Este alcătuit din celule miocardice cu proprietăţi specifice precum automatismul (generează impuls electric ȋn mod spontan) şi

conducerea impulsului. 
Celulele miocardului ce prezintă automatism mai sunt denumite şi celule miocardice tip P sau pacemaker. Proprietatea de
automatism este deţinută de celulele din nodul sinoatrial, din fibrele atriale specializate sau fasciculul Bachmann, din nodul
atrioventricular, din fasciculul Hiss şi ramurile sale şi din reţeaua Purkinje. 

Ȋn mod normal, activitatea electrică a inimii este controlată de nodul sinoatrial, acesta fiind pacemakerul fiziologic al inimii. Mai
poartă denumirea si de nodul Keith-Flack şi este localizat la nivelul peretelui posterior al atriului drept, superior de creasta terminală.
Impulsurile trimise de acesta sunt cu o frecvenţă de 70-80/min. 
Ȋn alcătuirea sa intră mai multe tipuri de celule şi anume: 
- celulele P cu rol de pacemaker, disfuncţia acestora determinând apariţia pauzelor sinusale, oprirea sinusală urmate de ȋnlocuirea
ritmului cu unul din centrii excitoconductori mai lenţi. 
- celulele T tranziţionale, disfuncţia acestora determinând blocarea excitaţiei ȋnainte ca aceasta să ajungă la nivelul miocardului
atrial; 
- celule nodale de tip Purkinje. 
Nodul atrioventricular este localizat la nivelul septului interatrial inferior şi ȋn alcătuirea sa intră aceleaşi tipuri de celule ca şi ȋn nodul
sinoatrial. Mai poarta denumirea de nodul Aschoff-Tawara şi produce impulsuri cu o frecvenţă de 40-50/min. La acest nivel este
ȋntârziat impulsul trimis de la nivelul nodului sinoatrial. Ȋntârzierea impulsului are două avantaje şi anume: 
- depolarizarea ventriculară este ȋntârziată până când atriile şi-au golit conţinutul ȋn ventriculi; 
- limitează numărul maxim de stimuli ce pot determina depolarizarea ventriculilor pe unitatea de timp. 
Fasciculul Bachmann este situat ȋntre vena cavă superioară şi atriul drept, iar din el pleacă fasciculul internodal anterior James. 
Fasciculul internodal mijociu sau Wenckebach face legătura dintre nodul sinoatrial şi atrioventricular. 
Fasciculul internodal posterior sau Thorel realizează tot legătura dintre nodul sinoatrial şi cel atrioventricular. 
Fasciculul Hiss porneşte de la nivelul triunghiului lui Koch şi intră ȋn septul interventricular, după care se ramifică ȋn două ramuri,
unul drept şi unul stâng. El produce impulsuri cu o frecvenţă de 25-30/min.