Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afcerilor

Uniunea Economica si Monetara/ Zona Euro

Student :

Giuglan Ioana

Anul I, MG/I
CUPRINS

Capitolul 1. Avantajele UEM in contextual constructiei europene moderne/ Avantaje si inconveniente

ale unei monede comune............................................................................................................................1

Capitolul 2. Istoric si institutii implicate.......................................................................................................2

Capitolul 3. Banca Centrala Europeana si SEBC- prerogative , mod de functionare....................................4

Capitolul 4. Romania si moneda euro/ Indeplinirea criteriilor de convergenta nominal si reala.................6

Concluzii......................................................................................................................................................8
 Uniunea Economica si Monetara/ Zona Euro

Capitolul 1. Avantajele UEM in contextual constructiei europene

moderne/ Avantaje si inconveniente ale unei monede comune

Uniunea monetara reprezinta un caz special de regim de curs de schimb fix, in care tarile
membre au aceeasi moneda. Zona Euro este o uniune monetara si desi moneda euro fluctueaza
liber fata de celelalte valute, intre tarile din cadrul uniunii cursul de schimb este fix. Exista
argumente solide in favoarea adoptarii unei monede comune si argumente la fel de puternice
impotriva renuntarii la moneda nationala. Teoria clasica a zonelor monetare optimale a luat
nastere in anii 1960, sub forma unui instrument teoretic pentru analiza cost-beneficiu a integrarii
monetare.

Teoria ZMO poate fi definita astfel: tarile care pot fi tinta unor socuri asimetrice si care nu
se bucura de flexibilitatea salariilor si a preturilor se confrunta cu costuri de ajustare ridicate
atunci cand fac parte dintr-o uniune monetara. Odata intrate in uniune , aceste tari nu mai pot
utiliza politicile monetare nationale pentru a face fata socurilor. Odata cu intrarea intr-o uniune
monetara, tarile renunta la un instrument de politica monetara care are rolul de a crea flexibilitate
intr-o economie rigida.

Intrarea noilor state membre ale Uniunii Europene in zona Euro este practic
inevitabila.Taratatul de la Maastricht stipuleaza intrarea acestor state in zona Euro imediat ce
satisfac criteriile de convergenta.Costurile intrarii intr-o uniune monetara sunt asociate cu
pierderea independentei politicii monetare si a cursului de schimb necesare pentru a stabiliza
economia interna, stabilizare privita in sensul asigurarii echilibrului intern, respectiv prin preturi
stabile si somaj scazut.Un grad sporit de integrare economica reduce costurile legate de pierderea
acestor instrumente necesare pentru a asigura stabilitatea interna.

Cu o populatie de peste 320 milioane de locuitori, zona Euro este una dintre cele mai mari
economii ale lumii. Din perspectiva PIB exprimat prin paritatea puterii de cumparare, Statele
Unite au reprezentat cea mai mare economie a lumii in anul 2006, cu o pondere de 19,7% din
PIB pe plan mondial , fiind urmate de zona Euro, cu 14,3%. Ponderea Japoniei a fost 6,3%.1

Instituirea UEM a insemnat pentru UE un pas important in directia realizarii pietei interne.
Odata cu introducerea euro, riscul valutar si costurile tranzactiilor valutare au fost eliminate in
interiorul zonei Euro.Intensificarea concurentei favorizeaza o alocare cat mai eficienta a
resurselor disponibile. Riscul legat de cursul de schimb este potential neplacut pentru orice
consumator, producator sau investitor care ia astazi o decizie economica si implica o plata sau
furnizarea unui serviciu sau a unui bun la o data ulterioara, chiar daca exista numeroase tehnici
de acooperire a riscului. In ceea ce priveste costurile tranzactiilor, industria turismului ofera doar
un exemplu modest al economiilor pe care le aduce euro pentru costurile tranzactiilor. Domeniul
economic al zonei Euro includea zeci de mii de tranzactii dintr-o deviza in alta, in fiecare zi.
Moneda unica europeana face preturile mai transparente datorita faptului ca diferentele de pret
sunt evidente pentru orice categorie de bunuri si servicii. Preturile bunurilor si serviciilor pot fi
comparate fara dificultate, iar platile pot fi efectuate cu aceeasi moneda in toate tarile
participante. Instrumentele financiare, precum obligatiunile de stat si actiunile, erau exprimate in
monedele nationale. De la 01.01.1999, bursele mari din zina Euro si-au cotat instrumentele
financiare, inclusiv cele emise anterior, in euro. Fondurile de investitii din Austria investesc
acum in titluri emise de guvernul Italian exprimate in euro, fara a mai exista impactul psihologic
si economic al conversiilor devizelor si cotelor preturilor externe. Bancile germane ofera un
singur produs financiar, imprumuturi in euro, pentru companiile de pe teritoriul intregii Uniuni
Europene.2

Scopul UEM a fost acela de a asigura un mediu economic si monetar mai stabil la nivel
European, pentru a favoriza cresterea durabila si crearea de locuri de munca, pentru a pune capat
dezechilibrelor cauzate de fluctuatiile bruste ale cursurilor de schimb ale monedelor nationale
anterioare. Euro induce un nou regim cu inflatie redusa, deziderat garantat prin activitatea
desfasurata de Banca Centrala Europeana. Desi pentru tari precum Germania, Austria Belgia sau
Olanda, cunoscute pentru nivelul scazut al inflatiei, acest avantaj nu este atat de important, exista
alte numeroase beneficii care au atras aceste state in uniunea monetara.

Zona Euro profita de pe urma costurilor medii mai mici, de pe urma productivitatii mai
ridicate si a competitivitatii imbunatatite, factori inerenti unei piete interne atat de vaste. Unii
experti argumenteaza ca euro incurajeaza reforma structural, atat de necesara in Europa. Statele
care doresc sa adopte euro trebuie sa isi ajusteze economiile, indeplinind criteriile de
convergenta si mai apoi , sa respecte prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere.3

1
Banca Centrala Europeana- Banca Centrala Europeana , Eurosistemul, Sistemul European al Bancilor Centrale,
2009
2
Chabot,C.- Euro-Moneda Europeana , Ed. Teora, Bucuresti, 2000
3
Desi si-a dovedit eficienta in perioadele de ‘’ liniste ‘’ economica, in present PSC este indelung criticat si acuzat
pentru incapacitatea de a preveni criza datoriilor suverane in zona Euro, din cauza ca este rigid, asimetric si pe
alocuri, permisiv,
Capitolul 2. Istoric si institutii implicate
Istoria procesului de cooperare monetara europeana incepe cu infiintarea Uniunii Europene de
Plati (UEP), la 1 iulie 1950, structura la care au participat toate cele 18 tari membre ale
Organizatiei pentru Cooperare Economica Europeana, precum si alte tari din Africa si Asia, prin
intermediul lirei sterline si a zonei francului.’’ La acel moment, UEP cuprindea o zona care
derula circa 70% din comertul mondial. Din acest motiv se poate considera ca acest aranjament a
fost mult mai mult decat unul regional.’’4

Doua persoane au adus contributii importante la dezvoltarea UEM pe etape: Raymond Barre,
Comisarul CEE pentru afaceri economice si financiare si Pierre Werner, primul ministru al
Luxemburgului. Raportul Werner a venit cu o solutie de compromis care punea la baza UEM
ambele politici, atat monetara cat si economica. Perioada de dupa publicarea raportului Werner a
fost extrem de dificila. In august 1971, mecanismul cursului de schimb de la Bretton Woods se
prabuseste definitiv atunci cand presedintele SUA, Richard Nixon anunta suspendarea
convertibilitatii dolarului in aur. Raspunsul CEE a fost de a incerca sa reproduca cursuri de
schimb stabile, prin asa-numitul sarpe monetar, care nu s-a dovedit a fi o solutie foarte buna in
perioada 1970. Statele europene au cautat in continuare o solutie pentru problema instabilitatii
monetare. Solutia de moment pentru devalorizarea dolarului si prabusirea Sistemului Monetar
International a fost reprezentata de crearea sarpelui monetar. In urma Acordului Smithsonian din
18 decembrie 1971, marjele de fluctuatie a monedelor europene fata de dolar au fost largite.
Tarile care doresc sa-si pastreze independenta in materie de politica monetara pot realiza acest
lucru prin controlul schimburilor. O tara cu o rata a inflatiei mai mare decat a Germaniei poate
amana o devalorizare fiind protejata impotriva speculatorilor prin controlul schimburilor.In
situatia absentei controlului miscarilor de capital, speculatorii pot forta mana bancilor centrale,
deoarece rezervele valutare ale acestora sunt mici in comparatie cu sumele disponibile pe pietele
valutare.

Unele state membre ale CEE si-au modificat politicile, astfel incat sa faca fata mai bine
noului regim. In 1989 (dupa publicarea Raportului Delors), contextual international se modifica
in mod semnificativ, acesta suferind un alt soc exogen de proportii odata cu prabusirea Zidului
Berlinului si cu reunificarea Germaniei. Imediat dupa publicare, Raportul Delors nu a fost foarte
bine primit nici de catre factorii de decizie, nici de catre publicul larg. In incercarea de a intelege
procesul de creare a UEM, autorii contemporani au analizat o serie de variabile precum rolul
politicilor interne, principiile economice, procesul negocierilor inter-guvernamentale, factorii
globali, independenta, importanta institutiilor CEE si contextual institutional. Prima lucrare a fost
realizata de Rosenthal. Concluzia sa a fost ca propunerile UEM s-au materializat atat de repede
la sfarsitul anilor 1960 si inceputul anilor 1970 deoarece oficialii care raspundeau de negocierea
Raportului Werner se cunosteau si cooperau deja de ceva vreme.5
4
Miron,D;Folcut, O- Economia Integrarii Europene, Ed. Universitara, Bucuresti, 2008,p.187-188
5
Rosenthal,G.G- The men behind the decision: Cases in European Policy- Making, Lexington Books, 1975
 O modificare importanta a politicii monetare a intervenit in 1983, cand guvernul francez a
realizat ca nu poate impune ‘’politici socialiste’’, iar in alte tari, precum Italia, au ajuns la
concluzia ca reducerea inflatiei ar trebui sa reprezinte un obiectiv politic extreme de important.

Momentul care marcheaza punctul de plecare pentru atingerea stadiului de Uniunea

Economica si Monetara este reprezentat de semnarea Tratatului de la Maastricht la data de 7
februarie 1992. Tratatul contureaza o strategie de realizare a UEM axata pe doua aspect. In
primul rand, stabileste etapele pe care trebuie sa le urmeze statele membre pentru a participa la
UEM, iar in al doilea rand precizeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca participantii.
Tratatul de la Maastricht a intrat in vigoare dupa ratificarea sa, la 1 noiembrie 1993. Marea
Britanie a semnat Tratatul in 1992, dar a negociat dreptul de a opta pentru participarea la UEM,
putand sa ramana in continuare membra a UE. De asemenea, Danemarca a obtinut dreptul de a
participa la UEM numai dupa rezultatul pozitiv al unui referendum.

In 1998, UEM a fost in cele din urma considerate ca fiind fezabila pentru toate statele care
indeplineau criteriile de convergenta stabilite in Tratatul de la Maastricht.In 1999, idea de UEM
a fost aceea de uniune monetara complete si politici bugetare si fiscale coordonate. La sfarsitul
anilor 1990, s-a inregistrat crestere economica, chiar daca aceasta s-a transformat in recesiune in
primii ani ai secolului 21. In aceasta perioada, UE a trecut prin schimbari majore, atat in ceea ce
priveste guvernarea, cat si dimensiunea acesteia.

Capitolul 3. Banca Centrala Europeana si SEBC- prerogative ,

mod de functionare
Zona Euro a luat fiinta la 1 ianuarie 1999, odata cu lansarea monedei unice, moment in care
responsabilitatea privind politica monetara a fost transferata de la bancile centrale nationale catre
Banca Centrala Europeana, culminand , de altfel, cu cea de-a treia etapa a Uniunii Economice si
Monetare. Incepand cu aceasta data, Euro a inlocuit ECU in proportie de 1/1, cursurile fata de
monedele celor 11 state fiind stabilite in functie de valoarea ECU in dolari americani si cotatiile
dolarului fata de cele 11 monede la 31 decembrie 1998. Afost creat Sistemul European al
Bancilor Centrale (SEBC), format din Banca Central Europeana, care inlocuieste IME si bancile
central nationale (BCN). BCE a inceput implementarea unei politici monetare unice cu asistenta
bancilor central din fiecare stat membru. Mecanismul ratelor de schimb al SME (ERM-Exchange
Rate Mechanism) a fost urmat de ERM-II, care a functionat in acelasi mod cu originalul ERM
dar in contextul unei monede Euro deja existente.

Sistemul Central al Bancilor Centrale a fost creat in conformitate cu Tratatul de la

Maastricht si Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al BCE. SEBC si in special
Eurosistemul, are drept obiectiv principal mentinerea stabilitatii preturilor, sprijina politicile
economice generale din uniune. In indeplinirea sarcinilor care decurg din statutul de membru al
SEBC, BCE si bancilor centrale nationale nu le este permisa solicitarea sau acceptarea de
instructiuni din partea institutiilor sau a organismelor comunitare, a orcarui govern al unui stat
UE sau a oricarui alt organism.

SEBC are drept principale atributii6:

- definirea si implementarea politicii monetare unice in zona Euro

- conducerea operatiunilor pe piata valutara
- detinerea si gestionarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor participante
- promovarea unui sistem de plati operational; emisiunea monetara in zona Euro
- colaborarea cu bancile centrale in supravegherea prudentiala bancara
- functii consultative
- colectarea de informatii statistice in domeniu, prin colaborarea cu bancile central la
nivelul fiecarui stat membru

SEBC are obligatia de a sprijini implementarea politicilor economice generale ale UE, in
masura in care aceasta nu contravene obiectivului principal trasat, adica asigurarea stabilitatii
preturilor. Prima componenta a SEBC este reprezentata de bancile central nationale ale statelor
membre UE, indiferent daca au preluat sau nu euro drept moneda nationala.

BCE a fost infiintata in iunie 1998 la Frankfurt pe Main si a preluat functiile predecesorului
sau, Institutul Monetar European (IME). Este o institutie supranationala dotata cu personalitate
juridica si si-a desfasurat activitatea in trei sedii in centrul orasului Frankfurt, iar in 2011 s-a
mutat in partea de est a orasului in noul sediu.Personalul BCE este European in adevaratul sens
al cuvantului, provenind din 27 de state ale UE.BCE este o organizatie supranationala. Cele trei
organe de decizie ale BCE sunt Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Executiv si Consiliul
General.

Consiliul Guvernatorilor BCE este format din membrii Consiliului Executiv al BCE si din
cei 16 guvernatori ai bancilor central din zona Euro. Conform Statutului SEBC, Consiliul
Guvernatorilor trebuie sa se intruneasca de cel putin zece ori pe an. Reuniunile sunt secrete, dar
membrii consiliului pot decide daca sa faca public rezultatul deliberarilor. Membrii Consiuiului
Guvernatorilor trebuie sa actioneze independent si nu ca membrii ai tarilor din care provin.

Consiliul Executiv are in component presedintele ( Jean- Claude Trichet) si vicepresedintele

( Lucas D. Papademos) BCE si alti patru membrii. Acestia sunt desemnati de comun accord de
catre Consiliul European, la recomandarea Consiliului UE, dupa consultarea Parlamentului
European si a Consiliului Guvernatorilor BCE, dintre personae a caror autoritate si experienta
profesionala in domeniul monetar si bancar sunt recunoscute.

6
Stoica, O- Integrare Financiar- Monetara Europeana, Curs Jean Monnet, Ed. Junimea, Iasi,2003, p.78
 Principalele responsabilitati ale Consiliului Executiv sunt :

- pregatirea intrunirilor Consiliului Guvernatorilor

- aplicarea politicii monetare in zona Euro conform orientarilor si deciziilor BCN

- administrarea activitatilor zilnice ale BCE

- exercitarea anumitor competente, inclusive de natura normative, delegate de Consiliul

Guvernatorilor

Consiliul General este format din presedintele si vicepresedintele BCE, precum si din
guvernatorii bancilor central nationale din toate statele membre ale UE. Ceilalti membrii ai
Consiliului Executiv, presedintele Consiliului UE, precum si un membru al Comisiei Europene,
pot asista la sedintele Consiliului General fara a avea drept de vot. Sedintele Consiliului General
pot fi convocate ori de cate ori presedintele considera oportun sau la cererea a cel putin trei
dintre membrii sai. Consiliul General se reuneste la Frankfurt o data la trei luni si nu raspunde de
luarea deciziilor de politica monetara in zona Euro. Acesta a preluat unele atributii de la IME, pe
care BCE trebuie sa le realizeze in cea de-a treia etapa a UEM, atata timp cat exista state membre
ale UE care nu au adoptat inca moneda euro. Principala responsabilitate a Consiliului General se
refera la raportarea progreselor inregistrate in procesul realzarii convergentei de catre statele
membre ale UE care nu au adoptat inca euro si la consilierea privind pregatirile necesare pentru
adoptarea euro ca moneda. Consiliul General contribuie la exercitarea functiilor consultative ale
SEBC si la colectarea de date statistice.

In momentul cand toate statele membre ale UE vor fi adoptat euro drept moneda unica,
functionarea Consiliului General nu se va mai justifica, al confundandu-se , in acel moment, cu
actualul Consiliu al Guvernatorilor.

Capitolul 4. Romania si moneda euro/ Indeplinirea criteriilor

de convergenta nominal si reala
In conformitate cu Tratatul Uniunii Europene, toate tarile care devin membre ale UE trebuie
sa adopte euro ca moneda de circulatie, dupa o perioada care poate fi mai mult sau mai putin
extinsa. In acest context, institutiile monetare ale Romaniei nu numai ca trebuie sa sustina
tranzitia la o economie de piata, dar trebuie sa nu piarda din vedere faptul ca, pe termen lung,
Romania va trebui sa faca fata cerintelor impuse de catre Mecanismul Ratei de Schimb II ( ERM
II ).
 Romania este stat membru cu derogare si in consecinta, trebuie sa respecte toate cerintele de
aliniere prevazute in Tratat. In present, Romania face obiectul unei decizii a Consiliului UE
privind existent deficitului excesiv. In anul de referinta 2009, Romania a inregistrat un deficit
bugetar de 8,3% din PIB, valoare mult superioara celei de referinta de 3%. Pentru anul 2010,
Comisia Europeana prognozeaza scaderea deficitului bugetar la 8,0% din PIB si majorarea
ponderii daroriei publice in PIB la 30%. Tara noastra prezinta ramaneri in urma atat la majorarea
criteriilor de convergenta nominala, cat si la critriile de convergenta reala. In ceea ce priveste
satisfacerea criteriilor de convergenta reala, trebuie rezolvata problema arieratelor si a deficitelor
cvasifiscale.

Arieratele reprezinta o forma de supravietuire a industriilor ineficiente care nu sunt si nu

pot fi subventionate la nesfarsit. Arieratele reprezinta un factor inflationist de prima marime, iar
intreprinderile care supravietuiesc pe seama lor contribuie la risipirea resurselor si la mentinerea
unei structure suboptimal a cresterii economice.

Apoi, tara noastra va trebui sa aloce sume substantiale pentru proiecte de infrastructura,
care sa ne apropie de standardele UE. Retelele rutiere, canalizarea si alimentarea cu apa,
sistemele de termoficare urbana si proiectele de natura ecologica sunt numai cateva din directiile
pentru care trebuie identificate resurse financiare si materiale.

Perspectivele de aderare a tarii noastre la zona Euro s-au schimbat odata cu criza din
Grecia, datorita careia Romania va adopta mai tarziu moneda unica europeana. Perioada de
crestere puternica la nivel UE le-a permis unor state precum Grecia sa isi ascunda problemele
economice structural, pe masura ce se inglodau in datorii. Aceeasi politica iresponsabila a dus-o
si statul roman. In aceste conditii, autoritatile europene ar putea intari criteriile de la Maastricht,
care permit unui stat sa adere la zona Euro. Exportatorii si importatorii romani ar fi principalii
beneficiary ai statutului de membru al zonei Euro. Eliminarea riscului valutar ar creste nivelul si
viteza tranzactiilor, iar sumele puse in joc ar intari economia nationala. Asadar, in contextul
actual, se va pune mai degraba problema intaririi criteriilor de la Maastricht decat a simplificarii
lor. Romania indeplineste un singur criteriu de convergenta nominal din cele cinci stipulate in
Tratatul de la Maastricht, respective cel referitor la datoria publica. Nici criteriile de convergenta
reale nu sunt satisfacute in mod corespunzator, motiv pentru care termenul 2015 fixat de
autoritati pentru aderarea Romaniei la UEM este aproape imposibil de respectat.
 Concluzii

Uniunea Economica si Monetara a trecut prin cinci etape majore, in care viziunea asupra
UEM a suferit unele modificari de la o perioada la alta. Actorii care au sustinut acest aranjament
au fost reprezentati de lideri ai statelor membre, comunitatile de experti si de Comisie.

Planul Werner, prima tentative de creare a unei uniuni monetare, care prevedea realizarea
uniunii in trei etape, a fost abandonat in anul 1971, dupa prabusirea sistemului cursurilor de
schimbfixe de la Bretton Woods. Raportul Werner nu a fost niciodata implementat din cauza
incompatibilitatii ideii unei institutii commune de politica monetara cu perceptia existent in acea
perioada asupra stadiului de uniune monetara, a importantei acordate Fondului Monetar
International precum si din cauza coincidentei momentului ales pentru aplicarea planului cu
esecul sistemului de la Bretton Woods.

Statele europene au cautat o solutie pentru problema instabilitatii monetare. Solutia de

moment pentru devalorizarea dolarului si prabusirea Sistemului Monetar International a fost
reprezentata de crearea sarpelui monetary, care avea drept scop stabilizarea cursurilor de schimb
pentru mai multe monede europene. Insa istoria sarpelui a fost scurta si instabila, datorita deselor
intrari si iesiri din system ale monedelor diferitelor state membre, in final acesta devenind
vistima recesiunii international care a urmat primei crize petroliere din anul 1973.

Contrar inceputurilor sale indoielnice, Sistemul Monetar European, lansat in 1979, a

reprezentat marea surpriza in evolutia SME, constituindu-se intr-un factor de stabilitate monetara
in Europa si reprezentand o etapa spre UEM. Deosebirile dintre sarpele monetar si SME sunt
reprezentate de aparitia ECU, existent unui indicator de divergent si institutionalizarea sprijinului
de interventie pe piata pentru mentinerea cursului.

Catre finele anilor 1980, posibilitatea realizarii uniunii economice si monetare europene a
fost readusa in discutie.Consiliul European a incredintat unui comitet de experti, prezidat de
Jacques Delors , mandatul de a formula propuneri in acest sens. Rezultatul a fost ‘’Raportul
Delors’’ , care a condus la conturarea Tratatului de la Maastricht, semnat de sefii de stat si de
govern ai statelor membre ale UEin anul 1992 si rde toate tarile Uniunii Europene pana in anul
1993. Belgia si Olanda au jucat un rol semnificativ in procesul de creare a UEM. Integrarea
monetara a fost importanta pentru cele doua state, motiv penru care acestea au depus eforturi
deosebite pentru a o duce la bun sfarsit.

De la introducerea sa in 1999, euro a castigat imediat un statut international, in conditiile in

care a preluat rolul international al monedelor pe care le-a inlocuit.In cazul investitiilor directe,
rezultatele empirice sugereaza ca euro a favorizat fluxurile de ISD intre tarile din zona Euro si a
actionat ca un catalizator pentru fuziunile si achizitiile din industria prelucratoare. Statele din
zona Euro au beneficiat de o expansiune extraordinara a activitatii de fuziuni si achizitii din
industria prelucratoare in cadrul regiunii, in timp ce sectorul serviciilor nu a beneficiat inc ape
deplin de efectele positive ale monedei unice europene. Statele membre au beneficiat de pe urma
adoptarii monedei unice in sensul ca UEM a determinat cresterea gradului de accesibilitate a
economiilor statelor membre si crearea unei piete mult mai mari si a stimulat implementarea de
reforme structural. Pe langa faptul ca le-a oferit o moneda internationala si o politica monetara
puternica, moneda euro a ajutat tarile participante sa devina baze de export mai puternice si sa isi
diversifice exporturile si importurile.

Criza financiara izbucnita la finele anului 2007 a scos in evident punctele tari si punctele
slabe ale experimentului fara precedent al europei - moneda unica. A demonstrate ca zona Euro
are o banca central pregatita sa reactioneze rapid fata de primejdiile intampinate de pietele
financiare europene, dar, in acelasi timp, reticenta cu privire la infuzia de lichiditati pentru a
preveni pericolul deflationist.

Viitorul UEM pe termen lung este incert. Pe termen scurt, zona Euro va rezista crizei
datoriilor suverane. Pe termen lung, avem de-a face cu o probabilitate conditionata. Conditiile
sunt reprezentate de rezolvarea tensiunilor si implementarea unui set de reforme cu privire la
guvernarea fiscal si la gestionarea divergentelor structurale din cadrul UEM. Solutia ideala este
aceea a integrarii politice,in primul rand prin crearea unui ‘’ mechanism al solidaritatii’’, acel
buget federal supranational recomandat de teoria zonelor monetare optimale.

In ceea ce priveste modul in care tara noastra indeplineste criteriile Tratatului de la

Maastricht, singurul criteriu de convergenta nominal unde performanta Romaniei este
satisfacatoare este cel legat de nivelul datoriei publice ca procent din PIB. Referitor la
convergenta reala, daca in materie de deschidere a economiei Romania indeplineste oarecum
criteriile, nu acelasi lucru se poate spune despre celelalte.

Spre exemplu, in structura sectoriala a PIB, agricultura continua sa joace un rol mult prea
mare, iar PIB-ul / locuitor al Romaniei, desi superior Bulgariei, este net inferior in comparative
cu celelalte tari central-europene aspirante la zona Euro.Pentru solutionarea problemelor legate
de convergenta reala, prioritare sunt rezolvarea problemei arieratelor si a deficitelor cvasifiscale
si alocarea unor sume substantiale proiectelor de infrastructura.

In ultima vreme statul roman a dus aceeasi politica iresponsabila ca si Grecia, ceea ce va
determina autoritatile europene sa fie mult mai reticente cu privire la intrarea Romaniei in
uniunea monetara decat la momentul aderarii la UE, mai ales in contextual actualei crize a
datoriilor suverane, cand acestea isi pun mai degraba problema intaririi criteriilor de la
Maastricht decat a simplificarii lor.

Bibliografie
1. Andrei, L- Economie europeana, Ed. Economica, Bucuresti, 2011
2. Chabot, C.- Euro-Moneda Europeana , Ed. Teora, Bucuresti, 2000
3. Cindea, M. I- Zona euro: geneza si evolutie, Ed. Tehnopress, Iasi , 2011
4. Ignat, I- Uniunea Europeana –De la Piata Comuna la moneda unica, Ed. Economica,
Bucuresti, 2002
5. Lutas, M- Integrarea economica europeana, Ed. Economica, Bucuresti,
6. Miron, D; Folcut, O- Economia Integrarii Europene, Ed. Universitara, Bucuresti,
2008,p.187-188
 7. Rosenthal, G. G- The men behind the decision: Cases in European Policy- Making,
Lexington Books, 1975
8. Stoica, O- Integrare Financiar- Monetara Europeana, Curs Jean Monnet, Ed. Junimea,
Iasi,2003, p.78

htpp://www.ecb.int/pub/pdf/other/esc_rowebro.pdf Banca Centrala Europeana- Banca Centrala

Europeana, Eurosistemul, Sistemul European al Bancilor Centrale, 2009