Cuprins

Introducere........................................................................................................1
Cap 1. Suma asigurata si limite de asigurare..............................................2
1.1 Suma asigurata............................................................................3
1.2 Limitele politei.............................................................................3
1.3 Tipuri de limite de asigurare in asigurarea de bunuri.............5
1.4 Tipuri de limite in asigurarea civila.........................................12
Cap 2. Incheierea si rezilierea contractului de asigurare...........................15
2.1 Incheierea contractului de asigurare........................................15
2.2 Rezilierea asigurarii...................................................................16
2.3 Rezilierea de catre asigurat.......................................................17
2.4 Rezilierea de catre asigurator...................................................18
2.5 Rambursarea primelor la rezilierea politelor........................19
Concluzii..........................................................................................................20
Bibliografie......................................................................................................21

1
 Introducere

Contractul de asigurare este actul juridic consensual, aleatoriu, sinalgamatic, cu titlu oneros si
cu executare succesiva, prin care asiguratul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani numita
prima de asigurare, in schimbul careia asiguratorul isi asuma obligatia ca la producerea evenimentului
(riscul asigurat) sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea si onorarea obligatiilor de
raspundere civila ce revin asiguratilor fata de terti.
Contractul de asiguare este un contract personal, consensual, sianalagmatic, unic, oneros, cu executare
succesiva, aleatoriu si de adeziune.
Conditiile de validitate ale unui contract de asigurari consta in faptul ca acesata trebuie sa contina
urmatoarele elemente: capacitatea de a contracta a partilor contractante, consimtamantul valabil al
partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.
Orice contract de asigurare are la baza anumite principii care pot fi tratate drept conditii pentru
incheierea si derularea sa, si anume: interesul asigurabil, maxima buna credinta, causa proxima,
despagubirea, subrogarea, si contributia.
“Conform legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, contractul de asigurare nu
poate fi probat prin martori” 1, de aceeia forma sa este de cele mai mult ori scrisa.procesul de
incheiere a contractului de asigurare presupune analizarea pe lag a elementelor esentiale ale acestuia,
si anume: riscul,suma asigurata si prima de asigurare.
In cele ce vor urma vom incerca sa explicam complexitatea contractului de asigurare prin analizarea
unor termeni ce fac parte din continutului sau : sume asigurate si limite de asigurare, dar si prin
analizarea modului in care se inchie si se reziliaza contractul de asigurare.

1
Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed.
Allbech, Bucuresti, 2000, p.193

2
 1.Suma asigurata si limite de asigurare

1.1 Suma asigurata:

“Suma asigurata este valoarea pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii
riscului asigurat”1. Stabilirea acestei sume se realizeaza prin operatiunea denumita evaluare de
asigurare. Pe baza sumei de asigurare se vor calcula ulterior primele ce trebuie platite de asigurat.
In cazul asigurarilor de bunuri,suma asigurata poate fi mai mica sau egala cu valoarea bunului
asigurat. In nici un caz suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala. O astfel de situatie ar
incalca principiul despagubirii,conform caruia despagubirile nu pot fi mai mari decat pierderile
suporate de asigurat.
“In asigurarile prin efectul legii,suma asigurata se stabileste pe baza normei de asigurare(suma de
asigurare stabilita prin lege pe unitate de asigurare). La asigurarile facultative suma de asigurare se
stabileste, in general, la propunerea clientului,insa, pentru anumite bunuri,aceasta poate fi stabilita de
asigurator”2.
Asa cum am precizat anterior,polita de asigurare de viata nu reperezinta un contract de despagubire.
In schimbul primelor platite de asugurat asiguratorul se oblige sa plateasca, daca se produce
riscul,suma asigurata. Aceasta asigurare exclude existenta oricarui raport intre pagubele suferite si
suma asigurata.viata oamenilor neputand fi evaluabila in bani.
Aceeasi situatie se intalneste si in cazul asigurarilor de raspundere civila. Deoarece, in momentul
incheierii asigurarii nu se poate determina o valoare pentru posibilele daune, suma asigurata se
stabileste la propunerea asiguratului si cu acordul asiguratorului.

1.2 Limitele politei:

Majoritatea politelor de asigurare de bunuri sau de raspundere civila contin una sau mai multe
limite ale sumei platibile de catre asigurator ca despagubire. Limitele politei sunt exprimate, de obicei,

1
Ciurel Viorica, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbeck,
Buburesti, 2000, p.223
2
Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.117

3
in valori monetare insa se inatalnesc,ocazional, si limite nemonetare- ca de exemplu cele
temporale(exprimate in numar de ore sau zile).
“ Limitele politei reprezinta sumele maxime pe care asiguratorul le va plati pentru pagubele carora
se aplica limita. Aceasta fixeaza nivelul superior al sumelor pe care asiguratorul este obligat
contractual sa le plateasca asiguratilor conform politelor de asigurare de bunuri, sau, in interesul
asiguratilor, conform politelor de asigurare de raspundere civila."1

Scopul limitelor politei:

Limitele politei fac parte din instrumentele utilizate de asiguratori pentru a exprima marimea
obligatiunilor lor contractuale. Alte metode, precum excluderile sau conditiile, limiteaza obligatia
maxima a asiguratorului in termini valorici.
Din punctual de vedere al asiguratului, includerea conditiilor verbale fara a preciza limite banesti ar
elimina multe probleme determinate de efectul inflatiei asupra sumelor asigurate. Totusi, limitele
politei sunt utile in majoritatea politelor, deoarece indeplinesc cateva functii utile,precum limitarea
obligatiilor asiguratului, adaptarea la preferintele consumatorului si reflecatrea capacitate de asigurare
a asiguratorului.

Limitarea obligatiilor asiguratorului:

Desi este evident faptul ca limitele politei fixeaza obligatia asiguratorului, scopul acestora este
mai putin evident.
Explicatia unui specialist a fost aceea ca limitele politei dau posibilitatea legii numerelor mari sa
opereze. Fara o limita superioara, pagubele potentiale pentru anumite tipuri de asigurare pot fi infinit
de mari facand mai dificila –cel putin theoretic- predictia mediilor pagubelor. Ca urmare a reducerii
capacitatii de estimare, asiguratorii sau reasiguratorii lor ar solicita sume mai ridicate, pentru a-si putea
permite un grad mai mare de incertitudine, sau s-ar retrage de pe piata.
Un alt scop al limitarii valorice a obligatiilor asiguratorului este evident in situatiile in care limitele
verbale nu sunt adecvate. Exemplele pot include obiectele de arta “inestimabile” sau revendicarile de
raspundere civila formulate de miile de utilizatori ai unui produs.
Adaptarea la preferintele consumatorului

1
Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.118

4
 Consumatorii pot avea cel putin doua avantaje atunci cand li se ofera posibilitatea de a stabili
limitele politei:
 Consumatorii pot alege o limita de asigurare pentru bunuri sau raspundere civila care satisface
nevoile sau cerintele lor de acoperire
 Deoarece primele se reduc pe masura ce scad limitele politei si viceversa, consumatorii pot
alege o valoare care corespunde cu capacitatea lor de plata.
In practica, optiunile consumatorilor sunt supuse unor restrictii. Asiguratorii nu doresc, in general,
sa furnizeze o asugurare de bunuri pentru sume ce sunt cu mult sub sau peste valoarea bunului
asigurat. Subasigurarea nu serveste nevoilor consumatorilor care se confrunta cu o paguba inadecvat
acoperita. Supraasigurarea nu serveste asiguratorului care plateste peste valoarea daunelor efective.mai
mult decat atat, atunci cand exista posibilitatea de a incasa o despagibire din asigurarea de bunuri ce
depaseste in mod semnificativ caloare proprietatii,apare un risc subiectiv.
Reflectarea capacitatii de asigurare a asiguratorului:
Un asigurator stabileste o limita de asigurare pentru a mentine marimea obligatiilor in
cadrul capacitatii financiare de absorbtie a pagubelor.

1.3 Tipuri de limite de asigurare in asigurarea de bunuri:

In politele de asigurare de bunuri se folosesc o varietate de limite, ele putand fi grupate in cateva
categorii. Din pacate nu exista denumiri pentru aceste categorii care sa fie aplicate in mod consecvent
in practica. In cadrul politelor de asigurare propiu-zise, limitele nu sunt obligatoriu numite : limite
speciale, limite-patura, sublimite sau altele asemanatoare. Pentru a analiza si compara diferite moduri
de interpretare a limitelor politei, este necesar sa alegem cateva denumiri descriptive ce nu corespund
in mod obligatoriu cu denumirile utilizate in politele de asigurare, desi sunt intalnite in cadrul
vocabularului specific al specialistilor in asiguare.
Limitele “per articol” si limite “per incident”. Anumite limite ale asigurarii de bunuri sunt aplicate
fiecarui articol, in timp ce altele se aplica “per incident”. Se pare ca exista putine diferente practice
intre acoperirea “per articol” si acoperirea “per incident”, inaintea producerii pagubei. Intrebarea care
apare este “Ce se intampla cu limitele ce se aplica bunurilor acoperite dupa ce asiguratorul a platit o
despagubire pentru acele bunuri?”. Sunt posibile diferite modalitati de interpretare:

5
  Anumite polite precizeaza in mod simplu ca limitele sunt restabilite automat sau ca plata
despagubirii nu va reduce limitele politei
 Altele stabilesc ca limitele nu se reduc daca se produce o paguba partiala. Dupa producerea
unei daune totale insa, asiguratorul ramburseaza primele necuvenite pentru asigurarea
acelui bun.
Limitele per accident nu necesita astfel de conditii. Accentual cade asupra incidentului si nu asupra
bunului, iar fiecare incident este acoperit pana la o anumita limita. Limitele banesti in vigoare pentru
fiecare nou incident.

Limite specifice:
O limita specifica este o valoare baneasca ce fixeaza limita superioara a despagubirii pe care o va
plati asiguratorul, “per articol” sau “per incident”, pentru fiecare paguba asociata unui anumit bun sau
categorie de bunuri.

Limite separate :
Atunci cand o polita contine mai multe limite specifice aceste limite sunt considerate limite
separate. Limitele separate pot fi aplicate fiecaruia din cele cateva articole sau categorii de bunuri. Sa
consideram, de exemplu, o polita de asigurare a bunurilor persoanelor juridice ce cuprinde urmatoarele
limite:
 120.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Mare, nr 114
 80.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Mare, nr 114
 140.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Sudului, nr 312
 60.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Sudului, nr 312

Fiecare din aceste limite specifice este intr-adevar o limita separate. Limita pentru o cladire nu poate
fi aplicata unei cladiri sau limita pentru o cladire nu poate fi aplicata unei alte cladiri sau limita pentru
o cladire nu poate fi aplicata acoperirii bunurilor si viceversa.

6
Limite pentru bunuri identificate si limite pentru bunuri neidentificate:
Limitele specifice se aplica, de obicei, unui singur artico (asemenea cladirii) sau uneicategorii de
bunuri (ca de exemplu, articolele personale). Articolele personale nu sunt, de obicei, inventariate
separat sau identificate si astfel,limitele politei se aplica tuturor articoleleor neidentificate apartinand
categoriei de bunuri acoperite. De exemplu, in polita de asigurare a gospodariilor se aplica o singura
limita de asigurare pentru toate bunurile personale fara a inventaria separate nici un obiect de
proprietate.
Se spune ca bunurile sunt identificate atunci cand polita prevede o lista de obiecte de proprietate,
fiecare fiind inventariat si précis identificat prin descrieri, numar de series au alte semne de
identificare. In acest caz se stabileste o limita de asigurare pentru fiecare obiect de proprietate
identificat.
Uneori atat bunurile identificate cat si cele neidentificate sunt acoperite in cadrul aceleeasi polite;
fiecare bun identificat este supus propriei sale limite, in timp ce limita pentru bunurile neidentificate se
aplica in mod colectiv tuturor articolelor din cadrul acestui grup. De exemplu, o politza emisa pentru
un colectionar de timbre poate sa asigure un numar de timbre identificate, cu o limita de asigurare
precizata separat pentru fiecare timbru descris. Aceeasi polita contine o alta limita pentru bunurile
neidentificate, pentru cateva albume de timbre mai putin valoroase.

Limite – patura:
O limita – patura (blanket limit) este o limita a politei care se aplica pentru doua sau mai multe
articole sau categorii de bunuri si/sau unui bun cu doua sau mai multe amplasamente teritoriale. Sa
presupunem ca asiguratul detine cladiri si bunuri personale la doua adrese, ale caror valori sunt
prezentate mai jos:
 120.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Mare, nr. 114
 80.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Mare, nr. 114
 140.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Sudului, nr. 312
 60.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea dint Strada Sudului,nr 312
Daca aplicand metoda limitelor specifice, o persoana poate cumpara limite separate de asigurare
pentru fiecare dintre acestee patru articole, in asigurarea “blanket”, in schimb, aceasta persoana poate

7
sa cumpere o limita de asigurare de 400.000 UM pentru paguba adusa oricarei sau tuturor acestor
articole.
O limita “blanket” este utila in situatia in care valoarea agregata a bunurilor mobile ale organizatiei
este aproape constanta, insa se poate intampla ca aceste bunuri sa fie transferate de la un loc asigurat la
altul. In exemplul de mai sus, asigurarea “blanket” ar putea furniza o protectie completa, daca , la
momentul pagubei, asiguratul are bunuri personale ale firmei de 90.000 milioane lei in Strada Sudului
si de 40.000 de milioane in Strada Mare. Asigurarea specifica pentru sumele prezentate mai sus nu ar
putea acoperi paguba de 90.000 mulioane lei in Strada Sudului si ar implica o supraasigurare si o
pierdere de prime, atunci cand in Strada Mare se afla bunuri personale in valoare de 40.000 milioane
lei. Este mult mai dificil sa justificam utilizarea asigurarii patura pentru acoperirea cladirilor, deoarece
valoarea lor nu se transfera sau nu se modifica rapid. In general.
“Prin utilizarea limitei “blanket” pentru toate amplasarile posibile si in locul unei limite specifice
pentru fiecare amplasare, asiguratul reduce probabilitatea de a fi penalizat, dupa producerea pagubei,
pentru subestimarea (si respective,subasigurarea) valorii bunurilor aflate la oricare din
amplasamente”1. De asemenea, limita aplicabila nu este mai mica decat valoarea pagubei la oricare
dintre amplasari.
Desi asigurarea “blanket” poate parea a fi mai simpla decat asigurarea specifica,aceasta este, de
fapt, mult mai complicat de aplicat. Asigurarea “blanket” mareste complexitatea procesului de
subscriere, avaluare si solutionare a revendicarilor.

Sublimite:
Limitele discutate mai inainte, care de obicei sunt alese de asigurat si incluse in clauzele politei, sunt
limitele superioare ale valorii despagubirii. In plus, fata de aceste limite superioare, politele de
asigurare de bunuri contin una sau mai multe “sublimite”. O sublimite este o limita in cadrul unei
limite superioare care reduce acoperirea pentru anumite tipuri debunuri sau de pagube.
Asigurarea gospodariilor prevede un anumit numar de sublimite sub titlul “limite de raspundere
speciale” asa cum sunt prezentate mai jos:
 UM pentru bani, bancnote, lingouri de aur in afara obiectelor din aur, argint, platina, monede
si medalii.

1
Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.122

8
  UM pentru hartii de valoare, bilanturi, documente, evidente ale creantelor, scrisori de credit,
note de plata altele decat bancnote, manuscripte, inregistrari personale, pasapoarte, bilete sau
timbre. Aceasta limita include costul de cercetare, de reinlocuire sau refacere al informatiei
din materialul pierdut sau deteriorate.
 UM pentru ambarcatiuni, incluzand pontonul,lemnaria, echipamentul si motoarele exterioare.
 UM pentru deteriorarea si furtul bijuteriilor, ceasurilor, blanurilor, pietrelor pretioase si
semipretioase.
 UM pentru paguba determina de sustragerea armelor de foc.
 UM pentru furtul obiectelor de argint, obiectelor placate cu aur si obiectelor din alpaca.
 UM pentru bunurile aflate in cladire
 UM pentru bunurile aflate in afara cladirii

Asa cum am mentionat, aceste sublimite nu maresc limita totala maxima aplicabila bunurilor
acoperite. Mai curand, acestea impugn limite mai reduse categoriilor de bunuri listate. Trei dintre
aceste sublimite se aplica doar pagubei produse prin sustragerea unor categorii specificate de
bunuri; paguba cauzata de alte pericole nu este restrictionata prin sublimite.
Pentru a ilustra aplicarea sublimitelor prezentate sa presupunem ca in locuinta asiguratului s-a
produs un incendiu, ce a distrus in intregime o parte a bunurilor din cladire. Sa presupunem ca
focul a distrus 500 UM in bani, 800UM in hartie de valoare, o barca de 1000UM, un motor
exterior de 600 UM si o blana de 4000UM (subtotal:6900 UM) plus imbracaminte, mobilier si
obiecte de uz casnic. Pentru a determina valoarea totala a despagubirii ( fara a considera fransizele
deductibile), asiguratul ar putea incasa:
 200 UM in bani (vezi sublimita 1)
 800 UM in hartii de valoare (valoarea actuala, mai putin sublimita 2)
 1000 UM pentru ambarcatiuni, incluzand motorul (vezi sublimita 3)
 4000 UM pentru blana (sublimita 4 se aplica pagubei prin sustragere si datorata focului)

Aceasta totalizeaza 6000 UM lasand 900 UM neacoperiti. Daca valoarea ramasa a pagubei nu este
mai mare de 44000 UM( respectiv, limita de 50000 UM minus 6000 UM pentru pagubele pentru
bunurile acoperite, discutate mai inainte), asiguratul va fi compensat in intregime pentru intreaga
proprietate ramasa. Daca valoarea pagubei ramase este mai mare de 44000 UM, asiguratul ar primi

9
despagubiri doar de 50000 UM (limita politei). Dar chiar daca valoarea bunurilor ramase este mai
mica decat 44000 UM, asiguratul nu va fi compensate pentru paguba de 900UM ce depaseste
sublimitele.

Limite ce nu sunt exprimate in valori banesti:

Nu toate limitele de asigurare sunt exprimate in valori monetare, asa cum o dovedesc urmatoarele
exemple:
 Limita de raspundere pentru daunele aduse autovehiculelor reprezinta de obicei valoarea
ramasa a bunurilor furate sau deteriorate sau valoarea costului reparatiilor sau a inlocuirii
bunului, oricare din acestea este mai mica.
 Anumite polite de asigurare a gospodariilor acopera costul garantat al inlocuirii. Nefiind supus
nici unei limite banesti prestabilite, asiguratorul va plati costul efectiv de reparatie sau de
inlocuire a cladirii deteriorate sau distruse.
 Acoperirea clientilor unei curatatorii asigura uneori imbracamintea clientilor sau alte bunuri
fara precizarea unor limite banesti.
 Politele de asigurare a persoanelor juridice acopera pierderile de venit suportate timp de
douasprezece luni consecutive de la producerea pagubei. Aceasta acoperire aditionala nu este
supusa unei limite de asigurare.

Limite variabile
In ultimele decenii, rata inflatiei a fost accelerate. In general, oamenii sunt constienti ca valoarea
multor obiecte tinde sa creasca in timp, crescabd in proportii ce depind de o varietate de factori
externi. Aceste schimbari de valoare ridica probleme serioase privind corelarea limitelor de
asigurare monetare cu valoarea bunului. Asiguratul care cumpara initial limite corespunzatoare
poate avea, la momentul expirarii politei, limite ce sunt chiar inadecvate. Pe de alta parte,

10
 asiguratul care cumpara o limita mai mare decat cea potrivita la inceput, plateste pana la expirarea
politei mai mult decat este necesar. Exista diferite metode ce se adreseaza acestei probleme,
metode detaliate in urmatoarele paragrafe.

Cresterile anuale ale sumei asigurate

Anumiti asiguratori solutioaneaza problema inflatiei prin cresterea automata a asigurarii bunurilor
si a primelor la fiecare reinnoire anuala, in afara cazului in care cresterile sunt refuzate de asigurat.
Valoarea acestei cresteri se bazeaza de obicei pe rata anuala medie a inflatiei. Desi, evident, este o
metoda sigura, aceasta nu garanteaza limite de acoperire adecvate pentru detinatorii de polite, din
urmatoarele motive:
 Detinatorul politei care este subasigurat la inceputul perioadei de asigurare, va fi
subasigurat si dupa reinnoire;
 Chiar daca acoperirea este potrivita la inceputul perioadei fiecarei polite, aceasta va fi
probabil inadecvata la momentul pagubei- in special daca paguba totala se produce chiar
inaintea reinnoirii. Aceasta este consecinta faptului ca limitele de asigurare nu se maresc
intre datele de reinnoire.
Asiguratorii de bunuri au apelat la cateva metode in care limitele cresc automat, conform unei
metode prestabilite, pe timpul perioadei politei.

Protectia contra inflatiei

Metoda “protectiei contra inflatiei”, conform chiar denumirii acesteia, urmareste sa protejeze contra
inflatiei economice, fiind elaborate initial pentru politele proprietarilor de locuinte. Ulterior ea s-a
extins si in asigurarea cladirilor comerciale.
Clauzele privind protectia contra inflatiei mareau acoperirea la fiecare trei luni cu un anumit procent
( de fapt, de trei ori pe durata politei de un an).
Aceasta metoda reduce problemele asociate cresterii valorii bunului pe perioada unui an, insa nu face
nimic pentru cresterea corespunzatoare fiecarei perioade de trei luni. Politele actuale stabilesc un
procent de crestere determinat pe zi si nu pentru o perioada de trei luni, prin impartirea procentului de
crestere anuala la numarul de zile.

11
 De exemplu, sa presupunem ca caldirea Clyde este asigurata printr-o polita cu o limita de asigurare
de 365000 UM. Protectia contra inflatiei este realizata printr-o crestere a sumei asigurate de 10
procente annual. Acesta inseamna ca acoperirea va creste cu 10 procente din 365000 UM, mai précis
cu 36500 UM pe parcursul unui an. In fiecare zi se aplica o crestere de 100 UM, reprezentand 1/365
din valoarea cresterei anuale (36500 UM/365= 100 UM). Daca paguba se reduce la 100 de zile de la
intrarea in vigoare a politei, limita aplicabila nu este de 365000 UM ci de 375000 UM( limita de
365000 UM + 100 UM per zi x 100 zile= 375000 UM). Metoda protectiei contra inflatiei a deposit
evident, anumite deficiente ale limitelor banesti fixe, insa aceasta nu este o solutie perfecta din doua
motive:
 Daca detinatorul politei este subasigurat de la inceput, aceasta metoda nu va corecta acoperirea
initiala inadecvata.
 Procentul de crestere ales, care se presupune a fi bazat pe rata inflatiei, poate san u acopere sau
san u coreleze cu rata efectiva a inflatiei

Limite indexate:
Asigaratorii au oferit ocazional limite indexate in incercarea de a reflecat rata efectiva a inflatiei.
In general o limita indexata a politei este o limita a politei care este asociata, intr-o maniera
predeterminata, de un indice al preturilor.
Limitele indexate pot fi mult mai precise in mentinerea unei limite adecvate decat metoda
„protectiei contra inflatiei”. Totusi, nu exista limite indexate fara deficiente. Indicii
guvernamentali sunt utilizati in principal pentru ca sunt disponibili in mod prompt. Insa indicii
nivelului preturilor masoara modificarile agregate ale nivelului preturilor. Acestia nu surprind
totusi in mod precis cresterea costurilor fortei de munca si ale materialelor necesare pentru
repararea sau inlocuirea unui bun asigurat la momentul si la locul pagubei.

Noi emisiuni de polite

In timp ce metodele de mai inainte incearca sa mareasca limitele totale ale politei pentru a
reflecta inflatia, acestea nu au efect in ceea ce priveste sublimitele politei exprimate in sume fixe.
O limita de 1000 UM pentru bijuterii, de exemplu, poate deveni, treptat, inadecvata pe masura ce
valoarea pietrelor sau a aurului creste in timp. Daca s-ar emite o noua polita, astfel de sublimite ar

12
 putea fi marite. Aceste modificari nu sunt deloc automate si nici nu sunt sub controlul
asiguratului.

1.4 Tipuri de limite in asigurarea civila:

Limitele de asigurarein polita de raspundere cpot fi exprimate din mai multe perspective. Desi in
anumite asoecte se aseamana cu limitele asigurarii de bunuri, natura distincta a asigurarii de
raspundere civila determina cateva diferente.
Limite per incident:
In functie de evenimentele ce declanseaza acoperirea, politele de asigurare a raspunderei civile
contin limite ce se aplica per accident, per incident sau per revendicare. O “limita unica”
cunoscuta de asemeni ca “limita unica combinata” stabileste nivelul maxim de despagubire
aplicabil tuturor evenimentelor (accidente, incidente, revendicari) indifirent daca acestea implica
vatamari corporale, pagube materiale sau ambele. Urmatoarea clauza din sectiunea de raspundere
civila din polita auto personala prezinta un exemplu:

A. Limita de asigurare de raspundere civila prezentata un polita reprezinta nivelul maxim de

despagubire pentru toate revendicarile rezultate intr-un accident auto. Acesta este maximul pe
care il platim indifferent de numarul:
1. asiguratilor
2. reclamantilor
3. vehiculelor asigurate
4. vehiculelor implicate intr-un accident auto.
O piata auto personala cu o limita unica combinata de 500.000 UM ar furniza o acoperire de pana la
500.000 UM pentru raspunderea civila pentru vatamare corporala, paguba materiala sau orice
combinatie a celor doua.

13
 “Limitele divizate”, mai putin obisnuite decat in trecut, fixeaza limite separate pentru revendicarile
privind raspunderea civila ca urmare a vatamarii corporale sau pagubei materiale. De exemplu, o
polita poate contine limite de asigurare a raspunderii pentru vatamare corporala de 500.000 UM si
pentru pagube materiale de 100.000 UM. Acestea pot fi uneori exprimate sub forma : 500/100.
Anumite limite divizate contin, de fapt, trei limite separate – o limita pentru vatamare corporala
aplicabila fiecarei personae prejudiciate, o limita mai larga, aplicabila la doua sau mai multe persoane
si o limita pentru pagube materiale.
Limitele divizate sunt de fapt limite separate. Sa presupunem ca Andrei este asigurat printr-o polita
de asigurare auto care are limitele : 25/50/10 (respective, 25 000 UM per persoana sau ranirea
corporala a unei persoane sau a mai multor persoane, 50 000 UM per accident pentru ranirea corporala
a doua sau mai multor persoane si 10 000 UM per accident pentru pagube materiale). Andrei a cauzat
din neglijenta un accident provocand o paguba de 15 000 UM masinii celuilalt sofer, fara insa a rani pe
cineva.
Asiguratorul nu va plati mai mult de 10 000 UM pentru aceasta paguba - Andrei nu va putea utilize
limita pentru vatamare corporala pentru a-si acoperi raspunderea civila pentru paguba materiala. In
mod similar, daca Andrei cauzeaza, din neglijenta, o vatamare corporala in valoare de 25 000 UM
doamnei Ionescu si de 4000 domnului Ionescu, asiguratorul ar plati cel mult 25 000 UM doamnei
Ionescu si de 4000 UM domnului Ionescu. Daca el ar fi raspunzator pentru ranirea corporala a celor
cinci membri ai familiei Ionescu, in valoare de 134 000 UM si, de asemenea, pentru 15 000 UM ca
urmarea a averii masinii familiei Ionescu, asiguratorul va plati reclamantilor nu mai mult de 60 000
UM – respectiv, 50 000 UM pentru prejudicial corporal si 10 000 UM pentru pagubele materiale,
suma maxima platibila pentru orice accident conform limitei 25/50/10 din cadrul politei.

Limite agregate:
O limita agregata reprezinta maximul sumei pe care asiguratorul o va plati pentru toate despagubirile
aferente tuturor evenimentelor acoperite pe o perioada de asigurare. Valoarea limitei agregate
reprezinta, de obicei, de doua sau de trei ori valoarea limitei ce se aplica per eveniment (respective
limita per accident, per incident sau per revendicare) si este de obicei exprimata ca o limita anuala.
Ca exemplu, sa presupunem ca polita are o limita unica, per incident, de 1000 000 UM si o limita
anuala agregata de 300 000 UM. Se produc trei pagube acoperite in primele sase luni ale politei, prima
de 50 000 UM, a doua de 120 000 UM si a treia de 200 000 UM. Asiguratorul va plati 50 000 UM

14
pentru prima sic ate 100 000 UM pentru a doua si a treia paguba, pentru un total cumulat de 250 000
UM pe primele sase luni. La acest moment asiguratul a acumulat 250 000 UM de pagube asigurate si
ar mai avea doar 50 000 UM (respective 300 000 UM – 250 000 UM) acoperire disponibila pentru
ultimele sase luni ale perioadei politei. Daca un alt incident separate determina despagubiri de 60 000
UM, despagubirea de 50 000 UM va epuiza limita agregata anuala de 300 000 UM; 300 000 a fost
maximul pe care asiguratorul a acceptat sa-l plateasca pentru toate despagubirile cumulate pe intregul
an al politei. Odata ce limita agregata a fost atinsa, polita nu mai ofera nici o acoperire.
Limitele agregate sunt intalnite uneori in asigurarea de raspundere civila a proprietarilor de locuinte,
in asigurarea auto personala si alte polite ce acopera expuneri personale si ale familiei. Practice,
persoanele individuale sau familiile au rareori doua sau trei pagube substantiale de raspundere civila,
separate, pe durata unei singure perioade de asigurare. De asemenea, limitele agregate sunt foarte
intalnite in asigurarile de raspundere civila comerciala.

2.Incheierea si rezilierea contractului de asigurare

2.1 Incheierea contractului de asigurare:

Pentru a se putea realize primirea in asigurare, trebuie parcurse mai multe etape. Prima etapa consta in
intocmirea de catre asigurat a cerererii de asigurare. Aceasta cerere certifica vointa clientului de a
incheia asigurarea. Asiguratorul pune la dispozitia asiguratului un formular, ce contine principalele
elemente necesare estimarii riscului si calcularii primelor. In majoritatea formelor de asigurare cererea
de asigurare se redacteaza separate si anterior contractului de asigurare. Cererea de asigurare
reprezinta un act unilateral de vointa ce nu atrage efecte juridice pan ace nu a fost acceptata de
asigurator.
In functie de informatiile oferite de cererea de asigurare, asiguratorul apreciaza daca poate accepta
riscul si dimensiunea primei de asigurare aferente. In unele cazuri se apeleaza la efectuarea inspectiei
de risc, ce are rolul de a verifica conformitatea datelor din cere cu realitatea si de a identifica
eventualele riscuri suplimentare. “In asiguarea de bunuri contra incendiului de exemplu, reprezentantul
asiguratorului se va deplasa la fata locului pentru a constata situatia si starea bunurilor masurile de
prevenire a avenimentului asigurat”1.
1
D., Gheorghe, Bistriceanu, Asigurari si reasigurari in Romania, Ed. Universitara, Bucuresti, 2006, p.
168

15
 In asigurari buna credinta a partilor este esentiala. Astfel, asiguratul trebuie sa faca declaratii
complete iar daca, pe parcurs, imprejurarile privind riscul se modifica, trebuie sa anunte imediat
asiguratorul. In caz contrar, asiguratorul isi rezerva fie de a modifica sau denunta contractul, fie de a
refuza despagubirea solicitata de asigurat.
Contractul de asigurare se considera incheiat prin plata primelor si emiterea documentului de
asigurare. Inscrisul constatator se numeste polita de asigurare, la asigurarile de persoane si contract de
asigurare la asigurarile de bunuri. In practica insa s-a generalizat termenul de polita de asigurare.
De obicei, contractul de asigurare se considera incheiat la data indicate in cererea de asigurare, daca
asiguratorul o aproba . in contractile de asigurare desfasurate intre absenti, data de incheiere a
contractului reprezinta momentul in care solicitatntul a luat cunostinta de acceptare, respective cel al
primirii politei.

2.2 Rezilierea asigurarii:

Rezilierea este o actiune speciala, realizata de asigurator sau de asigurat, pentru a intrerupe acoperirea
care altfel ar fi continuat pana la implinirea datei scadente a politei. Reziliera trebuie diferentiata pe
cativa termini asociati, utilizati interschimbabil, dar inexact, de catre nespecialisti:
 Expirare – polita ajunge la scadenta. In acest moment acoperirea inceteaza, cu exceptia cazului
in care aceasta este reinnoita (se extinde acoperirea pe un alt termen)
 Nonreinnoire – o actiune a companiei de asigurare ce nu mai pune la dispozitie o acoperire
viitoare dupa expirarea politei curente. Uneori termenul este folosit referitor la decizia
asiguratului de a nu continua acoperirea oferita de asigurator pentru o perioada suplimentara.
 Incheiere – incetarea acoperirii prin reziliere, expirare sau reinnoire.

O polita expira in mod obisnuit, este reinnoita sau nu, la data aniversarii sale, care specifica ziua si
luna in care intra initial in vigoare. Data aniversarii (de exemplu, 11 Aprilie) ramane mereu aceeasi.
Datele de intrare in vigoare sau de expirare precizeaza si anul si deci se schimba in functie de ani (de
exemplu 11 aprilie 1997). Politele cu perioade de asigurare a caror marime este mai mare de un an
prevad incheierea sau recalcularea primelor la fiecare aniversare.

16
 De obicei, politele de asigurare de bunuri si de raspundere civila se mentin in vigoare pana cand
expira si, atunci cabd se schimba asiguratorul, se schimba doar data expirarii, cunoscuta de obicei ca
“data X”. In majoritatea cazurilor, un asigurat poate reinnoi polita cand aceasta expira. Asiguratorul
poate rufuza acoperirea viitoare, desi I se pot solicita prin lege sau prin contract trimiterea de un
preaviz de non-reinnoire asiguratului.
“Desi schimbarea asiguratorilor sau intreruperea politelor se face, de obicei, doar la aniversarea
politei, exista posibilitatea de a rezilia polita la mijtocul termenului. Din aceasta cauza este necesar ca
politele de asigurare sa include clauze care sa indice daca, cand si in ce conditii poate fi reziliata
polita, cine are dreptul de a initia rezilierea, cu cat timp inainte este necesar a fi anuntata, ce proceduri
trebuie urmate, cum se determina primele de platit sau rambursarile”1.

2.3 Rezilierea de catre asigurat:

De obicei, asiguratul poate rezilia polita in orice moment, cu conditia sa urmeze anumite
proceduri. In mod normal rezilierea se poate realiza prin inapoierea politei catre asigurator si a unui
anunt scris, anticipat, privind data la care polita va fi reziliata.
Anuntul anticipat previne problemele ce pot aparea daca s-ar permite un anunt de reziliere retroactive.
Un asigurat poate sa solicite rezilierea la o data anterioara, daca in perioada precedenta nu s-au produs
pagube. Insa daca a survenit o paguba pe timpul acestei perioade, asiguratorul va fi obligat sa o
acopere. Prin aceste doua posibilitati asiguratul poate detine echvalentul unei asigurari libere.
Anuntul anticipat nu este intotdeauna necesar iar cererile de reziliere sunt onorate fara probleme.
Daca I se solicita acest lucru, asiguratorul poate rezilia acoperirea retroactive, in situatia in care
asiguratul a cumparat o alta asigurare ce intra in vigoare la acea data sau in cazul in care asigurarea a
ramas fara obiect. Totusi, multe polite asigura o anumita acoperire chiar si dup ace riscul a incetat sa
mai existe. De exemplu, un asigurator poate fi solicitat sa rezilieze polita de asigurare auto a unei
anumite masini, de la o anumita data in care asiguratul si-a vandut vehiculul. Aceasta cerere este
logica deoarece riscul principal nu mai exista. Totusi asiguratorul poate avea un motiv solid pentru a
refuza rezilierea retroactive. Desi vehiculul descries a fost vandut, asiguratorul acopera in continuare
posibilele revendicari privind daunele fizice ce implica alte vahicule. Asiguarea auto prevede, de mai
1
Ciurel Viorica, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbeck,
Bucuresti, 2000, p. 135

17
multe ori, atat acoperirea pentru daunele aduse autovehiculului mentionat in polita cat si a
autovehiculelor inchiriate sau a celor nou achizitionate.
Preavizul intocmit in forma scrisa elimina disputele posibile privind conditiile acordului verbal
privind rezilierea acoperirii. Daca se confrunta cu o paguba care altfel ar fi fost acoperita, un asigurat
poate dori sa uite cererea de reziliere verbala, neconfirmata printr-un document. O cerere scrisa reduce
probabilitatea ca asiguratorul sa comita o eroare in rezilierea politei, confirmarea prin documente a
intentiei asiguratului ajutand asiguratorul sa corecteze orice erori.

2.4 Rezilierea de catre asigurator:

Multe polite de asigurare pot fi reziliate de catre asigurator inaintea implinirii termenului politei.
Totusi, de obicei, asiguratorul nu poate cere rezilierea imediata. El este obligat, in general, sa anunte
partile principale, in scris, cu un anumit numar de zile in avans fata de data rezilierii, (in multe polite
de asigurare doar primul asigurat principal trebuie anuntat). Anuntul anticipat trebuie sad ea
asiguratului timpul necesar pentru a obtine o noua asigurare. Creditorul ipotecar al asiguratului este de
asemenea indreptatit la un preaviz de reziliere.
Multe polite interzic asiguratorului rezilierea politei in vigoare, cu exceptia anumitor motive
specificate, precum neplata primelor. Unele polite reduce numarul de zile de preaviz, daca rezilierea se
datoreaza neefectuarii unei plati.
Politele de asigurare a cladirilor din cateva state contin o clauza privind optiunile de reziliere, care
acorda asiguratorului permisiunea de a rezilia acoperirea cu un preaviz de doar cinci zile pentru
urmatoarele cause:
 Cladire vacanta sau neocupata mai mult de sase zile;
 O dauna pentru care nu s-au initiat reparatii in termen de treizeci de zile de la acordarea
despagubirii;
 Mutarea dependintelor sau a altor elemente de constructie ce pot fi recuperate;
 Neasigurarea utilitatilor pentru mai mult de treizeci de zile sau neplata impozitelor de
proprietate mai mult de un an.
O cladire ce are una sau multe din aceste caracteristrici poate sa fi ajuns la sfarsitul duratei sale de
utilizare. Oricare din aceste conditii indica posibilitatea unui risc subiectiv, cladirea putand fi supusa
unei incendieri premeditate. Dupa ce ia cunostinta de astfel de conditii, asiguratorul poate rezilia
asigurarea.

18
 Drepturile de reziliere si nonreinnoire sunt uneori restrictionate prin lege. Totusi, atunci cand
asigurtorilor le este dificil sa rezilieze politele, acestia devin in mod inevitabil, mult mai precauti in
subscrierea si acceptarea acestor polite. Astfel, restrictiile privind rezilierea cu intentia de a imbunatati
disponibilitatea asigurarii au de multe ori un efcet contrar.

2.5 Rambursarea primelor la rezilierea politelor:

Cand o polita este reziliata inainte de data normala de expirare, asiguratorului nu I se cuvin, de
obicei, primele pentru intreaga perioada a politei. I se cuvin doar o parte, cele aferente timpului in care
polita a fost in vigoare. Presupunand ca primele au fost platite in avans, asiguratul este indreptatit la o
rambursare a primelor necuvenite. Modul in care sunt calculate primele necuvenite poate depinde de
cel care initiaza rezilierea sau de motivul rezilierii.
 Daca polita este reziliata de catre asigurator, prima rambursata este calculata pe baza
proportionala. De exemplu, daca o polita de un an este reziliata de un asigurator, iar rezilierea
intra in vigoare exact la sase luni dupa data inceperii politei, asiguratorul va rambursa exact
6/12 sau 50% din prima asiguratului.
 Daca polita este reziliata de catre asigurat, prima rambursata este calculate, in anumite polite,
pe baza metodei “short-rate”.
Cand o polita este reziliata pe baza metodei “short rate”, asiguratul pastreaza o parte suplimentare
din prime, rambursand, de obicei, numai 90% din prima necuvenita. Asiguratul pierde asa numita
penalizare “short rate”. Aceasta penalizare acopera cheltuielile administrative suportate de
asigurator. Va amintiti ca asiguratorul a suportat cheltuieli pentru emiterea politei, care se
anticipeaza a fi in vigoare pe intreaga perioada de asigurare; cheltuieilile initiale ale asiguratorului
detin un procent de prima cuvenita pentru intreaga perioada a politei. Penalizarea “short rate” se
datoreaza faptului ca cheltuieilile de emisiune a politei sunt suportate in continuare, chiar daca nu
s-a incasat prima pentru intreaga perioada.

Concluzii

19
 "New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor; fara asigurari, n-ar exista zgaraie-
nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un
plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane
pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara
asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un
pieton."1
                                                                               Henri FORD

Intr-o economie dinamica, plina de incertitudini, care poate afecta avutia persoanelor,
contractul de asigurare apare ca o creanta conditionata, emisa de asigurator si achizitionata de
asigurat.
Asigurarile sunt un factor de reducere a incertitudinii economice si un mijloc de reluare a
activitatii intrerupte temporar. Atunci cand o persoana incheie o asigurare, este constienta de un
anumit risc, incercand sa se puna la adapost de consecintele negative. Riscul nu dispare, dar se muta
efectele lui de la asigurat la asigurator. Astfel viitorul pentru asigurat capata o anumita certitudine, o
stabilizare a riscului financiar, prima de asigurare devine un cost de productie sau o cheltuiala in
bugetul familiei.
Asigurarile nu reduc numarul riscurilor, dar oamenii sunt mai bine pregatiti sa le faca fata.
Existenta asigurarilor face posibila repararea cladirilor, masinilor, inlocuirea anumitor bunuri intr-un
timp ce tine de procurarea materialelor si de executatrea reparatiilor si nu de lipsa resurselor financiare
necesare.

 
 

1
Pagina internet, www.asigurari.ro

20
 Bibliografie

 Constantinescu Dan Anghel, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998;

 Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale,
Ed. Allbech, Bucuresti, 2000;
 Bistriceanu D. Gheorghe, Asigurari si reasigurari in Romania, Ed. Universitara,
Bucuresti 2006;
 www.asigurari.ro.

21