Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

CURRICULUM
Anul II
Nivelul 3 avansat
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Calificarea: TEHNICIAN CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR
AGRO- ALIMENTARE

2005
Autori:

Maria MOISIU - profesor. dr. Grup Şcolar Agricol Palas Constanţa

Maria Luminiţa NICHITA – Coordonator - inginer, profesor grad didactic I,
Grupul Şcolar "Elena Doamna", Galaţi
Claudia PREOTU - Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară
"Ilie Murgulescu", Craiova
Andra ŞANDRU - profesor grad didactic I, Grup Şcolar Vasile Pârvan” Constanţa
Camelia VIERIU - Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar "Elena Doamna",
Galaţi

Consultanţă:

Catinca SCRIOŞTEANU – expert CNDIPT

Violeta TEODOR – expert local
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul II (sem III)

Domeniul de pregătire: Industria alimentară

Calificarea: Tehnician controlul calităţii produselor agroalimentare
Aria curriculară Tehnologii

Modulul I: Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului

Total ore / an: 60
din care: pregătire practică 60

Modulul II: Managementul proiectelor

Total ore / an: 120
din care: pregătire practică 80

Modulul III :Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control în

procesele tehnologice din industria alimentară
Total ore / an: 90
din care: pregătire practică 60

Total ore = 270 ore

Stagii de pregătire practică

30 ore/săpt. x 5 săptamâni/an = 150 ore

TOTAL GENERAL 420 ore/an

3
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

În conformitate cu Programul Naţional de Dezvoltare, cu prognozele din PRAI-

urile şi PLAI-urile regionale, industria alimentară reprezintă o prioritate naţională, avându-se
în vedere printre altele:
 intensificarea şi eficientizarea controlului calităţii şi salubrităţii produselor
alimentare, în vederea protecţiei stării de sănătate a populaţiei;
 stimularea diversificării sortimentelor de produse alimentare, în concordanţă cu
cerinţele consumatorilor;
 susţinerea retehnologizării şi modernizării capacităţilor private şi sprijinirea
realizării de noi capacităţi de către întreprinzătorii privaţi din ţară şi, în mod deosebit
atragerea investitorilor străini, care să asigure realizarea de produse alimentare competitive;
 asigurarea stării de sănătate a consumatorilor prin aplicarea unui sistem de
control al calităţii eficient, în conformitate cu standardele UE.
 conştientizarea populaţiei şi educarea acesteia în scopul adoptării unei
alimentaţii sănătoase
Calificarea Tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare vine în
sprijinul celor prezentate mai sus ca o necesitate a pregătirii tinerilor care vor să se integreze
pe piaţa muncii în domeniul industriei alimentare.
Această calificare permite absolvenţilor să desfăşoare activităţi complexe, care
implică planificarea, monitorizarea şi înregistrarea datelor în vederea asigurării calităţii
produselor alimentare.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ
CALIFICAREA
„TEHNICIAN CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR AGRO- ALIMENTARE”
NIVELUL 3 AVANSAT

Tehnician controlul calităţii produselor agro- alimentare

Tehnician în Orice absolvent

industria Tehnician analize de nivel 3 ruta lungă
alimentară produse alimentare sau ruta scurtă

4
 Terminarea cu succes a calificării de la nivelul trei avansat va permite continuarea
pregătirii cu programul de nivelul patru, deschiderea propriei afaceri sau angajarea ca:
Tehnician controlul calităţii produselor agro- alimentare.
Pentru dobândirea abilităţilor necesare calificării Tehnician controlul calităţii
produselor agro- alimentare este necesară formarea competenţelor:
Abilităţi cheie:
1. Comunicare profesională în limba modernă
2. Comunicare profesională
3. Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului
4. Managementul proiectelor
5. Managementul calităţii
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
6. Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control în procesele tehnologice din
industria alimentară
7. Certificarea calităţii produselor
8. Determinarea calităţii apei folosite în industria alimentară
9. Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria extractivă
10. Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria alimentară fermentativă
11. Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria cărnii şi a peştelui
12. Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria laptelui
13. Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria conservelor din legume şi fructe
Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite din
industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase.
Aceste competenţe vor fi dobândite pe parcursul a trei semestre.
Cadrele didactice de specialitate care predau la această formă de învăţământ vor avea
în vedere ca la fiecare activitate de pregătire practică să facă o prezentare cât se poate de
detaliată a conţinuturilor teoretice. Acest lucru este necesar pentru reactualizarea cunoştinţelor
în cazul elevilor care au absolvit nivelul 3 de pregătire în domeniul Industriei alimentare, sau
pentru punerea în temă a acelora care au absolvit alte domenii de pregătire.
5
 MODULUL I: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI UTILIZAREA
CALCULATORULUI

I. Locul modulului în planul de învăţământ

Modulul Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului se studiază în anul II-
şcoală postliceală, nivelul 3 avansat într-un număr de 60 de ore.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă 3:
Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului
3.1 Utilizează mijloace moderne de comunicare ( Internet, poşta electronică);

3.2 Proiectează sisteme informatice folosind soft-uri specializate (Access, Visual FoxPro);

3.3 Realizează prezentări de informaţii din domeniul de activitate, în format multimedia;

3.4 Elaborează o pagină web pentru o IMM.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţă 3: Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1. Utilizează mijloace  Noţiuni de bază pentru documentare şi comunicare:
moderne de -reţea de calculatoare, topologii de reţea, reţeaua Internet,
comunicare(Internet , browserul, Internet Explorer, cont personal, adresă
poşta electronică) personală, domeniu Internet, serviciul de documentare şi
informare, www, serviciul de comunicare-chat,serviciul de
transfer FPT.
 Surse de date pentru documentare şi comunicare
-baze de date, bănci de date,
-modalităţi de obţinere
.prezentare şi transmitere a datelor
-motoare de căutare, portalul
 Comunicare în timp real
-sistem conversaţional în timp real
Internet Relay Chat, interfaţa mIRC
-conectarea la un server de discuţii
-canalul de discuţii
 Instrumente de administrare a unei agende, calendar
personal, liste de sarcini
-programul Outlook Expres, lansare în execuţie, configurare,
serviciul e-mail-Check Mail, agenda de adrese Address,
gestionarea mesajelor, căutarea prin criterii –Search,
-descărcarea fişierelor ataşate-Attachament
-administrarea cutiilor poştale: Inbox, Sent, Draft, Trash

6
2. Proiectează sisteme  Tipuri de date care intervin în procesul de prelucrare a
informatice folosind soft- informaţiei
uri specializate (Access, -numeric, şir de caractere, logic, dată calendaristică, memo.
Visual FoxPro)  Structuri de date care intervin în procesul de prelucrare a
informaţiei:
-tabloul de memorie, înregistrarea
-fişierul de date, baza de date
 Operatori care intervin în procesul de prelucrare a
informaţiei
-matematici, relaţionali, de concatenare, logici, operatorii
algebrei relaţionale: Select, Project,Join.
 Organizare de date: definirea bazei de date relaţionale,
crearea şi corelare a tabelelor, codificarea câmpurilor,
condiţia de integritate referenţială
 Prelucrare date: introducerea datelor; proiectare a
formularelor
 Instrumente de operare:
-căutare în baza de date
-sortare şi filtrare a înregistrărilor după criterii date
-prelucrări statistice
 Rapoarte folosind un Sistem de Gestiune a Bazelor de
Date:
- definire a interogărilor, codul SQL, crearea a
interogărilor, proiectare a rapoartelor

3. Realizează prezentări  Tehnici specifice soft-uri multimedia

de informaţii din - hipertext,hipermedia, hiperlegătură, protocolul http,
domeniul de activitate, în analiza, proiectarea , programarea prezentării multimedia a
format multimedia informaţiei, producţia, testarea şi documentarea, distribuţia
produsului multimedia
 Tehnici de prezentare multimedia a unui produs sau IMM
-folosirea tehnicilor de animaţie, tranziţie, comentarii
verbale, butoane pentru acţiuni, inserarea clipurilor video şi
audio, hiperlegăturile
 Aplicaţii multimedia în Microsoft PowerPoint:
-interfaţa PowerPoint, moduri de vizualizare,inserare de
imagini şi diagrame (memoria clipboard, protocolul OLE),
adăugarea efectelor de animaţie, tranziţie şi a efectului de
temporizare, folosirea hiperlegăturilor
 Distribuţia prezentării multimedia
-inscripţionarea prezentării pe un CD cu un CD-writer
-folosirea serviciului World Wide Web
-browser-ul Internet Explorer

4. Elaborează o pagină  Comenzile din codul HTML pentru realizarea unei pagini
Web pentru o IMM Web:
-comenzi pentru corp de literă, mărime, stil, culoare,
obţinerea culorii, inserarea imaginilor, modificarea
proprietăţilor imaginii,poziţionare, încadrare în text,
formatare a unui fundal sau a unei teme.
7
  Modalităţi de realizarea a unei hiperlegături
-realizarea unei legături pe un text, pe o imagine, mapare a
unei imagini, salvarea mai multor documente ca pabini web,
viteza de încărcare, claritatea informaţiilor
 Pagină web pentru o organizaţie din domeniul de
activitate
-utilizare a cadrelor în documente HTML, inserare a
imaginilor, a elementelor multimedia, elemente de conţinut,
text, liste, tabele, sunete, casete de dialog, casete combinate,
browser-ul Internet Explorer
 Etapele găzduirii unui website:
-cumpărarea domeniului
-alegere a furnizorului de servicii Internet
-cunoaştere a posibilităţilor de încărcare a datelor pe un
server web(FTP; http);
-cunoaştere a elementelor de securizare a informaţiei

III. Sugestii metodologice

1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin laborator tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu
numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore
din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului,
care de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice:

Nr Nr. de ore alocat

Tema
crt Pregătire practică
I. Mijloace moderne de comunicare 13

1. Noţiuni de bază pentru documentare şi comunicare: 3

-reţea de calculatoare, topologii de reţea, reţeaua
Internet, browserul, Internet Explorer, cont personal,
adresă personală, domeniu Internet, serviciul de
documentare şi informare, www, serviciul de
comunicare-chat,serviciul de transfer FPT.

2. Surse de date pentru documentare şi comunicare 3

-baze de date, bănci de date,
-modalităţi de obţinere prezentare şi transmitere a
datelor
-motoare de căutare, portalul

8
3. Comunicare în timp real 4
-sistem conversaţional în timp real
Internet Relay Chat, interfaţa mIRC
-conectarea la un server de discuţii
-canalul de discuţii

4. Instrumente de administrare a unei agende, calendar 3

personal, liste de sarcini
-programul Outlook Expres, lansare în execuţie,
configurare, serviciul e-mail-Check Mail, agenda de
adrese Address, gestionarea mesajelor, căutarea prin
criterii –Search,
-descărcarea fişierelor ataşate-Attachament
-administrarea cutiilor poştale: Inbox, Sent, Draft,
Trash
II. Utilizarea soft-urilor specializate in vederea proiectării 20
sistemelor informatice
5. Tipuri de date care intervin în procesul de prelucrare a 4
informaţiei
-numeric, şir de caractere, logic, dată calendaristică, memo.
6. Structuri de date care intervin în procesul de prelucrare a 2
informaţiei:
-tabloul de memorie, înregistrarea
-fişierul de date, baza de date

7. Operatori care intervin în procesul de prelucrare a 2

informaţiei
-matematici, relaţionali, de concatenare, logici,
operatorii algebrei relaţionale: Select, Project,Join.

8. Organizare de date: definirea bazei de date relaţionale, 2

crearea şi corelare a tabelelor, codificarea câmpurilor,
condiţia de integritate referenţială

9. Prelucrare date: introducerea datelor; proiectare a 3

formularelor
10. Instrumente de operare: 4
-căutare în baza de date
-sortare şi filtrare a înregistrărilor după criterii date
-prelucrări statistice
11. Rapoarte folosind un Sistem de Gestiune a Bazelor de Date: 3
- definire a interogărilor, codul SQL, crearea a
interogărilor, proiectare a rapoartelor
III. Prezentarea informaţiilor din domeniul de activitate în 15
format multimedia

9
12. Tehnici specifice soft-uri multimedia 3
- hipertext,hipermedia, hiperlegătură, protocolul http,
analiza, proiectarea , programarea prezentării
multimedia a informaţiei, producţia, testarea şi
documentarea, distribuţia produsului multimedia

13. Tehnici de prezentare multimedia a unui produs sau IMM 3

-folosirea tehnicilor de animaţie, tranziţie, comentarii
verbale, butoane pentru acţiuni, inserarea clipurilor video şi
audio, hiperlegăturile
14. Aplicaţii multimedia în Microsoft PowerPoint: 6
-interfaţa PowerPoint, moduri de vizualizare,inserare de
imagini şi diagrame (memoria clipboard, protocolul OLE),
adăugarea efectelor de animaţie, tranziţie şi a efectului de
temporizare, folosirea hiperlegăturilor
15. Distribuţia prezentării multimedia 3
-inscripţionarea prezentării pe un CD cu un CD-writer
-folosirea serviciului World Wide Web
-browser-ul Internet Explorer
IV. Crearea paginilor Web 12
16. Limbajul HTML 4
Forma generală a unui document HTML
Elemente la nivel de text:
-comenzi pentru corp de literă, mărime, stil, culoare,
obţinerea culorii, inserarea imaginilor, modificarea
proprietăţilor imaginii,poziţionare, încadrare în text,
formatare a unui fundal sau a unei teme.
17. Modalităţi de realizarea a unei hiperlegături 2
-realizarea unei legături pe un text, pe o imagine,
mapare a unei imagini, salvarea mai multor documente ca
pabini web, viteza de încărcare, claritatea informaţiilor
18. Pagină web pentru o organizaţie din domeniul de activitate 4
-utilizare a cadrelor în documente HTML, inserare a
imaginilor, a elementelor multimedia, elemente de conţinut,
text, liste, tabele, sunete, casete de dialog, casete
combinate, browser-ul Internet Explorer
19. Etapele găzduirii unui website: 2
-cumpărarea domeniului
-alegere a furnizorului de servicii Internet
-cunoaştere a posibilităţilor de încărcare a datelor pe un
server web(FTP; http);
-cunoaştere a elementelor de securizare a informaţiei

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară
şi de la agentul economic.

10
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/învăţare
Curriculum-ul şcolar pentru modulul Tehnologia informaţiei şi utilizarea
calculatorului se studiază în anul I într-un număr total de 60 ore reprezentând pregătire
practică. Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul trei avansat s-a făcut după un
model nou centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională,
respectiv unitatea de competenţă Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului
cuantificată cu 1 credit. Unitatea de competenţă are în structura sa nivelul, valoarea creditului,
competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare.
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a
absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior.
De aceea abilitatea cheie Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului trebuie
formată şi aprofundată fiind importantă pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi
mobilităţii pe piaţa muncii.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II şcoală postliceală, procesul de predare
învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice
specializate cerute la nivelul trei avansat şi de calificarea Tehnician controlul calităţii
produselor agro-alimentare.
Folosirea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmăresc dezvoltarea inteligenţei
(problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) şi
dezvoltarea creativităţii (sinectica şi asaltul de idei);
- metode clasice cu valenţe participative (observaţia ştiinţifică, experimentul ştiinţific,
conversaţia euristică, exerciţiul problematizat, expunerea problematizată, demonstraţia
ştiinţifică şi studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizată, dezbaterea de probleme,
lucrări problematizate, teste pe obiective, probe şi teste, expuneri proprii, lucrări de cercetare,
lucrări de creaţie, controlul reciproc şi autoevaluarea) asigură eficientizarea procesului de
predare-învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor.
Procesul de predare/învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a
competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi
tehnice specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a
elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze
11
atenţia elevilor şi să la permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua
anumite decizii în ceea ce priveşte procesul de învăţare.
De aceea prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate trebuie să fie
focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea Tehnician
controlul calităţii produselor agro-alimentare. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o
proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea unor metode şi mijloace de
învăţământ care să corespundă stilurilor de învăţare specifice nivelului trei avansat, care să
ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra
lucrurilor nou învăţate şi care să dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare/învăţare profesorul trebuie să-şi proiecteze
din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de
evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, selectarea de software educaţional cu
aplicaţii drill and practice, tutoriale, simulări, programe de tip problem-solving sau combinaţii
între acestea, materiale video interactive ce includ software creat pentru activitatea de
training, prezentări de materiale şi programe informative, scenarii de tip problem-solving,
tutoriale interactive, echipamentelor necesare a spaţiului de lucru . Numai astfel, prin
asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de
competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie definite.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită
de semnificaţie în cadrul evaluării.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa
unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.
Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi
chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului profesorul colectează probe prin
care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată evaluatorul
analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea care înseamnă punerea de întrebări
elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise reprezintă un mijloc important de stabilire
a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor,
fenomenelor, lucrărilor de către elev.
12
 Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematică a
elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosită, întrucât elevii îşi pot exprima opinii proprii,
îşi pot susţine şi motiva propunerile.
Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi
profesorii au nevoie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării, să
realizeze activităţi care să demonstreze competenţe legate de cultura digitală.
Sigur că şi evaluarea sumativă are importanţa ei deloc de neglijat. Ea asigură dovezi
pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale, despre realizările unui elev în ceea ce
priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de
Pregătire Profesională.
Evaluarea implică mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai
recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când
s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită
elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională, pentru unitatea de
competenţă definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să
formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
-observarea proceselor de evoluţie a elevilor
-evaluarea produselor finale
-autoevaluarea de către elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de
competenţe şi probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională şi de
condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire
profesională pentru calificarea Tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare.

13
 MODULUL II: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.

Modulul Managementul proiectelor se studiază pe parcursul anului II de învăţământ

postliceal, în vederea asigurării pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă 4: Managementul proiectelor

4.1 Identifică mediul de proiect.

4.2 Planifică proiectul.

4.3 Implementează proiectul.

4.4 Monitorizează proiectul.

4.5 Utilizează software specializat în managementul proiectelor

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţă 4: Managementul proiectelor

Competenţa Conţinuturi
1. Identifică  Noţiunea de proiect. Caracteristicile unui proiect. Ciclul de viaţă al
mediul de proiect proiectelor.
 Tipuri de proiecte. Proiecte multiple.
 Fazele unui proiect. Aspecte generale.
 Managementul unui proiect. Metodologii de management de
proiect (Prince 2, TenStep, Six Sigma). Prezentare comparativă.
 Evaluarea proiectelor. Aspecte generale. Reducerea duratei şi
costurilor proiectelor.
 Calitatea în managementul proiectelor.
2. Planifică  Obiective şi nonobiective ale proiectelor.
proiectul  Pachete de activităţi.
- Tipuri de activităţi specifice proiectelor: studii de piaţă; analize
SWOT, PERT, prognoze, comparaţii cu alte proiecte; alegere
clienţi / furnizori; întocmirea contractelor cu furnizori, clienţi,
creditori; achiziţii de produse/servicii; traning clienţi,
formare/angajare/ selecţie personal etc.
- Identificarea pachetelor de activităţi pentru diferite tipuri de
proiecte.
- Tipuri de dependenţe între activităţi. Stabilirea dependenţelor
dintre activităţile din proiect.
 Echipa de proiect
- Echipa de proiect şi trăsăturile sale specifice.
- Ciclul de viaţă al echipei de proiect.
- Formarea echipei.
- Roluri în echipă (managerul de proiect, manager financiar,
14
 economişti, contabili, ingineri, specialişti experţi, analişti,
programatori, manager achiziţii, director etc.) Abilităţi şi
responsabilităţi.
- Recrutarea, formarea, evaluarea şi motivarea personalului din
echipă.
- Comunicarea în cadrul proiectului. Modele de comunicare în
proiecte. Desfăşurarea procesului de comunicare. Tipuri de
comunicare. Stiluri de comunicare mangerială. Bariere de
comunicare. Structuri de comunicare în proiect.
 Planificarea resurselor
- Tipuri de resurse.
- Alocarea resurselor pe pachete de activităţi. Tipuri de alocare: în
serie, în paralel.
 Reprezentarea planului de proiect
- Procedee de reprezentare a proiectelor (reţele, diagrame Gantt).
- Documente specifice planificării proiectelor: justificarea
economică a proiectului, analize de estimare a rezultatelor,
prognoze; documentele de iniţiere a proiectului; echipa de
conducere a proiect / bordul de proiect, roluri în proiect
(organigrama proiectului), structuri de comunicare în proiect;
structura detaliată orientată pe activităţi (WBS), specificaţia
pachetelor de lucru; planul de proiect; lista de produse,
contracte cu furnizorii etc.
- Instrumente software de reprezentare a proiectelor (Microsoft
Project).
3. Implementează  Lansarea proiectului. Documentelor specifice. Conţinut şi
proiectul dependenţe.
 Managementul etapelor.
-Definirea etapelor. Activităţi, produse.
-Controlul progresului (timp, cost, calitate, produs, necesitatea
schimbării). Verificare, planificare, replanificare.
-Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă,
raport de progres, registru de probleme, recomandări de
acţiune.
 Controlul resurselor – timp şi buget alocat.
-Controlul timpului: măsurarea activităţilor, comparare şi
raportare cu planul de proiect.
-Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viaţă a
proiectului, costuri actuale şi cele prevăzute în planul de
proiect, analiza variaţiilor
 Managementul configuraţiei
- Componentele configuraţiei / produsului final.
- Criterii/cerinţe de calitate a configuraţiei / produsului final.
- Controlul / verificarea configuraţiei /produsului final.
- Documente specifice: planul de management al configuraţiei,
planul de calitate, raportarea schimbărilor / problemelor
configuraţiei / produsului final.

15
 4. Monitorizează  Managementul riscurilor.
proiectul - Tipuri de risc: de bussines, de proiect.
- Surse de risc (asociate cu costurile, planificarea calendaristică,
execuţie, furnizori, tehnologie etc.).
- Analiza riscurilor: identificarea, aprecierea riscului, răspunsuri
la risc (acţiuni de prevenire şi reducere /transferare).
- Documente specifice: registru de riscuri, planul de management
al riscurilor.
 Gestionarea schimbărilor.
- Necesitatea schimbării.
- Analiza schimbării (impact, risc, cost, avantaje/ dezavantaje).
- Documente specifice: cerere de schimbare, registru de
schimbări.
 Controlul resurselor
- Histograma încărcării resurselor.
- Nivelarea încărcării resurselor.
 Evaluarea proiectului
- Elemente de evaluare şi reevaluare a activităţilor şi costurilor:
compararea şi interpretarea estimărilor, prognozelor şi
beneficiilor obţinute.
- Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor. Plan de
evaluare a proiectelor. Standarde/metrici în vigoare.
5. Utilizează  Pachete software pentru management de proiect.
software -Aplicaţii de calcul tabelar, simbolic şi statistic; noţiuni de
specializat în analiză şi realizare: de grafice, diagrame, histograme, boxplot-
managementul uri. (Ex. Ms. Visio, Ms. Excel, StarPlus, PHStat2).
proiectelor. -Aplicaţii specializate pe management de proiect/ planificare/
raportare: Microsoft Project, Primavera. Prezentare
comparativă. Componente client / server.
 Facilităţi oferite de aplicaţiile specializate
în management de proiect.
-Definirea calendarelor şi a programului de lucru.
-Declararea datei de începere a proiectului.
-Planificarea activităţilor:definirea activităţilor, durata
activităţilor, precedenţele, constrângerile dintre activităţi.
-Gruparea pe faze.
-Analiza. Exportarea datelor (în Excel, Visio, XML). Simularea
execuţiei. Analiza execuţiei.
 Managementul resurselor
-Definirea resurselor
-Alocarea resurselor pe activităţi.
-Analiza utilizării resurselor. Nivelarea resurselor

III. Sugestii metodologice

Modulul Managementul proiectelor are în cadrul curriculum-ului, în calificările din

domeniile tehnice, o poziţie distinctă. Orele sunt repartizate în modul următor: 40 ore instruire
teoretică şi 80 de ore pregătire practică.

16
 Parcurgerea conţinuturilor modulului Managementul proiectelor şi adecvarea
strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale
aferente, în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le
permită integrarea pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor
sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă
parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi
adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei
permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

17
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
 Diferenţierea răspunsului, prin:
- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin:
 lucrări individuale – studii de caz/analize
 1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii
de activitate cunoscute de către cursanţi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al
proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator.
 schiţa de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară, (va
conţine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, analiza SWOT, scopul,
grupul ţintă, obiectivele, documentele specifice).
 1 lucrare prin care să se identifice resursele necesare realizării proiectului.
 un eseu prin care se identifică echipa de proiect şi planul de comunicare.
 O lucrare prin care se reprezintă planul de proiect care va conţine: structura
detaliată pe activităţile identificare, duratele, dependinţele dintre activităţi, constrângerile,
alocarea resurselor.
 O lucrare prin care se identifică şi se analizează (eliminare/diminuare) posibilele
riscuri din proiectul realizat.
 O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect.
 Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată.
 proiect propriu sau în echipă
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara
celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Cursanţii
trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor
de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe
orale), iar la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii
competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă, alături de
rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură
generală. Dobândirea competenţelor pentru nivelul trei avansat de calificare se va certifica pe
baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.

18
 La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care
cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de
către cursant, dar numai în limitele orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşurare a
evaluării poate fi modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanţi a
competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către cursanţi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile
de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi
centrat pe cursant, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanţi a competenţelor
vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se
utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea unor lucrări de laborator
 realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,

observarea independentă, analiză), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea)
poate conduce la dobândirea de către cursanţi a competenţelor specifice calificării.

19
 MODULUL III: STABILIREA ŞI VERIFICAREA PUNCTELOR
CRITICE DE CONTROL ÎN PROCESELE TEHNOLOGICE DIN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Locul modulului în planul de învăţământ

Modulul Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control în procesele

tehnologice din industria alimentară este integrat în pregătirea tehnică de specialitate,
pentru calificarea Tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare.
Acest modul se va parcurge în anul al II-lea.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă 6 Stabilirea şi verificarea punctelor

critice de control în procesele tehnologice din industria alimentară

6.1 Prezintă principiile aplicării H.A.C.C.P

6.2 Analizează şi stabileşte punctele critice de control în industria prelucrării laptelui
6.3 Analizează şi stabileşte punctele critice de control în industria prelucrării cărnii şi peştelui
6.4 Analizează şi stabileşte punctele critice de control pentru produsele alimentare refrigerate
6.5 Analizează şi stabileşte punctele critice de control la fabricarea ciocolatei
6.6 Analizează şi stabileşte punctele critice de control la fabricarea conservelor cu aciditate
scăzută
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de competenţă 6 Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control în
procesele tehnologice din industria alimentară
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Metoda “Analiza riscurilor. Puncte critice de control”
(HACCP)
- definirea metodei
 Terminologia utilizată în metoda “Analiza riscurilor.
6.1 Prezintă principiile Puncte critice de control”
aplicării HACCP - dicţionar de termeni HACCP
 Principiile HACCP
- cele 7 principii ale analizei HACCP
 Etapele studiului HACCP
- cele14 etape ale studiului HACCP

20
6.2 Analizează şi
stabileşte punctele critice
de control în industria
prelucrării laptelui
6.3 Analizează şi
stabileşte punctele critice
de control în industria
prelucrării cărnii şi
peştelui
6.4 Analizează şi
stabileşte punctele critice
de control pentru
produsele alimentare
refrigerate
 Scheme tehnologice de obţinere a produselor din lapte:
- schema tehnologică de obţinere a laptelui de consum
- schema tehnologică de obţinere a laptelui praf
- schema tehnologică de obţinere a smântânii dulci (frişcă)
 Riscuri pentru operaţiile din cadrul schemelor
tehnologice de obţinere a produselor din lapte
- elemente de natură microbiologică, chimică şi fizică care pot
afecta sănătatea consumatorului, care intervin în cadrul
fiecărei operaţii tehnologice
 Puncte de control (CP) şi punctele critice de control
(CCP) în industria prelucrării laptelui
- stabilirea C.P. şi a C.C.P conform etapelor studiului
H.A.C.C.P
 Măsuri de prevenire a riscurilor în industria
prelucrării laptelui
- elaborarea măsurilor în concordanţă cu riscul depistat, în
colective de lucru
- aplicarea măsurilor conform atribuţiilor din fişa postului.
 Coduri de bune practici de lucru (GMP) în industria
cărnii şi a peştelui.
- coduri de bune practici referitoare la: personal, utilaje,
manipularea produselor.
 Diagrame de flux
- diagrame de flux pentru: sacrificarea bovinelor, ovinelor,
porcinelor, păsărilor; tranşarea; prepararea peştelui proaspăt şi
congelat.
 Riscuri pentru operaţiile din cadrul schemelor
tehnologice din industria prelucrării cărnii şi peştelui
- riscuri: microbiologice, fizice şi chimice.
 Puncte critice de control în industria prelucrării cărnii
şi peştelui
- stabilirea C.C.P conform etapelor studiului HACCP
 Măsuri de prevenire a riscurilor în industria
prelucrării cărnii şi peştelui
- elaborarea măsurilor în concordanţă cu riscul depistat, în
colective de lucru
- aplicarea măsurilor conform atribuţiilor din fişa postului.
 Microorganisme prezente în alimentele refrigerate
- microorganisme: Bacillus cereus, Clostridium botulinum,
Aeromonas hydrophila, Listeria monocytogenes, Yersinia
enterocolitica
 Schema tehnologică generală de obţinere a produselor
refrigerate
 Puncte de control (CP) şi punctele critice de control
21
 (CCP) pentru produsele alimentare refrigerate
- stabilirea C.P şi a C.C.P conform etapelor studiului HACCP
 Măsuri de prevenire a riscurilor pentru produsele
alimentare refrigerate
- elaborarea măsurilor în concordanţă cu riscul depistat, în
colective de lucru
- aplicarea măsurilor conform atribuţiilor din fişa postului

 Schema tehnologică de fabricare a ciocolatei

6.5 Analizează şi
stabileşte punctele critice
de control la fabricarea
ciocolatei
 Riscuri pentru materiile prime şi operaţiile din cadrul
schemei tehnologice de fabricare a ciocolatei
- riscuri microbiologice, fizice, chimice
 Puncte critice de control la fabricarea ciocolatei
- stabilirea C.C.P. conform etapelor studiului HACCP
 Măsuri de prevenire a riscurilor la fabricarea
ciocolatei
- elaborarea măsurilor in concordanţă cu riscul depistat, in
colective de lucru
- aplicarea măsurilor conform atribuţiilor din fişa postului.

6.6 Analizează si  Efectul microorganismelor Clostridium botulinum

stabileşte punctele critice
de control la fabricarea
conservelor cu aciditate
scăzută
asupra consumatorilor
- efect: apariţia botulismului
 Puncte critice de control în cazul fabricării conservelor
cu aciditate scăzută,
- stabilirea C.C.P conform etapelor studiului HACCP
 Măsuri de prevenire a riscurilor la fabricarea
conservelor cu aciditate scăzută
- elaborarea măsurilor în concordanţă cu riscul depistat, în
colective de lucru
- aplicarea măsurilor conform atribuţiilor din fişa postului.

III Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la

proiectarea unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea
activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de
capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
22
 La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
În curriculum trebuie să se regăsească conţinuturi care să conducă la formarea tuturor
competenţelor prevăzute în standard. În acest scop, criteriile de performanţă devin titluri de
conţinut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin laborator tehnologic şi instruire teoretică.
Se vor folosi metode de predare sub formă de: studiu de caz, jocul de rol, rezolvări de
probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului I, Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control
în procesele tehnologice din industria alimentară sunt alocate un număr de 90 ore care sunt
repartizate astfel: instruire teoretică 30 ore şi pregătire practică 60 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Tema Număr de ore alocate
Teorie Pregătire
practică
 Metoda “Analiza riscurilor. Puncte critice de control” 5 6
(HACCP)
 Terminologia utilizată în metoda “Analiza riscurilor.
Puncte critice de control”
 Principiile HACCP
 Etapele studiului HACCP
 Scheme tehnologice de obţinere a produselor din lapte 5 12
 Analiza riscurilor pentru operaţiile din cadrul schemelor
tehnologice
23
 Puncte de control (CP) şi punctele critice de control (CCP)
în industria prelucrării laptelui
 Măsuri de prevenire a riscurilor în industria prelucrării
laptelui
 Coduri de bune practici de lucru (GMP) în industria 5 12
cărnii şi a peştelui.
 Diagrame de flux
 Riscurile pentru operaţiile din cadrul schemelor
tehnologice
 Puncte critice de control în industria prelucrării cărnii şi
peştelui
 Măsuri de prevenire a riscurilor în industria prelucrării
cărnii şi peştelui
 Microorganisme prezente în alimentele refrigerate 5 12
 Schema tehnologică generală de obţinere a produselor
refrigerate
 Puncte de control (CP) şi punctele critice de control (CCP)
pentru produsele alimentare refrigerate
 Măsuri de prevenire a riscurilor pentru produsele
alimentare refrigerate
 Schema tehnologică de fabricare a ciocolatei 5 6
 Riscurile pentru materiile prime şi operaţiile tehnologice
 Puncte critice de control la fabricarea ciocolatei
 Măsuri de prevenire a riscurilor la fabricarea ciocolatei
 Efectul microorganismelor Clostridium botulinum asupra 5 12
consumatorilor
 Puncte critice de control în cazul fabricării conservelor cu
aciditate scăzută,
 Măsuri de prevenire a riscurilor la fabricarea conservelor
cu aciditate scăzută
TOTAL: 30 60
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de calificarea Tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare.
Aceasta se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ necesare unei pregătiri
performante în domeniu .
24
 Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Pentru aplicarea curriculumului
procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi
competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea Tehnician controlul calităţii
produselor agro-alimentare.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul formării
competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama de conţinuturi şi nu în ultimul rând,
de stilurile de învăţare ale elevilor (vizual, auditiv sau practic).
Metode ca: studiul de caz, învăţarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul,
demonstraţia au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor, formează abilităţi practice. Aceste metode
pot fi adaptate şi utilizate şi pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi cele
tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de
evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi
metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, portofoliul, proiectul
elevului.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire
a competenţelor. Evaluarea formativă, continuă este inerentă demersului pedagogic curent în
orele de specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de
achiziţionare a cunoştinţelor şi a competenţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă
remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.
Instrumentele de evaluare finală trebuie corelate cu criteriile de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul.

25
 Instrucţiuni de evaluare pentru profesor:
1. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile
elevului, comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine
întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa
cu discernământ.
3. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului,
comparând modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu
răspunsuri corecte) sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes
fiecare sarcină.
4. Evaluarea orală poate fi utilizata împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi
probe suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând
la lucrarea elevului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din
tabelul de corelare evaluate prin probele de evaluare din Standardul de Pregătire
Profesională.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv.
Acestea trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul
are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (fişa de observare), deşi locul
de desfăşurare a evaluării poate fi modificat.
Fiecare activitate beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
In proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de lucru, fişe de documentare,
precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare se administrează elevilor
în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3 - 4 elevi, sau individual) şi în funcţie de resursele
materiale existente.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să
îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt observarea, problematizarea, demonstrarea, studiul
de caz şi în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
26
 Fişele de lucru se concep pentru fixarea cunoştinţelor teoretice şi a celor de instruire
practică, obţinute prin îmbinarea metodelor expozitive cu cele prin descoperire, şi pentru
realizarea activităţii practice ,prin precizarea clară a sarcinilor de lucru.
Se recomandă ca pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de
performanţă, să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare
a activităţilor pentru fiecare elev. Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei
perioade mai mari de timp (lună, semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau
în momentul desfăşurării activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau
specializate.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observare,
fişe de evaluare, autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi
Exemple:
Test de evaluare cu itemi - Instruire teoretică:
TEMA: Principiile aplicării HACCP
1. Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere duală
Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F pentru
răspuns fals:
a. Monitorizarea reprezintă testarea sau verificarea organizată a punctelor critice de
control şi a limitelor critice.
b. O limită critică este definită ca un proces de care depinde siguranţa pentru consum
aprodusului finit.
1.2 De asociere
Realizaţi corespondenţa între cifrele din coloana A, care reprezintă categorii de risc
întâlnite în industria alimentară şi literele din coloana B, în care sunt enumerate riscuri
asociate produselor alimentare.
A. Categorii de risc B. Riscuri asociate
1.Riscuri microbiologice a. Fenoli policloruraţi
2. Riscuri chimice b. Pietre
3. Riscuri fizice c. Oase
d. Salmonella
e. Aditivi alimentari

1.3 Cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare.
27
Determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile identificate,
reprezintă:
a. principiul 1 ; b. principiul 5 ; c. principiul 2 .
2.Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt:
1 Dacă monitorizarea indică faptul că procesul a scăpat de sub control, trebuie să se
aplice, cât mai repede posibil ………………………………… .
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte:
Toleranţă : intervalul din jurul ………………………….. în care este permisă ……………….
……………………………………
2.3 Intrebări structurate
Ţinând cont de descrierea etapelor unui studiu HACCP, răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Ce activităţi implică acţiunile corective?
b. De cine vor depinde măsurile aplicate?
c. Ce măsuri corective, în ordine cronologică pot fi aplicate?
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Principiile HACCP: enumerare, descriere şi aplicare.
3.2 Eseu nestructurat: Identificarea riscurilor.

FIŞĂ DE OBSERVARE – Pregătire practică

Numele candidatului:
Clasa:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Timp de lucru:

Rezultat Feedback

Modulul I: Stabilirea şi verificarea punctelor critice de control în procesele tehnologice din

industria alimentară
28
Această evaluare se referă la:
Unitatea de competenţă tehnică generală :6. Stabilirea şi verificarea punctelor critice de
control în procesele tehnologice din industria alimentară
IV.Competenţa 6.5: Analizează şi stabileşte punctele critice de control la
fabricarea ciocolatei
Criterii de performanţă:
(a) Prezentarea schemei tehnologice de fabricare a ciocolatei
(b) Depistarea riscurilor pentru materiile prime şi operaţiile din cadrul schemei
tehnologice
(c) Stabilirea punctelor critice de control
(d) Elaborarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor

Condiţii de aplicabilitate :

Riscuri: microbiologice, fizice, chimice pentru materii prime şi operaţii

tehnologice
Stabilirea C.C.P. conform etapelor studiului H.A.C.C.P.
Elaborarea măsurilor: în colective de lucru se elaborează măsuri în concordanţă cu riscul
depistat
Aplicarea măsurilor: conform atribuţiilor din fişa postului

Instrucţiuni pentru candidat:

 Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

 Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
 Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele
şi materialele necesare rezolvării sarcinilor;
 Rezolvaţi toate cele 6 sarcini din fişa de observare.

Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr. Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

Crt. încă
1 Prezentarea schemei tehnologice de fabricare a

29
 ciocolatei
2 Depistarea riscurilor pentru materiile prime
3 Depistarea riscurilor pentru operaţiile din cadrul
schemei tehnologice
4 Stabilirea punctelor critice de control
5 Elaborarea măsurilor de prevenire a riscurilor
6 Aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor

Recomandări:
Numele şi prenumele evaluatorului:
Semnătura:

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare

dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au
fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.

30