Constitutiile Romaniei

Ideea necesitatii unei Constitutii a aparut inca din perioada epocii luminilor (secolul al XVIII-
lea).
Pana la primele Constitutii , actele cu character constitutional s-au concretizat in documentele
care au ramas la stadiul de:
 declaratii de principia -Cererile norodului romanesc (1821)
 declaratii de drepturi – Proclamatia de la Islaz (1848)
 proiecte de reforma – Constitutia carvunarilor (1822), redactata de Ionica Tautul;
Osabitul Act de numirea suveranului romanilor (1838), redactat de Ion Campineanu
1 .Constitutia carvunarilor este elaborate la Iasi, in 1822, si indica tendiinta introducerii
sistemului modern de guvernare, necesitatea separarii puterilor in stat.
2. Regulamentele Organice sunt documente cu rol de Constitutie, elaborate in timpul
protectoratului rus in Principate (1829-1856), in 1831, in Tara Romaneasca si, in 1832, in
Moldova. Conform acestora, puterea executive era detinuta de domn ales pe viata de o
Adunare Obsteasca extraordinara. El era ajutat de un sfat format din 6 ministri.puterea
legislative era in mainile Adunarii obstesti, formata din boieri si prezidata de mitropolit.
Puterea judecatoreasca era reprezentata de Inaltul Divan Domnesc.
3. Conventia de la Paris, in urma Razboiului Crimeii 91853-1856) si a Congresului de la
Paris 91856), care discuta si problema unirii Principatelor Tara Romaneasca si Moldova,
Marile Puteri elaboreaza Conventia de la Paris (1858). Conventia a avut rol de Constitutie
pentru Principate. Puterea executive era reprezentata de doi domni si doua guverne. Puterea
judecatoreasca era detinuta de Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani, institutie
comuna. O alta institutie comuna cu sediul tot la Focsani , era Comisia Centrala, cu rol de a
elabora legile de interes comun.
4. Statul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Prin lovitura de stat din 1864, Al.I. Cuza a
impus un nou act constitutional, care mentine principiul separarii puterilor in stat, dar
instituie domnia personala, autoritara, deoarece cele mai importante prerogative reveneau
domnitorului, care era ales pe viata, prin vot censitar si putea sa numeasca ministri, sa
sanctioneze legile sis a dizolve Adunarea legislativa. Puterea legislative era detinuta de doua
camere : Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (Senatul).

Regimul monarhiei constitutionale in Romania a fost introdus in 1866, dar a fost pregatit pe
baza unui program politic coherent inca din 1857. Atunci, Divanurile ad-hoc au fixat
directiile de dezvoltare ale statului roman modern, hotarand unirea Moldovei si Munteniei
sub conducerea unui print strain. Marile Puteri au sesizat in aceasta intentie scopul urmarit :
desprinderea Principatelor din aria de dominatie a Imperiului Otoman si, in perspectiva,
dobandirea independentei lor. De aceea Marile Puteri au respins ideea principelui strain,
cerand alegerea cate unui domn in fiecare Principat, care sa fie “fiu din tata nascut in
Moldova sa Tara Romaneasca”. Inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza si aducerea printului
strain Carol I a urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale a statului, una interna, atat
pentru a inlocui Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, cat si pentru a monerniza
statul.
CONSTITUTIA DIN 1866
Aceasta Constitutie avea 8 titluri si 133 articole, a vut ca model Constitutia belgiana. A fost
promulgata fara aprobarea Marilor Puteri si este un act de tip liberal, a stat la baza
functionarii statului pana in 1923.
Constitutia din 1866 a suferit 3 modificari:
- anul 1879, a fost modificat articolul 7, referitor la acordarea cetateniei romane doar
persoanelor de religie crestina.
- 1884, introducerea in Constitutie a titlului cu privire la Regatul Romaniei si modificarea
legii electorale, in sensul ca a fost redus numarul colegiilor electorale si s-a extins dreptul
de vot prin scaderea censului si inlaturarea lui pentru cei care absolvisera clasele primare.
- 1917, s-a votat largirea dreptului de vot si infaptuirea reformei agrare prin modificarea
articolului privind proprietatea.
Constitutia prevedea ca teritoriul statului era inalienabil (nu putea sa fie instrainat) si
indivizibil. Statul era numit “Romania” si se transforma dintr-o monarhie elective intr-o
monarhie ereditara. Regimul politic era constitutional.
Drepturi fundamentale:
 Drepturi politice ( de a fi alegator si de a fi ales)
 Drepturi si libertati cetatenesti
 Libertatea individuala
 Dreptul de intrunire si de asociere
 Libertatea constiintei
 Libertatea de exprimare
 Dreptul de proprietate
 Dreptul la educatie
 Inviolabilitatea persoanei si a domiciliului
 Secretul corespondentei

Principia generale:
 Principiul separarii puterilor in stat: puterea legislative, puterea executive,
puterea judecatoreasca
 Principiul guvernarii representative
 Suveranitatea natiunii
  Monarhiei ereditare

Importanta Constitutiei din 1866

- A fost un act de afirmare politica
- A fost esentiala in stabilirea si consolidarea institutiilor statului, punerea bazelor
partidelor politice si a sistemului democrat
- Reglementeaza drepturile fundamentale ale cetatenilor, libertatea cuvantului, a presei, a
intrunirilor
- Realizeaza un echilibru stabil intre puterea executive, exercitata de monarh, reprezentat
de guvern si puterea legislativa
- Introducea principia de organizare interna
- Reprezenta momentul de inceput al constituirii institutiilor sale interne.