este mai rezistentă la
clor decât colibacili. Doza infectantă = 102. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectante
foarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. Manifestările clinice sunt uşoare.
Boli diareice acute produse de E. coli, Campylobacter, Pseudomonas, Yersinia
enterocolitica, Aeromonas, vibrioni parahemolitici. Aceştia rezistă în apă 21 zile, sunt sensibili la
clor. Doza infectantă este mare. Dau manifestări la sugari şi copii mici.
Leptospiroze - produse de Leptospira enterohemoragică, pomona, canic., griphotiphosa,
woolfi. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan, câine, pisică, porc). Pătrund transcutanat,
rezistă 2..3 săptămâni, rezistă la clor. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă, care produc
boli diareice acute. Au fecvenţă mai mare la marinari, pescari, practicanţii sporturilor nautice.
Bruceloza produsă de Brucella. Boala are caracter profesional, se transmite de la animale
care avortează: oi, capre, porci. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar. Rezistă
1..2 luni în apă şi la clor.
Tularemia produsă de Pasteurella tularensis. Sursa o reprezintă: şoareci, câini, pisici.
Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). Pătrud prin tegumente, mucoase, digestiv,
respirator. Rezistă în apă 2..3 luni.
Antrax produs de Bacilus antracis, germene sporulat, care rezistă luni în apă şi la clor.
Contaminare: în industria pielăriei.
Febra Q produsă de Coxiella burnetti, care rezistă 160 zile în apă. Se transmite prin
contaminarea apei de suprafaţă de către animale.
TBC produs de bK, care rezistă în apă 100..150 zile şi la doze uzuale de clor. Cel mai mare
risc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav.
Boli parazitare
Apa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare.
Protozoare
Entamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător. În apă rezistă
100 zile, la temperatură crescută şi la Cl. Produce dizenteria amoebiană.
25
Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti, care rezistă luni în apă. Boala se
numeşte lamblioză, manifestare endemică. Tratmentul este hepatotoxic, astfel încât nu se treatează
copiii.
Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezistă foarte puţin în apă. Boala se numeşte
trichomoniază.
Cryptosporidium parvum: Infecţia se transmite de la animal, probabil şi de la om. Boala se
numeşte cryptosporidioză, foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă).
Cestode
Diphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte.
Boala se numeşte teniază. Himenilepis nana nu are gazdă.?
Trematode
Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine, bovine, om (căi biliare). La temperaturi
crescute (25..300C) se produce embriogeneza, pătrund în gasteropod sau moluscă, unde se formează
cercarul, forma infectantă, care produce fascioloza.
Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediară este în apă, pot
pătrunde şi prin tegumente, dau manifestări digestive şi urinare. Produc schistosomioze.
Nematode
Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul,
transmiterea este indirectă, prin apă, solul având rol de activare.
Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică
Determinată de dezechilibre hidro-minerale
67. Clasificarea agentilor patogeni transmisi prin apa cu semnificatie pentru sanatate
1) Agenti patogeni cu o semnificatie importanta pentru starea de sanatate a omului.
Aici se numara : E.Coli, Salmonella tiphy, Shigella disentariae, Vibrio cholerae, Yersinia
enerocolitica, Campylobacter jejuni, Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoeba
histolytica, Dranculus medinensis.
2) Agenti pantogeni oportunisti
Unele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce duce la aparitia
unor imbolnaviri cu caracter oportunist la grupele de populatie considerate cu risc (batranii, copii
mici, cei imunosupresati).
Daca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere, sunt contaminate
cu un numar exesiv de agenti de agenti patogeni atunci se pot produce infectii ale pielii, ochilor,
nasului sau ale gatului.
Germeni oportunisti: Pseudomonas aeruginosa, Aeromonas, Flavobacterium, Acinetobacter,
Klebsiella, Serratia, unele specii de Mycobacterium, Legionella, Naegleria fowleri (mening
oencefalite), Acanthamoeba (meningite+infectii la nivel pulmonar).
3) Toxine provenite de la cyanobacteriile din apa
Toxinele sunt puse in libertate in cursul procesului de inflorire a algelor verzi-
albastre, mai ales in apa lacurilor. O astfel de situatie poate aparea in cazul Microcystis aeruginosa
ce poate afecta sanatatea animalelor si a omului.
4) Organisme ce pot crea un grad de discomfort (neplacere)
In apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o problema pt
sanatatea publica. Acesti patogeni pot produce modificari de turbiditate, de gust, de miros sau pot
aparea ca organisme prezente in apa.
26
68) Agenti bacterieni excretanti
Salmonella typhi si paratyphi, Yersinia, Campylobacter, E. Coli, Vibrionul holeric,Shigella
27
Patologia se manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri abdominale, greata si
varsaturi. La copii si batrani , deshidratarea severa este un risc vital pt acestia. S. Typhi poate induce
febra tifoida (febra ridicata, cefalee severa, greata, pierderea apetitului, poate fi insotita de diaree sau
constipatie si de o tuse ragusita) Mortalitate 10 % din cauzuri fata tratament. Febrele paratifoide au
simptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda)
Samonella poate fi cauza a unor epidemii hidrice.
28
E coli enteropatogen (EPEC) prod distrugeri la nivelul intestinului cu distructia microvililor
marginii in perie, la nivelul celulelor epiteliului intestinal.
E coli enterohemoragic (EHEC) determina leziuni ce duc la aparitia unei colite
hemoragice. Poate prod si o serie de toxine ce pot duce la moartea celulelor epiteliului vascular.
E. coli enteroagregativ (EAggEC) formeaza o serie de aglomerari celulare ce adera la
celulele epiteliale.
E coli de aderenta difuza (DACE), aderenta ce se produce la nivelul celulelor epiteliului
intestinal dupa un model uniform. Afecteaza, in special, pe cei a caror aparare imuna este
defectuoasa si pe copii malnutriti.
Tulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri manifestate prin aparitia
diareei. Cele EPEC au fost asociate cu aparitia izbucnirilor de gastroenterita la copii.
ETEC sindrom holera-like.
EIEC prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanghinolenta datorita prod unei
verocitotoxine sau Shiga-like toxina.
29
Shigella disenteriae produce dizenteria ,o boala ce se manifesta prin aparitia de diaree
mucoasa initial si apoi diaree muco-sanghinolenta. Aspectul sanghinolent este datorat colonizarii
mucoasei intestinale cu bacterii, omul fiind singura sura de agenti patogenic de acest tip. Shigella de
tip 1 este cel mai virulent din cele 4 serotipuri existente.
Sd 1 poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. Scaunele muco-sangvinolente
sunt insotite de dureri abdominale, tenesme , febra. Pot aparea complicatii cu evolutie grava cum ar
fi starea septica, atac apopletic, insuficienta renala mergand pana la sindrom hemolitic si uremie.
Mortalitatea cu Sd1 este intre 5-15%.
Transmiterea se face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente. Doza infectanta este
mica intre 10-100 de bacterii.
Epidemiile cu Sd1 apar de obicei in zonele sarace.
30
1. Picornavirusuri (ARN, 27-28nm) – din aceasta familie face parte virusului hepatitei A
(cu fatigabilitate, anorexie, greata, voma, cefalee, febra, icter si urina hipercroma) si grupul
Enterovirusurilor care contine 6 grupuri ce pot afecta omul
a) polivirusurile umane – paralizie, meningita, febra
b) echovirusuri umane – meningita , boala respiratorie, rash, febra, gastroenterita
c) virusul uman coxsackie A – faringita enterovirala veziculara, boala respiratorie,
meningita, stomatita veziculara cu exantem
d) virusul uman coxsackie B – miocardita, anomalii congenitale cardiace, febra, rash,
meningita, boli respiratorii, mialgie epidemica
e) enterovirusuri umane – meningita, encefalita, boli respiratorii, conjuncivita acuta
hemoragica , febra, rash
31
Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediară este în apă, pot
pătrunde şi prin tegumente, dau manifestări digestive şi urinare. Produc schistosomioze.
Nematode
Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul,
transmiterea este indirectă, prin apă, solul având rol de activare.
Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică
Determinată de dezechilibre hidro-minerale
32
duce la un declin al dezvoltarii normale a acestora, prin impiedicarea aportului de nutrienti cum ar fi
aportul de grasimi, vit A si B12.
Imunitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului. Secretua de Ig M si
IgA are un rol in eliminarea infectiei de la nivelul intestinului.
Calea principala de transmitere este cea fecal orala. Izbucniri epidemica au aparut prin
consumul de apa contaminta cu ape reziduale fecaloide de natura umana , contaminarea de poate
produce prin intermediul apei de imbaiere din piscine.
33
Cel mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are 700 mm lungime, iar masculul 25
mm. Viermele este pus in libertare de la nivelul picioarelor in 90% din cazuri. La nivelul mb
inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi aparitia unei ulceratii . Perforarea pielii este
insotita de febra, greata si voma. Odata infestat, parazitul se raspandeste in int organismului. Boala
poate dura cateva luni, iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organism
Unica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi care au ingerat
embrionul viermelui . Se transmite exclusiv prin apa. Larvele sunt puse in libertate la nivelul
stomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se inclaveaza in tesutul subcutanat.
Mortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar fi contracturi la
nivelul tendoanelor si artrita cronica.
34
A bacteriofagilor – persistență mare și sunt folosiți ca indicator de protecție a
apelor de profunzime.
Apa de profunzime: mai ferită, dar poluanții se pot păstra un timp foarte lung în stratul
freatic de apă(zei, sute, chiar mii de ani)
Ambele surse pot fi protejate prin delimitarea ariei de sol din jurul surselor., astfel se va
restricționa distanța la care se va putea amplasa o potențială sursă de poluare.
35
88. Etapele tratării apei
Prefiltrarea - proces fizic ce are ca scop indepărtarea particulelor solide aflate în
suspensie în apă. Eficient în special pt particulele bacteriene asociate particulelor din suspensie.
Se folosește pietriș sau nisip mare. Filtrele pot fi orizontale, verticale (cu flux superior sau
veritacale sus-jos), sub presiune.
Sedimentarea – eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr-un bazin cu o
viteză extrem de redusă; suspensiile mari și grele se depun, dar cele fine nu sunt îndepărtate.
Coagularea –favorizează eliminarea suspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de
sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice – coagulante (sulfatul de Al, sulfatul
de Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor
de protectie.Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu.
Filtrarea = operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere
a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. Este de 2 tipuri, diferite prin procesul de
acțiune.
- Lentă : se face de sus in jos – pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m).
Mb. filtranta de la suprafata – din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza – 3-4
mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic.
- Rapidă : viteza – 100-200 mc/24h/mp.
Mecanismul filtrarii este in principal fizic.
Dezinfecția – distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numaruluide saprofiti
pana la conditii de potabilitate. Metodele pot fi fizice(radiatii UV, US, radiatii ionizante,
fierberea si distilarea, filtre bacteriologice) sau chimice (clorul, ozon, iod, brom)
36
Cel mai eficient dezinfectant pt toate tipurile de microorganisme. Pt a ozonifica apa se
trece un curent de oxigen uscat printr-un dispozitiv ce produce o descărcare electrică. Modifică
în sens pozitiv propietățile organoleptice ale apei. Dezavantaje: e instabil și se descompune rapid
(nu lasă o cantitate reziduală); poate favoriza o reapariție și o dezvoltare a agenților bacterieni pe
traseul rețelei de distribuție (apa ar trebui reozonificată pe parcursul rețelei de distribuție); cost
ridicat.
93. Dezinfecţia apei prin mijloace fizice, In mod special prin utilizarea radiaţiilor
ultraviolete
Radiațiile UV folosite pt tratarea unor cantități mai mici de apă.
Eficiența:
- depinde de: intensitatea iradierii, lungimea de undă și expunerea microrg la radiații.
- scade dacă: turbiditatea este crescută sau sunt prezente cantități mari de Fe și subst
organică.
Se realizează prin trecerea unui strat subțire de apă și cu o claritate considerabilă printr-
un tub de-a lungul căruia sunt plasate lămpi UV. Timp de contact: câteva secunde. Lungimea de
undă: 254nm, energia: 10-20W/m3h.Dezinfecția: nu produce modificări de gust/miros,nu lasă
elemente reziduale, nu consumă subst chimice. Are un cost ridicat.
37
Produsele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentrație mai
redusă. Ionul cianogen-clorid (0,4-1,6g/l) e metaboliyat rapid în cianide, în organism. După
prezența lui se evalueayă riscul pt sănătate.
38
forme sporulate în condiţii nefavorabile de dezvoltare. Se cunosc aşa-numitele câmpii blestemate
în care animalele contractau antrax datorită contaminării solului cu acest germene. Transmiterea
afecţiunilor se face de cele mai multe ori prin contactul direct cu solul. Este necesară însă şi
existenţa unei leziuni cutanate deschise, anfractuoase şi acoperite cu sol care să creeze condiţii
de anaerobioză propice dezvoltării germenilor şi producerii afecţiunilor respective.
Datorită acestui fapt apare ca absolut obligatorie în asemenea cazuri debridarea largă a plăgii cu
efectuarea toaletei acesteia şi înlăturarea solului, dezinfecţia tegumentelor şi administrarea de
seruri antibacteriene.
Tot în această categorie se încadrează şi bacilul botulinic care după unii autori se
găseşte în mod natural în sol, iar după alţii are o provenienţă animală fiind constant prezent
în intestinul acestora. Rezistenţa sa este asemănătoare cu cea a germenilor anaerobi arătaţi mai
sus, de care se deosebeşte însă în ceea ce priveşte modul de transmitere. Aceasta se
realizează prin intermediul alimentelor contaminate şi insuficient prelucrate termic şi care prin
conservare în condiţii de anaerobiozăpermite dezvoltarea germenilor care îşi
eliberează exotoxina neurotropă dând una din cele mai grave toxiinfecţii alimentare.
98.Germenii transmişi pe calea sol – om:
Transmiterea se face cel mai adesea prin inhalarea de spori sau pătruderea în piele
favorizată de leziuni.Cele mai frecvente micoze sunt coccidioidomicoza produsă de Coccidioides
imitis, întâlnită mai ales în soluri aride şi semiaride; geotricoza, tricomicoza, histoplasmoza,
criptococoza, sporotricoza şi aspergiloza. Condiţiile de viaţă şi dezvoltare a acestor micete ca şi
modul de producere a bolii nu sunt încă pe deplin elucidate deşi ele ridică probleme medicale
importante în majoritatea zonelor din lume.
Rezistenţa pe sol a acestor paraziţi, eliminaţi din organismul uman sub formă de
ouă este foarte mare, ea poate depăşi un an şi mai mult. Pentru a se dezvoltaşi a ajunge în faza
infestantă ouăle geohelminţilor arătaţi mai sus, trebuie să întâlnească condiţii favorabile. Aceste
condiţii sunt reprezentate de o temperatură în jur de 16-18°C, o umiditate în jur de 60-80% şi
lipsa radiaţiilor solare directe care le usucă şi le distrug. Cel mai frecvent aceste condiţii se
întâlnesc în grădinile de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor parazitoze
se face prin intermediul legumelor sau zarzavaturilor care se consumă crude. Tot atât de bine se
pot transmite însă şi prin intermediul altor alimente (fructe), al apei sau al diverselor obiecte care
39
vin în contact cu solul infestat cu paraziţi. Foarte frecvent însă, transmiterea afecţiunilor se
realizează prin contactul direct cu solul, mai ales în cazul copiilor mici care se joacă pe jos, în
praf sau introduc în gură diverse obiecte căzute pe sol şi contaminate. Nu putem elimina nici
mâinile murdare cu sol contaminat cu ouăle acestor helminţi.
O altă parazitoză din aceeaşi categorie care se transmite prin sol este şi ankilostomiaza
dată de un parazit denumit ankilostoma duodenale după localizarea sa înorganism. Boala se mai
numeşte şi maladia minerilor, deoarece în ţara noastră, ca şi în alte zone temperate, se întâlneşte
exclusiv în mine. Faptul se datoreşte condiţiilor speciale de climă pe care le cere parazitul pentru
a se dezvolta. Eliminarea se face tot sub formă de ouă din intestinul omului bolnav odată cu
dejectele. Pentru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate ( 24-26°C ) pe care le
întâlneşte în mediul exterior numai în ţările calde, dar care pot fi prezente în minele adânci. La
noi în ţară, în prezent, ca urmare a măsurilor luate boala este eradicată.
În fine, o ultimă parazitoză care poate fi transmisă prin sol este strongiloidoza.
Parazitul prezent în intestinul omului bolnav produce ouă care eclozează şi eliberează larve care
sunt eliminate din organism. În mediul exterior aceste larve denumite rabditoide continuă să se
dezvolte şi în condiţii favorabile se înmulţesc prin acuplare. Femelele depun noi ouă din care se
dezvoltă o nouă generaţie. În condiţii nefavorabile larvele rabditoide se închistează şi dau naştere
unor forme rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, formă sub care pot rezista mai
multe săptămâni. În cazul când ajung în contact cu organismul uman ele se cantonează la nivelul
intestinului şi îşi reiau ciclul de dezvoltare.
Numărul parazitozelor transmise prin sol poate fi mult mai mare, la unele din ele
solul neavând decât un rol pasiv, ca în oxiurază, unde agentul etiologic (Oxiurus) este eliminat
din organism în faza infestantă; în altele, rolul solului este activ prin condiţiile pe care le oferă.
40
(minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite pentruîngrăşăminte chimice, materiale
de construcţii).
Artificiala:
- este produsă prin explozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc nuclizi
radioactivi,folosiţi în diferite activităţi (medicină, cercetare).
Energia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele
biologice vor fi mult mai nocive.
41
(origine solara si galactica – risc pt. personalul navigant si calatorii) si radiatia terestra (izotopi
primordiali U238, Toriu232).
- radioactivitatea naturala modificata tehnologic –
produsa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tehnologii care aduc din stratul subteran
acesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile fosfatice, apele geotermale).
2. Artificiale – dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toate
domeniile activitatii umane. Rezulta si din : explozii nucleare, reactori nucleari. Risc : iradierea
medicala (expuneri profesionale) si iradierea in scop de diagnostic si tratament.
42
2) este iradiata intr-o faza mai precoce a mitozei
3) este mai nediferentiata. Sunt “nediferentiate” celulele care au un viitor cariocinetic
lung, deci morfologia si functiile nu sunt definitiv fixate.
43
Se estimează că circa 10% dintre nou-născuţi sunt purtători de anomalii genetice de
gravitate variabilă, mergând de la manifestări inaparente până la tulburările de dezvoltare şi
malformaţii grave.
Boala acută de iradiere apare numai în situaţii speciale, accidentale, la persoane aflate în
imediata apropiere a accidentului nuclear (bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki,
"lichidatorii" de la Cernobîl).
44
Efectele genetice apar in urma expunerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand
materialul ereditar, prin producerea de aberatii cromozomiale sau mutatii.
La o expunere de 1 cGy a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de
aproximativ 200 la 1 milion descedenti. Cateva din aceste mutatii se exprima la prima generatie,
in rest la a 10-15 a. Celulele germinale la barbat sunt mult mai sensibile decat la femeie, cea mai
mare sensibilitate fiind inainte de pubertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna a 7-a,
precum si in perioada vietii genitale, dupa pubertate. In functie de procesele de reparare riscul
genetic scade, de aceea trebuie respectat un interval de cel putin 6 luni inainte de procreere.
Cand se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci
de populatie. In celula umana fiecare gena este dubla: una provenind de la cromozomul patern si
a doua de la cel matern. Daca sunt identice ele sunt homozigote, iar daca nu, sunt heterozigote. O
gena nu se exteriorizeaza in starea heterozigota de la prima generatie. Cel mai adesea gena
alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. Sunt autori care sustin
ca o gena recesiva la heterozigoti poate avea o anumita influenta (scaderea rezistentei si adaptarii
individului la mediu). In cele din urma gena recesiva se exteriorizeaza, cand devine homozigota
(intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie). In mod normal exista gene
recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, substante chimice, etc.
Doza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii
componenti ai populatiei.
45
119.Clasificarea radiaţiilor neionizante
Radiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie energie mult mai
mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe
nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate, rezultand o excitare a atomilor. Efectele
biologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda.
Clasificarea dupa lungimea de unda:
- radiatii ultraviolete 10 nm – 400 nm : 1-2% din spectrul solar; sunt de tip A (efect
pigmentogen), de tip B (efect eritematogen şi de favorizare a sintezei vitaminei D) si de tip C
(efect bactericid)
- radiatii luminoase (vizibile) 400 nm – 760 nm : 41-42% din spectrul solar
- radiatii infrarosii (calorice) 760 nm – 1 mm : 56% din spectrul solar (principala sursa
este cea solara - la nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă, la care se adauga sursele
artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta)
46
Eritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de RUV-B si consta in
vasodilatatie, accelerarea fluxului sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare cu aparitia unui
exudat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de vezicule. Eritemul are la baza doua
mecanisme vasculare: unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea substantelor
active de tipul prostaglandinelor. Eritemul apare cu o latenta de 1-6 ore si dureaza mai multe
zile. Cu cat intensitatea RUV este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului
este mai mica si are o durata mai mare.
Simptomele dureaza 1-5 zile fara sechele. RUV-C in special (deci cu lungimi de unda
mai mici), dar si B, A, cu eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita
(sensibilitatea maxima a corneei fiind intre 270-290 nm).
Este posibila si producerea cataractei prin reactie fotochimica asupra triptofanului, care se
transforma in pigment brun si apare cataracta bruna.
47
La nivelul ochilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau
hemangioendotelioame.
Protectia fata de RUV trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o expunere mare:
muncitorii care lucreaza in aer liber, in industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu
RUV, cosmetica, dar si supraexpunerea la soare in timpul vacantelor.
Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din
tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii. Se pot aplica si substante
antisolare ( cu acid p- aminobenzoic, beta caroten, acid retinoic, etc). Sudorii trebuie sa poarte
masca de protectie.
Ca masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ochelari de protectie.
48
Expunerea excesiva la RIR produce: arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare
graduala a pigmentatiei prin expunere cronica. Durerea apare la o temperatura cutanata de 44,5 ±
1,3º C, sub aceasta temperatura aparand eritemul.
Fototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana expusa la o
iradiere cutanata cu o energie suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei
substante fotosensibile.
49
cheratoză, descuamare, atrofierea pielii: leziuni precancerose.
Locuinţa reprezintă unitatea de mediu în care omul îşi petrece cea mai mare parte din
viaţă, cât şi unul dintre factorii de mediu care influenţează cu prioritate sănătatea şi confortul.
Relaţia dintre condiţiile de locuit şi sănătate este afirmată de numeroasele studii şi cercetări
întreprinse de mai multă vreme.
De asemenea, există relaţii între diferite carenţe sanitare ale locuinţei şi frecvenţa
infecţiilor respiratorii, digestive şi cutanate, precum şi parazitoze, rahitism, reumatism, tulburări
de vedere, boli neuropsihice, accidente de locuinţă. + tabel ?
50
Pe langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate fi contaminata
si de anumite substante care, fara a fi foarte evidente, imprastie vapori toxici in jurul lor.
Surse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale:
1 Covorul nou
Covoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili (COV) care pot avea o influenta
nefasta asupra sanatatii. Pentru a evita ca acesti compusi sa ajunga in aerul din interiorul casei
tale si, apoi, in organism, inainte de a achizitiona un covor nou, cere sa vezi doar acele produse
care folosesc adezivi cu un continut scazut de COV si care nu includ formaldehida.
51
Infectioase Legioneloza si Cladirile Turnul de Legionella
febra Pontiac mari(birouri, racire, aerul pneumophila
spitale, conditionat,
hoteluri) apa potabila
Raceli si gripe Cladiri de Sursa umana Virus respirator
birouri si
unitati
militare
Tuberculoza Cladiri de Sursa umana Micobateria
birouri tuberculoasa
Imunitare Pneumopatie de Cladiri de Umidificatorul Penicillium,
hipersensibilitate birouri, de aer, aerul Aspergillus
si febra fabrici conditionat,
sistemul de
ventilatie
Alergice Dermatita, rinita Cladiri de Praful, Acarieni, ciuperca,
alergica, astm birouri si covoarele, produse pe baza de
fabrici hainele plante, alergenii
purtati de animale
Rinite Urticarie, edem Cladiri de Hartia fara Alchilfenoletoxilati
laringian birouri carbon
Iritatii Dermatita Cladiri de Placile Fibra de sticla
birouri tavanului
Iritarea tractului Cladiri de Fumul de Substantele
respirator birouri tigara, orice rezultate in urma
activitate care arderii (monoxidul
implica de carbon, dioxidul
arderea de azot)
52
Simptomele care caracterizeaza “sindromul cladirii bolnave” sunt: dureri (de cap, ochi,
gat, nas), tuse seaca, ten uscat, mancarimi ale pielii, greata, ameteala, dificultatid de concentrare,
oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. Majoritatea persoanelor care acuza aceste simptome
sustin ca starile de disconfort dispar din momentul in care parasesc cladirea. Cele mai afectate de
aceste simptome par sa fie femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele chimice.
Persoanele cu astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom.
138.Vicierea aerului
Vicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen complex,
datoratalterarii proprietatilor fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise, aglomerate si
neventilate.Prin urmare, pentru ca intr-un spatiu sa apara vicierea aerului este nevoie sa
se indeplineascaurmatoarele conditii:
-spatiu inchis, un numar mare de persoane, ventilatie insuficienta si o perioada de timp.
53