Psihologie an I sem II

Metodologia cercetarii psihologice

TRUE/FALSE

1. Limitele biografiei sunt afectate de interventia autorilor pentru selectarea documentelor, combinarea si
interpretarea lor.

ANS: F PTS: 1

2. Limitele biografice nu sunt afectate de interventia autorilor pentru selectarea documentelor,

combinarea si interpretarea lor.

ANS: F PTS: 1

3. Culorile utilizate in metoda produselor activitatii nu au functie psihodiagnostica.

ANS: F PTS: 1

4. Scrierea nu materializeaza o trasatura sau ansamblu de trasaturi, ganduri sau sentimente.

ANS: F PTS: 1

5. Testul nu este o metoda standardizata datorita continutului testului, conditiilor de administrare,

modalitatilor de evaluare a raspunsurilor si modului de interpretare a rezultatelor.

ANS: F PTS: 1

6. Testele psihologice pot fi utilizate de catre oricine.

ANS: F PTS: 1

7. Protocolul unui studiu de caz nu contribuie la obtinerea unei fidelitati crescute a investigatiei.

ANS: F PTS: 1

8. Protocolul unui studiu de caz contribuie la obtinerea unei fidelitati crescute a investigatiei.

ANS: T PTS: 1

9. Moderatorul unui focus grup se afla intr-o pozitie de putere suprema.

ANS: F PTS: 1

10. Participantii la focus grup nu trebuie sa cunoasca tema ce se va pune in discutie.

ANS: F PTS: 1

11. Moderatorul unui focus grup trebuie sa-si impuna propriile pareri.

ANS: F PTS: 1
12. Matricea sociometrica cuprinde structura sociala-afectiva fiind constituita din relatii nepreferentiale
manifestate in cadrul grupurilor mici.

ANS: F PTS: 1

13. Testul sociometric consta dintr-un ansamblu de intrebari in care subiectului i se solicita optiunea cu
privire la situatia sociala si materiala a membrilor unui grup.

ANS: F PTS: 1

14. Conditiile aplicarii unui test sociometric nu impun crearea unui climat favorabil.

ANS: F PTS: 1

15. Metoda incidentului critic presupune culegerea de informatii despre situatii sau factori care au
determinat un salt pozitiv sau negativ in dezvoltarea unui individ sau organizatii.

ANS: T PTS: 1

16. Metoda incidentului critic presupune culegerea de informatii despre diferite persoane.

ANS: F PTS: 1

17. Un comportament poate fi considerat incident critic daca nu are limite bine definite.

ANS: F PTS: 1

18. Testul sociometric consta dintr-un ansamblu de intrebari in care subiectului i se solicita optiunea cu
privire la situatia sociala si materiala a membrilor unui grup.

ANS: F PTS: 1

19. Metoda incidentului critic presupune culegerea de informatii despre situatii sau factori care au
determinat un salt pozitiv sau negativ in dezvoltarea unui individ sau organizatii.

ANS: T PTS: 1

20. Metoda incidentului cristic presupune culegerea de informatii despre diferite persoane.

ANS: F PTS: 1

21. Un comportament poate fi considerat incident cristic daca nu are limite bine definite.

ANS: F PTS: 1

22. Moderatorul unui focus grup trebuie sa stanjeneasca libera exprimare a participantilor prin acord sau
dezacord referitor la cele exprimate.

ANS: F PTS: 1

23. Sociometria este folosita pentru masurarea relatiilor interindividuale la nivelul grupului.

ANS: T PTS: 1
MULTIPLE CHOICE

1.

Focus-grup este un tip de:

1. observatie dirijata
2. interviu stiintific
3. chestionar cu intrebari deschise
4. interviu de grup
5. observatie nedirijata

a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 2+3
ANS: C PTS: 1

2.
Printre dezavantajele unui focus – grup se numara:
1. metoda cantitativa
2. datele nu au relevanta statistica puternica
3. raspunsuri ce nu pot fi inregistrate
4. calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului
5. influenta efectelor de grup

a. 1+3
b. 2+4+5
c. 4+5
ANS: B PTS: 1

3.
Efectul polarizarii in focus – grup este datorat:
a. influentei moderatorului
b. presiunii grupului
c. cunostintelor stiintifice
ANS: B PTS: 1

4.
Etapele focus – grupului sunt:
1. formarea grupului de discutie
2. alegerea datei si a orei de desfasurare si alegerea locului de desfasurare
3. pregatirea conditiilor de desfasurare
4. desfasurarea propriu - zisa
 5. prelucrarea si analiza informatiilor

a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+5
c. 4+5
ANS: A PTS: 1

5.
Alegerea datei, orei si locului de desfasurare a focus – grup se:
1. face oricand este dispus moderatorul
2. planifica evitandu-se sarbatori religioase
3. planifica evitandu-se evenimente sportive
4. organizeaza in orice spatiu avut la dispozitie
5. organizeaza pentru ca participantii sa se simta cat mai confortabil

a. 4+5
b. 2+3+5
c. 1+2
ANS: B PTS: 1

6.
Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii in focus – grup:
1. nu este necesara deoarece se merge pe adaptare spontana
2. implica pregatirea ghidului de interviu
3. implica pregatirea chestionarelor ce urmeaza a fi completate de participanti
4. pregatirea altor instrumente in completarea chestionarelor
5. pregatirea aparaturii si echipamentului electronic ce urmeaza a fi utilizat pe
parcurs

a. 1+4
b. 2+3+4+5
c. 4+5
ANS: B PTS: 1

7.
Durata desfasurarii reuniunii intr-un focus – grup este de:
1. 15 minute
2. ½ ora
3. 1 ora
4. 2 ore
5. 3 ore

a. 3+4+5
 b. 1
c. 2
ANS: A PTS: 1

8.
Moderatorul in focus – grup:
1. trebuie sa aiba competente de comunicare
2. trebuie sa aiba competente de negociere
3. trebuie sa cunoasca domeniul metodologiilor calitative de cercetare
4. asista fara a deranja interlocutorii
5. nu necesita o pregatire suplimentara

a. 4+5
b. 1+2+3
c. 3+5
ANS: B PTS: 1

9.
Cate persoane pot fi supuse analizei prin testele individuale ?
a. una
b. cinci
c. oricate
ANS: A PTS: 1

10.
Care este numarul de examinatori necesari in testele individuale ?
a. unul
b. doi
c. trei
ANS: A PTS: 1

11.
Care este marele avantaj al testelor individuale ?
1. observarea directa a subiectului
2. observatia comportamentului subiectului
3. nu are avantaj

a. 3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B PTS: 1

12.
Testele individuale sunt folosite in:
 1. psihodiagnoza clinica
2. consiliere
3. psihologia organizationala

a. 1+2
b. 2+3
c. 2
ANS: A PTS: 1

13.
Instructajul testelor individuale este:
a. adaptabil
b. standardizat
c. nu este necesar
ANS: B PTS: 1

14.
Conditiile de desfasurare a testului de grup trebuie sa fie:
a. adaptabile
b. speciale
c. standardizate
ANS: C PTS: 1

15.
În cadrul testelor de grup examinatorul:
a. comunica timpul acordat pentru rezolvare
b. nu spune nimic
c. comunica doar momentul in care sunt rugati subiectii sa lase
instrumentele jos
ANS: A PTS: 1

16.
Testele de grup au avantajul:
a. pot fi examinati mai multi subiecti in acelasi timp
b. costul scazut
c. permite observarea comparativa a subiectilor
ANS: B PTS: 1

17.
Standardizarea – este caracteristica principala a testului care exprima:
1. proba e identica din punct de vedere al continutului
2. proba e identica din punct de vedere al formei de prezentare
3. proba e identica din punct de vedere al modului de aplicare
4. proba e identica din punct de vedere al modului de cotare
 a. 2+3+4
b. 1+2+3+4
c. 1+3+4
ANS: B PTS: 1

18.
Caracteristica importanta in urma careia indiferent de examinatorul prezent se obtin
aceleasi scoruri la aceeasi persoana este:
a. validitatea
b. fidelitatea
c. standardizarea
ANS: B PTS: 1

19.
Gradul in care un test masoara ceea ce si-a propus sa masoare reprezinta:
a. standardizarea
b. fidelitatea
c. validitatea de construct
ANS: C PTS: 1

20.
Modalitatea in care scorurile unui test sunt in acord cu unititatea masurata, reprezinta
a. standardizarea
b. fidelitatea
c. validitatea de construct
ANS: C PTS: 1

21.
În cazul in care pe baza unui test se poate preciza o performanta, reactie sau
comportament este vorba de:
a. fidelitatea
b. validitatea de construct
c. validitatea predictiva
ANS: C PTS: 1

22.
Eroarea in cazul unui test contribuie la:
a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat
b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul
c. scaderea preciziei testului
ANS: C PTS: 1

23.
Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in:
 1. orientarea alegerii unei cariere
2. selectia profesionala
3. autocunoasterea
4. diagnoza psihologica

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
ANS: A PTS: 1

24.
Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii:
1. diagnoza psihologica
2. dezvoltarea diferitelor cercetari
3. autocunoastere
4. selectie profesionala

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+4
ANS: A PTS: 1

25.
Testele psihologice pot fi utilizate de:
a. personal calificat
b. de oricine a inteles instructajul
c. psihologi
ANS: C PTS: 1

26.
Dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect testele se pot clasifica in:
1. teste orale
2. teste scrise
3. teste de performanta
4. teste de aptitudini speciale

a. 1+2+3
b. 2+4
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

27.
Testele de eficienta cuprind:
1. teste de aptitudini multiple
 2. teste de inteligenta
3. teste situationale

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

28.
Dupa modul in care variaza continutul testului de la o administrare la alta, putem
intalni:
1. teste cu continut fix
2. teste de randament
3. teste adaptive
4. teste idiografice

a. 1+4
b. 1+3+4
c. 2+4
ANS: B PTS: 1

29.
Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:
1. starea de oboseala
2. starea de boala
3. mediul in care are loc testarea
4. forma de prezentare a testului

a. 3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
ANS: C PTS: 1

30.
Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:
1. starea de oboseala
2. starea de boala
3. mediul in care are loc testarea
4. forma de prezentare a testului

a. 2+4
b. 1+2+3+4
c. 3+4
 ANS: B PTS: 1

31.
Prin intermediul studiului de caz se investigheaza:
a. fenomenul desprins din context
b. fenomenul in context social
c. caracteristice contextului
ANS: B PTS: 1

32.
Studiul de caz presupune o strategie atotcuprinzatoare de cercetare incluzand:
1. logica design-lui
2. tehnica de colectare a datelor
3. tehnica de analiza a datelor
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

33.
Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de:
1. a pune intrebari relevante
2. a interpreta raspunsurile obtinute
3. a evita capcana propriilor prejudecati
4. a dovedi flexibilitate

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 2+4
ANS: A PTS: 1

34.
Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de:
1. a se adapta la noile situatii intalnite
2. a dovedi flexibilitate
3. a evita propriile prejudecati
4. a pune intrebari relevante

a. 1+2+3+4
b. 1+2
c. 2+3+4
ANS: A PTS: 1

35.
Protocolul unui studiu de caz contribuie la:
 1. ingreunarea urmaririi evenimentelor
2. ghid de colectarea datelor
3. fidelitatea crescuta a investigatiei

a. 1
b. 2+3
c. 3
ANS: B PTS: 1

36.
Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:
1. documente
2. arhive
3. fotografii
4. best-seller

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 2+3+4
ANS: A PTS: 1

37.
Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:
1. interviuri
2. casete audio
3. casete video
4. observatie directa

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
ANS: A PTS: 1

38.
Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:
1. arhive
2. artifacte fizice
3. interviuri
4. observatie participativa
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 2+4
ANS: A PTS: 1
39.
Principiile necesare in vederea obtinerii unui bun studiu de caz sunt:
1. folosirea dovezilor multiple
2. folosirea unei singure dovezi
3. mentinerea succesiunii logice
4. realizarea unei baze solide de date

a. 1+3+4
b. 1+2+3+4
c. 3+4
ANS: B PTS: 1

40.
Pentru a elimina pe cat posibil subiectivitatea cercetatorilor in studiul de caz se pot
efectua:
a. mai multe verificari in timp
b. mai multe verificari in paralel
c. se reia cercetarea de catre aceiasi cercetatori la un interval de timp
ANS: B PTS: 1

41.
Metoda experimentala este o modalitate de investigare
a. provocata
b. alternativa
c. singulara
ANS: A PTS: 1

42.
Esentialul metodei experimentale consta in:
a. stabilirea variabilelor
b. stabilirea relatiilor dintre variabile
c. controlul variabilelor
ANS: C PTS: 1

43.
Controlul variabilelor insumeaza conditiile necesare pentru asigurarea repetabilitatii
rezultatelor:
1. indiferent de cate ori de reia cercetarea
2. numai la reluarea cercetarii de doua ori
3. independent de persoana cercetatorului

a. 2+3
b. 1+3
c. 3
 ANS: B PTS: 1

44.
Variabila reprezinta o influenta masurabila asupra comportamentului si poate fi:
1.o caracteristica a subiectilor
2. o caracteristica a situatiei la care subiectii trebuie sa raspunda
3. o caracteristica a stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda

a. 1
b. 2
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

45.
Variabilele exploratorii creeaza conexiunea dintre:
a. cauza si efect
b. situatie si fenomen
c. subiecti si relatia intersubiecti
ANS: A PTS: 1

46.
Variabilele independente sunt date de factorii introdusi in experiment de catre
cercetatori ai caror parametri modificati in timp:
1. intensitate
2. durata
3. frecventa

a. 1
b. 2
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

47.
Variabilele au valori diferite datorita influentei asupra lor a:
a. variabilei independente
b. variabilei de continut
c. variabilei interdependente
ANS: A PTS: 1

48.
Controlul variabilei independente poate fi realizata prin:
1. manipularea stimulului de catre cercetator
2. manipularea contextului
3. manipularea consemnului
 a. 1
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

49.
Controlul variabilei independente poate fi realizata prin:
1. manipularea indicatorilor fiziologici
2. manipularea consemnului
3. folosirea complicilor

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

50.
Un bun experiment presupune ca variabila dependenta:
a. sa poata fi instabila
b. sa aiba grad mare de stabilitate
c. sa poata lua valori diferite in experimente diferite
ANS: B PTS: 1

51.
Grupul experimental cuprinde totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul
actioneaza:
a. . variabila dependenta
b. variabila independenta
c. nu actioneaza
ANS: B PTS: 1

52.
Grupul de control este grupul martor ce serveste pentru compararea rezultatelor si
asupra caruia nu actioneaza:
a. cercetatorul
b. variabila dependenta
c. variabila independenta
ANS: C PTS: 1

53.
Totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza variabila independenta
este:
a. grup de control
b. grup experimental
 c. grup de participare
ANS: B PTS: 1

54.
Grupul martor ce serveste la compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza
variabila independenta este:
a. grup experimental
b. grup de control
c. grup de participare
ANS: B PTS: 1

55.
Situatia experimentala cuprinde:
1. cercetatori
2. personal auxiliar
3. conditiile desfasurarii experimentului

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

56.
Experimentul natural presupune:
a. realizarea unei situatii identice naturale
b. proiectia video
c. situatia sa fie oferita de natura
ANS: C PTS: 1

57.
In cadrul experimentului de teren, cercetatorul manevreaza o variabila independenta
in situatie:
a. reala
b. de laborator
c. sociala reala
ANS: C PTS: 1

58.
In experimentul de teren pasiv cercetatorul se limiteaza la:
1. sesizarea situatiei
2. inregistrarea reactiilor subiectilor
3. provoaca reactiile subiectilor

a. 1+2
 b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

59.
Studiul de caz in care investigarea este efectuata minutios fara tendinte de generalizare
este:
a. instrumental
b. intrinsec
c. general
ANS: B PTS: 1

60.
Studiul de caz instrumental in care pentru a lamuri un aspect general, cazul particular
este:
a. este analizat
b. nu este analizat
c. este analizat cu alte cazuri asemanatoare
ANS: A PTS: 1

61.
Studii de caz in vederea intelegerii unui fenomen social scurt:
1. studii de caz particulare
2. studii de caz multiple
3. studii de caz colective

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: B PTS: 1

62.
Raportul de cercetare cuprinde:
a. descrierea metodelor si rezultatele
b. metodele utilizate si rezultatele
c. introducere, metode rezultate, concluzii si referinte bibliografice
ANS: C PTS: 1

63.
Pagina de titlu cuprinde:
1. formularea clara cu variabile si relatiile studiate
2. poate avea mai multe cuvinte
3. nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 cuvinte
 a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

64.
Rezumatul lucrarii va fi introdus:
a. dupa pagina de titlu
b. dupa introducere
c. la sfarsitul lucrarii
ANS: A PTS: 1

65.
Rezumatul contine:
1. scurta descriere a cercetarii
2. prelucrarea statistica
3. rezultate obtinute prin prelucrarea statistica

a. 1+3
b. 2+3
c. 1
ANS: A PTS: 1

66.
Textul din rezumat va fi scris:
a. cu aliniat
b. fara aliniat
c. cu prescurtari
ANS: B PTS: 1

67.
Referintele bibliografice vor fi inscrise:
a. in ordinea in care apar in text
b. in ordine alfabetica
c. nu conteaza
ANS: B PTS: 1

68.
Metoda incidentului critic presupune:
1. culegerea de informatii
2. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt
pozitiv
3. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt
negativ
 a. 1
b. 1+2
c. 2+3
ANS: C PTS: 1

69.
Orice gen de actiune umana observabila si completa pentru a permite efectuarea de
inferente si perceptii este:
a. incident critic
b. cauza
c. analiza structurala
ANS: A PTS: 1

70.
Testul sociometric este instrumentul de lucru al:
a. testului psihologic
b. anchetei
c. metodei sociometrice
ANS: C PTS: 1

71.
Testul sociometric:
1. nu este standardizat
2. se construieste
3. este standardizat

a. 1+2
b. 2
c. 3
ANS: A PTS: 1

72.
Teleelementul – este:
a. element de coeziune
b. element de comunicatie
c. element de coeziune si comunicatie la nivelul grupului
ANS: C PTS: 1

73.
Ansamblul de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare
intensitatea si intinderea curentelor psihoafective in cadrul unei populatii, constituie:
a. studiul de caz
b. metoda interviului
c. metoda sociometrica
 ANS: C PTS: 1

74.
Reactiile defensive ale subiectului fata de testul sociometric pot avea cauze:
1. constientizarea pozitiei sale reale
2. constientizarea sentimentelor altora
3. teama de a face publice preferintele si respingerile proprii

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

75.
Harta ce pune in evidenta configuratia partiala sau totala – dintr-un grup este:
a. testul sociometric
b. matricea sociometrica
c. sociograma
ANS: C PTS: 1

76.
Sociograma pune in evidenta:
1. configuratia partiala a unui grup
2. configuratia totala a unui grup
3. fenomenul social

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B PTS: 1

77.
Sociograma indica:
1. liderii
2. exclusii
3. izolatii

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

78.
Dinamica grupului poate fi surprinsa prin:
 a. repetarea in timp
b. nu poate fi surprinsa
c. prin relatarile unor membri ai grupului
ANS: A PTS: 1

79.
Sociograma permite evidentierea:
1. relatiilor interpersonale
2. dinamicii grupului
3. configuratia stabila

a. 1+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

80.
Sociograma individuala reda relatiile individului cu:
a. restul grupului
b. familia
c. societatea
ANS: A PTS: 1

81.
Sociograma colectiva surprinde:
a. reteaua relatiilor interpersonale
b. relatia individului cu restul grupului
c. relatia intergrupuri
ANS: A PTS: 1

82.
Sociograma este considerata de Moreno:
1. instrument
2. metoda de exploatare
3. harta a grupului

a. 2
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B PTS: 1

83.
In momentul existentei coincidentelor in alegerea facuta si perceperea alegerii de catre
subiecte avem:
 a. transpatrundere
b. onestitate
c. lider
ANS: A PTS: 1

84.
Existenta coincidentelor intre subiectii care se cred alesi de un subiect anume si
alegerile efective vorbim de:
a. transparenta
b. sinceritate
c. comunicare in cerc
ANS: A PTS: 1

85.
Cand subiectul este ales fara a constientiza acest lucru avem:
a. transparenta
b. lacune perceptive
c. iluzii perceptive
ANS: B PTS: 1

86.
Cand subiectul se crede preferat fara a fi preferat in realitate de ceilalti membri ai
grupului avem:
a. transparenta
b. lacune perceptive
c. iluzii perceptive
ANS: C PTS: 1

87.
Esantionarea aleatoare corespunde selectiei umane sau mai multor grupuri de subiecti
din:
a. aceeasi populatie
b. populatie diferita
c. aceleasi grupuri
ANS: A PTS: 1

88. Prin esantionarea aleatoare se asigura:

1. validitatea interna a experimentului
2. calitatea rezultatelor
3. reprezentativitatea grupurilor
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3
ANS: A PTS: 1
89.
Esantionarea aleatoare este specifica:
a. psihologiei descriptive
b. psihologiei introspectioniste
c. psihologiei creativitatii
ANS: A PTS: 1

90.
Esantionarea multistadiala este specifica:
a. psihologiei experimentale
b. psihologiei creativitatii
c. psihologiei organizationale
ANS: A PTS: 1

91.
Rezultatele unui singur experiment pot fi considerate valabile si generalizate daca:
1. componentele umane sunt relativ constante
2. componentele umane sunt reprezentative
3. in conditiile repetabilitatii rezultatele sunt comparabile cu ale celui initial

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

92.
Numarul de subiecti poate fi variabil din:
1. cauze naturale
2. cercetatorilor
3. asa trebuie

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B PTS: 1

93.
Cercetari colaterale presupun:
a. analiza corelatiei lor existente intre caracteristicile subiectului si performantele sale
b. rationamete de inferenta
c. analiza statistica
ANS: A PTS: 1

94.
Documentul reprezinta test sau obiect ce:
 1. reprezinta o informatie
2. scrisoare
3. bilete

a. 1+2+3
b. 1+2
c. 3
ANS: A PTS: 1

95.
Dupa natura lor documentele se pot clasifica in:
1. scrise
2. nescrise
3. planificate

a. 1
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B PTS: 1

96.
Dupa destinatar documentele se pot clasifica in:
1. documente personale
2. publice
3. cifrice

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

97.
Dupa emitent, documentele se pot clasifica in:
1. oficiale
2. neoficiale
3. cifrice

a. 1+2
b. 1+3
c. 3
ANS: A PTS: 1

98.
Foile de zestre ca documente personale neoficiale reprezinta o valoare pentru:
 a. reconstituirea vietii din trecut
b. stabilirea arborelui genealogic
c. publicare
ANS: A PTS: 1

99.
Analiza de continut cantitativa se refera la descrierea:
1. obiectiva
2. sistematica
3. cantitativa

a. 1+3
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

100.
Prin analiza de continut cantitativa se urmareste evidentierea:
1. tendintelor
2. atitudinilor
3. valorilor

a. 1+3
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: B PTS: 1

101.
Analiza de continut prezinta drept avantaje:
1. rigurozitate in interpretarea documentelor
2. poate reliefa tendinte din interiorul documentelor
3. costul relativ scazut in raport cu alte metode

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A PTS: 1

102.
Analiza de continut calitativa permite generarea inductiva a unei teorii prin:
1. conceptualizare
2. relationare propriu-zisa
3. relationare valida a datelor empirice
 a. 1+2+3
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

103.
Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la:
1. trecutul unei persoane
2. reconstituirea istoriei personale a acesteia
3. prezentul unei persoane

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A PTS: 1

104.
Biografiile de grup reliefeaza pentru personaje cheie:
1. motivele
2. valorile
3. trasaturile de personalitate si caracter

a. 1
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

105.
Limitele biografiei:
1. afectate de interventia autorilor
2. relatarile subiectilor sunt reprezentari ale acestora
3. lipsa autenticitatii documentelor

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A PTS: 1

106.
Produsele activitatii pot constitui:
1. desene
2. compuneri proprii
3. constructiile proprii
 a. 1+2+3
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

107.
Testul de desen Goodenough – Haris urmareste sa masoare:
1. maturitatea intelectuala
2. perceptie
3. abstractie si generalizare

a. 1+2+3
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A PTS: 1

108.
Desenul casei contine ca simboluri:
1. adapost
2. caldura familiala
3. deschidere spre lumea exterioara

a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

109.
Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la trecutul unei persoane
reconstituind:
a. istoria personala a acesteia
b. profilul personalitatii
c. actualizarea documentatiei
ANS: A PTS: 1

110.
Interpretarea biografica urmareste precizarea:
1. situatiei care a influentat
2. cauzelor care au influentat
3. conturarea caracterului
4. cultura
5. relatiile economico-sociale

a. 3+4+5
 b. 2+3+4
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

111.
Metoda biografica contribuie la:
1. descrierea raportului personalitate – cultura
2. intelegerea din perspectiva individului a fenomenelor sociale majore
3. releva procesul de cristalizare a identitatii personale si sociale
4. relatiile economico – sociale
5. relatiile culturale

a. 2+4+5
b. 3+4+5
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1

112.
119. Limitele biografiei sunt afectate de:
1. interventia autorilor pentru selectarea documentelor
2. reprezentarile subiectilor despre lumea inconjuratoare si propria persoana
3. istorisirea distorsionata a comportamentelor
4. lipsa autenticitatii documentelor
5. acces restrictionat la documente scrise

a. 2+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4+5
ANS: B PTS: 1

113.
Biografia narativa este directionata catre:
1. productia literar artistica
2. crearea scenelor si conversatiilor
3. descrierea fundalului istoric
4. descrierea fundalului social
5. minima interpretare din partea biografului

a. 1+2
b. 2+3+4
c. 4+5
ANS: A PTS: 1
114.
121. H. Thomae propune analiza materialului biografic prin prisma categoriilor:
1. formale
2. cognitive
3. existentiale
4. relationale
5. fictionale

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 3+4+5
ANS: A PTS: 1

115.
Omul poate fi supus cercetarii si prin produsele activitatii sale care dezvaluie:
1. insusiri
2. capacitati psihice
3. trasaturile de personalitate
4. trasaturile fizice
5. relatiile sociale

a. 1+4+5
b. 1+2+3
c. 3+4+5
ANS: B PTS: 1