Tulbur rile anxioase

Defini ie
‡ Anxietatea este una dintre cele mai frecvente entit i nozologice întâlnite atât
în practica psihiatric cât i în cea a medicului de familie. ‡ Janet ² ´team f r
obiectµ ‡ Delay ² ´tr ire penibil a unui pericol iminent i nedefinit, ca o stare de
a teptare încordat µ.
‡ Perceperea unui eveniment ca stresant pentru individ depinde atât de natura
evenimentului cât i de resursele subiectului. O persoan cu un ego care func ioneaz
corespunz tor este în echilibru adaptativ între lumea extern i lumea sa intern .
Dezechilibrarea balan ei genereaz anxietate. Anxietatea joac rolul unui semnal de
alarm , aten ionând persoana asupra apari iei pericolului i ajutând-o s se
organizeze pentru a-i face fa . Frica, un alt semnal care alerteaz organismul, este
diferit de anxietate, ea ap rând ca r spuns la o amenin are cunoscut , extern ,
definit , sau neconflictual la origine, în timp ce anxietatea survine ca r spuns la
o amenin are necunoscut , intern , vag , sau cu origine conflictual .
Anxietatea poate lua forme diferite
‡ Ea poate fi perceput ca un sentiment inexplicabil de iminent pieire, ca o grij
neîntemeiat i exagerat legat de via a cotidian (de starea s n t ii copiilor, de
problemele profesionale, financiare, etc.), sau ca o team nejustificat în fa a unei
anumite situa ii (c l toria cu autobuzul), a unei activit i (condusul
autoturismului) sau a unui obiect (teama de obiecte ascu ite, de animale).
Clasificarea tulbur rilor anxioase
DSM-IV-TR Tulburare de panic F r agorafobie 300.01 Cu agorafobie 300.21 Agorafobie
f r istoric de tulburare de panic 300.22 Fobie specific (fobia simpl ) 300.29 Fobie
social 300.23 Anxietate generalizat 300.02 Tulbur ri anxioase neclasificate în alt
parte 300.00 ICD-10 CAPITOLUL V (F) Tulburare de panic (anxietate episodic
paroxistic ) F41.0 Agorafobie cu tulburare de panic F40.01 Agorafobie (f r
tulburare de panic ) F40.00 Fobie specific (izolat ) F40.2 Fobie social F40.1
Anxietate generalizat F41.1 1.Tulburare anxioas i depresiv mixt F41.2 2.Alte tulbur
ri anxioase mixte F41.3 3.Alte tulbur ri anxioase precizate F41.8 4.Tulburare
anxioas , f r precizare F41.9
Epidemiologie
‡ Prevalen a la un moment dat este de 10-25% în popula ia general . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 3,5%
ptr tulburarea de panic 5,3% ptr agorafobie 13,3% ptr fobii sociale 11,3% ptr fobii
specifice 2,5% ptr tulburarea obsesiv-compulsiv 5,1% ptr anxietatea generalizat
Factori de risc
‡ SEXUL: femeile au o prevalen 30,5%, iar b rba ii de 19,2%. de

‡ STATUTUL MARITAL: persoanele divor ate sau separate

Factori de risc
‡ VÂRSTA: - Fobiile simple debuteaz timpuriu (aprox. la 10 ani), - Fobiile sociale
în adolescen , - Restul tulbur rilor anxioase au debut între 25-44 de ani.
Factori de risc
‡ NIVELUL SOCIO-ECONOMIC: tulbur rile anxioase sunt apanajul claselor elevate din
mediul urban ‡ PERSONALITATEA PREMORBID : în copil rie men ion m anxietatea de
separa ie; personalitatea adult este dependent .
Factori de risc
‡ EVENIMENTELE DE VIA preced cu s pt mâni sau luni instalarea simptomelor anxioase.
‡ Pierderi irecuperabile (decesul unui p rinte, frate, so , so ie), probleme de s n
tate personal sau a unei persoane apropiate, na terea, graviditatea, modific rile
statusului profesional, financiar, schimbarea de domiciliu.
Etiologie
‡ -FREUD - p rintele anxiet ii afirm c nevrozele se nasc din frustr ri sexuale care
sunt generatoare de anxietate, se datoreaz unei transform ri directe a energiei
sexuale în anxietate (la aceasta teorie s-a renun at) ‡ -Mai târziu formuleaz o alt
teorie care spune c anxietatea este o fric incon tient fa de emo iile reprimate.
‡ - Teoria cognitiv a lui BECK - anxio ii eticheteaz o serie de evenimente (relativ
inofensive) ca fiind periculoase; un eveniment este interpretat eronat, înt rind r
spunsul anxios. ‡ - Teoria biologic ² cromozomul C16q22 este responsabil de
anxietate.
ATACUL DE PANICA
‡ Este o perioad bine determinat de fric intens , anxietate pe parcursul c reia cel
pu in 4 din urm toarele 13 simptome progreseaz rapid, extinzându-se în crescendo i
ajungând la apogeu în timp de 10 minute de la debut.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Palpita ii, tahicardie Transpira ie Tremur Senza ie de dispnee sau de asfixie Senza
ie de sufocare Constric ie sau disconfort toracic Grea sau disconfort abdominal
Senza ie de ame eal , de instabilitate sau de le in
9. Derealizare (senza ie de irealitate) sau de depersonalizare (deta are de sine)
10. Teama de a nu pierde controlul sau de a nu înnebuni 11. Teama de moarte 12.
Parestezii 13. Bufee de c ldur sau de frig.
Simptomatologie clinic
‡ de obicei primul atac de panic apare brusc, nea teptat, imprevizibil. ‡ uneori
poate surveni dup o activitate fizic sau sexual , o traum , dup consum de cafea,
alcool sau alte substan e.
Simptomatologie clinic
‡ Odat început, el progreseaz c tre apogeu în câteva minute. ‡ Simptomul psihic
major este frica extrem , senza ia de destin iminent. ‡ În multe cazuri obiectul
fricii nu poate fi definit; pacien ii se pot sim i confuzi i pot avea dificult i de
concentrare în timpul atacului.
Simptomatologie clinic
‡ Simptomatologia somatic este extrem de variat , cel mai des apar palpita ii,
dispnee, tahicardie, transpira ie, dureri precordiale, parestezii. ‡ Preocup rile
somatice i teama de moarte focalizeaz întreaga aten ie a persoanei, care este
convins c palpita iile, dispneea sau durerea toracic sunt semnele unei boli fizice
grave urmate de moarte iminent .
Simptomatologie clinic
‡ Pacientul va solicita transportarea urgent c tre spitalul cel mai apropiat.
Tabloul clinic cel mai frecvent întâlnit la camerele de gard este cel al unei
persoane tinere, s n toase fizic, care s-a prezentat de urgen i cere insistent
ajutor, sus inând c va muri de infarct. Atacurile de panic dureaz de obicei 20-30
de minute, rareori ore, apoi simptomatologia dispare brusc sau treptat.
Simptomatologie clinic
‡ Între atacuri pacien ii pot prezenta anxietate anticipatorie, fiind preocupa i de
reapari ia, implica iile sau consecin ele viitoarelor atacuri de panic .
‡ - Atacuri de panic recurente, spontane, imprevizibile, ocazionale la început, a c
ror frecven cre te rapid, în spiral , ajungând c tre atacuri s pt mânale sau
zilnice. ‡ - Atacuri de panic grupate în anumite perioade (a anumitele ´zile
negreµ), urmate apoi de intervale libere sau aproape libere de atacuri (´zile
buneµ). ‡ - Atacuri de panic regulate, constante de-a lungul timpului, de exemplu
2-4 atacuri pe lun . ‡ - Atacuri de panic izolate, rare, separate între ele prin
luni sau ani de zile; de obicei acestea preced debutul sindromului.

Tulburarea de panic se poate prezenta în diferite moduri:

‡ Tulburarea de panic poate fi înso it sau nu de agorafobie
Exemplu
‡ N. L., 25 de ani, c s torit , func ionar , mama unui b iat de 3 ani, ajunge la
psihiatru trimis de c tre cardiologul care a consultat-o la camera de gard în
noaptea trecut . ‡ Se plânge c de un timp simte dureri precordiale înso ite de
palpita ii i parestezii în mâini. Apari ia acestor simptome dateaz de aproximativ
6-8 luni, când, ´într-o sear , în timp ce m uitam la televizor, la serialul meu
preferat, am sim it deodat c inima îmi bate de parc e gata s -mi sar din piept;
mâinile îmi erau sl bite i m furnicau, eram transpirat toat i aveam o senza ie
înfior toare de fric c mor sau înnebunescµ.
‡ De i acel prim atac a durat numai câteva minute, s-a prezentat la camera de
gard , crezând c a suferit un infarct miocardic. Dup un control minu ios i
efectuarea analizelor, neeviden iindu-se vreo patologie, pacienta a fost externat f
r recomand ri speciale. ‡ Dup o lun , survine un episod asem n tor ´diminea a când
m preg team s plec la birouµ . ‡ Al treilea atac apare dup alte câteva s pt mâni,
într-o dup -amiaz , în timp ce î i f cea cump r turile obi nuite; îi telefoneaz so
ului, care vine imediat i o înso e te la camera de gard a spitalului din apropiere,
de unde este trimis din nou acas dup ce este consultat , f r alte recomand ri.
‡ Atacurile încep s survin din ce în ce mai frecvent, s pt mânal i apoi aproape
zilnic, la serviciu, acas , la coafor sau la plimbare; în ultima lun , pacienta se
prezint în repetate rânduri la camerele de gard ale spitalelor solicitând disperat
ajutor. Devine preocupat de ´boala de inim µ, motiv pentru care se i concentreaz cu
greutate la birou.
Agorafobia
Anxietatea de a se afla în locuri sau în situa ii din care sc parea ar putea fi
dificil (sau penibil ) sau în care ajutorul este inaccesibil în eventualitatea
apari iei unui atac de panic nea teptat sau predispus situa ional, sau în cazul
apari iei unor simptome de tip panic . Agorafobicului îi este team de anumite situa
ii caracteristice care implic : aflarea sa singur în afara casei, aflarea sa într-o
mul ime sau la rând, pe un pod sau c l torind într-un autobuz, tren sau ma in .
Situa iile sunt evitate (ex. c l toriile sunt limitate) sau sunt eventual suportate
cu o marcat suferin sau cu anxietatea de a prezenta un nou atac de panic sau
simptome de panic , ori este necesar prezen a unui înso itor.
Anxietatea sau comportamentul de evitare nu sunt determinate de o alt tulburare
mintal cum ar fi: fobia social (ex. evitarea este limitat la situa iile sociale din
cauza jenei produs de acestea), fobia specific (ex. limitarea este limitat la o
singur situa ie, de exemplu, liftul), tulburarea de tip obsesiv-compulsiv (ex.
evitarea murd riei de c tre o persoan având obsesia contamin rii), tulburarea de
stres posttraumatic (ex. evitarea anumitor stimuli cu stresori foarte severi) sau
anxietatea de separare (evitarea p r sirii domiciliului sau a rudelor apropiate).
Exemplu
‡ A.A., 30 de ani, c s torit , mam a doi copii de 5 i 6 ani, inginer , este adus de
c tre so la psihiatru: ´nu mai tim ce s ne facem cu ea, nu mai lucreaz , nu mai
conduce ma ina, nu iese nic ieri, nu pot s o las nici m car o or singur , c îmi
telefoneaz la birou s las tot i s vin acas , mai am pu in i o s fiu i eu dat afar
din serviciuµ.
‡ Pacienta relateaz c în urm cu aproape un an, într-o diminea , aflându-se în
biroul ei împreun cu dou colege, a sim it deodat ´o senza ie de sufocare, ca i cum
cineva m-ar fi strâns de gâtµ; ´imediat inima a început s -mi bat nebune te, am sim
it dureri de stomac i grea , am crezut c le in sau c am s mor, ceva de nedescrisµ.
‡ Colegele s-au speriat, au ajutat-o s se întind pe o canapea; dup vreo 10 minute
s-a sim it mai bine i a rugat un coleg s o duc acas cu ma ina ei, fiindu-i fric de
apari ia unui nou episod în timpul condusului. ‡ dup câteva zile apare un nou atac
în timpul unui spectacol la teatru, la care se dusese cu so ul i o prieten .
‡ În urm toarele câteva s pt mâni este examinat de numero i speciali ti- medic de
familie, cardiolog, gastroenterolog, chirurg- toate examin rile fiind normale. ‡ Cu
toate acestea, episoade asem n toare continu s survin o dat la câteva zile; ‡ dup
un timp pacienta înceteaz s mearg cu ma ina la birou, încercând s foloseasc
autobuzul, dar c l toria cu autobuzul îi declan a de multe ori atacuri, motiv
pentru care so ul începe s o duc cu ma ina la Institut.
‡ În câteva luni, dup numeroase absen e, pacienta a fost nevoit s î i abandoneze
locul de munc . Teama legat de reapari ia atacurilor o înso e te permanent, treptat
renun la multe din activit ile ei preferate i evit locurile aglomerate (teatre,
cinematografe, magazine, restaurante).
Diagnostic diferen ial
‡ Afec iuni medicale ‡ Afec iuni psihiatrice
Afec iuni medicale
‡ Afec iuni cardio-vasculare: anemii, angin pectoral , aritmii, HTA, IM, IC,
prolaps de valv mitral , tahicardie paroxistic atrial ‡ Afec iuni endocrinologice:
boala Addison, boala Cushing, diabet, hiper i hipoparatiroidism, hiper i
hipotiroidism, hipoglicemie, tulbur ri de climax, sindrom premenstrual. ‡ Afec iuni
neurologice: AVC ischemic, epilepsie, migren , sindrom Meniere, tumori.
Afec iuni medicale
‡ Afec iuni pulmonare: AB, embolie pulmonar ‡ Intoxica ii medicamentoase:
amfetamine, cofein , cocain , halucinogene, nicotin . ‡ Sindrom de sevraj: la
alcool, barbiturice ‡ Alte afec iuni: deficit de vit. B12, intoxica ie cu metale
grele, tulbur ri electrolitice, oc anafilactic.
Tulbur ri psihiatrice
‡ Tulbur ri anxioase i fobice: anxietate generalizat , fobie simpl sau social ,
tulb. de stres posttraumatic . ‡ Tulbur ri depresive. ‡ Alte tulbur ri: tulburare
hipocondriac , schizofrenie.
Evolu ie
‡ În ciuda faptului c afec iunea este considerat cronic , evolu ia este favorabil ,
fie cu dispari ia complet a simptomelor, fie cu existen a unor simptome reziduale f
r apari ia unor inabilit i sociale deosebite. ‡ Vindec rile sunt impresionante: 25-
72% dup 1-2 ani de evolu ie.
Tabloul clinic al atacului de panic poate prezenta în evolu ie i apari ia: ‡ ‡ ‡ ‡
‡ Comportamentului evitant Comportamentului de tip fobic Anxiet ii anticipatorii
Anxiet ii generalizate Fobiilor simple i a tulbur rii de tip hipocondriac
Prognostic
Evolu ia tulbur rii de panic devine nefavorabil în cazul comorbidit ii cu: ‡
Tulburarea depresiv major ‡ Abuzul de alcool ‡ Agorafobia ‡ Fobia social ‡ Tulbur
ri de personalitate
‡ Cercet rile epidemiologice au demonstrat frecventa asociere a atacului de panic
cu tentativele suicidare. ‡ Riscul tentativelor suicidare este mai mare (7%) decât
în popula ia general (1%).
‡ Riscul tentativelor suicidare este mai mare în cazul comorbidit ii atacului de
panic cu alte afec iuni, ca de exemplu: agorafobia, abuzul de alcool i/sau alte
droguri, distimia, tulbur rile de personalitate (personalitatea de tip bordeline,
antisocial , histrionic , evitant , dependent i pasiv-agresiv ). ‡ Men ion m c în
cazul asocierii tulbur rii de panic cu personalitatea de tip bordeline, riscul
suicidar cre te la 25%. Riscul maxim suicidar este ilustrat de comorbiditatea
atacului de panic cu depresia major , el fiind între 19,526,3%.
Evaluare psihologic
‡ Pentru ob inerea unui diagnostic de mare acurate e se utilizeaz interviuri
structurate: ‡ ADIS-R (Anxiety Disorders Interview Scale Revised), ‡ DIS
(Diagnostic Interview Schedule), ‡ SADS-LA (Schedule For Affective Disorders And
Schizophrenia-Lifetime Anxiety) sau ‡ SCID (Structured Clinical Interview For DSM-
IV).
Tratament
a). Medicamente triciclice i tetraciclice: ‡ amitriptilina (Amitriptilina, Laroxyl,
Saroten): 150-300 mg/zi; ‡ clomipramina (Anafranil):150-250 mg/zi; ‡ doxepina
(Doxepin, Aponal, Quitaxon, Sinequan):150300mg/zi; ‡ imipramina (Antideprin,
Tofranil): 150-300mg/zi, ‡ trimipramina (Herphonal, Surmontil, Sapilent):
150300mg/zi; ‡ desipramina (Pertrofane): 150-300mg/zi; ‡ nortriptilina
(Nortriptilina, Pamelor): 50-150mg/zi; ‡ protriptilina (Vivactil): 15-60mg/zi; ‡
amoxapina (Asendin): 150-300mg/zi; ‡ maprotilina (Maprotiline, Ludiomil): 150-
300mg/zi; ‡ mianserina (Miansan, Mianserin, Athymil, Tolvin): 3090mg/zi.
b). Inhibitori specifici ai recapt rii serotoninei (ISRS)
Numele medicament ului Citalopram Fluoxetina Fluvoxamina Paroxetina Sertralina
Prozac, Magrilan, Framex, Affectine, Flutine, Prizma Favoxil Paxil,Seroxat Zoloft
Denumirea comercial a medicamentului Doza zilnic (mg/zi) 20-40 20-40 100-200 20-40
50-200
c). Inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO):
Numele generic al medicamenutlui Denumirea comercial a medicamentului Doza zilnic
uzual la adult (mg/zi)

Isocarboxidaza Fenelzina Tranilcipromina Moclobemina Brofaromida

Marplan Nardil Parnate Aurorix Consonar

10-30 15-90 10-30 300-600 100-150

‡ Alpraxolam (Xanax, Helex, Alprox, Algad, Xanagis, Frontin) ‡ Brotizolam
(Bondormin) ‡ Clonazepam (Clonopin, Rivotril, Clonex) ‡ Clordiazepoxid (Napoton,
Elenium, Librium, Servium) ‡ Clorazepat (Tranxene, Tranxal) ‡ Diazepam (Diazepam,
Assival, Diaz, Disopam, Valium) ‡ Flunitrazepam (Hypnodorm, Rohypnol) ‡ Lorazepam
(Ativam, Lorivan) ‡ Midazolam (Dormicum) ‡ Nitrazepam (Nitrazepam, Eunoctin,
Neozepam) ‡ Oxazepam (Oxazepam, Xerax, Seresta, Tazepam) ‡ Triazolam (Halcion)

Benzodiazepine incisive
Tulburarea de anxietate generalizat
‡ Este o stare de anxietate ´liber flotant µ de intensitate mic care dureaz minim 6
luni. ‡ Pacientul manifest o îngrijorare nejustificat privind s n tatea sau situa
ia profesional , social a rudelor apropiate. ‡ Simptomele sunt dominate de
nervozitate permanent , iritabilitate, tremor, transpira ii, ame eli, palpita ii,
gur uscat , disconfort gastric. ‡ Se asociaz sentimentul unui pericol difuz
neprecizat, îngrijorare nejustificat , insomnie de adormire, somn întrerupt.
a). Aprehensiune (temeri despre viitoarele nenorociri, sentimentul de a fi ´pe
marginea pr pastieiµ, dificult i de concentrare, etc.); b). Tensiune motorie (fr
mântare permanent , cefalee tip tensiune, tremur turi, incapacitate de relaxare);
c). Hiperactivitate vegetativ (ame eli, transpira ii, tahicardie sau tahipnee,
disconfort epigastric, gur uscat , etc.). La copii, nevoia de protec ie i acuzele
somatice pot fi proeminente.

Criterii de diagnostic conform ICD-10

Diagnostic diferen ial
‡ Tulbur ri neurologice: neoplasme, traumatisme, boli cerebrovascularte ‡ Tulbur ri
endocrine: tiroidiene, paratiroidiene ‡ Tulbur ri CV: boal coronarian , aritmii,
IC, HTA, hTA. ‡ Tulbur ri inflamatorii: lupus, artrit reumatoid , poliarterit
nodoas ‡ Tulbur ri psihiatrice: depresia, mania, schizofrenia, celelalte forme de
anxietate
Epidemiologie
‡ Tulburarea de anxietate generalizat este una dintre cele mai frecvente tulbur ri
psihice. ‡ Prevalen a în popula ia general este apreciat la 3-4%, cu preponderen a
sexului feminin (6,6% fa de 3,6%).
Evolu ia
‡ Este cronic i fluctuant ‡ Cu prognostic favorabil
St ri comorbide
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Depresie major (8-39%din cazuri) Tulburare de panic (3-27%) Fobia social
(16-59%) Fobia simpl (21-55%) Consumul de alcool i/sau medicamente (27-35%)
Tratament
‡ Tratamentul de elec ie: BZD: Diazepam, Alprazolam, Clonazepam. Aten ie la
farmacodepende !!!!!!! ‡ Antidepresive triciclice, ISRS
Tulburarea acut de stres
‡ Este o tulburare tranzitorie de severitate semnificativ ce se instaleaz ca r
spuns la un stres fizic sau mental excep ional i care persist ore, zile sau s pt
mâni. Dac simptomatologia persist mai mult de o lun diagnosticul va deveni
tulburare de stres posttraumatic.
‡ Stresorul poate fi o experien traumatic care implic o amenin are serioas la
securitatea sau integritatea fizic a subiectului sau a persoanelor apropiate (de
exemplu: catastrofe naturale, accident, lupt , atac criminal, viol, etc.), sau o
schimbare neobi nuit de brusc i amenin toare în pozi ia social i/sau re eaua social
a subiectului, de exemplu: pierderi multiple ale unor persoane apropiate, incendiul
locuin ei, etc.
‡ Simptomele sunt variate, dar ele includ în mod tipic un stadiu de perplexitate cu
unele îngust ri a câmpului de con tiin , incapacitatea de a în elege stimulii
externi i dezorientare. Aceast stare poate fi urmat de stupor (disociativ) sau de
agita ie psiho-motorie. Sunt prezente de obicei simptome vegetative anxioase,
fenomene de derealizare i depersonalizare. Se poate instala o amnezie par ial sau
complet a episodului respectiv (amnezie disociativ ).
Tulburarea de stress postraumatic
‡ Persoana a fost martora unui eveniment
pericol vital, oc emo ional, fric intens
persoane care au stat mult timp în deten
confrunte cu stimuli lega i de traum . ‡
marurile.
de o gravitate deosebit care implic
, neputin , oroare: victime de r zboi,
ie, dup viol. ‡ Persoana evita s se
Caracteristice sunt ´flashback-urileµ i co
Epidemiologie
‡ Prevalen a în popula ia general este de 1-14% ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Sindromul postVietnam ²
15% Viol ² 50% Atac fizic violent ² 20% Torturi ² 90% Accidente de circula ie ² 10-
30%

‡ Probabilitatea de a face tulburarea este de 2 ori mai mare pentru femei fa de b

rba i
Evolu ia
‡ Acut : dac simptomatologia nu dureaz mai mult de 3 luni ‡ Cronic : dac
simptomatologia dep e te 3 luni ‡ Tardiv : dac debutul are loc la cel pu in 6 luni
de la impactul cu stresorul ‡ Rezidual i intermitent simptomatologia survine o
perioad nedeterminat de timp.
Evolu ie
‡ 50% din pacien i se vindec iar la restul de 50% evolu ia devine cronic , fiind
prezent i la un an de la debut.
Tulburarea de adaptare cu anxietate
‡ Este un r spuns maladaptativ, o reac ie la un stresor identificabil i anume:
schimbare semnificativ de via sau eveniment stresant de via (prezen a sau
posibilitatea unei boli fizice grave). ‡ Simptomatologia include: anxietatea,
îngrijorarea, sentimentul de incapacitate de a face fa , de a planifica viitorul
sau de a continua situa ia prezent , precum i unele grade de afectare în performan
a rutinei cotidiene.
‡ Stresorul poate afecta integritatea re elei sociale a pacientului (pierderea unei
fiin e dragi, experien e de separare), sau suportul social al acestuia (imigra ie,
statut de refugiat). ‡ Simptomele se instaleaz la mai pu in de 3 luni de la
evenimentul stresant sau a schimb rii de via . Durata simptomelor nu dep e te în
general 6 luni. Tulburarea poate deveni cronic dac simptomatologia persist mai mult
de 6 luni.
Tulburarea mixt anxios depresiv
‡ Se caracterizeaz prin simptome de tip anxios i depresiv, nici unul din aceste
simptome nefiind suficient de sever pentru a justifica un diagnostic.