Test CVN PDF

A.
Construcţia navei
1. Unde se află carena sau opera vie ?

a. deasupra nivelului apei;
b. sub nivelul apei;
c. la nivelul apei.
2. Unde se afla opera moartă ?

a. deasupra nivelului apei;
b. sub nivelul apei;
c. la nivelul apei.
3. Cum împarte planul diametral nava ?

a.în două părţi : babord şi tribord;
b.în două părţi : pupa şi prova;
c.în două parţi : opera vie şi opera moartă
4. Cum împarte planul cuplului maestru nava ?

a. în două părţi : babord şi tribord;
b. in doua parti : opera vie si opera moarta;
c. in doua parti : pupa si prova.
5. Cum împarte planul plutirii nava ?

a. în două părţi : partea imersă şi partea emersă ;
b. în două părţi : babord şi tribord;
c. în două părţi : pupa şi prova.
6. Cum se simbolizează pescajul navei ?

a. L ;
b. D ;
c. T .
7. Care dintre părţile navei se află deasupra nivelului apei?

a. opera vie
b. opera moartă
c. carena
1
8. Care dintre părţile navei se află sub nivelul apei ?
a. opera vie
b. opera moartă
c. osatura
9. Care dintre părţile navei se află deasupra nivelului apei?

a. partea imersă
b. partea emersă
c. opera vie
10. Care dintre părţile navei se află sub nivelul apei ?

a. partea imersă
b. partea emersă
c. rezerva de flotabilitate
11. Corpul navei este simetric faţă de :

a. planul cuplului maestru
b. planul plutirii
c. planul diametral
12. Cum se numeşte partea din dreapta planului diametral, la o navă, privind în
sensul ei de înaintare ?
a. tribord
b. babord
c. prova
13. Cum se numeşte partea din stânga planului diametral, la o navă, privind în
sensul ei de înaintare ?
a. tribord
b. babord
c. pupa
14. Cum se numeşte extremitatea anterioară a navei ?

a. pupa
b. prova
c. dublu fund
15. Cum se numeşte extremitatea posterioară a navei ?

a. pupa
b. prova
2
c. pic prova
16. Care dintre planurile principale ale navei, o împarte în două părţi, babord şi
tribord ?
b. planul plutirii
c. planul diametral
17. Care dintre planurile principale ale navei, o împarte în două părţi, pupa şi
prova ?
b. planul plutirii
c. planul diametral
18. Care dintre planurile principale ale navei, o împarte în două părţi, partea
imersă şi partea emersă?
b. planul plutirii
c. planul diametral
19. Care dintre planurile principale ale navei, o împarte în două părţi, opera vie şi
opera moartă ?
b. planul plutirii
c. planul diametral
20. Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei
liniştite ?
b. planul de bază
c. planul plutirii
21. Cum se numeşte planul principal de proiecţie, vertical-longitudinal, care

împarte corpul navei în două părţi simetrice ?
b. planul diametral
c. planul plutirii
3
22. Cum se numeşte planul principal de proiecţie, transversal -vertical, care trece
prin secţiunea maestră ?
b. planul diametral
c. planul plutirii
23. Planul de bază intersectează, în general, corpul navei ?

a. da, rezultândsuprafaţa liberă a apei
b. nu
c. da, rezultând secţiunea maestră
24. În figura de mai jos, Lpp reprezintă :

a. lungimea maximă
b. lungimea între perpendiculare
c. lăţimea navei
25. În figura de mai jos, LCWL reprezintă :

a. lungimea maximă
c. lungimea pe plutirea de plină încărcare
26. În figura de mai jos, LMAX reprezintă :

a. lungimea maximă
c. lungimea pe plutirea de plină încărcare
4
27. În figura de mai jos, BX reprezintă :
a. rezerva de flotabilitate
b. lăţimea navei
c. pescajul
28.Rezerva de flotabilitate este dată de :

a. înaltimea de construcţie a navei;
b. înăltimea bordului liber;
c. pescajul navei.
29.Ce sunt Registrele de clasificare ?

a. instituţii pentru supravegherea tehnică şi clasificarea navelor civile;
b. cărţi tehnice de clasificare a navelor;
c. organe de control tehnic ale armatorilor.
30.Ce este flotabilitatea ?

a. proprietatea navei de a pluti în condiţii normale;
b. proprietatea navei de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să o încline
şi de a reveni la poziţia iniţială ;
c. proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată.
5
31. Ce este stabilitatea ?
b. proprietatea navei de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să o încline
şi de a reveni la poziţia iniţială ;
c. proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată.
32. Ce este manevrabilitatea ?

a. proprietatea navei de a-şi păstra sau de a-şi schimba direcţia mişcării;
b. proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată;
c. proprietatea navei de a pluti în condiţii normale.
33. Ce este giraţia ?

a. proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată;
b. proprietatea navei de a-şi schimba direcţia mişcării;
c. proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării;
34. Ce este stabilitatea de drum ?

a. proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată;
c. proprietatea navei de a-si păstra direcţia mişcării;
35. Ce este nescufundabilitatea ?

b. proprietatea navei de a-şi păstra flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării unui
compartiment;
c. proprietatea navei de a-şi păstra sau de a-şi schimba direcţia mişcării.
36. Ce este deplasarea ?

a. proprietatea navei de a se misca cu o viteză determinată;
c. proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării.
37. Ce este capacitatea de încărcare ( deadweight ) ?

a. greutatea mărfii transportate;
b. greutatea totala ambarcata pe o navă;
c. greutatea rezervelor de combustibil, de alimente si piese de schimb.
38. În ce se măsoară viteza de marş la navele fluviale ?

a. în Newton ( N );
b. în noduri ( Nd );
6
c. în kilometri / oră ( km/h ).
39. În ce se măsoară viteza de marş la navele maritime ?

a. în Newton ( N );
b. în noduri ( Nd );
c. în kilometri / oră ( km/h ).
40. Ce este deplasamentul navei ?

a. greutatea totală a navei încărcate;
b. greutatea navei goale;
c. greutatea mărfii transportate.
41. Ce este suprastructura ?

a. o construcţie situată deasupra punţii principale, care nu se întinde pe toată lăţimea
navei;
b. o constructie situată deasupra punţii principale, care se întinde pe toată lăţimea
navei;
c. o construcţie situată pe puntea dublului fund.
42. Ce este ruful ?

a. o construcţie situată deasupra punţii principale, care nu se întinde pe toată lătimea
navei;
b. o construcţie situată deasupra punţii principale, care se intinde pe toată lăţimea
navei;
c. o construcţie situată pe puntea dublului fund.
43. Ce se inscrie în certificatul de tonaj?

a. deplasamentul navei;
b. pescajul navei;
c. tonajul brut şi tonajul net.
44.În ce se măsoară tonajul brut ?

a. în tone registru;
b. în tone;
c. în kilonewton.
45.În ce se măsoară tonajul net?

a. în tone ;
b. în tone-registru;
c. în kilonewton.
7
46.Ce este tonajul brut?
a. greutatea navei încărcate cu marfă;
b. volumul tuturor compartimentelor închise destinate transportului mărfurilor;
c. volumul tuturor compartimentelor interioare închise ale navei, inclusiv
suprastructurile.
47.Ce este tonajul net ?

a. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise ale navei, inclusiv
suprastructurile;
b. greutatea navei goale;
c. volumul tuturor compartimentelor închise destinate transportului mărfurilor.
48. Unde se afla etrava ?

a. la pupa navei;
b. la prova navei;
c. la mijlocul navei.
49. Unde se afla etamboul ?

a. la pupa navei;
b. la prova navei;
c. la mijlocul navei.
50. Ce rol are selatura puntii ?

a. de a menţine nava pe chilă dreaptă;
b. de a asigura scurgerea rapidă a apei de pe punţi;
c. de a închide nava în dreptul punţii.
51. Ce se înţelege prin “apendici” ai corpului navei ?

a. elemente din structura internă a navei;
b. elemente constructive de osatură;
c. elemente constructive şi funcţionale care ies în afara corpului navei în partea
imersă.
52. Care sunt apendicii navei ?

a. elicea, cârma, chilele de ruliu, cavaleţii.
b. Parapet, balustrade, brâu.
c. Ferestre, hublouri, uşi metalice.
53.Unde sunt amplasate chilele de ruliu ?

a. pe fundul navei;
8
b. pe puntea principală;
c. pe borduri, în zona gurnei.
54.Cum se deschid usile metalice, întotdeauna ?

a. către interior;
b. către exterior;
c. către interior şi exterior.
55.Ce sunt manevrele fixe ?

a. posibilităţi de mişcare a parâmelor;
b. parâme metalice, pentru menţinerea pe poziţie a catargelor;
c. totalitatea catargelor unei nave.
56.Ce sunt manevrele mobile ?

a. parâme pentru legarea şi manevrarea velelor şi a vergelelor;
c. posibilităţi de mişcare a parâmelor.
57.Ce este greementul navei ?

a. totalitatea catargelor unei nave;
c. totalitatea manevrelor fixe si a celor mobile.
58.Unde sunt amplasate varangele ?

a. pe puntea navei;
b. pe fundul navei;
c. pe bordul navei.
59.Unde sunt amplasati stringherii ?

a. pe fundul navei;
b. pe puntea navei;
c. pe bordul navei.
60.Unde sunt amplasate coastele ?

a. pe bordul navei;
b. pe puntea navei;
c. pe fundul navei.
61.Unde sunt amplasate carlingile ?

a. pe bordul navei;
9
b. pe puntea navei;
c. pe fundul navei.
62.Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

pe punte ?
a. curentii de punte;
b. traversele de punte;
c. guseele.
63. Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

pe bord ?
a. coastele;
b. stringherii;
c. varangele.
64. Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

pe fund ?
a. carlingile;
b. pontilii;
c. varangele.
65.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

punte?
a. Curenţii de punte;
b. Traversele de punte;
c. Varangele.
66.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

bord?
a.coastele;
b.guseele;
c.stringherii.
67. Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

fund?
a. varangele;
b. carlingile;
c. guseele.
10
68.Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul longitudinal de osatură,
pe punte?
a. traversele;
b. longitudinalele;
c. varangele.

pe bord?
a. stringherii;
b. coastele;
c. varangele.

pe fund?
a. varangele;
b. carlingile;
c. longitudinalele.
71.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

punte?
a. curentii;
b. traversele;
c. pontilii.
72.Care sunt grinzile de incrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

bord?
a. stringherii;
b. coastele intărite;
c. coastele simple.
73.Care sunt grinzile de incrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

fund?
a. varangele;
b. carlingile;
c. longitudinalele.
74.Unde se afla gurna ?

a. pe fundul navei;
b. intre fundul navei si bordul navei;
c. pe bordaj.
11
75.Ce rol are elicea , la o navă ?
a. de a asigura posibilitatea miscării după o traiectorie stabilită şi de a modifica
comandat directia de deplasare;
b. de a sustine arborii portelice situaţi în afara planului diametral;
c. de a deplasa nava, cu ajutorul fortei de propulsie.
76.Ce rol are cârma , la o nava ?

a. de a asigura posibilitatea mişcării după o traiectorie stabilită şi de a modifica
comandat direcţia de deplasare;
b. de a susţine arborii portelice situaţi în afara planului diametral;
77.Ce rol are tubul etambou, la o navă ?

a. de a asigura posibilitatea miscării după o traiectorie stabilita şi de a modifica
comandat direcţia de deplasare;
b. de a sustine arborii portelice situaţi în afara planului diametral;
78.Ce este lungimea maximă ?

a. Distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încărcare, între
punctele de intersecţie ale acestei plutiri cu linia etamboului şi linia etravei;
b. distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încarcare, între punctele
de intersecţie ale acestei plutiri cu axul cârmei şi linia etravei;
c. distanta măsurată în planul diametral, după o direcţie orizontală, între punctele
extreme pupa şi prova ale navei.
79.Ce este lungimea intre perpendiculare ?

a. distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încărcare, între punctele
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia etamboului şi linia etravei;
b. distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încărcare, între punctele
c. distanta măsurată în planul diametral, dupa o direcţie orizontală, între punctele
80.Ce este lungimea pe plutirea de plină încărcare ?

a. distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încărcare, între punctele
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia etamboului şi linia etravei;
b. distanţa măsurată în planul diametral, pe plutirea de plină încărcare, între punctele
12
c. distanţa măsurată în planul diametral, după o direcţie orizontală, între punctele
81.Ce este pescajul navei ?

a. distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul de bază şi punctul de
intersecţie al liniei punţii cu linia bordului în planul cuplului maestru;
b. distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de
intersecţie al liniei punţii cu linia bordului, în planul cuplului maestru;
c. distanţa măsurată în planul cuplului maestru, între planul de bază şi planul plutirii.
82.Ce este înălţimea de construcţie a navei?

83.Ce este înălţimea bordului liber al navei ?

84.Unde este amplasat picul prova ?

a. între etambou şi ultimul perete transversal etans;
b. între învelişul exterior al fundului şi puntea dublului fund;
c. între etravă şi primul perete transversal etanş.
85.Unde este amplasat picul pupa ?

a. între învelişul exterior al fundului şi puntea dublului fund;
b. între etambou şi ultimul perete transversal etans;
c. între compartimentul maşini şi magazia de marfă.
86.Unde este amplasat coferdamul ?

a. între compartimentul maşini şi magazia de marfă;
b. între invelişul exterior al fundului şi puntea dublului fund;
c. între etravă şi primul perete transversal etanş.
13
87.Ce sunt sarturile?
a. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul longitudinal, înspre prova;
b. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul în lateral ( în borduri );
c. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul înspre pupa şi în lateral.
88.Ce sunt straiurile ?

a. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul longitudinal, înspre prova;
b. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul în lateral;
c. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul înspre pupa.
89.Ce sunt pataraţinele ?

a. manevrele fixe ale navei, care susţin catargul înspre prova, longitudinal;
b. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul în borduri;
c. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul în lateral şi înspre pupa.
90. Ce este osatura ?

a. structura de rezistenţă formată dintr-o placă dreaptă sau curbă rezemată, întărită
cu bare şi elemente de legătură;
b. o retea spatială de bare drepte şi curbe, îmbinate între ele, care determină şi
menţine formele geometrice ale corpului navei;
c. totalitatea planşeelor din interiorul corpului navei.
91. Ce este planseul ?

a. structura de rezistentă formată dintr-o placă dreaptă sau curbă rezemată, întărită
b. o retea spaţiala de bare drepte şi curbe, îmbinate între ele, care determină şi
mentine formele geometrice ale corpului navei;
c. totalitatea planşeelor din interiorul corpului navei.
92. Ce sunt constructiile de rigidizare ?

a. structura de rezistenţă formată dintr-o placă dreaptă sau curbă rezemată, intărită
b. o reţea spaţială de bare drepte şi curbe, îmbinate între ele, care determină şi
menţine formele geometrice ale corpului navei;
c. totalitatea planseelor din interiorul corpului navei.
93.Greementul reprezintă :
a. totalitatea pieselor confecţionate din lemn sau din metal şi care se numesc:
catarge, arbori, ghiu, bompres
b. totalitatea manevrelor fixe şi curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor,
14
susţinerea şi manevra vergilor şi a velelor
c. un stâlp vertical , aşezat în planul diametral al navei şi fixat de osatura de
rezistenţă a navei
94. Arborada reprezintă :

95. Ce este un catarg?

96. Catargul face parte din:

a. greementul navei
b. arborada navei
c. instalaţia de încărcare-descărcare a navei
97. Părţile componente ale unui catarg sunt:

a. călcâi, picior şi gabie
b. coloana, gabierul, arboretul
c. butuc şi crucetă
98. Care este partea inferioară a unui catarg?

a. gabierul
b. coloana
c. arboretul
99. Care este partea superioară a unui catarg?

a. gabierul
b. coloana
c. arboretul
15
100. Care este partea de mijloc a unui catarg?
a. gabierul
b. coloana
c. arboretul
101. Cum se numeşte vârful catargului, în limbaj marinăresc?

a. butuc
b. măr
c. gabie
102. Arboretul este partea superioară a catargului ?

a. nu
b. da
c. nu face parte din catarg
103. Gabierul este partea de mijloc a unui catarg?

a. nu
b. da
104. Coloana este partea inferioară a catargului ?

a. da
b. nu
105. Ce este gabia?

a. platforma coloanei catargului
b. platforma gabierului catargului
c. o manevră mobilă
106. Ce este cruceta?

a. platforma coloanei catargului
b. platforma gabierului catargului
c. o manevră mobilă
107. Unde sunt fixate antenele radio şi de radiolocaţie?

a. pe sarturi
b. pe catarge
c. pe pataraţine
16
108. Pe o navă pot exista mai multe catarge pentru montarea luminilor de
semnalizare?
a. nu
b. nu se montează pe catarge
c. da
109. Cum se mai numeşte catargul prova, la navele moderne?

a. arborele mare
b. trinchet
c. capelatura
110. Cum se mai numeşte catargul pupa, la navele moderne?

a. arborele mare
b. trinchet
c. capelatura
111. Ce reprezintă manevrele fixe?

a. toate operaţiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei
b. toate parâmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capăt de arboradă şi
cu celălalt capăt de corpul navei
c. toate parâmele mobile, cu ajutorul cărora se manevrează vergile, velele, bărcile şi
diferite greutăţi la bord
112. Ce reprezintă manevrele mobile?

a. toate operaţiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei
b. toate parâmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capăt de arboradă şi
cu celălalt capăt de corpul navei
c. toate parâmele mobile, cu ajutorul cărora se manevrează vergile, velele, bărcile şi
diferite greutăţi la bord
113. Ce este capelatura navei?

a. o manevră fixă de la bordul navei
b. o manevră mobilă de la bordul navei
c. locul unde manevrele fixe se fixează pe arbori şi accesoriile necesare legării
114. Sarturile navei susţin arborii în plan longitudinal?

a. da
b. nu susţin arborii
c. nu
17
115. Straiurile navei susţin arborii în plan longitudinal?
a. da
c. nu
116. Pataraţinele navei susţin arborii înspre prova?

a. da
c. nu
117. Cum se numeşte arborele înclinat fixat în prova navei, care se întâlneşte la
navele cu vele?
a. trinchet
b. bompres
c. artimon
118. Care sunt manevrele curente de la bordul navelor?

a. straiurile, sarturile, pataraţinele
b. acostarea, legarea şi descărcarea mărfurilor
c. fungile, braţele, scotele
119. Ce sunt murele?

a. manevre fixe
b. manevre curente
c. catarge tripod
120. Ce este verga?

a. un catarg simplu
b. o traversă orizontală, încrucişată pe catarg
c. o manevră curentă
121. Ce sunt ambarcaţiunile?

a. nave de transport pasageri
b. nave mici şi foarte mici, care se deplasează pe apă cu propulsie proprie
c. nave mici şi foarte mici, care se deplasează pe apă cu ajutorul altor nave
122. Ambarcaţiunile pot avea propulsie cu rame şi vele ?

a. da
b. nu
c. ambarcaţiunile nu au propulsie proprie
18
123. Cum se poate ţine legătura între nave ?
a. nu se poate ţine
b. cu ajutorul parâmelor
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor
124. Cum se poate ţine legătura între navele aflate la ancoră şi mal ?
a. nu se poate ţine
b. cu ajutorul parâmelor
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor
125. Cum se realizează transportul personalului la navă?

a. cu ajutorul altei nave de aceleaşi dimensiuni
b. cu ajutorul ambarcaţiunilor
c. cu ajutorul parâmelor
126. Care dintre enunţurile de mai jos este adevărat?

a. cu ajutorul ambarcaţiunilor se face transportul proviziilor, materialelor şi pieselor
de schimb de la navă
b. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul proviziilor, materialelor
şi pieselor de schimb de la navă
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul personalului la navă

a. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul personalului la navă
b. cu ajutorul ambarcaţiunilor se face transportul personalului la navă
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare
cu apă de la o navă la alta

a. cu ajutorul ambarcaţiunilor se face transportul furtunelor de alimentare
b. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face piturarea bordajului în exterior

a. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face piturarea bordajului în exterior
b. cu ajutorul ambarcaţiunilor se face piturarea bordajului în exterior
c. cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate face transportul personalului la navă
19
130. Cum se clasifică bărcile după felul propulsiei ?
a. cu rame, vele, motor
b. cu propulsie proprie şi fără propulsie proprie
c. cu prova ascuţită şi cu prova dreaptă
131. Cum se clasifică bărcile după numărul de rame?

a. cu rame şi cu vele
b. 10+1, 8+1, 2 sau 4 rame
c. 7+1, 3+1, 5+1
132. Cum se numeşte structura de rezistenţă a bărcii ?

a. bordajul bărcii
b. etrava bărcii
c. osatura bărcii
133. Cum se numesc coastele la bărci ?

a. file
b. crevace
c. osaturi
134. Ce se află pe fundul bărcii ?

a. gurna
b. 1-2 orificii închise cu dopuri filetate din bronz sau aluminiu
c. copastia
135. La ce servesc orificiile de pe fundul unei bărci ?

a. la scoaterea prin ele a unui capăt de parâmă subţire
b. la evacuarea apei din barcă
c. la introducerea prin ele a unui şurub de fund
136. Cum sunt dispuse bancurile într-o barcă ?

a. longitudinal
b. suprapus
c. transversal
137. Cum sunt dispuse banchetele într-o barcă ?

a. longitudinal
b. suprapus
c. transversal
20
138. La ce folosesc bancurile ?
a. pe ele stau persoanele transportate în barcă
b. pe ele stau marinarii când trag la rame
c. pe ele stau proviziile din barcă
139. La ce folosesc banchetele?

a. pe ele stau persoanele transportate în barcă
b. pe ele stau marinarii când trag la rame
c. pe ele stau proviziile din barcă
140. Unde stau persoanele transportate în barcă ?

a. în spatele bărcii
b. în camera bărcii
c. în prova bărcii
141. Unde se află puntirile bărcii ?

a. în prova şi în pupa
b. la mijlocul bărcii
c. pe fundul bărcii
142. Saula “ţin-te bine” se întâlneşte la:

a. bărcile de serviciu
b. bărcile de salvare
c. bărcile de serviciu şi bărcile de salvare
143. În categoria accesoriilor unei bărci intră :

a. ramele
b. maţagonul
c. perii de sârmă

a. paietul
b. ancora
c. banchetele

a. bancurile
b. cârma cu echea
c. puntirile
21
a. saula „ ţin-te bine”
b. copastie
c. apărătoarele
147. Unde se fixează cârma unei bărci ?

a. în prova
b. în pupa
c. în tribord
148. În categoria obiectelor de armament destinate pentru navigaţie şi

semnalizare din inventarul bărcii, intră şi:
a. ghiordelul
b. cuţit de gabier
c. compasul de barcă

a. pistolul de semnalizare
b. butoiaş cu apă potabilă
c. ispol

a. colacii de salvare
b. pavilioane de semnalizare cu braţele
c. veste de salvare

a. bastonul de pavilion cu pavilionul
b. ciocanul
c. ghiordelul
152. În categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea bărcii ,

intră şi:
a. butoiaş cu apă potabilă
b. ghiordelul
c. veste de salvare
22
intră şi:
a. pavilioane de semnalizare cu braţele
b. ispolul
c. ciocanul

intră şi:
a. dopuri de lemn
b. bastonul de pavilion cu pavilionul
c. centuri de salvare

intră şi:
a. trusa cu medicamente
b. pene, cuie, câlţi

intră şi:
b. trusa cu scule de marangozerie
c. felinar de vânt
157. În categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, în inventarul

bărcii intră şi:
b trusa cu scule de marangozerie
c. felinar de vânt

bărcii intră şi:
a. trusa cu scule de marangozerie
b. veste de salvare
c. ispolul

bărcii intră şi:
a. pistolul de semnalizare
b. butoiaş cu apă potabilă
23
c. ispol

bărcii intră şi:
a. colaci de salvare
b. ghiordelul
161. Ce este ghiordelul ?

a. un făraş îngust cu marginile înalte pentru scos apa afară din barcă
b. o găleată de lemn sau din pânză impermeabilă
c. un element component al bărcii
162. Ce este ispolul?

a. un făraş îngust cu marginile înalte pentru scos apa afară din barcă
b. o găleată de lemn sau din pânză impermeabilă
c. un element component al bărcii
163. Ce sunt barbetele?

a. găleţi din lemn sau din pânză impermeabilă
b. capete de parâmă fixate la prova şi la pupa, ce servesc ca parâme de legare a
bărcii
c.piese demontabile, care se fixează în pupa bărcii cu ajutorul balamalelor
164. Ce este cangea unei bărci ?

a. o prăjină de lemn, ce are la unul din capete o armăturădin fier, terminată cu un
cârlig
b. piesă demontabilă, care se fixează în pupa bărcii cu ajutorul balamalelor
c. un făraş îngust cu marginile înalte pentru scos apa afară din barcă
165. În ce constă sistemul suprapus de construcţie a bărcilor?

a. fixarea filelor de bordaj lipite una lângă alta
b. fixarea filelor de bordaj cu marginile suprapuse una peste alta
c. fixarea filelor de bordaj în diagonală faţă de chilă
166. În ce constă sistemul latin de construcţie a bărcilor?

24
167. În ce constă sistemul diagonal de construcţie a bărcilor?
168. Cum se numesc bărcile care au prova şi pupa ascuţite?

a. iole
b. baleniere
c. cuter
169. Barca de serviciu se foloseşte la:

a. operaţiunile de salvare
b. executarea diferitelor servicii în rade şi porturi
c. nu există barcă de serviciu
170. Ce sunt cavaleţii ?

a. elemente componente ale bărcii de salvare
b. elemente componente ale bărcii de serviciu
c. suporţi din metal sau din lemn pe care se amplasează bărcile
171. Navele de croazieră sunt nave :

a. cu destinaţie specială
b. pasagere
c. tehnice
172. Navele de transbordare sunt nave :

a. pasagere
b. sportive
c. de transport mărfuri
173. În categoria navelor pasagere intră :

a. navele de agrement, sportive, tehnice
b. nave de papionaj, de tracţiune, de buncheraj
c. nave de croazieră şi de transbordare
174. Cargourile sunt nave :

a. piscicole
b. de transport mărfuri generale
c. de servitute
25
175. Navele mineraliere sunt nave :
a. tip container
b. cu destinaţie specială
c. tip vrachier
176. Navele cerealiere sunt nave :

a. tip container
b. cu destinaţie specială
c. tip vrachier
177. Navele pentru transport mărfuri lichide sunt :

a. containerele şi frigorificele
b. petroliere şi gaze lichefiate
c. hidrografice şi pentru stins incendii
178. În categoria navelor cu destinaţie specială , intră :

a. remorchere, împingătoare, pilotine
b. sportive şi de agrement
c. hidrografice, de cercetare, nave şcoală, debarcadere
179. Sunt nave tehnice :

a. drăgi şi şalande
b. containere şi frigorifice
c. de prelucrare şi transport a peştelui
180. Sunt nave de servitute:

a. drăgi şi şalande
b. spărgătoare de gheaţă, pilot, de buncheraj
c. cerealiere, mineraliere, carboniere
181. După modul de propulsie, navele sunt :

a. pentru curse regulate şi pentru curse obişnuite
b. pe pernă de aer, cu aripi portante şi glisoare
c. fără propulsie proprie şi cu propulsie proprie
26
182. În figura de mai jos, cu „1” s-a notat:
a. curent de punte
b. perete transversal
c. rama longitudinală a magaziei
183. În figura de mai jos, cu „3” s-au notat :
a. semitraversele punţii
b. curenţi de punte
c. rama gurii de magazie
184. În figura de mai jos, s-a notat cu „3” :
27
a. traversa de punte
b. longitudinala de punte
c. bordajul
a. semitraversa întărită
c. bordajul
a. rama gurii de magazie

c. bordajul
28
a. rama gurii de magazie

c. traversa de punte
188. Cum se numeşte proprietatea navei de a pluti, în condiţii normale de

exploatare ?
a. stabilitatea
b. flotabilitatea
c. nescufundabilitatea
189. Cum se numeşte proprietatea navei de a se opune acţiunii forţelor

exterioare care tind să o încline şi de a reveni la poziţia iniţială după
încetarea acţiunii acestor forţe ?
a. stabilitatea
b. flotabilitatea
190. Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra flotabilitatea şi

stabilitatea, în catul inundării unui compartiment ?
a. deplasarea
b. manevrabilitatea
191. Cum se numeşte proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată ?

a. deplasarea
b. manevrabilitatea
c. giraţia
29
192. Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării?
a. deplasarea
b. stabilitaţea de drum
c. giraţia
193. Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi schimba direcţia mişcării ?

a. deplasarea
b. stabilitaţea de drum
c. giraţia
194. Cum se numeşte greutatea totală ce se poate ambarca pe o navă ?

a. capacitatea de încărcare
b. rezisţenţa corpului
c. osatura navei
195. Cum se numeşte capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi păstra

etanşeitatea sub acţiunea forţelor exterioare ?
a. capacitatea de încărcare
b. rezisţenţa corpului
c. stabilitatea de drum
196. Cu cât este egal un nod ?

a. 1870 m/oră
b. 1852 m/oră
c. 1852m/secundă
197. Nodul reprezintă unitatea de măsură a vitezei de marş la navele :

a. maritime şi fluviale
b. fluviale
c. maritime
198. Ce reprezintă distanţa măsurată pe orizontală, între punctele extreme, pupa

şi prova ale navei ?
a. înălţimea navei
b. lungimea maximă a navei
c. lăţimea navei
199. Ce reprezintă distanţa măsurată pe orizontală, între cele două borduri ?

30
c.lăţimea navei
200. Ce reprezintă distanţa măsurată pe verticală, între planul de bază şi linia

punţii ?
c. lăţimea navei
201. Ce reprezintă distanţa măsurată pe verticală, între planul de bază şi planul

plutirii ?
a. înălţimea de construcţie
b. pescajul navei
c. bordul liber
202. Ce reprezintă distanţa măsurată pe verticală, între planul plutirii şi linia

punţii ?
a. înălţimea de construcţie
b. pescajul navei
c. bordul liber
203. Cine eliberează certificatul de clasă al unei nave ?

a. căpităniile porturilor
b. Registrul Naval Român
c .şantierul de construcţie al navei
204. Cine eliberează certificatul pentru mijloacele de salvare al unei nave?

205. Cine eliberează certificatul pentru echipamentele de navigaţie?

206. Cine eliberează documentele ce confirmă satisfacerea cerinţelor regulilor

pentru liniile de încărcare ale unei nave ?
31
207. Pe ce perioadă de timp acordă Registrul Naval Român clasa unei nave ?
a. în fiecare an
b. la 5 ani
c. la 4 ani
208. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă :

a. Viteza navei se măsoară în Noduri
b. Viteza navei se măsoară în Mile marine pe oră ( Mm / h )
c. Viteza navei se măsoară cu anemometrul
209. Cum se numeşte înclinarea navei în jurul unui ax longitudinal?

a. tangaj
b. bandă
c. ruliu
210. Cum se numeşte mişcarea oscilatorie provocată de înclinările

transversale?
a. tangaj
b. bandă
c. ruliu
211. Cum se numeşte înclinarea navei care se produce în jurul unui ax

transversal?
a. diferenţă de asietă
b. tangaj
c. bandă
212.Cum se numeşte mişcarea oscilatorie provocată de înclinările

longitudinale ?
a. ruliu
b. tangaj
c. asietă
213. Când se spune despre o navă , că este canarisită?

a. dacă o navă rămâne înclinată longitudinal şi continuă să navige
înclinată
b. dacă o navă are pescajul prova egal cu pescajul pupa
c. dacă o navă bandată nu revine la poziţia iniţială şi continuă să navige înclinată
32
214. Când se spune despre o navă , că este aprovată?
a. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul prova mai mare decât
pescajul pupa
b. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa mai mare decât
pescajul prova
c. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul
prova
215. Când se spune despre o navă că este apupată?

pescajul pupa
pescajul prova
prova
216. Când se spune despre o navă că are asieta dreaptă?

pescajul pupa
pescajul prova
prova
217. În figura de mai jos coasta este notată cu :

a. 8
b. 7
c. 1
33
218. În figura de mai jos varanga este notată cu :
a. 8
b. 7
c. 1
219. În figura de mai jos, s-a notat cu „17„ :

a. varanga
b. stringherul
c. pontilul
34
220. În imaginea de mai jos, s-a reprezentat :
a. un planşeu de bordaj
b. un planşeu de fund
c. un planşeu de punte
221. În imaginea de mai jos, s-a reprezentat :

a. un planşeu de bordaj
b. un planşeu de fund
35
c. un planşeu de punte
222. Care sunt criteriile după care se clasifică navele?

a. după destinaţie şi după caracteristicile tehnice şi de exploatare;
b. după destinaţie, zona de navigaţie, dimensiuni şi puterea de propulsie;
c. nave civile şi nave militare;
223. Unul dintre criteriile după care se clasifică navele este :

a. după destinaţie
b. după capacitatea de încărcare a navei
c. dupa formă şi dimensiuni
224. Navele se clasifică dupa mai multe criterii. Unul dintre acestea este :
a. materialul de constructie
b. caracteristicile tehnice şi de exploatare ale acestora
c. modul de amplasare a suprastructurilor
225. Destinaţia şi caracteristicile de exploatare sunt principalele criterii după care

se clasifică navele. Mai sunt si altele?
a. nu există alte criterii
b. modul de propulsie
c. gradul de periculozitate al mărfurilor transportate
226. Două dintre criteriile după care se clasifică navele sunt date de tipul
propulsorului şi modul de propulsie. Este adevarată această afirmaţie în
totalitate ?
a. numai după modul de propulsie
36
b. da
c. numai după tipul propulsorului.
227. Două sunt criteriile după care se mai clasifică navele şi ele sunt date de tipul
propulsorului şi modul de propulsie. Este adevarată afirmaţia în totalitate ?
a. da
b. nu
c. numai după modul de propulsie.
228. Tipul propulsorului si modul de compensare a greutatii navei sunt unele

dintre criteriile dupa care se clasifica navele Este adevarată afirmaţia în totalitate ?
a. doar dupa modul de compensare a greutăţii
b. da
c. nu
229. Unul dintre criteriile după care se clasifică navele este dat de destinaţia
acestora. Cum se face această clasificare conform acestui criteriu?
a. nave maritime, nave fluviale, nave de ape interioare ;
b. nave cu propulsie, nave fără propulsie, nave remorcher, nave împingător, nave
de agrement,
c. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de
servitute,etc
230. Cum se face clasificarea navelor în funcţie de destinaţia dată acestora?

a. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de
servitute,etc
b. nave maritime, nave fluviale, nave de ape interioare ;
c. nave civile, nave militare.
231. Unul dintre criteriile după care se clasifică navele este dat de destinaţia
acestora.Cum se face această clasificare ?
a. nave cu propulsie proprie, nave fără propulsie, nave cu elici, nave cu zbaturi
b. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de
servitute,etc
c. nave civile şi nave militare
232. Cum se defineşte o navă ?

a. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu, şi care foloseşte scopului
pentru care a fost construită
b. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu, şi care foloseşte scopului
37
pentru care a fost construită respectiv civil sau militar
c. nava este o construcţie complexă , amenajată şi echipată pentru a pluti şi a se
deplasa pe apă sau sub apă, în scopuri civile sau militare.
233. Cum se clasifică navele după modul de compensare a greutăţii ei?

a. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi
b. nave clasice, nave cu aripi portante, nave cu pernă de aer, nave glisoare
c. nave fără propulsie proprie, nave cu propulsie proprie
234. Modul în care este realizată compensarea greutăţii este şi unul dintre factorii
de clasificare al navelor din acest punct de vedere. Cum se face această clasificare ?
a. nave clasice, nave cu aripi portante, nave cu pernă de aer, nave glisoare
b. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi
c. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi
235. Cum se clasifică navele după zona de navigaţie?

a. nave de pasageri, nave de transport, nave de agrement,
b. nave maritime, nave de ape interioare, nave de radă,
c. nave maritime şi nave fluviale.
236. Funcţie de zona destinată pentru navigaţia diferitor tipuri de nave, acestea se
clasifică în :
a. nave maritime, nave de ape interioare, nave de radă,
b. nave de pasageri, nave de transport, nave de agrement,
c. nave de transport, nave de pescuit nave militare.
237. Cum se clasifică navele din punct de vedere al modului de propulsie ?

a. nave cu elice, nave cu zbaturi, nave cu propulsie cu jet, nave cu propulsoare
speciale
b. nave cu propulsie proprie, nave fără propulsie proprie
c. nave clasice, nave cu aripi portante, nave propulsoare cu jet
238. Unele tipuri de nave cum ar fi cele clasice, cele cu aripi portante, glisoarele,
navele cu pernă de aer se deosebesc între ele îndeosebi din punct de vedere al
modului de compensare a greutăţii lor. Este adevarată această afirmaţie ?
a. cu siguranţă, nu
b. da
c. este parţial adevarat pentru că mai sunt şi alte criterii după care acestea se
deosebesc.
38
239. Una dintre deosebirile dintre navele clasice şi navele cu pernă de aer este aceea
privind modul de compensare a greutatii lor. Este adevarată această afirmaţie ?
a. este parţial adevarat pentru că mai sunt şi alte criterii după care acestea se
deosebesc.
b. nu
c. da
240. Navele cu aripi portante şi navele glisoare, se deosebesc şi din punct de vedere
al realizării constructive privind modul de compensare a greutăţii lor. Este
adevarată această afirmaţie ?
a. da
b. este parţial adevarat pentru că mai sunt şi alte criterii după care acestea se
deosebesc.
c. acesta nu este un criteriu de clasificare.
241. Pot fi incluse în aceeaşi categorie navele de pasageri, cele de transport, navele
piscicole, navele sportive, navele de agrement ?
a. da, dacă se clasifică navele după destinaţie, ele fac parte din aceeaşi categorie
b. fac parte din categorii diferite
c. nu.
242. Ce elemente de bază intră în arhitectura corpului unei nave ?
a. corpul navei, suprastructurile, rufurile
b. etrava, etamboul, chila, bordajul,
c. carlinga centrală, stringherii de bordaj, şi curenţii de punte
243. Ce elemente de bază compun arhitectura corpului unei nave ?

a. etrava si etamboul
b. corpul navei, suprastructurile, rufurile, teuga şi duneta
c. tablele bordajului, ale fundului, chila de ruliu şi chila navei
244. Ce calităţi trebuie să aibă etrava unei nave ?

a. etrava trebuie să fie robustă şi să asigure rezistenţa navei la şocuri
b. să fie rezistentă, aerodinamică, să reziste la solicitări şi presiuni interne şi
externe,
c. să se opună cât mai puţin forţelor pe care le exercită apa asupra sa mai ales la
viteze ridicate
245. Care sunt principalele calităţi pe care trebuie să le îndeplinească etrava unei
nave ?
39
a. să se opună cât mai puţin forţelor pe care le exercită apa asupra sa mai ales la
viteze ridicate
b. etrava trebuie să aibă rezistenţa mecanică ridicată
c. să fie rezistentă, aerodinamică, să reziste la solicitări şi presiuni interne şi
externe,
246. Cu ce calităţi trebuie înzestrată etrava unei nave, din proiectare şi construcţie?
a. să fie rezistentă, aerodinamică, să reziste la solicitări şi presiuni interne şi
externe,
b. să se opună cât mai puţin forţelor pe care le exercită apa asupra sa mai ales la
viteze ridicate
c. etrava trebuie să fie robustă şi să asigure rezistenţa navei la şocuri
247. Ce este etamboul unei nave ?

a. este elementul de construcţie care închide corpul navei la extremitatea din pupa
b. este partea aflată la extremitatea din faţă a unei nave şi care adaposteşte puţul
lanţului
c. este o construcţie solidă şi etanşă situată la pupa navei şi care adăpoşteste maşina
de cârmă
248. Ce element al corpului unei nave se numeşte etambou?

a. este partea aflată la extremitatea din faţă a unei nave şi care adăposteşte puţul
lanţului
b. este partea de construcţie care închide corpul navei la extremitatea din pupa şi
prin care trece arborele port-elice
c. este o construcţie solidă şi etanşă situată la pupa navei şi care adăposteşte
maşina de cârmă.
249. Ce rol are etamboul unei nave ?

a. are rolul de a susţine şi proteja cârma şi de a susţine elicea centrală
b. are rolul de a închide corpul navei la pupa şi de a adăposti mecanismele de
acţionare ale cârmei
c. etamboul are rolul de a închide nava la pupa şi de a susţine axul cârmei şi al
elicei.
250. Care sunt elementele care decid forma etamboului unei nave ?
a. forma tablelor, a pupei navei şi a destinaţiei care i se atribuie spaţiului din
interiorul acestuia
b. forma etamboului este dată de forma penei cârmei, de forma conturului navei la
40
pupa, de numărul şi tipul propulsoarelor
c. forma etamboului nu depinde decât de opţiunea proiectantului şi este funcţie de
modul în care se doreşte a arăta nava.
251.Cum se clasifică elicele, ca mijloc de propulsie navală?

a. dupa modul de lucru al palelor respectiv cu pale fixe şi cu pale variabile
b. elice cu pas variabil şi elice cu pas fix
c. după numărul de pale, cu 3 sau 5 pale
252. Care sunt avantajele pe care le prezintă elicea cu pas variabil faţă de cea cu
pas fix ?
a. prin modificarea pasului se poate varia viteza navei fără a varia turaţia
motorului
b. se obţin viteze mai mari ale navelor fără consum suplimentar de combustibil
c. se obţine o funcţionare mult mai bună şi mai economică a motoarelor
253. Ce avantaje prezintă elicea cu pas variabil faţă de cea cu pas fix ?
a. se obtin viteze mai mari ale navelor fără consum suplimentar de combustibil
b. se poate inversa sensul de marş al navei fără a se inversa sensul de marş al
motorului principal, deci posibilitatea de a utiliza motoare nereversibile şi
avantajele ce decurg din aceasta
c. se obţine o creştere substanţială a puterii motorului cu acelaşi consum de
combustibil
254. Navele care sunt propulsate cu elice cu pas variabil au avantaje suplimentare
faţă de cele propulsate cu elice clasice. Care sunt aceste avantaje?
a. se obţine o creştere substanţială a puterii motorului cu acelaşi consum de
combustibil
b. manevrarea navei poate fi făcută cu mai multă precizie în situaţii dificile
(manevre, treceri înguste, zone periculoase, ecluze)
c. simplitate constructivă, acţionare mai uşoară, cost de fabricaţie şi exploatare
mai redus (o pală avariată poate fi schimbată fără a înlocui toată elicea)
255. Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele în general ?
a. cârma şi elicea
b. cârma şi diferite elemente ale instalaţiei de propulsie cum ar fi duzele
orientabile, propulsorul cu aripioare, propulsorul cu jet, elicele prova
c. cârma şi elicele prova acolo unde ele există
256. Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele în general ?
41
a. cârma, duzele orientabile, propulsorul cu jet, elicele prova
b. cârma şi elicele prova
c. cârma şi elicea
257. Acţiunea cârmei se bazează pe apariţia la rotirea sa în unul din borduri, a unei
forţe care acţioneaza asupra navei, modificându-i direcţia de deplasare. Este
adevarată această afirmaţie ?
a. da
b. nu, pentru că aceasta forţă este dată de mişcarea de rotaţie a elicei care se află
înaintea cârmei şi care-i imprimă mişcarea comandată de la timonă
c. afirmaţia respectivă nu are suport tehnic.
258. Dupa ce criterii se clasifică cârmele navelor ?

a. după două criterii respectiv cârme compensate şi cârme necompensate
b. cârme suspendate, cârme compensate şi cârme necompensate
c. cârmele se clasifică dupa două criterii respectiv după modul de prindere al
cârmei de corpul navei şi după poziţia axului cârmei
259. Care este unul dintre criteriile de clasificare ale cârmelor ?

a. cârme suspendate, cârme compensate şi cârme necompensate
b. după poziţia axului cârmei
c. dupa două criterii respectiv cârme compensate şi cârme necompensate
260. Ce sunt cârmele active ?

a. sunt cârmele ce sunt amplasate în borduri la navele care au mai multe cârme
b. sunt mici propulsoare amplasate în pana cârmei
c sunt cârmele cu care sunt dotate navele hidroglisoare şi cele cu pernă de aer
261. Ce rol are opera moartă a corpului unei nave?

a. opera moartă are rolul de a asigura navei o anumită rezervă de volum etanş,
denumită rezervă de flotabilitate care să-i asigure plutirea în condiţii speciale de
navigabilitate
b. aceasta suportă forţele de împingere ale apei şi toată suprastructura navei ;
c. are rolul de a asigura navei condiţiile necesare de navigabilitate şi flotabilitate,
precum şi susţinerea suprastructurii navei
262. Asupra cărei părti din corpul navei acţionează rezultanta fortelor de
împingere a apei numită forţa Arhimede ?
a. asupra operei vii
b. asupra etravei
42
c. asupra etamboului
263. Ce reprezintă, în figura de mai jos cota dpp ?

a. distanţa dintre perpendiculare
b. pescajul pupa
c. linia de plină încărcare
264. Ce reprezintă în figura de mai jos cota dpv ?

a. pescajul prova
b. linia de plină încărcare
c. distanţa dintre perpendiculare
265. Ce este planul cuplului maestru ?

a. este planul orizontal paralel cu suprafata apei.
b. este planul vertical longitudinal ce trece prin mijlocul navei şi o împarte în
două părţi simetrice,
c. este planul vertical transversal ce trece prin mijlocul navei
266. Ce este secţiunea maestră ?

a. intersecţia planului cuplului maestru cu suprafaţa corpului teoretic se numeşte
secţiune maestră şi indică forma transversală a corpului navei în zona centrală,
respectiv forma bordajului, a fundului şi a părţii de racordare între fund şi bordaj
(gurna)
b. este secţiunea vertical - transversală ce trece prin mijlocul navei în zona în care
aceasta are lăţime maximă,
c. este secţiunea în plan transversal la mijlocul navei, care o împarte pe aceasta în
doua părţi simetrice.
267. Cum se defineste planul diametral al unei nave ?

a. este planul vertical-longitudinal ce trece prin mijlocul navei şi o împarte în
două părţi simetrice babord şi tribord
b. este planul vertical-transversal ce trece prin mijlocul navei şi o imparte pe
aceasta în două părţi prova şi pupa
43
c. este planul orizontal paralel cu suprafaţa apei atunci când nava este full
încărcată cu marfă, combustibil şi echipaj.
268. Referitor la construcţia navelor, cum se definesc planşeele ?

a. planşeele sunt constructii robuste din metal care delimitează compartimentele la
partea lor superioară
b. planşeul este o structură compusă dintr-o tablă (placă) rezemată pe un contur şi
întărită printr-un sistem de grinzi
c. planşeele sunt construcţiile intărite cu ajutorul elementelor de rezistenţă şi care
formează punţile navelor.
269. Ce rol are învelişul dublului fund ?

a. acela de a conferi rezistenţa suplimentară navei şi ca loc de dispunere a unor
tancuri
b. acesta este etanş la apă şi asigură nescufundabilitatea navei în cazul avarierii
fundului navei
c. acela de a adaposti tancurile de balast, combustibil, coferdamurile, etc
270. Ce rol au învelişurile planşeelor ?
a. acestea au rolul de reazeme pentru coaste
b. acela de a asigura flotabilitatea navei
c. au rolul de a primi şi transmite osaturii sarcina normală şi de a participa
împreună cu aceasta la rezistenţa locală a corpului navei
271. Ce este gurna ?

a este o centură care asigură şirul de table care unesc fundul şi bordajul navei
b.este o întăritură longitudinală de-a lungul bordajului navei, care face legătura
între invelişul punţii şi al bordajului şi care are rol de consolidare de rezistenţă
c.este partea cea mai de jos a învelişului exterior dispusă în planul diametral de la
pupa la prova
272. Ce elemente de rezistenţă formează osatura longitudinală a unei nave ?

a. grinzi, traverse, pereţi, curenţi de fund şi longitudinale de bordaj
b. grinzi dispuse longitudinal pe fund, bordaje sub punţi
c. coaste, pereţi longitudinali etanşi, elemente de rezistenţă longitudinale,
273. Care este rolul tancurilor de balast ?

a. au rolul de a asigura asieta navei şi de echilibrare a acesteia în diferite situaţii
de încărcare
b. tancurile de balast servesc la asigurarea stabilităţii navei şi ca barieră de
44
protecţie a navei în cazul în care se produce spargerea corpului în zona acestor
tancuri
c. tancurile de balast servesc la asigurarea stabilităţii navei
274. Ce sunt tancurile de balast şi ce rol au ele ?

a. sunt compartimente etanşe situate în dublu fund sau în borduri şi care servesc
la asigurarea stabilităţii navei prin încărcarea/golirea parţială sau totală cu apa de
balast provenită de peste bord
b. sunt cisterne etanşe care prin golire sau încărcare cu apa de peste bord sau alte
produse lichide (combustibil, ape separate) servesc la asigurarea stabilităţii navei
c. sunt compartimente etanşe care se umplu cu apa de peste bord numită apă de
balast şi care asigură menţinerea navei pe chilă şi asietă dreaptă
275. Cum se numeşte în termeni tehnici suprastructura din prova navei ?

a. teuga
b. castel central
c. duneta
276. Cum se numeste suprastructura de la centrul navei ?

a. teuga
b. duneta
c. castel central
277. În figura de mai jos, cu „ 1 „ s-a notat :

a. coferdam
b. picul prova 4
c. picul pupa
1 2
3 3
5
4
a. coferdam
b. picul prova
c. picul pupa
1 2
45
3 3
5
a. coferdam
b. picul prova
c. picul pupa
4
1 2

3 3
a. coferdam 5
b. dublu fund 4
c. pereţi tansversali etanşi
1 2
3 3
5
a. coferdam
b. dublu fund 4
c. pereţi tansversali etanşi
1 2
46
3 3
5
282. În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală printr-o navă. Ce
reprezintă cota “ D “ ?
a. pescajul
b. înălţimea de construcţie
c. bordul liber
reprezintă cota “ F “ ?
a. pescajul
c. bordul liber
reprezintă cota “ T “ ?
a. pescajul
c. bordul liber

a. varanga
b. stringherul
c. traversa de punte
47
a. varanga
b. tabla fundului
c. coasta
B. Vitalitatea navei
1. Ce reprezinta vitalitatea navei ? :

a. capacitatea navei de a pluti în condiţii de avarie ;
b. capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii de avarie
c. capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii normale de exploatare.
2. Capacitatea unei nave de a-si mentine caracteristicile tehnice de exploatare si

proprietatile nautice in conditii de avarie se defineste in termeni de specialitate ca
fiind:
a. vitalitatea navei
b. vitalitatea echipajului
c. vitalitatea mijloacelor de salvare ale navei
3. Care sunt mijloacele de care dispune o nava pentru asigurarea vitalitatii sale?
a. mijloace de salvare individuale si colective
48
b. un ansamblu de instalatii, dispozitive si obiecte de inventar, destinate sa asigure
prevenirea, combaterea sau limitarea avariilor si efectelor acestora
c. proprietatile ei nautice respectiv flotabilitatea, nescufundabilitatea si
manevrarea
4. Cum se defineste vitalitatea echipajului ?

a . capacitatea echipajului de a-şi asigura existenţa în condiţii de avarie a navei
b. capacitatea echipajului de a asigura păstrarea stabilităţii navei în condiţii de
avarie;
c. capacitatea echipajului de a asigura salvarea navei;
5. In exploatarea unei nave, asigurarea vitalitatii are un rol deosebit.Ce se intelege

in acest sens, prin vitalitatea echipajului?
a. vitalitatea echipajului reprezinta gradul de pregatire profesionala si mijloacele de
care acesta dispune pentru pastrarea caracteristicilor normale de exploatare a navei
b. capacitatea sa de a-si asigura existenta in conditii de avariere a navei sau de
pierdere a acesteia, in scopul prevenirii si combaterii pierderii de vieti omenesti
c. capacitatea echipajului de a asigura păstrarea vitalitatii navei în condiţii de
avarie;
6. Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalaţii şi mijloace pentru asigurarea

vitalităţii?
a. Regulile pentru clasificarea şi construcţia navelor elaborate de RNR
b. Cerinţele unităţii armatoare;
c. Prevederile ministerului transporturilor
7. Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalaţii şi mijloace pentru asigurarea

vitalităţii?
a. aceste reglementari sunt facute de asociatiile de armatori in conformitate cu
rezolutiile IMO
b. aceste reglementari sunt facute de catre Registrele Navale
c. dotarea davelor se face functie de gradul lor de complexitate, destinatia acesteia
si zona de navigatie unde aceasta isi desfasoara activitatea
8. In scopul asigurarii vitalitatii unei nave, un rol hotarator revine echipajului, care
trebuie sa asigure o exploatare normala a acesteia printr-o permanenta actiune de
49
control si prevenire a avariilor ce s-ar putea produce. Este corecta aceasta
afirmatie?
a. da
b. nu, pentru ca asigurarea vitalitatii navei este data de dotarile ei tehnice si nu de
actiunile echipajului
c. nu
9. Succesul asigurarii vitalitatii unei nave depinde si de modul in care echipajul

cunoaste constructia, caracteristicile si particularitatile navei, ale mecanismelor si
dispozitivelor cu care aceasta este dotata, modul lor de utilizare. Este corecta
aceasta afirmatie in acest context?
a. partial pentru ca ea se referala doua aspecte diferite intre ele respectiv la
vitalitatea navei si la vitalitatea echipajului, ceea ce nu este acelasi lucru
b. nu, pentru ca asigurarea vitalitatii navei nu are nimic de a face cu echipajul, ea
fiind asigurata din constructie
c. da
10. Cine reglementeaza dotarea navelor cu materiale pentru combaterea

avariei corpului şi pentru stingerea incendiuluiilor in scopul asigurarii vitalitatii
lor?
a. Cerinţele unităţii armatoare şi instrucţiunile P.S.I.
b. Normele de Registru Naval
c. Normele de dotare ale şantierului naval constructor
11. Prevenirea si combaterea incendiilor la bordul navelor se face in scopul
asigurarii vitalitatii navei, a eliminarii pierderilor materiale si de vieti omenesti.
Cum se realizeaza practic acest lucru?
a. prin dotarea navelor cu mijloace adecvate de prevenire si combatere
b. printr-o instruire corespunzatoare a echipajului si dotare tehnica cu mijloace de
avertizare, mijloace mobile si fixe de stingere precum si cu echipamente de protectie
specifice
c. Printr-o mai buna dotare a navelor cu echipamente de averizare si stingere a
incendiilor
12. Ce mijloace de asigurare a vitalitatii are echipajul la indemana in cazul

incendiilor?
a. dotarea tehnica ce se refera la mijloacele de stingere respectiv stingatoarele si
instalatiile de stingere precum si avertizoarele de incendiu
b. o serie de mijloace active cu ajutorul carora ecipajul actioneaza nemijlocit in
scopul prevenirii sau stingerii si o alta de mijloace pasive de prevenire, izolare si
combatere, cu care nava este dotata din proiectare si constructie
50
c. dotare tehnica corespunzatoare a navei si pregatire calificata a echipajului
pentru a face fata la orice problema de aceasta natura
13. In constructia navelor, se practica dotarea lor, in masura in care este posibil, cu
mijloace tehnice de rezerva care sa poata fi folosite la momentul oportun. Poate fi
considerat acest fapt un mijloc de asigurare a vitalitatii navei?
a. nu, pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea functionarii in bune conditii a
navei si nu pentru asigurarea vitalitatii
b. dotarea navelor cu mijloace tehnice de rezerva este menita de a asigura navei o
exploatare corespunzatoare
c. da
14. Ce sunt mijloacele pasive de asigurare a vitalitatii unei nave?

a. sunt acele mijloace ce asigura vitalitatea prin insasi dispunerea si
caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in
timpul activitatii de eliminare sau diminuare a avariilor
b. sunt mijloacele fixe de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii
c. compartimentarea navei, care asigura nescufundabilitatea, in cazul in care a fost
inundat un compartiment sau mai multe
15. In ce scop se face compartimentarea navei ?

a. compartimentarea asigura etanşarea perfectă a diferitelor compartimente;
b. compartimentarea asigură izolarea unui compartiment de celelalte;
c. compartimentarea asigură nescufundabilitatea in caz de inundare partiala a navei
si impiedica extinderea focului dintr-un compartiment în altul
16. Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi

proprietăţile nautice în condiţii de avarie, reprezintă :
a. vitalitatea echipajului
b. stabilitatea navei
c. vitalitatea navei
17. Capacitatea echipajului de a-şi asigura existenţa în condiţii de avarie a navei,

reprezintă :
a. rolurile de echipaj
b. vitalitatea echipajului
c. vitalitatea navei
18. În ce constă compartimentarea corpului navei ?

a. dispunerea compartimentului maşini în prova navei, lângă forepeak
51
b. dispunerea de tancuri de balast în borduri, la toate tipurile de nave
c. împărţirea corpului navei în compartimente etanşe, prin amplasarea pereţilor
etanşi
19. Cum se mai numeşte spaţiul cuprins între primul perete transversal etanş şi
etrava navei?
a. coferdam
b. forepeak
c. afterpeak
20. Cum se mai numeşte spaţiul cuprins între ultimul perete transversal etanş şi
etamboul navei?
a. coferdam
b. forepeak
c. afterpeak
21. Ce este forepeak – ul ?

a. spaţiul cuprins între ultimul perete transversal etanş şi etamboul navei
b. spaţiul cuprins între primul perete transversal etanş şi etrava navei
c. spaţiul cuprins între compartimentul maşini şi magazia de marfă
22. La folosescun coferdamurile ?

a. la păstrarea diferitelor dispozitive de vitalitate
b. la amplasarea inventarului de avarie
c. pentru limitarea avariilor de la un tip de compartiment la alt tip
23. Unde apar cele mai frecvente avarii la corpul navei ?

a. în prova, pupa, şi dublu fund
b. în magaziile de marfă
c. în compartimentul maşini
24. Una dintre măsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei

este şi :
a. instruirea echipajului prin “rolurile de echipaj”
b. dotarea navei cu inventarul de avarie
c. compartimentarea navei
25.Poate fi considerata instalaţia de balast ca făcând parte dintre mijloacele de

asigurare a vitalitatii navei ?
52
a. nu pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu a la asigurarea
nescufundabilitatii ei
b. da
c. nu
26. Poate fi considerata instalaţia de santina ca făcând parte dintre mijloacele de

asigurare a vitalitatii navei ?
a. nu pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu a la asigurarea
nescufundabilitatii
b. da
c. nu
27. Pentru eliminarea apei şi redresarea poziţiei navei avariate, navele sunt
dotate cu :
a. instalaţii de stins incendiu
b. instalaţii de filtrare-separare a apelor de santina
c. instalaţii de santină şi balast
28. Pentru umplerea/golirea tancurilor de balast, în vederea îmbunătăţirii

stabilităţii navei, este folosită :
a. instalaţia de santină
b. instalaţia de balast
b. instalaţia de stins incendiu cu apă
29. Ce instalatii sunt destinate umplerii sau golirii tancurilor de balast, în vederea
corectării poziţiei navei în diverse situaţii de încărcare şi navigaţie,/
a. instalaţia de stins incendiu cu apă
b. instalaţia de santină
c. instalaţii de balast
30. Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii

navelor:
a. pompe de santina si balast
b. dispozitive si instalatii de vitalitate
c. amplasarea mecanismelor

navelor:
a. dotarea cu pompe de santina si balast de rezerva
b. compartimentarea navei
53
c. compartimentul de avarie

navelor:
a. deschiderile etanse
b. mijloacele de averizare si semnalizare in caz de avarie
c. dotarea cu echipamente adecvate acestui scop

navelor in caz de incendiu:
a. modul de dispunere a tancurilor
b. protectia constructiva contra incendiilor
c. modul de amplasare al coferdamurilor
34. In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave?

a. separarea de restul navei a incaperilor locuite, prin compartimentari avand o
rezistenta termica si mecanica corespunzatoare
b. dotarea navelor cu mijloace de stingere performante
c. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere
performanta
35. In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave?

a. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere
performanta
b. sisteme de atentionare si instalatii de stingere
c. posibilitatea de a detecta, localiza si stinge incendiul acolo unde el s-a produs
36. Care este unul dintre elementele ce concura la protectia constructiva contra
incendiilor la nave?
a. protejarea iesirilor
b. sisteme de atentionare si instalatii de stingere
c. modul de utilizare a tehnicii din dotare
37. Rolul instalatiei de stins incendiu la nave este acela de a feri nava si echipajul
de pericolul pe care il reprezinta focul. Poate fi considerata aceasta instalatie ca
facand parte din mijloacele de asigurare a vitalitatii?
a. nu pentru ca aceste instalatii nu au rol in asigurarea flotabilitatii si
nescufundabilitatii navei
b. nu pentru ca aceste instalatii fac parte dintre mijloacele active
c. da
54
38. Rolul instalatiei de balast este acela de a asigura navei o asieta si banda
corespunzatoare functie de modul de incarcare si conditiile de navigabilitate. Poate
fi considerata aceasta instalatie in conditiile date, ca facand parte dintre mijloacele
de asigurare a vitalitatii?
a. nu pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol
b. da
c. da, pentru ca asigurarea plutirii pe asieta si banda dreapta este tot un mijloc de
asigurare a vitalitatii
39. Instalatia de santina are rolul de drenare a santinelor unor compartimente in

urma acumularii unor scurgeri de produse lichide provenind din activitatea de
exploatare curenta . Poate fi considerata aceasta instalatie in conditiile date, ca
facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii?
a. . nu pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol
b. da, pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea nescufundabilitatii navei
c. da
40. Care sunt instalaţiile pentru asigurarea vitalităţii , cu care este dotată orice
navă ?
a. instalatiile de încărcare-descărcare şi de legare;
b. instalaţiile de balast, santină şi stins incendii
b. instalaţiile de salvare şi de remorcare.
41.Ce presupune compartimentarea navei ?

a. dotarea navei , din construcţie, cu pereţi etanşi despărţitori care să asigure
compartimente etanşe navei
c. reguli impuse de normele de registru , privind compartimentele etanşe ale navei
d. dispunerea pereţilor despărţitori între magaziile de mărfuri.
42.In ce categorie de activitati specifice putem sa integram măsurile care se iau

pentru asigurarea nescufundabilităţii navei?
a. măsuri tehnico- organizatorice;
b. măsuri constructive;
c. măsuri tehnico-organizatorice, constructive şi măsuri pentru menţinerea si
restabilirea navei avariate
43. Una dintre masurile constructive ce se iau pentru asigurarea nescufundabilitatii

navei este
a. dotarea cu mijloace adecvate
55
b. compartimentarea navei;
c. existenta instalaţiei de salvare.
44. In afara mijloacelor pasive de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii
mai exista si altele. Care sunt acelea?
a. instalatiile de santina si balast
b. instalatiile de santina si cele de stins incendiul
c. mijloacele active
45. Ce sunt mijloacele active de asigurarea vitalitatii navei?

a. sunt acele mijloace care asigura vitalitatea navei, prin utilizarea lor de catre
echipajul navei
b. instalatiile de santina si cele de stins incendiul
c. instalatiile de santina si balast
46. Ce instalatii fac parte din categoria mijloacelor active de asigurare a vitalitatii
navei?
a. instalatiile de detectare, si avertizare contra incendiilor
b. instalatiile de santina si balast
c. instalatiile de santina, balast, incendiu
47. Care sunt principalele mijloace de care dispune nava pentru stingerea
incendiilor in scopul mentinerii vitalitatii ei?
a. detectoare de incendiu, instalatia de stins incendiu, stingatoare portabile
b. mijloace active si mijloace pasive
c. instalatii de stins incendiu cu sprinklere
48. Care sunt mijloacele active de combatere a incendiilor la nave in scopul

asigurarii vitalitatii ei?
a. mijloace de stingere portabile si instalatii specializate
b. instalatii de stins incendiu cu apa, bioxid de carbon, pulberi chimice, abur,
spuma chimica si mecanica
c. instalatiile de detectare automata a incendiilor
49.Cu ce tipuri de instalatii sunt dotate in general navele in scopul stingerii

incendiilor?
a. instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon,
b. instalatii de stingere cu sprinklere, instalatii de stingere cu apa, spuma, praf,
bioxid de carbon, abur
56
c. . instalatii de stingere cu sprinklere, instalatii de stingere cu apa, spuma, praf,
bioxid de carbon, abur, haloni
50. In ce conditii poate fi utilizata la nava instalatia de stingere cu bioxid de carbon

pentru combaterea incendiilor?
a. aceasta instalatie poate fi utilizata numai pentru stingerea incendiilor de natura
electrica
b. numai pentru stingerea incendiilor in compartimente unde exista duze de
distributie a acestui agent de stingere si care pot fi inchise etans
c. numai in compartimentele de masini, camera carmei, magazii de marfa, etc
51. Care este cea mai utilizata metoda de prevenire a incendiilor la navele care
transporta produse petroliere cu risc ridicat de inflamabilitate?
a. interzicerea fumatului in locurile nepermise, lucrul cu flacara deschisa interziz,
lucrul fara scule metalice care pot produce scantei,
b. introducerea gazului inert in tancurile de marfa
c. inundarea puntilor cu o perdea de apa
52.Găurile de apă se clasifică funcţie de :

a. starea de încărcare a navei;
b. provenienţa, dimensiunile, poziţia si aspectul lor;
c.modul lor de astupare.
53. În cadrul măsurilor tehnico-organizatorice ce se iau în timpul exploatării navei

pentru asigurarea nescufundabilităţii navei, intră :
a. menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de vitalitate;
b. existenta întinzătorilor de sart;
c. existenta şomarilor şi turnicheţilor.
54.Găurile de apă sunt :

a. orificii practicate in punti pentru scurgere;
b. găuri prin care se face o trecere a unei parâme sau a lanţurilor de ancoră;
c. spărturi din corpul navei ce apar ca urmare a diverselor avarii
55. Cum se clasifica gaurile de apa?

a. dupa provenienta, dimensiuni si aspect
b. dupa posibilitatea de obturare si pozitia fata de nivelul apei
c. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava
57
a. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava
b. dupa dimensiuni, dupa pozitia in raport cu suprafata apei
c. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord)

a. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord)
b. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava
c. dupa aspect, dupa pozitia in raport cu suprafata apei, dupa dimensiuni, dupa
provenienta
58. Care tipuri de gauri de apa sunt incluse intr-o clasificare tinand cont de
provenienta acestora?
a. gauri de apa produse in urma coliziunii cu alte nave
b. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire
c. gauri de apa cu aspect neregulat
a. gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire
b. gauri de apa cauzate de esuari
c. gauri de apa cu aspect regulat
a. gauri de apa dispuse sub linia de plutire
b. gauri de apa mici, mijlocii, mari si foarte mari
c. gauri de apa cauzate de coliziuni cu corpuri care plutesc sau sunt in imersiune
61. Cum se clasifica gaurile de apa dupa dimensiuni?

a. gauri de apa mici, mijlocii, mari, foarte mari
b. gauri de apa mari si foarte mari
c. gauri de apa cu aspect regulat, si cu aspect neregulat
62. Cum se clasifica gaurile de apa functie de aspectul lor?

a. gauri de apa mici, mijlocii, mari, foarte mari
b. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire sau sub linia de plutire
c. gauri de apa cu aspect regulat si margini netede si cu aspect neregulat si
margini deformate
58
63. In timpul exploatarii unei nave, pot apare accidente care sa duca la perforarea
corpului acesteia. Aceste perforatii se numesc gauri de apa. Cum se clasifica
acestea ?
a. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord)
b. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava
c. dupa aspect, dupa pozitia in raport cu suprafata apei, dupa dimensiuni, dupa
provenienta
64. Ce reprezinta inventarul de avarie al unei nave?

a. Totalitatea materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului
navei;
b. Totalitatea mijloacelor active si pasive cu care este dotata nava;
c. Totalitatea instalatiilor din dotarea navelor, care contribuie decisiv la
salvarea navei in caz de avarie;
65. Din ce este constituit inventarul de avarie al unei nave?

a. Totalitatea sculelor, dispozitivelor si materialelor care se afla in inventarul
navei;
b. Inventarul de avarie este format din panouri cu margini moi, paiete intarite
si chesoane de ciment.
c. toate dispozitivele, sculele si materialele utilizate in lupta pentru combaterea
avariei corpului navei
66. Este corecta formularea : inventarul de avarie este constituit din totalitatea
sculelor, materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei
a. da
b. nu
c. nu pentru ca aseasta formulare este incompleta
67. Ce cuprinde inventarul de avarie al unei nave?

a. instalaţiile pentru asigurarea nescufundabilităţii navei;
b. materialele, sculele şi dispozitivele folosite pentru astuparea găurilor de apă;
c. documentatii cu regulile pe care trebuie să le îndeplinească echipajul în caz de
avarie.
68. Ce cuprinde inventarul de avarie al unei nave?

a. instalatiile care concura la asigurarea vitalitatii navei
b. mijloacele de evacuare a apei din compartimentele inundate
c. paiete, plasturi cu margini moi, cleme de avarie cu surub
59
69. Ce elemente cuprinde inventarul de avarie al unei nave?
a. paiete, plasturi, dispozitife de prindere si fixare, dulapi, truse de scule
b. plasturi, panouri, dopuri, capace, scule universale de pescuit, etc
c. mijloacele de evacuare a apei din compartimentele inundate
70. Care este numărul minim de posturi de avarie existente pe o nava o navă
maritima sau fluviala de marime mare?
a. unu;
b. trei;
c. două
71. Care este culoarea în care sunt vopsite obiectele inventarului de avarie ?
a. albastru;
b. galben;
c. roşu.
72. Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie
sunt vopsite in rosu?
a. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte
scopuri
b. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru
c. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in rosu
73. Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie
sunt vopsite in dungi albastre?
a. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru
b. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte
scopuri
c. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in dungi
albastre
74. Unde trebuie să fie amplasat un post de avarie ?

a. în magazia de piese si materiale
b. în picul prova sau pupa;
c. pe puntea principală a navei
75.Unde trebuie să fie amplasat un post de avarie ?

a. în picul pupa;
b. în apropierea compartimentului de maşini
c. în magazia de marfă
60
76. Daca o nava are mai mult de doua posturi de avarie, unul trebuie amplasat in
imediata vecinatate a compartimentului de masini. Cum se marcheaza un astfel de
compartiment?
a. printr-o eticheta care sa ateste tipul de compartiment
b. prin inscriptii in engleza si limba tarii de inmatriculare
c. prin inscriptionare si vopsirea usii partial sau total in albastru
77. Cum trebuie să fie amplasat compartimentul destinat depozitării materialelor

de vitalitate ?
a. astfel încât să permită accesul uşor şi rapid, în locuri fără pericol de
degradare
b. astfel încât să permită accesul a doi membri din echipaj, în acelaşi timp
astfel încât să permită deschiderea concomitentă a două uşi de intrare în compartiment
c. in locuri cu acces foarte usor si cu orientarea deschiderilor inspre borduri
78.Dacă spargerea unui tanc nu este evidentă, cum se face cercetarea acestei
eventuale avarii?
a. Prin deschiderea sub un unghi mic a porţilor etanşe ale compartimentelor;
b. vizual
c. cu ajutorul traductoarelor de nivel sau al sondarii manuale
79. Paietul se utilizează pentru astuparea găurilor de apă :

a. mijlocii
b. mari
b. mici.
80. Ce este plasturele cu margini moi?
a. Este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mici si mijlocii;
b. Este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mari;
c. Un panou din scanduri de lemn, de forma patrata, dreptunghiulara sau de
oricare alta forma geometrica, avand pe contur aplicate perne (margini moi) de etansare
81. Ce este plasturele cu margini moi?

a. este un panou din lemn de diverse forme (patrat, rotund, dreptunghiular) avand
aplicate pe margini perne moi de etansare
b. plasturele cu margini moi face parte din categoria materialelor de avarie;
c. este un panou rigid care se aplica pe gaura de apa.
82.Găurile de apă mijlocii se astupă cu :

a. panouri cu margini moi
61
b. dopuri si pene
c. montanţi.
83.Găurile de apă situate în dreptul gurnei se astupă de regulă cu :

a. panouri rigide
b. panoul cu margini moi;
c. chesoane de ciment
84.Găurile de apă mici se pot astupa cu dopuri, pene sau utilizand un dispozitiv
numit:
a. pontilu reglabil
b. şurubu de fund
c. panou cu margini moi
85.Cum se introduce şurubul de fund pentru obturarea gaurii de apa?

a. de la exteriorul către interiorul navei
b de la interiorul către exteriorul navei
c. cu ajutorul pontilului reglabil
86.Cum se vopsesc dopurile şi penele din lemn de esenţă moale ?

a. în albastru;
b. în galben;
c. nu se piturează
87.Ce reprezinta desenul de mai jos?

a. Un panou cu margini moi;
b. Un plasture de vitalitate;
c. Un paet rigid;
88.Ce este clema de avarie cu şurub ?

a.un dispozitiv folosit pentru fixarea panourilor peste gaura de apă
b. un dispozitiv folosit pentru fixarea paietului peste gaura de apă
c. un dispozitiv folosit pentru fixarea pontilului reglabil
89. Din ce este confecţionat panoul cu margini moi ?

a. din două foi de pânză de velă ce au între ele un strat uniform de material vegetal;
b. din două straturi de scânduri între care se pune o pânza de velă îmbibată în seu
şi o garnitură de cauciuc la partea interioară a panoului
c. din patru foi de pânză de velă ce au între ele un strat uniform de material vegetal,
iar la margini cu o saulă ce are la colţuri ochi de rodanţă
62
90.Din ce este confecţionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si
foarte mari?
a. din două straturi de scânduri între care se pune o pânză de velă îmbibată cu seu
şi o garnitură de cauciuc la partea interioară a paietului;
b. din două foi de pânză de velă ce au între ele un strat uniform de material
vegetal, iar la margini o grandee si avand la cele patru colturi cate un oci cu rodanta
pentru prinderea paramelor
c.din două straturi de scânduri dispuse pe direcţii opuse.
91.Cum este confecţionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si
foarte mari?
a. paietul nu se foloseste pentru astuparea gaurilor de apa foarte mari
b. din lemn avand diverde forme geometrice si care are prevazut pe margini perne
moi de etansare
c. din foi de pânză de velă impermeabila ce au între ele un strat uniform de
material vegetal, uneori si o plasa de sarma cu scopul de rigidizare si prevazut la colturi
cu ochi cu rodanta si ochiuri pentru paramele de manevra, paramele de fund si pentru
bratele paietului
92. Cum se numeste elementul reprezentat in

desenul alaturat?
a. panou cu margini moi
b. dispozitiv de vitalitate
c. paiet ţesut
93.Din ce este alcătuit pontilul reglabil ?

a. dintr-o bară metalică între care se află două piese mobile prevăzute cu cârlige
pentru fixare pe coastele navei;
b. dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţa fluture şi are la un capăt o furcă metalică
basculantă fixată cu un bolţ;
c. dintr-o ţeavă metalică filetată, în care se introduce o tijă cu orificii de reglare a
lungimii
94.Din ce este alcătuită clema de avarie cu şurub ?

pentru fixare pe coastele navei;
b. dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţa fluture şi care are la un capăt o furcă
metalică basculantă fixată cu un bolţ
63
lungimii
95.Din ce este alcătuit dispozitivul universal de strângere ?

pentru fixare pe coastele navei
b. dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţa fluture şi are la un capăt o furcă metalică
basculantă fixată cu un bolţ;
lungimii.
96.Prin ce parte a navei se aduce paietul rigid în dreptul găurii de apă ?

a. prin partea cea mai apropiata de gaura de apă
b. prin pupa navei
c. prin prova navei
97.Se poate aplica paietul peste gaura de apă în timpul marşului navei ?
a. da
b. nu
c. depinde de mărimea găurii de apă
98. Ce reprezintă dopurile şi penele din lemn, in cadrul inventarului de avarie al

navei ?
a. scule de vitalitate
b. dispozitive de vitalitate
c. materiale de vitalitate
99. Ce reprezintă grinzile şi dulapii din lemn de esenţă moale, in cadrul

inventarului de avarie al navei ?
100. In inventarul de avarie se gasesc in mod obligatoriu pânza de velă, foi de

cauciuc şi stupa gudronată calti, etc. Ce sunt aceste repere?
64
101. In ce categorie intra trusa de matelotaj in cadrul inventarului de avarie al
navei?
a. in categoria sculelor de vitalitate
b. in categoria dispozitivelor de vitalitate
c. in categoria materialelor de vitalitate
102. Ce este panoul format din două straturi de scândură, dispuse pe

direcţii diferite, care au intre ele straturi de panza de vela si pe contur perne moi
de etansare?
a. paietul de avarie utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari
b. panoul cu margini moi utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii
c. pontilul reglabil
103. Ce este specific panoului cu margini moi ?

a. ochiurile de rodanţă din colţuri
b. se foloseşte la astuparea găurilor de apă din zona gurnei
c. pânza de velă îmbibată în vaselină, pusă între două rânduri de scânduri
104. Ce tipuri de gauri de apa se obtureaza cu ajutorul panoului cu margini moi?

a. mici
b. mari
c. mijlocii
105. Panoul cu margini moi nu se foloseşte pentru astuparea găurilor de apă :

a. din zona gurnei
b. de sub linia de plutire
c. de deasupra liniei de plutire
106. Cu ce nu se poate fixa panoul cu margini moi peste gaura de apă ?

a. cu pontilul reglabil
b. cu clema de avarie cu şurub
c. cu şurubul de fund
107. Unde poate fi folosit panoul cu margini moi in scopul etansarii gaurilor de
apa?
a. pe suprafeţe plane ale navei
b. în zona gurnei
c. pe suprafeţele curbe ale navei
108. Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi. Ce este reperul 1?
65
a. marginile moi
b. strat de scânduri exterior
c. pânză de velă
a. strat exterior de scânduri

b. pânză de velă
c. margini moi
a. strat interior de scânduri
b. pânză de velă
c. strat exterior de scânduri
a. strat interior de scânduri
b. margini moi
c. pânză de velă
112. Ce reprezintă desenul de mai jos ? 3
a. un dispozitiv de strângere
b. pontilul reglabil
c. şurubul de fund 2 1
113. Ce fel de gauri de apa putem incerca sa le obturam cu ajutorul surubului de

fund?
a. găurilor de apă mici
b. găurilor de apă mijlocii
c. găurilor de apă de deasupra liniei de plutire
66
114. Ce este surubul de fund in contextul in care acesta este considerat ca fiind un
dispozitiv de asigurare a vitalitatii unei nave?
a. se foloseşte împreună cu dispozitivul universal de strângere
b. este un surub prevazut cu piulita si garnituri de cauciuc si care la capatul filetat
are un orificiu pentru prinderea saulei
c. este un dispozitiv de dimensiuni mari care ajuta la obturarea gaurilor de apa
mici si mijlocii
115. In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund. Ce este reperul 2?

a. flanse de etansare
4
b. garnituri de cauciuc sau alt material similar 3
c. piulite de prindere
2 1

a. flanse de etansare 3
b. garnituri de cauciuc sau alt material similar
c. piulite de strangere
2 1

a. flansa de etansare
b. surubul propriuzis
c. piulita de strangere

a. surubul propriuzis
4
b. dispozitivul de prindere 3
c. orificiul de prindere a saulei
2 1
119. Se pot astupa găurile de apă mijlocii cu ajutorul şurubului de fund ?

a. da
b. nu
c. dacă sunt situate sub linia de plutire, da
67
120. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată ?
a. şurubul de fund se foloseşte la astuparea găurilor de apă situate sub linia de
plutire
b. şurubul de fund se foloseşte la astuparea găurilor de apă din zona gurnei
c. şurubul de fund se foloseşte la astuparea găurilor de apă mici situate pe fundul
navei
121. Ce fel de gauri de apa se astupa cu ajutorul clemei de avarie cu surub?

a. gauri de apa mici
b. gauri de apa mijlocii
c. nici un fel de gauri de apa
122. Clema de avarie cu şurub se foloseşte pentru fixarea panoului cu margini moi
in scopul astuparea găurilor de apă:
a. mici
b. mijlocii
c. mari
123. In desenul alaturat este

reprezentat:
a. dispozitivul de avarie cu
surub
b. surubul de fund
c. clema de avarie cu surub
124. Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de

strângere?
c. nici un fel de gauri de apa
125. Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de

strângere si al panoului cu margini moi?
c. gauri de apa mari
68
126. In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi
cu ajutorul unui dispozitiv. Despre ce fel de dispozitiv este vorba?
a. dispozitivul universal de strangere
b. surubul universal
c. clema de avarie
127. In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi
cu ajutorul unui dispozitiv. Despre ce fel de dispozitiv este vorba?
a. dispozitivul universal de strangere
b. surubul universal
c. clema de avarie
128. Cum este fixat panoul cu margini moi in desenul alaturat?

a. cu ajutorul clemei de avarie
b. cu ajutorul dulapilor si penelor de fixare
c. cu ajutorul dispozitivului universal
129. Clema de avarie cu şurub este :

a. o instalaţie de vitalitate
b. o sculă de vitalitate
c. un dispozitiv de vitalitate
130. Ce tipuri de gauri de apa se astupa cu ajutorul pontilului reglabil?

b. mijlocii
c. cu pontilul reglabil nu se astupa gauri de apa
131. In ce scop se utilizeaza la nave pontilul reglabil?

a. pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii
69
b. pentru fixarea panourilor cu margini moi pe gaurile de ala mici si mijlocii
c. pentru asigurarea vitalitatii navei in conditii de avarie
132. Ce reprezinta imaginea alaturata?

a.un dispozitivul universal de strangere
b.o clema de avarie
c.un pontilul reglabil
133. În figura de mai jos este prezentată :

a. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil
b. astuparea găurilor de apă foarte mari
c. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de
strângere
134. În figura de mai jos este prezentată :

a. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil
b. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul clemei de avarie cu şurub
c. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de
strângere
70
135. Cum este fixat panoul cu margini moi în figura de mai jos ?
a. cu pontili reglabili
b. cu pene şi grinzi de lemn
c. cu dispozitivul universal de strângere
136. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu
margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 1?
a. dulapi de fixare
b. pana de prindere 1
c. element de rezistenta al navei
margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 2 ?
a. element de rezistenta a navei
b. pana de sustinere 2
c. grinda de tensionare
a. element de rezistenta a navei
b. pene de tensionare
c. grinda de sprijin
4
a. grinda de sustinere
71
b. panou cu margini moi
c. gaura de apa
a. clema de avarie cu surub 1
b. pontilul reglabil
c. dispozitivul universal
a. element de rezistenta al navei
b. dispozitiv de fixare
c. element de sprijin 2
a. element de structura de rezistenta
b. tabla cu gaura de apa
c. table de sustinere
3
143. In desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei gauri de apa
cu cheson de ciment. Ce reprezinta elementul notat 1?
72
a. gaura de apa
b. paiet rigid
c. tabla corpului navei
a. element de rezistenta al navei
b. o coasta a navei
c. dulap de sustinere
2
a. paiet rigid
b. gaura de apa
c. cheson de ciment
3
73
146. Ce este pontilul reglabil?
a. este un ansamblu demontabil compus dintr-un element sudat gaurit la interior,
in care culiseaza o tija distantiera. Ambele piese sunt prevazute cu gauri axiale in care se
pot introduce buloane pentru a le fixa intr-o pozitie care sa asigure ansamblului
lungimea dorita
b. este un element de rezistenta cu ajutorul caruia poate fi fixat pe gaura de apa
dispozitivul de etansare
c. este dispozitivul care se foloseste pentru fixarea plasturelui cu margini moi in
gaura de apa
147. Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu
cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2 pregatirea mortarului,
3 pregatirea cofragului (forma in care se toarna mortarul), 4. fixarea paietului
rigid 5 curatarea si degresarea suprafetei peste care se toarna chesonul 6
astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7 turnarea
mortarului
a. 1, 3, 4, 2, 5, 6, 7
b. 1, 2, 3, 4, 6, 5, 7
c. 4, 1, 5, 3, 6, 2, 7
148. Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu
cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2 pregatirea mortarului,
3 pregatirea cofragului (forma in care se toarna mortarul), 4. fixarea paietului
rigid 5 curatarea si degresarea suprafetei peste care se toarna chesonul 6
astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7 turnarea
mortarului
a. 4, 1, 5, 3, 2, 6, 7
b. 4, 1, 3, 5, 2, 6, 7
c. 1, 3, 5, 4, 2, 6, 7
149. Astuparea unei gauri de apa cu ajutorul chesonului de ciment este o masura
cu caracter paliativ. Care sunt recomandarile Registrelor Navale cu privire la
caracterul acestui tip de reparatie?
a. avaria va fi remediata in conditii de santier deandata ce acest lucru devine
posibil
b. verificarea periodica a integritatii chesonului de ciment si repararea lui de cate
ori se constata ca s-a deteriorat sau a inceput sa patrunda apa
c. controlul periodic daca acesta se afla sub nivelul apei
74
150.Care este proporţia nisip/ciment în formarea cimentului cu priză rapidă
utilizat pentru turnarea chesoanelor in cazul gaurilor de apa?
a. 1 : 1
b. 2 : 1
c. 1 : 2
151.Care este prima masura care trebuie luata in cazul in care s-a constatat
producerea unei gauri de apa la corpul navei ?
a. se intervine de urgenta pentru astuparea ei in scopul limitarii patrunderii apei in
interiorul navei
b. daca gaura de apa se afla deasupra nivelului apei, atunci nu exista nici un
pericol si reparatia poate fi facuta in primul port
c. informarea de urgenta a superiorilor si a echipei de interventie cu atributiuni pe
linia rolului de gaura de apa
152.Ce operatiuni specifice se cer a fi executate in cazul producerii unei gauri in

bordul navei, sub nivelul apei?
a. compartimentul inundat se izoleaza daca este posibil, de cele invecinate prin
inchiderea usilor etanse si a altor deschideri in punti sau pereti
b. se cerceteaza motivele producerii gaurii, dimensiunilor acesteia si se stabileste
modul de actiune si personalul care participa la aceasta actiune
c. se suna alarma de rol de gaura de apa si se trece la turnarea chesonului de
ciment, nu inainte de fixarea paietului prin exteriorul corpului navei pentru astuparea
gaurii
153.Cine stabileste modul de actiune, echipa de interventie si modul de lucru in

cazul astuparii gaurilor de apa cu ajutorul chesoanelor de ciment?
a. exista reguli stricte in acest sens
b. aciunile intreprinse se fac in functie de Regulamentul Serviciului la Bord
c. functie de regulile cuprinse in rolul de gaura de apa, dar solutiile aplicate
depind de situatiile concrete in care se afla nava, de priceperea si nivelul de pregatire al
celor ce executa lucrarea
154.Prin “ rol de apel si instructiuni in caz de urgenta“ se înţelege :

a. ansamblul de reguli si instructiuni pe care fiecare membru de echipaj are
obligatia sa le execute intr-o situatie de urgenta pe nava cand acest lucru se impune
b. rolul echipajului într-o anumită situaţie de urgenta
c.ansamblul acţiunilor ce se execută în mod organizat de către personalul nebrevetat
într-o anumită situaţie de urgenta
75
155.Organizarea exercitiilor de urgenta se face :
a. numai în caz de urgenta
b. o dată pe lună;
c. ori de cate ori decide comandantul navei dar nu mai rar de o data pe luna
156. Cine si cand intocmeste rolurile de apel?

a. şeful de echipaj cu scopul instruirii corespunzatoare a personalului din
subordine pentru a sti sa intervina in diferite situatii de criza
b. rolul de apel trebuie intocmit inainte de plecarea navei in voiaj de catre
comandantul navei iar in cazul navelor de pasageri acesta trebuie aprobat
organizatoric al actiunilor ce trebuie intreprinse de catre personalul imbarcat, in diverse
situatii
c.şeful mecanic cu scopul de a instrui personalul din subordine cu
privire la conditiile specifice din compartimentul de masini
157. Care este periodicitatea la care se fac exercitii de abandonare a navei si de

incendiu?
a. odata pe luna
b. cat mai des posibil
c. fiecare membru al echipajului trebuie sa participe la cel putin un exercitiu de
abandon si unul de incendiu, cel putin odata pe luna
158. Cum se numeste ansamblul de instructiuni referitoare la obligatiile si modul

de actiune pe care fiecare persoana ambarcata trebuie sa le respecte in situatii de
urgenta
a. rol de echipaj (rolul navei)
b. instructiuni in caz de urgenta
c. rol de abandon
159. Ce este rolul de apel?
a. un exercitiu de alarmare a echipajului in situatii de criza
b. un ansamblu de reguli referitoare la masurile ce trebuie luate de fiecare
membru de echipaj in situatii de criza cand este declansat semnalul de urgenta respectiv
c. un exercitiu prin care se verifica gradul de pregatire al echipajului in situatii de
urgenta
160. Unde este afisat de regula rolul de apel?

a. in cabinele echipajului
b. in cabine si saloane
c. in locuri vizibile pretutindeni pe nava, puntea de comanda, comanda masini,
cabine
76
161. Rolul de incendiu trebuie sa indice obligatiile atribuite anumitor membri ai
ecipajului si care sa cuprinda:
a. locul si natura materialelor combustibile care ard, clasele de foc
b. sa cunoasca semnalul de urgenta, cui se subordoneaza, locul de dispunere al
mijloacelor de interventie si protectie, actiuni ce trebuie intreprinse de persoana in cauza
c. sa cunoasca modul de interventie, mijloacele din dotare si cine conduce
exercitiul respectiv
162. In cele mai multe cazuri, avariile produse la corpul navei, daca acesta a fost
strapuns, modifica pozitia si stabilitatea ei. Care sunt cele mai recomandabile
metode de redresare a pozitiei navei in aceste situatii?
a. drenarea apei patrunsa in interior, transferul de licide, deplasarea sau
debarcarea de greutati, inundarea unor compartimente
b. drenarea compartimentelor inundate urmata de reparaea cat mai urgenta a
sparturii
c. astuparea de urgenta a gaurii cu unul din mijloacele de vitalitate urmata de
drenarea apei acumulate si remedierea defectiunilor produse de aceasta
163.Ce se înţelege prin “ eşuare “ ?

a. punerea pe uscat a unei nave, voluntar sau involuntar;
b. ridicarea la suprafaţă a navelor scufundate;
c. oprirea navei pentru astuparea găurilor de apă.
164. În cazul unei eşuări voluntare a navei, cine ia această decizie ?

a. şeful mecanic pentru ca in aceasta situatie masina nu mai poate functiona
b. orice membru din echipaj care constată o gaură de apă;
c. comandantul navei.
165. Ce este eşuarea voluntară ?
a. punerea navei pe uscat, datorită contactului cu fundul apei
b. punerea navei pe uscat, atunci când comandantul o cere, pentru evitarea unui
pericol mai mare
c.punerea pe uscat datorită ordinului celui ce a constatat o avarie
166. Ce este exercitiul (rolul) de urgenta?

a. este ansamblul de masuri ce se iau pe nava in scopul instruirii echipajului
pentru a se descurca si interveni in anumite conditii specifice
b. este ansamblul actiunilor care se executa in mod organizat de catre personalul
ambarcat la bordul navelor, in scopul acumularii unor cunostinte si deprinderi necesare a
fi aplicate in situatii reale de urgenta
77
c. ansamblul acţiunilor ce se execută în mod organizat de către personalul
nebrevetat si brevetat într-o anumită situaţie de urgenta
167. Care este scopul pentru care la bordul navelor se organizeaza roluri sau
exercitii de urgenta?
a. acela de a stabili din timp cadrul organizatoric al actiunilor si modul de actiune
pe care le va executa personalul imbarcat, in diverse situatii de urgenta
b. acela de a familiariza echipajul cu cerintele IMO
c. acela de a familiariza echipajul cu nava, agregatele, instalatiile mijloacele de
salvare si interventie in caz de incendiu
168. Ce elemente cuprinde rolul navei referitor la gaura de apa?

a. numele si prenumele participantilor la rol, cui se subordoneaza, actiuni ce
trebuie intreprinse
b. functia persoanei respective, cui se subordoneaza
c. obligatiile ce-i revin respectivei persoane
169. Ce elemente cuprinde rolul de apel?

a. functia persoanei respective
b. locul de adunare, actiunile importante ce trebuie intreprinse in caz de urgenta,
metoda folosita pentru imbracarea vestelor de salvare
c. codul de interventie in caz de urgenta
170. Ce elemente cuprinde rolul navei referitor la gaura de apa?

a. indicatii asupra pericolului pe care-l prezinta situatia
b. codul de identificare a situatiei respective
c. atributiile fiecarui membru de echipaj in ceea ce priveste inchiderea usilor
etanse, usilor de protectie contra incendiilor, valvulelor, scurgerilor, hublourilor,
spiraelor, tambuchiurilor, ventilatiilor si a altor deschideri in corpul navei
171.Cum trebuie sa actioneze echipajul in cazul cand pe nava s-a dat o alarma de
urgenta?
a. cu calm, rapid, ordonat, fara panica
b. cu hotarare, raspundere si competenta
c. conform obligatiilor ce ii revin fiecaruia pe linie de serviciu
172. Cum actioneaza echipajul in cazul cand se produce o gaura de apa la corpul
navei sub linia de plutire?
a. conform dispozitiilor elaborate de armatorul navei
b. conform rolului de gaura de apa
78
c. conform R.S.B.
173. Pentru rolul ,,Gaura de apa” semnalul de alarma este:

a. litera O in codul Morse respectiv trei sunete lungi
b. litera G in codul Morse adica doua sunete lungi si unul scurt
c. un semnal lung
174. Pentru rolul de incendiu, semnalul de alarma este:

a. litera I in codul Morse adica doua semnale scurte repetate de 6 ori
b. un semnal lung
c. litera A in codul morse adica un semnal scurt si unul lung
175. Rolul de abandon este anuntat printr-un semnal acustic. Care este acest
semnal?
a.sapte sunete scurte si unul lung
b. un semnal scurt repetat de 7 ori
c. un semnal prelung repetat de doua ori
176. Unde sunt expuse extrasele din tabelul general cu rolurile de apel in caz de
urgenta?
a. in cabinele comandantului, sefului mecanic si in camera de comanda
b. in cabina fiecarei persoane imbarcate care are atributiuni pe aceasta linie si in
oricare loc in care ele sunt vizibile si pot fi consultate
c. numai in careurile navei si in timonieria navei
177. Cum trebuie sa reactioneze echipajul la auzul semnalului de alarma

corespunzator unei anumite situatii de urgenta prevazute in rolurile navei
a. personalul ambarcat se aduna la locurile special destinate acestui scop
b. personalul de cart isi continua serviciul in timp ce restul echipajului participa la
rol
c. personalul ambarcat isi executa atributiunile conform instructiunilor ce ii revin
prin rolul respectiv
178. Care este periodicitatea la care se executa exercitiile (rolurile) de incendiu pe

navele de pasageri?
a. lunar
b. de doua ori pe luna
c. saptamanal
79
179. Pentru insusirea atributiilor prevazute in rolurile navei si pentru formarea
deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei, se organizeaza periodic
exercitii simuland situatii reale. Cine organizeaza si conduce aceste exercitii?
a. comandantul navei si seful mecanic
b. comandantul navei
c. secundul si seful mecanic
180. Cand se executa exercitii de simulare ale unor situatii de criza cum ar fi
abandon, incendiu, poluare sau gaura de apa?
a. in mars si in stationarea navei
b. in conditii de mars
c. numai in mars in zilele cu activitate redusa
181. Care sunt primele actiuni pe care trebuie sa le intreprinda echipajul in caz de
esuare?
a. oprirea de urgenta a motorului principal pentru a nu se forta dezesuarea navei
b. cercetarea in amanunt a posibilelor avarii pricinuite de contactul cu fundul apei
c. sa se verifice adancimea apei si sa se elaboreze strategia de dezesuare
182. Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijloacele

bordului, aceasta operatiune poate fi facuta prin procede cum ar fi:
a. apelarea la ajutorul navelor specializate in astfel de situatii
b. asteptarea refluxului urmata de fortarea cu ajutorul propulsiei proprii
c.dezesuarea cu utilizarea simultana a propulsiei navei si a instalatiei de ancorare
183. Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijloacele

bordului, aceasta operatiune poate fi facuta prin procede cum ar fi:
a. dezesuarea prin schimbarea pozitiei navei in raport cu suprafata apei prin
debalastare, deplasare de greutati sau balastare
b. apelare la ajutorul mareei si a instalatiei manevra proprie in scopul dezesuarii
c. utilizarea fortei valurilor si a vantului impreuna cu instalatia de propulsie la
putere maxima
184. Care sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la aparitia
incendiilor la bordul navelor?
a. incendii datorate caldurii excesive din unele compartimente ale navei
b. cauze de natura tehnica cum ar fi cele avand la origine fenomene mecanice,
electrice sau chimice
c. descarcarile electrice pricinuite de fenomene meteo
80
a. lucrul cu flacara deschisa
b. izolarea necorespunzatoare a esapamentelor motoarelor
c. incendii de origine necunoscuta
a. neglijenta si indisciplina
b. lucrul cu echipamente care iau foc usor
c. incendii pricinuite de reactii chimice atunci cand nava transporta produse
chimice periculoase
187. In ce situatii se foloseste apa pentru stingerea incendiilor la bordul navei?

a. in orice situatie daca nu exista un alt mijloc de stingere
b. in cazul incendiilor care nu implica echipamente electrice si nici produse
petroliere
c. in orice situatie chiar si daca este vorba de echipamente electrice, daca in
prealabil s-a scos tensiunea
188. Ce rol au iesirile de urgenta la nava?

a. au rolul de a permite iesirea din unele compartimente direct pe punte in
conditiile cand iesirile principale nu pot fi folosite din diverse cauze
b. acela de a permite echipajului iesirea din compartimente in diverse locuri de pe
nava
c. aceste iesiri au rol de avarie
189. Care este prima masura pe care trebuie sa o luati daca a-ti sesizat producerea
unui incendiu?
a. actionez cu orice mijloace am la indemana in vederea neutralizarii lui
b. anunt de urgenta acest lucru, actionez cu mijloacele din dotare pentru
neutralizarea lui
c. dau alarma si astept echipa de interventie pentru a actiona impreuna conform
rolului
190.Cine stabileste componenta inventarului de incendiu la bordul unui anumit tip

de nava?
a. acet inventar este stabili de catre armator impreuna cu constructorul navei
b. inventarul de incendiu de pe o nava se stabileste in conformitate cu cerintele
Rezolutiilor IMO
81
c. Registrul de Clasificare
191. Abandonarea navei avariate se face în urmatoarea ordine:

a. pasagerii, urmaţi de echipajul navei
b. nu există o ordine de abandonare a navei avariate dar comandantul ramane
ultimul
c. mai întâi personalul brevetat, urmat de personalul nebrevetat si comandantul
192. Cine dă ordinul de abandonare a navei in caz ca se impune acest lucru?

a. armatorul navei
b. comandantul navei sau inlocuitorul sau legal atunci cand comandantul nu este
in masura sa-si exercite functia
c. orice persoană din echipaj care constată iminenţa scufundarii navei
193. Cand are dreptul sa paraseasca nava avariata personalul ambarcat pe

aceasta?
a. în orice moment, dacă consideră că viaţa îi este în pericol
b. numai după ce comandantul navei ordonă abandonarea navei
c. numai după ce recuperează documentele navei
194. Cine părăseşte ultimul nava avariată in caz ca aceasta trebuie abandonata ?
a. şeful mecanic dupa ce in prealabil a oprit toate utilajele care mai functionau
b. ofiţerul de cart dupa ce a recuperat si conservat documentatia navei
c. comandantul navei
OPIS – CONSTRUCŢIA NAVEI
1b 26a 51c 76a 101b 126a 151a

2a 27b 52a 77b 102b 127b 152b
3a 28b 53c 78c 103b 128a 153b
4c 29a 54b 79b 104a 129b 154a
5a 30a 55b 80a 105a 130a 155b
6c 31b 56a 81c 106b 131b 156b
7b 32a 57c 82a 107b 132c 157a
8a 33b 58b 83b 108c 133b 158b
9b 34c 59c 84c 109b 134b 159b
82
10a 35b 60a 85b 110a 135b 160a
11c 36a 61c 86a 111b 136c 161b
12a 37b 62b 87b 112c 137a 162a
13b 38c 63a 88a 113c 138b 163b
14b 39b 64c 89c 114c 139a 164a
15a 40a 65a 90b 115a 140b 165b
16c 41b 66c 91a 116c 141a 166a
17a 42a 67b 92c 117b 142b 167c
18b 43c 68b 93b 118c 143a 168b
19b 44a 69a 94a 119b 144b 169b
20c 45b 70b 95c 120b 145b 170c
21b 46c 71b 96b 121b 146c 171b
22a 47c 72b 97b 122a 147b 172a
23b 48b 73a 98b 123c 148c 173c
24b 49a 74b 99c 124c 149a 174b
25c 50b 75c 100a 125b 150b 175c
176c 201b 226b 251b 276c

177b 202c 227a 252a 277c
178c 203b 228b 253b 278b
179a 204b 229c 254b 279a
180b 205b 230a 255b 280c
181c 206b 231b 256a 281b
182b 207c 232c 257a 282b
183a 208c 233b 258c 283c
184b 209b 234a 259b 284a
185a 210c 235b 260b 285c
83
186a 211a 236a 261a 286b
187c 212b 237b 262a
188b 213c 238b 263b
189a 214a 239c 264a
190c 215b 240a 265c
191a 216c 241a 266a
192b 217b 242b 267a
193c 218c 243a 268b
194a 219c 244a 269b
195b 220b 245b 270c
196b 221a 246c 271a
197c 222a 247a 272b
198b 223a 248b 273c
199c 224b 249a 274a
200a 225b 250b 275a
OPIS – VITALITATEA NAVEI
1b 26b 51b 76c 101a 126c 151c 176b

2a 27c 52b 77a 102b 127a 152a 177c
3b 28b 53c 78c 103c 128b 153c 178c
4a 29c 54c 79b 104c 129c 154a 179b
5b 30c 55a 80c 105a 130c 155c 180a
6a 31b 56b 81a 106c 131b 156b 181b
7b 32a 57c 82a 107a 132c 157c 182c
8a 33b 58a 83c 108b 133c 158a 183a
9c 34a 59b 84b 109b 134b 159b 184b
10b 35c 60c 85a 110a 135b 160c 185a
84
11b 36a 61a 86c 111b 136c 161b 186a
12b 37c 62c 87a 112c 137c 162a 187b
13c 38b 63c 88a 113a 138b 163a 188a
14a 39c 64a 89b 114b 139b 164c 189b
15c 40b 65c 90b 115b 140c 165b 190c
16c 41a 66a 91b 116c 141a 166b 191a
17b 42c 67b 92c 117b 142b 167a 192b
18c 43b 68c 93c 118c 143b 168a 193b
19b 44c 69a 94b 119b 144a 169b 194c
20c 45a 70c 95a 120c 145c 170c
21b 46c 71a 96c 121c 146a 171a
22c 47b 72c 97b 122b 147c 172b
23a 48a 73b 98c 123c 148a 173b
24c 49a 74c 99c 124c 149a 174b
25b 50b 75b 100c 125b 150b 175a
85

Test CVN PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test CVN PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A.

1. Unde se află carena sau opera vie ?

2. Unde se afla opera moartă ?

3. Cum împarte planul diametral nava ?

4. Cum împarte planul cuplului maestru nava ?

5. Cum împarte planul plutirii nava ?

6. Cum se simbolizează pescajul navei ?

7. Care dintre părţile navei se află deasupra nivelului apei?

9. Care dintre părţile navei se află deasupra nivelului apei?

10. Care dintre părţile navei se află sub nivelul apei ?

11. Corpul navei este simetric faţă de :

14. Cum se numeşte extremitatea anterioară a navei ?

15. Cum se numeşte extremitatea posterioară a navei ?

21. Cum se numeşte planul principal de proiecţie, vertical-longitudinal, care

23. Planul de bază intersectează, în general, corpul navei ?

24. În figura de mai jos, Lpp reprezintă :

25. În figura de mai jos, LCWL reprezintă :

26. În figura de mai jos, LMAX reprezintă :

28.Rezerva de flotabilitate este dată de :

29.Ce sunt Registrele de clasificare ?

30.Ce este flotabilitatea ?

32. Ce este manevrabilitatea ?

33. Ce este giraţia ?

34. Ce este stabilitatea de drum ?

35. Ce este nescufundabilitatea ?

36. Ce este deplasarea ?

37. Ce este capacitatea de încărcare ( deadweight ) ?

38. În ce se măsoară viteza de marş la navele fluviale ?

39. În ce se măsoară viteza de marş la navele maritime ?

40. Ce este deplasamentul navei ?

41. Ce este suprastructura ?

42. Ce este ruful ?

43. Ce se inscrie în certificatul de tonaj?

44.În ce se măsoară tonajul brut ?

45.În ce se măsoară tonajul net?

47.Ce este tonajul net ?

48. Unde se afla etrava ?

49. Unde se afla etamboul ?

50. Ce rol are selatura puntii ?

51. Ce se înţelege prin “apendici” ai corpului navei ?

52. Care sunt apendicii navei ?

53.Unde sunt amplasate chilele de ruliu ?

54.Cum se deschid usile metalice, întotdeauna ?

55.Ce sunt manevrele fixe ?

56.Ce sunt manevrele mobile ?

57.Ce este greementul navei ?

58.Unde sunt amplasate varangele ?

59.Unde sunt amplasati stringherii ?

60.Unde sunt amplasate coastele ?

61.Unde sunt amplasate carlingile ?

62.Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

63. Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

64. Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul transversal de osatură,

65.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

66.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

67. Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul transversal de osatură, pe

69.Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul longitudinal de osatură,

70.Care sunt grinzile de direcţie principală, la sistemul longitudinal de osatură,

71.Care sunt grinzile de încrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

72.Care sunt grinzile de incrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

73.Care sunt grinzile de incrucişare, la sistemul longitudinal de osatură, pe

74.Unde se afla gurna ?

76.Ce rol are cârma , la o nava ?