,ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COSTEŞTI, ARGEŞ NR...........DIN........................

INSPECŢIE SPECIALĂ – GRADUL DIDACTIC I

Motto: “Marea artă a unui educator constă în cizelarea manierelor şi informarea minţii; el trebuie să
sădească în elevul său bunele obiceiuri şi principiile virtuţii şi ale înţelepciunii; să-i dea treptat o viziune apupra
omenirii şi să dezvolte în el tendinţa de a imita tot ceea ce este excelent şi demn de laudă.” ( John Locke)

DATA: 08. 04. 2016

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COSTEŞTI, ARGEŞ
PROFESOR: Mihăiţă (Pătraşcu) Mihaela - Elena
CLASA: a VII-a B
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:
SUBIECTUL: Pronumele şi adjectivele pronominale – exerciţii recapitulative – prezentare
PowerPoint
TIPUL LECŢIEI: lecţie de recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor în cadrul inspecţiei
speciale de gradul I
SCOPUL LECŢIEI: actualizarea noţiunilor privind pronumele personal, personal de politeţe şi
de reverenţă, reflexiv, pronumele şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele şi adjectivul
pronominal demonstrativ, pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât, prin exerciţii aplicative

Competenţe generale, sociale şi civice:

3. Receptarea mesajului scris în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diferite

Competenţe specifice:

1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adec-
vat;
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.2. utilizarea în redactare a unor sinonime, antonime şi derivate temei date.

Conţinuturi asociate:

1.5.1.- să iniţieze un dialog;

2.3.1.- să alcătuiască propoziţii dezvoltate folosind pronume date;
2.3.2.- să recunoască categoriile gramaticale specifice pronumelui (feluri, declinarea pe caz,
nrumăr sau gen, funcţii sintactice);

1
2.3.3.- să recunoască părţile de propoziţie specifice pronumelui (subiect, nume predicativ, atribut
sau complement);
3.4.1.- să utilizeze corect pronumele (cu forme personale/doar de persoana a III-a, variabile sau
invariabile, acordul pronumelui relativ în genitiv cu substantivul determinat, acordul adjectivului
pronominal de întărire sau formele pronumelui demonstrativ);
3.4.2.- să realizeze acordul adjectivelor pronominale cu substantivul determinat;
3.4.3.- să recunoască pronumele dintr-un text la prima vedere.

STRATEGII DIDACTICE:

A) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea sistematică,

problematizarea, rebusul, ciorchinele, analiza gramaticală, demonstaţia, exerciţiile
creatoare, portofoliul
B) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişă de evaluare, culegere de gramatică, fişă de lucru
C) MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
▪ ACADEMIA ROMÂNĂ, DOOM, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2007
▪ ACADEMIA ROMÂNĂ, GRAMATICA LIMBII ROMÂNE, I, CUVÂNTUL, Editura
ACADEMIEI ROMÂNE, Bucureşti, 2005
▪ Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Crişan, Alexandru, Limba română - Manual pentru
clasa a VII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2008
▪ Goran, Vasile, Goian Maria-Emilia, Cîntiuc, Rita (coordonatori), LIMBA ROMÂNĂ.
COMUNICARE. Fişe de lucru. Teste iniţiale, formative şi finale, Editura Nomina, Piteşti,
2009
▪ Ioniţă, Fl., Cârstocea, E., Columban, M., Coman, A., Gal, V., Kudor, D., Sfîrlea, L.,
Limbă. Literatură. Comunicare pentru clasa a VII-a, Editura ART Grup Editorial,
Bucureşti, 2008
▪ Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu – structuri didactice deschise,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2008
▪ Parfene, Constantin, Metodica predării limbii şi literaturii în şcoală, Editura Polirom,
1999
▪ Popescu, Ştefania, Gramatica practică alimbii române, Editura TEDIT FZH, Bucureşti,
2009
▪ Curriculum Naţional - Programa şcolară pentru clasa a VII-a, Bucureşti, 2009
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: frontală, individuală

2
 SCENARIUL DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE
MOMENTELE CO. ACTIVITATEA ACTIVITATEA Observaţii
INSTRUIRII PROFESORULUI ELEVULUI Metode Mijloace de Forme de
învăţământ organizare
Pregătirea elevilor pentru lecţie:
▪ pregătirea manualelor şi a materialelor Receptarea şi realizarea Conversaţia Colectiv
1.MOMENTUL auxiliare; sfaturilor şi sarcinilor dirijat
ORGANIZATORIC ▪ notarea absenţelor; prezentate de profesor. frontal
(1’) ▪ pregătirea psihologică a elevilor pentru
lecţie.
MOMENTUL ORTOGRAFIC ▪ Elevii rezolvă sarcina de la
2.REACTUALIZA- 3.4.3 ▪Se verifică tema cantitativ, în timp ce muncă independentă.
REA elevii au ca muncă independentă un ▪ Formele corecte sunt: mie
2.3.2
CUNOŞTINŢELOR exerciţiu pentru dezgheţ (ANEXA 1): însemi; aceeaşi fată; poezia
2.3.3
(5’) Alege forma corectă a următoarelor al cărei autor; o casă la ale
forme de adjective pronominale: cărei ferestre; niciunuia
mie însemi/însămi; aceiaşi/aceeaşi fată; dintre ei; fetelor acestora; o
poezia a căui/al cărei autor; o casă la a colegă de-ale mele.
cărui/ale cărei ferestre; niciunuia dintre
ei/nici unuia din ei ; fetelor
acestora/acestea; o colegă de-ale
mele/de-a mea. Activitate
▪ Se verifică tema calitativ: ▪Elevii se corectează la temă. frontală
„Fiecine cum i-e vrerea, despre fete samă a) Pronumele sunt: Explicaţia
deie-şi – fiecine, -şi, ea,
Dar ea seamănă celora îndrăgiţi de singuri celora, de ei, -şi, -şi,
ei-şi. sa, el, s-, pe dânsa,
Şi Narcis văzându-şi faţa în oglinda sa, cineva, o, se, -şi, -se,
izvorul, -şi, sie, -i, *nime-, el,
Singur fuse îndrăgitul, singur el i-, ea.
îndrăgitorul b) Fiecine: subiect
Şi de s-ar putea pe dânsa cineva ca să o simplu, exprimat prin
prindă, pr. nehotărât,
Când cu ochii mari, sălbateci se priveşte compus, nr. sg., caz
în oglindă, N.;
Subţiindu-şi gura mică şi chemându-se pe -şi: marcă a diatezei
nume refl., pr. refl., pers. a
Şi fiindu-şi sie dragă cum nu-i nime-n III-a, nr. sg., caz D, f.
lume, neacct.;
3
Atunci el cu o privire nălucirea i-ar ea: Subiect simplu,
discoasă ex. prin pr. pers.,
Cum că ea – frumoasa fată – a ghicit că e pers. a III-a, nr. sg.,
frumoasă.” (Mihai Eminescu) g. fem., caz N., f.
Pornind de la textul următor, rezolvă acct.;
cerinţele care îi urmează (ANEXA 2): de ei: C. de ag., ex.
Cerinţe: prin pr. pers., pers. a
a) Indetificaţi pronumele şi adjectivele III-a, nr. pl., g. masc.,
pronominale învăţate din text. caz Ac., f. acct., îns.
b) Analizaţi sintactico-morfologic de prep. s. cu Ac.
pronumele şi adjectivele pronominale „de”; Activitate
identificate la punctul a). -şi: A. pr., ex. prin pr. frontală
refl., pers. a III-a, nr.
pl., g. masc., c. D.
pos., f. neacct.;
-şi: A. pr., ex. prin pr.
refl., pers. a III-a, nr.
sg., g. fem., c. D.
pos., f. neacct.;
sa: A. adj., ex. prin
adj. pr. pos., g. fem.,
nr. sg., caz Ac.;
el: Subiect simplu,
ex. prin pr. pers.,
pers. a III-a, nr. sg.,
g. masc., caz N., f.
acct.;
s-: C. d., ex. prin pr.
refl., pers. a III-a, nr. Conversaţia
sg., caz Ac., f.
neacct.;
pe dânsa: C. d., ex.
prin pr. pers., pers. a
III-a, nr. sg., g. fem.,
caz Ac., f. acct.;
cineva: Subiect s.,
ex. prin pr. neh.,
compus, nr. sg., caz
N.;
o: C. d., ex. prin pr.
pers., pers. a III-a, nr.
sg., g. fe., caz Ac., f.
acct.;
se: C. d., ex. prin pr.
4
 refl., pers. a III-a, nr.
sg., caz Ac., f.
neaacct.;
-şi: A. pr., ex. prin pr.
refl., pers. a III-a, nr.
sg., g. fem., c. D.
pos., f. neacct.;
-se: C. d., ex. prin pr.
refl., pers. a III-a, nr.
sg., caz Ac., f.
neaacct.;
-şi: C. i., ex. prin pr. Conversaţia
refl., pers. a III-a, nr.
sg., c. D., f. neacct.;
sie: C. i., ex. prin pr.
refl., pers. a III-a, nr.
sg., c. D., f. acct.;
-i: C. i., ex. prin pr.
pers., pers. a III-a,
nr. sg., g. masc., c.
D., f. neacct.;
nime-: Subiect s., ex.
prin pr. neg., s., caz
N., f. pop.;
el: Subiect s., ex. prin
pr. pers., pers. a III-a,
nr. sg., g. masc., caz
N., f. acct.;
i-: C. i., ex. prin pr.
pers., pers. a III-a,
nr. sg., g. masc., c.
D., f. neacct.;
ea: Subiect simplu,
ex. prin pr. pers.,
pers. a III-a, nr. sg.,
g. fem., caz N., f.
acct.;
▪ Sunt adresate câteva întrebări/sarcini
privind cunoştinţele asimilate despre
tipurile de pronume învăţate (prezentare
PowerPoint – ANEXA 3):

▪Care sunt pronumele cu forme personale ▪Pronumele cu forme

şi cele doar cu forme de persoana a III-a? personale sunt: personal
5
 propriu-zis, personal de
politeţe, reflexiv, posesiv,
*personal de întărire; cu forme
corespunzând numai persoanei
a III-a: demonstrativ,
*nehotărât, *negativ,
*interogativ, *relativ.
▪Care sunt tipurile de pronume care ▪Cele cinci cazuri se regăsesc
cunosc toate cele cinci cazuri? la pronumele personal şi
personal de politeţe/de
reverenţă. De asemenea, toate
adjectivele pronominale pot
apărea în toate cazurile,
însoţind substantive.
▪De câte feluri sunt pronumele reflexive? ▪Pronumele reflexive sunt
Exemplificaţi. propriu-zise, de persoana a III-
a ( sine, se, s-, -s, -s-, sie, sieşi, Conversaţia
îşi, -şi, şi-, -şi-) sau provenite,
de persoana I şi a II-a,
singular/plural, forme
neaccentuate (mă, m-, ne, te,
vă, v-, îmi, mi-, -mi, -mi-, ne,
ne-, -ne, -ne-, îţi, ţi-, vă, v-,
-v-).
▪Menţionaţi câteva pronume personale de ▪Pronume persoanle de
politeţe, inclusiv de reverenţă. politeţe propriu-zise: d-ta,
dvs., d-lui, d-ei, d-lor, şi cele
care includ formele de
reverenţă: Excelenţa Voastră,
Măria Ta, Sanctitatea Sa etc.
▪Se declină pronumele posesiv? ▪Da, pronumele posesiv se
Demonstraţi. declină îndeosebi prin
intermediul articolului posesiv
genitival: N.-Ac. - a, al, ale, ai;
D.-G. – alor şi formele proprii
de pronume posesiv care le
însoţesc (al meu, ai noştri, alor
mei/mele).
▪Care sunt clasificările pronumelui ▪Pronumele demonstrativ este
demonstrativ în funcţie de ceea ce de: apropiere (aceştia),
exprimă? Exemplificaţi printr-o formă depărtare (aceea), identitate
pentru fiecare. (aceleiaşi) şi diferenţiere
(ceştilalţi).
▪Definiţi pronumele nehotărât. Daţi ▪Pronumele nehotărât este
6
exemple de forme care pot avea şi alte
valori morfologice în contexte diferite.
▪Explicaţi fenomenul de dublare a
complementului direct, respectiv indirect,
prin anticipare şi reluare pentru anumite
categorii pronominale.
▪Ce treceri se pot face de la un pronume
la altul?
▪Ce funcţie sintactică au adjectivele
pronominale?
▪Oferiţi exemple de forme populare sau
regionale ale unor pronume şi de
locuţiuni pronominale.
partea de vorbire flexibilă care
înlocuieşte un substantiv, fără
să dea vreo indicaţie precisă
despre obiectul denumit de
acesta. „Tot” poate fi şi
pronume nehotărât, substantiv
sau adverb de mod fără funcţie
sintactică; „nişte” – pronume
nehotărât, articol nehotărât
proclitic; „niscai”, „anumit”,
„mult”, „puţin” – pronume
nehotărât când arată cantitatea,
adjeciv etc.
▪Dublarea complementului
direct/indirect în limba română
se întâlneşte la pronumele
personal – formă accentuată şi
neaccentuată în acelaşi enunţ –
sau la pronumele relativ şi
personal, formă neaccentuată,
în acelaşi enunţ. Astfel, forma
neaccentuată este cea care
anticipează funcţia când
precedă forma accentuată sau
reia funcţia când este postpusă
formei accentuate de pronume.
▪ Există forme omonime de
pronume personale, forme
neaccentuate, cu cele de
pronume reflexive provenite
din primele.
▪Adjectivele pronominale au
funcţia sintactică de atribut
adjectival.
▪Forme populare ale
pronumelui demonstrativ de
apropiere/depărtare: ăsta, asta,
ăştia, astea/ăla, aia, ăia, alea.
Forme regionale ale
pronumelui demonstrativ de
apropiere sunt: aista, aiasta,
aiştia, aiastea. Locuţiuni
pronominale nehotărâte: nu se
ştie cine, te miri ce, cine ştie
7
 ce.

▪ Se prezintă colectivului clasei un rebus a cărui rezolvare pe verticala AB ▪ Cuvântul de-

3. CAPTAREA 4.2 ascunde partea de vorbire învăţată. (ANEXA 4) dus este Activitate
▪ Completând rebusul, elevii vor scrie caracteristicile unor pronume şi vor PRONUMELE.
ATENŢIEI (3’) frontală
obţine răspunsul pe verticala AB: PRONUMELE.

▪ Se scrie titlul lecţiei: Pronumele şi

adjectivul pronominal – exerciţii ▪ Elevii îşi notează în caiete
2.3 recapitulative, după ce se explică elevilor titlul de la tablă şi
4. ANUNŢAREA că vor consolida prin exerciţii de recepţionează cu atenţie noile Explicaţia
TEMEI ŞI A
3.4 recunoaştere, de analiză gramaticală, de obiective ale lecţiei.
OBIECTIVELOR ortografie, de creare de enunţuri noţiunile Activitate
(2’) asimilate despre pronume. frontală
▪ În PowerPoint este pregătit un material ▪ Elevii rezolvă în caiete
cu variate exerciţii aplicative despre exerciţiile prezentate. Conversaţia
2.3.3 noţiunile gramaticale ale pronumelui euristică
5. DIRIJAREA consolidate anterior (ANEXA 5): Rezolvarea corectă:
3.4.1
ÎNVĂŢĂRII (15’) 1. Subliniază pronumele şi 1. Cu dânsele –
precizează felul lor: pronume personal, Expunerea
„Şi când sufla cu dânsele, cea de cea – pronume sistematică
deasupra se răsfrângea în sus demonstrativ de
peste scăfârlia capului, iar cea de depărtare, formă
desubt atârna în jos, de-i scurtă, se – pronume
acoperea pântecele.” (Ion reflexiv, -i – pronume
Creangă) personal.
2. Exemplifică pronumele personal, 2. Văzându-ţi ochii
respectiv reflexiv, cu funcţia înlăcrimaţi, m-am
sintactică de atribut pronominal înduioşat. (pronume
în dativul posesiv. personal)
El şi-a rupt
ghiozdanul în drum
spre casă. (pronume
reflexiv) PowerPoint
3. Precizează cazul adjectivelor 3. Meu – c. V., tăi – c. Explicaţia
pronominale posesive din N., ta – c. Ac., tăi – c. Activitate
enunţul următor: D. indepen-
Te cred, dragul meu, că părinţii 4. El se comportă dentă,
3.4.2
3.4.3 tăi îţi sunt aşa de preţioşi, încât asemenea celorlalţi individu-
4.2.2 în încercarea ta de a fi conform din clasă. ală
aşteptărilor vei avea asemnea De la ea este cartea?
părinţilor tăi toate speranţele Andrei este nepot

8
 puse. unuia din sat.
4. Construieşte enunţuri cu: 5. Ce-i cu astea?
- un complement circumstanţial Fiecare dintre noi a
de mod în dativ, exprimat prin înţeles problema.
pronume demonstrativ de Care dintre voi a
diferenţiere; - nume predicativ în câştigat?
genitiv, expirmat prin pronume Iată sora al cărei
personal; - atribut pronominal în coleg estesolist.
dativul adnominal, exprimat prin Filmul pe care l-am
pronume nehotărât. văzut se adresează
adolescenţilor.
6. aceeaşi – N. p., ex.
prin pr. dem. de
identitate, g. fem., nr.
sg., c. N.;
cu mine – C. i., ex.
prin pr. pers., pers. I,
nr. sg., c. Ac., f. acct.,
îns. de prep. s. „cu”;
însumi – A. adj., ex.
prin adj. pr. de
întărire, pers. I., g.
masc., nr. sg., c. Ac.;
altora – C. i., ex. prin
pr. neh., s., g. m., nr.
pl., c. D.

5. Alege varianta corectă: Conversaţia

Ce-s cu astea?/Ce-i cu astea?
Fiecare dintre noi a înţeles/am
înţeles problema.
Activitate
1.5.1 Care dintre voi a câştigat/au
frontală
câştigat?
Iată sora al cărei/a cărui coleg
este solist.
Filmul care/pe care l-am văzut se
adresează adolescenţilor. ▪ Elevii marchează pe fişă
6. Analizează morfosintactic toate răspunsurile.
pronumele şi adjectivele
pronominale din textul:
Ziua e-aceeaşi în zările palide,
9
 Flori de zăpadă, până departe
flori –
Mai împăcat cu mine însumi Activitate
6. OBŢINEREA plec, Fişă de lucru individu-
PERFORMANŢEI Lăsând altora bucuria ală
popasului.
(5’) (A.E. Baconsky, Fântâna) Activitate
▪Se menţionează că exerciţiile se ▪ Colectivul se corectează prin frontală
cumulează în puncte sub forma unei evaluare reciprocă, ascultând Fişă de lucru
7. ASIGURAREA competiţii între rânduri, câte un punct răspunsurile corectate. Conversaţia
FEEDBACKULUI pentru fiecare răspuns, astfel încât la euristică
(10’) finalul lecţiei se adună punctele şi se
premiază rândurile în funcţie de punctajul
obţinut: locul I, II şi III – diplome.

▪Se dă spre rezolvare o fişă de lucru sub Explicaţia

8.EVALUAREA forma unui test grilă – itemi obiectivi cu o ▪Elevii elaborează
FORMATIVĂ singură alegere (ANEXA 6) . Prima fişă compunerile. Activitate
(5’) de lucru rezolvată şi predată profesorului frontală
va primi notă.

▪ Fişa de lucru este discutată, sarcinile

sunt clarificate pentru a se oferi un
răspuns corect fiecăreia. Se constată
evaluarea orală a răspunsurilor şi chiar
autoevaluarea lor, certificându-se răs-
punsurile corecte.
Lectura Activitate
▪Se dă spre rezolvare următorul exerciţiu expresivă frontală
9.INTENSIFICA- creativ cu cerinţă gramaticală:
REA RETENŢIEI Redactează, în 5-8 rânduri, un
(4’) portret/o descriere a naturii în care să Activitate
evidenţiezi valoarea stilistică a unor frontală
adjective demonstrative de identitate prin Explicaţia
repetarea lor, încât să comunici impresia
puternică pe care ţi-a făcut-o revederea
unei persoane sau a unor locuri, cere,
10.ASIGURAREA după un timp îndelungat, au rămas totuşi
TRANSFERULUI neschimbate.
(1’)
MOMENTUL DEDICAT LECTURII
LITERARE
▪Se citeşte o poezie amunzantă despre ▪Se receptează mesajul
părţile de vorbire şi caracteristicile lor gramatical comunicat pe un
10
pentru a elimina tensiunea acumulată în ton şăgalnic.
cadrul exerciţiilor rezolvate (ANEXA 7 –
POWERPOINT).

▪ Se scrie tema pentru acasă: rezolvarea

testului rezervat evaluării pronumelui ca ▪Elevii notează tema şi ascultă
unitate de învăţare din manual. aprecierile, notele primite.
▪Se fac aprecieri individuale şi colective,
se marchează răspunsurile active prin
notare în catalog şi se înmânează premiile
pentru punctajele obţinute la exerciţiile
din prezentarea PowerPoint, dar şi alte
recompensări ale participărilor deosebite.

11
ANEXA 1
MUNCĂ INDEPENDENTĂ
- Exerciţiu pentru dezgheţ -

Alege forma corectă a următoarelor forme de adjective

pronominale:
mie însemi/însămi; aceiaşi/aceeaşi fată; poezia a căui/al cărei autor; o
casă la a cărui/ale cărei ferestre; niciunuia dintre ei/nici unuia din ei ;
fetelor acestora/acestea; o colegă de-ale mele/de-a mea.

12
ANEXA 2

TEMĂ

Se dă textul:
„Fiecine cum i-e vrerea, despre fete samă deie-şi –
Dar ea seamănă celora îndrăgiţi de singuri ei-şi.
Şi Narcis văzându-şi faţa în oglinda sa, izvorul,
Singur fuse îndrăgitul, singur el îndrăgitorul
Şi de s-ar putea pe dânsa cineva ca să o prindă,
Când cu ochii mari, sălbateci se priveşte în oglindă,
Subţiindu-şi gura mică şi chemându-se pe nume
Şi fiindu-şi sie dragă cum nu-i nime-n lume,
Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă
Cum că ea – frumoasa fată – a ghicit că e frumoasă.” (Mihai Eminescu)
Cerinţe:
a) Indetificaţi pronumele şi adjectivele pronominale învăţate din text.
b) Analizaţi sintactico-morfologic pronumele şi adjectivele pronominale învăţate,
identificate la punctul a).

13
ANEXA 3

Schemă recapitulativă

Întrebări:
▪Care sunt pronumele cu forme personale şi cele doar cu forme de persoana a III-a?
▪Care sunt tipurile de pronume care cunosc toate cele cinci cazuri?
▪De câte feluri sunt pronumele reflexive? Exemplificaţi.
▪Menţionaţi câteva pronume personale de politeţe, inclusiv de reverenţă.
▪Se declină pronumele posesiv? Demonstraţi.
▪Care sunt clasificările pronumelui demonstrativ în funcţie de ceea ce exprimă? Exemplificaţi
printr-o formă pentru fiecare.
▪Definiţi pronumele nehotărât. Daţi exemple de forme care pot avea şi alte valori morfologice în
contexte diferite.
▪Explicaţi fenomenul de dublare a complementului direct, respectiv indirect, prin anticipare şi
reluare pentru anumite categorii pronominale.
▪Ce treceri se pot face de la un pronume la altul?
▪Ce funcţie sintactică au adjectivele pronominale?
▪Oferiţi exemple de forme populare sau regionale ale unor pronume şi de locuţiuni pronominale.

Schemă recapitulativă

Răspunsuri:
▪Pronumele cu forme personale sunt: personal propriu-zis, personal de politeţe, reflexiv, posesiv,
personal de întărire; cu forme corespunzând numai persoanei a III-a: demonstrativ, nehotărât,
negativ, interogativ, relativ.
▪Cele cinci cazuri se regăsesc la pronumele personal şi personal de politeţe/de reverenţă. De
asemenea, toate adjectivele pronominale pot apărea în toate cazurile, însoţind substantive.
▪Pronumele reflexive sunt propriu-zise, de persoana a III-a ( sine, se, s-, -s, -s-, sie, sieşi, îşi, -şi,
şi-, -şi-) sau provenite, de persoana I şi a II-a, singular/plural, forme neaccentuate (mă, m-, ne, te,
vă, v-, îmi, mi-, -mi, -mi-, ne, ne-, -ne, -ne-, îţi, ţi-, vă, v-,
-v-).
▪Pronume persoanle de politeţe propriu-zise: d-ta, dvs., d-lui, d-ei, d-lor, şi cele care includ
formele de reverenţă: Excelenţa Voastră, Măria Ta, Sanctitatea Sa etc.
▪Da, pronumele posesiv se declină îndeosebi prin intermediul articolului posesiv genitival: N.-
Ac. - a, al, ale, ai; D.-G. – alor şi formele proprii de pronume posesiv care le însoţesc (al meu, ai
noştri, alor mei/mele).
▪Pronumele demonstrativ este de: apropiere (aceştia), depărtare (aceea), identitate (aceleiaşi) şi
diferenţiere (ceştilalţi).
▪Pronumele nehotărât este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv, fără să dea
vreo indicaţie precisă despre obiectul denumit de acesta. „Tot” poate fi şi pronume nehotărât,
substantiv sau adverb de mod fără funcţie sintactică; „nişte” – pronume nehotărât, articol
nehotărât proclitic; „niscai”, „anumit”, „mult”, „puţin” – pronume nehotărât când arată
cantitatea, adjectiv etc.

14
▪Dublarea complementului direct/indirect în limba română se întâlneşte la pronumele personal –
formă accentuată şi neaccentuată în acelaşi enunţ – sau la pronumele relativ şi personal, formă
neaccentuată, în acelaşi enunţ. Astfel, forma neaccentuată este cea care anticipează funcţia când
precedă forma accentuată sau reia funcţia când este postpusă formei accentuate de pronume.
▪ Există forme omonime de pronume personale, forme neaccentuate, cu cele de pronume
reflexive provenite din primele şi pronumele interogative-relative: cine, ce, care, cât/-ă/-i/-e.
▪Adjectivele pronominale relative sunt: niciun, nicio.
▪Adjectivele pronominale au funcţia sintactică de atribut adjectival.
▪Forme populare ale pronumelui demonstrativ de apropiere/depărtare: ăsta, asta, ăştia, astea/ăla,
aia, ăia, alea. Forme regionale ale pronumelui demonstrativ de apropiere sunt: aista, aiasta, aiştia,
aiastea. Locuţiuni pronominale nehotărâte: nu se ştie cine, te miri ce, cine ştie ce.

15
ANEXA 4
REBUS

P E R S O N A L E
R E VE R E N Ţ Ă
P O S E S I V
N E H O T Ă R Â T
C E L U I L A L T
M E U
A C E I A Ş I
I E L E
C E L E

Pentru a rezolva rebusul, scrieţi răspunsurile corecte:

1. Formele dânsul, dânsa, dânşii, dânsele sunt pronume ………………… .
2. În comunicare, pentru a se exprima cel mai înalt grad de respect apar
pronumele de …………………. .
3. Al său este un pronume ……………………… .
4. Cuvântul fiecare este pronume …………….. .
5. Forma de D.-G., număr singular, gen masculin, a pronumelui demonstrative
de diferenţiere este ……………. .
6. Un pronume posesiv, declinat la persoana I, numărul singular N.-Ac., care
indică un posesor este al …………………. .
7. Forma de pronume demonstrative de identitate, N.-Ac., numărul plural,
genul masculin este…………….. .
8. Potrivit normelor transcrierii fonetice, pronunţăm şi scriem pronumele
personal ele ………. .
9. Forma scurtă a pronumelui demonstrativ de depărtare (în noua gramatica
cunoscută ca pronume semiindependent), gen fenimin, număr plural, este
……………… .

16
ANEXA 5

Exerciţii recapitulative – PowerPoint

1. Subliniază pronumele şi precizează felul lor:

„Şi când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar
cea de desubt atârna în jos, de-i acoperea pântecele.” (Ion Creangă)
2. Exemplifică pronumele personal, respectiv reflexiv, cu funcţia sintactică de atribut
pronominal în dativul posesiv.
3. Precizează cazul adjectivelor pronominale posesive din enunţul următor:
Te cred, dragul meu, că părinţii tăi îţi sunt aşa de preţioşi, încât în încercarea ta de a fi
conform aşteptărilor vei avea asemnea părinţilor tăi toate speranţele puse.
4. Construieşte enunţuri cu: - un complement circumstanţial de mod în dativ, exprimat prin
pronume demonstrativ de diferenţiere; - nume predicativ în genitiv, expirmat prin
pronume personal; - atribut pronominal în dativul adnominal, exprimat prin pronume
nehotărât.
5. Alege varianta corectă:
Ce-s cu astea?/Ce-i cu astea?
Fiecare dintre noi a înţeles/am înţeles problema.
Care dintre voi a câştigat/au câştigat?
Iată sora al cărei/a cărui coleg este solist.
Filmul care/pe care l-am văzut se adresează adolescenţilor.
6. Analizează morfosintactic toate pronumele şi adjectivele pronominale învăţate din textul:
Ziua e-aceeaşi în zările palide,
Flori de zăpadă, până departe flori –
Mai împăcat cu mine însumi plec,
Lăsând altora bucuria popasului.
(A.E. Baconsky, Fântâna)

17
ANEXA 6
Numele şi prenumele elevului:

FIŞĂ DE LUCRU

1. Pronumele personal substituie nume de:

a) lucruri; b) fiinţe; c) acţiuni.
2. Pentru cazul genitiv, forma de singular a pronumelui personal de persoana a II-a este:
a) ţi; b) al tău; c) nu are formă.
3. În exemplul: Luându-mi cartea am plecat nestingherit., pronumele mi- îndeplineşte
funcţia sintactică de:
a) complement indirect; b) atribut pronominal; c) este formă de dativ etic.
4. În enunţul: Pe niciunul nu l-am găsit acolo., reluarea complementului direct prin forma
neaccentuată a pronumelui personal este:
a) obligatorie; b) interzisă; c) la latitudinea vorbitorului.
5. În propoziţia: Mă tem, n-aş încerca încă o dată., cuvântul mă este:
a) pronume reflexiv; b) interjecţie; c) pronume personal.
6. Prin conversiune (prin articulare) pronumele personal poate deveni:
a) adjectiv pronominal; b) substantiv; c) altă parte de vorbire.
7. Pronumele posesiv substituie numele:
a) obiectului posedat; b) al posesorului; c) al obiectului posedat şi al posesorului.
8. În enunţul: Florile erau ale lor., pronumele personal este în cazul:
a) acuzativ; b) nominativ; c) genitiv.
9. Funcţia sintactică pe care n-o poate îndeplini pronumele este:
a) complement circumstanţial de loc; b) predicat verbal; c) complement indirect.
MULT SUCCES!
Notă! Se acordă un punct din oficiu, fiecare exerciţiu având 1 punct.
Răspunsurile corecte sunt: 1. a, b; 2. c; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. a, b; 8. c; 9. b.

18
ANEXA 7
ŞTIU

Ştiu că substantivul îşi cam rupe tivul,

Că este ridicol fără un articol.
Am ghicit ce adjectiv
Poate fi mai atractiv.
Cred că doar pronumele
Nu îşi uită numele.
Văd cum numeralul
Are şi pluralul

Şi cum noi nu construim

Fără ca verbul să-l folosim.
Presimt câte doruri şi sentimente
Se găsesc în adverbe ...
Astfel toate propoziţiile
Îşi schimbă mereu poziţiile.
Printre structuri şi forme
Construind noi norme.

În timp ce conjuncţiile,
Subordonând, coordonând,
Afectează cuvintele unui gând.
Ştim când interjecţiile
Îşi cam uită lecţiile.

19