Şcoala Postliceală Sanitară De Stat Grigore Ghica-Vodă

Iaşi

Proiect de absolvire

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare

Calificarea profesională: Asistent Medical Generalist

Îngrijirea bolnavului cu
SCOLIOZĂ

Îndrumator Candidat
Prof. Stan Mihaela Miron Andreea

Promoţia 2014

1
 I.Argument

SCOLIOZA constă în deviatiile laterale ale axului normal al coloanei

vertebrale manifestate în trei planuri: frontal, sagital si
orizontal (pe o suprafată mai mare sau mai mică) cu rotatia
corpilor vertebrali spre partea convexă fără pierderea
continuitătii osteo-articulare.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire
specifice pentru un pacient cu Scolioză.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu Scolioză şi de care
trebuie sa ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire
sunt:problema de îngrijire,obiectivele de îngrijire,intervenţiile aplicate si
evaluarea pacientului.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie;
 Prezentarea generală a afecţiunii;
 Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea
bolnavului cu Scolioză;
 Procesul de îngrijire al unui pacient cu Scolioză;
 Educaţia pentru sănătate a unui pacient cu Scolioză.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu Scolioză s-a realizat
prin analiza unui caz asemănător -caz pentru care s-a elaborat un
interviu.Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de
dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale -conform
principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu Scolioză
respectând obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evidenţiate
problemele de dependenţă,obiectivele de îngrijire,intervenţiile autonome
şi delegate aplicate,precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

2
 II.Îngrijirea Bolnavului cu SCOLIOZĂ
Obiectiv 1

Anatomia chirurgicala a coloanei vertebrale

Coloana vertebrala este alcatuita din unitatile sale anatomice si

functionale,vertebrele care se unesc pentru a desena 5 regiuni:
-cervicala,dorsala,lombara-cuprind coloana mobila dintre baza craniului
si sacrum,care contine maduva spinarii(rahis);
-sacrum si cocis-fixe,care functional fac parte din bazin.
Vertebra tip este alcatuita dintr-un corp anterior si un arc posterior(fig.
IV.25)
Vertebrele se unesc intre ele:
-La nivelul corpurilor prin discul intervertebral si cele doua ligamente
comune(anterior si posterior)(fig. IV.26).
-La nivelul arcurilor prin elementele segmentului mobil rahidian si
apofizilor articulare.
Examenul din profil al unei coloane vertebrale normale descopera:
-O curbura cervicala cu concavitatea posterioara(lordoza cervicala);
-O curbura dorsala cu concavitatea anterioara(cifoza dorsala);
-O curbura lombara cu concavitatea posterioara(lordoza lombara).
Examinata din posterior se constata ca linia varfurilor apofizelor spinoase
este dreapta in asa fel incat un fir cu plumb care porneste de la
protuberanta occipitala externa ajunge la nivelul pliului
interfesier(coloana echilibrata pe bazin).
Examinata in miscare,la o coloana normala se constata:
-La aplecarea spre inainte (flexie) isi sterge curburile lordotice si
formeaza o cifoza cu curbura continua (fig. IV.27A).
-La aplecarea indarat (extensie) isi sterge curbura dorsala si accentueaza
lordozele cervicale si lombare.
-La aplecarea laterala linia spinoaselor descrie un arc de cerc avand
concavitatea de partea directiei de miscare.
-La miscarea de rotatie isi aduce aportul mai putin coloana dorsala si mai
mult cea lombara si cervicala.

3
 Obiectiv2
Scolioza
(Prezentarea Generala a Afectiunii)

a)Definitie
Prin Scolioza se defineste o boala caracterizata prin deviatiile laterale
ale axului normal al coloanei
vertebrale manifestate în trei planuri: frontal, sagital si
orizontal (pe o suprafată mai mare sau mai mică) cu rotatia
corpilor vertebrali spre partea convexă fără pierderea
continuitătii osteo-articulare.
b)Clasificarea Scoliozelor
Pentru a ajunge la tipul de scolioza care ne intereseaza,cea
idiopatica,trebuie sa separam:
->Scoliozele nestructurale:
-Atitudinea scoliotica(de exemplu cea de compensatie din inegalitatile de
lungime ale membrelor pelvine).
->Scoliozele structurale:
-Sunt cele in care coloana prezinta la nivelul curburii principale o rotatie
a corpilor vertebrali:
~Scoliozele congenitale(negenetice)-in care exista defecte vertebrale prin
displazie(posterioare,ale arcului=spina bifida sau anterioare,ale
corpului=vertebra cuneiforma,hemivertebre).
~Scoliozele idiopatice(genetice)-forma comuna a scoliozelor(75%).

Scolioza Idiopatica

a)Definitie
Scolioza idiopatică reprezintă o deformare a coloanei vertebrale, care
evoluează mai ales in perioada de creştere pană la maturitatea osoasă, cu
o posibilă evoluţie ulterioară la varsta adultă,avand o etiologie
necunoscută.Scolioza idiopatica este o boala familiala si genetica.
b)Clasificare
In funcţie de momentul instalării deformaţiei coloanei vertebrale,
scolioza idiopatică se clasifică in:
1.Scolioza idiopatică infantilă care se instalează inaintea vărstei de 3 ani
şi este mai frecventă la băieţi.Scolioza idiopatică infantilă este o
scolioză structurala, cu curbura primitivă toracică şi convexitatea
orientată spre stanga.

4
Cu cat copilul este mai mic la debutul scoliozei, cu atat prognosticul este
mai grav. Majoritatea insă dispar spontan, chiar netratate.
2.Scolioza idiopatică juvenilă, se instalează intre 4 şi 10 ani ,cu repartiţie
egală pe sexe si obisnuit curbura toracică este spre dreapta. Evoluţia este
benignă mai puţin gravă decat primele, cu rezerva că acele forme ce se
constituie inainte de4 ani si au o curbură de 30°, sunt rapid
evolutive.
3.Scolioza idiopatică a adolescentului este cea mai frecventă formă de
scolioză idiopatică şi apare inainte sau in timpul pubertăţii, fără o cauză
aparentă.Cu debut intre 10 ani si instalarea maturaţiei scheletale (dar
inainte de terminarea cresterii) cu o preponderenţă feminină de 70%.
Frecvent curbura toracică este orientată spre dreapta cu evoluţie in
general benignă, cu condiţia să fie supravegheat copilul in timpul
puseului de creştere pubertară, cand progresia scoliozei
este foarte rapidă.
c)Etiologie
In apariţia scoliozei idiopatice sunt incriminaţi numeroşi factori:
a. Factorul ereditar:
Influenţa genetică are un rol important, boala fiind frecventă la pacienţii
cu antecedente heredocolaterale de scolioză. Tulburarea elasticităţii
părţilor moi determinată genetic, conduce la afectarea funcţiei
locomotorii si a metabolismului colagenului.O predilecţie genetică s-a
observat la gradul unu de rudenie pentru forma scoliozei.Forma dextro-
convexă predomină la fetele dreptace, iar cea sinistro-convexă la fetele
stangace.După studiile lui Milenkovic, frecvenţa scoliozei sinistro-
convexă la fete este mai mare decat la copiii de aceeasi varstă.
Varsta mamelor acestor copii este mai mare decat in populaţia generală ;
curburile scoliotice la acestia fiind mai grave.Ca si displazia congenitală
de sold si piciorul plat static , scolioza idiopatică pare a fi transmisă prin
combinaţia predispoziţiei genetice cu alte afecţiuni.
b.Factorii neuro-musculari:
Reprezintă o tulburare de maturaţie a propriocepţiei si a echilibrului
postural, sub incidenţă genetică (predominenţă feminină).
După teoria interdependenţei podalico-ocluzale, o presiune inadecvată a
greutăţii corpului asupra picioarelor ( prin purtarea tocurilor sau mers in
coborare) duce nu doar la modificări in lordozo-cifozoscolioză dar si in
poziţia mandibulei. Aceasta va fi posteriorizată, producand contact
insuficient intre incisivi in timpul deglutiţiei.
Majoritatea copiilor cu scolioză idiopatică au tulburată propriocepţia,
disfuncţia reflexelor oculomotorii si nistagmusul spontan fiind evidenţiate
prin electrononistagmografie.Copilul sare, aleargă si face salturi, pentru a
roda propriile mecanisme neuro-musculare.Prin pierderea graduală a
dinţilor de lapte si apariţia dentiţiei permanente are loc o reorganizare a

5
ocluziei printr-o coordonare intre stimulii receptorilor exteroceptivi ai
picioarelor, ai ochilor si ai arcadelor dentare.In consecinţă, se va produce
o deviere a coloanei cervicale de partea convexă ( umăr ridicat→
scolioză) curbe refleze compensatorii toraco-lombare si dezechilibre
musculare mai ales a muschilor iliopsoas, cu inclinări ale bazinului faţă
de coloana vertebrală.Sistemul reflex osteoarticular diminuat determină
deformaţii biomecanice supuse legilor cresterii rahisului.
c.Factorii de mediu:
Copiii născuţi din mame mai in varstă de 26 ani sunt mai predispuşi să
dezvolte scolioză la vărsta pubertăţii.Varsta tatălui nu influenţează
apariţia scoliozei.Factorii de mediu sunt consideraţi mai importanţi decat
factorii ereditari.
d. Creşterea:
Inălţimea medie a pacienţilor scoliotici este mai mare decat cea a copiilor
de aceiaşi varstă. Creşterea este indispensabilă procesului de
structuralizare a scoliozei.Gradul scoliozei se agravează in perioadele de
creştere intensă. Scoliozele cu curbură mică şi medie nu se agravează in
perioadele de creştere intensă.Scoliozele cu curbură mică şi medie nu se
agravează după incheierea creşterii osoase. Calvo a arătat că scolioza nu
se agravează dacă rata de creştere a segmentului vertebral T8- T12 este
mai mică de 0, 3 mm/lună. Prin apariţia scoliozei , inălţimea este
diminuată datorită deviaţiei vertebrale in plan frontal şi sagital( prin
cifoză). De asemenea, a fost demonstrată şi creşterea asimetrică a
discurilor intervertebrale.
Schema Nachenson (fi. IV.28) arata ca patologia porneste de la factori
genetici familiali,iar echilibrul dinamic si structural al coloanei este
influentat multifactorial(neurologic,metabolic,dar mai ales
biomecanic).Se ajunge de la progresia diformitatii in perioada de crestere
la stabilizare spontana la pubertate dupa maturarea osoasa(terminarea
cresterii,care se admite ca ar surveni in jurul varstei de 17 ani),cu
posibilitatea evolutiei la adult(in sarcina,menopauza). Scolioza trebuie
supravegheata toata viata.Cu toate că există foarte multe studii referitoare
la etiologia scoliozei, cauza acestei boli rămâne incerta.

d)Simptomatologie
Pacientii cu scolioza idiopatica prezinta grade variate de disfunctie
ventilatorie restrictiva determinata de modificarile grilajului costal si de
modificarea diametrelor toracelui. In scoliozele grave sau neglijate,
comprimarea maduvei poate sa apara in concavitate. De asemenea,
radacinile nervoase pot fi comprimate din cauza rotatiei vertebrale. Toate
aceste modificari trebuie cautate sistematic la examenul clinic.In general,
scoliozele nu sunt dureroase. Daca pacientul cu scolioza acuza totusi
dureri, trebuie cautata cu minutiozitate o eventuala cauza a acesteia.

6
 Probabil ca cel mai important rasunet al scoliozei este cel estetic. Acesta
este motivul care, in cele mai multe cazuri, determina consultarea
medicului. In cazul scoliozelor grave, diformitatea este usor remarcata de
anturaj, afecteaza perceptia asupra propriei persoane, conferind si o
dimensiune psiho-sociala acestei maladii.
e)Diagnostic
Depistarea Scoliozei:
In maternitate - formele congenitale
In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare)
In perioada pubertatii - prin screening scolar
Se apreciaza :
a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei vertebrale
b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea costala
c) echilibrul umerilor
d) echilibrul bazinului
e) simetria soldurilor
EXAMENUL CLINIC
Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei
vertebrale, precum si examenul neurologic si al celorlalte aparate si
sisteme. Examenul trunchiului va avea in vedere echilibrul global al
acestuia, pozitia bazinului, pozitia umerilor in raport cu bazinul si in
raport cu solul, asimetria triunghiurilor formate de membrul toracic cu
trunchiul ( figura 1). In cazul scoliozelor cu curburi importante, rotatia
vertebrala poate fi responsabila de infundarea asimetrica a peretelui
toracic anterior. La pacientul in ortostatism, examinat din spate, se
identifica curbura prin palparea apofizelor spinoase. Firul cu plumb
coborat de la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ar trebui sa
intalneasca pliul interfesier in cazul coloanei normale. Cand firul este
deviat la stanga sau la dreapta fata de pliul interfesier, scolioza este
dezechilibrata la stanga sau la dreapta. Se noteaza de asemenea
distanta de la apexul curburii la linia verticala descrisa de firul cu
plumb.La examinarea din profil, in ortostatism, firul cu plumb coborat
de la nivelul conductului auditiv extern ar trebui sa intalneasca relieful
marelui trohanter in cazul coloanei vertebrale normale. Cand nu se
intampla acest lucru, coloana vertebrala este dezechilibrata anterior
sau posterior.Pentru studierea gibozitatii, pacientul este pus sa se
aplece spre inainte din pozitia in ortostatism ( figura 2). Privind
tangential spatele, pe directia anteroposterioara, se poate observa
proeminenta regiunii paravertebrale de partea convexa a curburii.
Proeminenta este cu atat mai pronuntata cu cat curbura este mai
accentuata. Aceasta parte proeminenta se numeste gibus si este data de
rotatia in plan orizontal a vertebrelor. Sub masa musculara

7
 proeminenta se afla partea posterioara a coastelor, in cazul scoliozelor
toracale sau apofizelor transverse, in cazul scoliozelor lombare.La
pacientul aflat in pozitia asezat se examineaza rotatia umerilor in
raport cu bazinul, iar in decubit ventral se poate constata stergerea
scoliozelor care nu sunt structurale. Bilantul neurologic este
obligatoriu si poate decela unele anomalii in cazurile de scolioza
idiopatica grava sau in cazul asocierii unor malformatii
osteoarticulare sau ale sistemului nervos. Tot examenul clinic ar trebui
sa deceleze o eventuala inegalitate de membre pelvine, care poate
induce o atitudine scoliotica.Prima examinare a unui pacient care
prezintă o deformare vertebrală trebuie să cuprindă mai multe etape:
a) recunoaşterea deviaţiei coloanei vertebrale;
b) aprecierea caracterului său structural;
c) atribuirea unei etiologii;
d) prognostic de evoluţie;
e) alegerea conduitei terapeutice.
Examinarea in picioare - se apreciaza:
a) echilibrul umerilor
b) echilibrul bazinului
c) balansul sagital
d) eventuala inegalitate a membrelor inferioare
e) starea tegumentelor
Examinarea in flexie anterioara – se apreciaza prezenta gibozitatii
costale .
Examenul radiologic
Radiografia de coloana vertebrala se efectueaza din fata si din profil si
trebuie sa contina atat capul, cat si bazinul. Pe radiografia de fata se
apreciaza echilibrul/ dezechilibrul C7-L5. Amplitudinea curburii se
cuantifica prin masurarea unghiului Cobb, care se defineste ca fiind
unghiul dintre linia tangenta la platoul superior al VLS si linia tangenta la
platoul inferior al VLI ( figura 3). Tot pe radiografia de fata se evalueaza
gradul de rotatie vertebrala prin devierea pediculilor si a apofizei spinoase
catre convexitatea curburii. Rotatia vertebrala obiectivata de radiografie
confera caracterul de scolioza structurala conform definitiei. Rotatia
vertebrala face diferenta intre scolioza propriu-zisa si atitudinea scoliotica
fara componenta structurala si fara caracter evolutiv. Oblicitatea
bazinului se poate obiectiva pe radiografia de fata si impune cautarea unei
eventuale inegalitati de membre pelvine sau a unei retractii musculare
care sa o justifice.Pe radiografia de profil a coloanei vertebrale se
evalueaza dezechilibrul antero- posterior al acesteia, modificarea
curburilor fiziologice in plan sagital, precum si modificarile diametrului

8
antero- posterior al toracelui.Ca examene imagistice suplimentare, se pot
efectua radiografii ale coloanei la manevra de inclinare laterala,
evaluandu- se astfel flexibilitatea acesteia. Radiografiile efectuate cu
coloana in tractiune axiala pot cuantifica de asemenea gradul de
reductibilitate a scoliozei. Examenele CT si IRM pot completa bilantul
imagistic in scopul depistarii unor anomalii medulare sau vertebrale
nedetectabile pe radiografia standard.
f) Evolutie si prognostic
Din punct de vedere al evolutivităţii, scoliozele sunt de două feluri:
evolutive şi neevolutive.Se consideră în mod clasic că, scoliozele
neevolutive sunt acelea care la vârsta de 15-16 ani nu depăşesc 30°.
Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel şi cele mai
numeroase, trec de 30° la vârste chiar mai mici, ajungând la 80-90°,
uneori chiar la 140° şi chiar mai mult.O scolioză evolutivă se agravează
treptat în timp până la vârste foarte înaintate, pierzând între 1-2° anual.
De altfel, o scolioză evolutivă netratată, va evolua până la o limită ce pare
programată genetic. Scolioza se agraveaza cu cresterea, la adulti evolutia
fiind mult mai lenta. La menopauza, din cauza fragilitatii osoase, scolioza
se poate agrava. Varsta la care este descoperita scolioza este unul din cele
mai importante elemente de prognostic.Dupa Cotrel, in cursul evolutiei
naturale, scolioza infantila (descoperita inainte de 3 ani) va avea un unghi
peste 100 grade in 100% din cazuri. Scolioza idiopatica juvenila
(diagnosticata intre 3 ani si 14 ani) va evolua catre un unghi intre 50 si
100 de grade in 50% dinte cazuri, iar 95% dintre scoliozele diagnosticate
dupa menarha vor avea un unghi sub 50 de grade.In functie de topografie,
scoliozele cele mai grave sunt cele toracale, urmate de cele
toracolombare, iar cele mai putin grave sunt cele lombare.
Testul Risser un alt element de prognostic, evalueaza gradul de
maturizare a sistemului osos. Criteriul este aparitia cartilajului de crestere
a crestei iliace. Astfel, in stadiul Risser 0, cartilajul de crestere nu a
aparut, in Risser I, cartilajul a aparut in 1/3 externa a crestei iliace, in
Risser II, a aparut in 2/3 extern, in Risser III, a aparut pe toate lungimea
crestei iliace, in Risser IV, cartilajul de crestere a fuzionat in 1/2 interna a
crestei iliace, iar in Risser V, cartilajul de crestere a fuzionat complet
(figura 4). O scolioza are risc mai mare de evolutie in stadiul Risser 0
decat in stadiile 4-5.
Evolutivitatea scoliozei idiopatice:
Pentru a putea formula un prognostic asupra evolutiei naturale a scoliozei
idiopatice, trebuie avut in vedere gradul de maturitate osoasa. La
scheletul imatur, scolioza idiopatica are un potential mai mare de a
evolua decat la scheletul matur. Cu cat varsta de aparitie a scoliozei este
mai mica, cu atat potentialul evolutiv al acesteia este mai mare.La
scheletul imatur, evolutia naturala a scoliozei idiopatice este marcata de

9
accentuarea curburii o data cu cresterea. In perioadele de crestere
accelerata a scheletului si in special a coloanei vertebrale, accentuarea
curburii este si ea mai rapida. Astfel, perioada cu risc maxim de agravare
a scoliozei este pubertatea, dupa care viteza de accentuare a curburii
scade pe perioada adolescentei. Nu se pot formula limite de varsta civila
absolute privind perioada cu evolutivitate maxima. Se stie ca perioada
pubertatii corespunde intervalului 11-13 ani la fete si 13-15 ani la baieti.
Varsta osoasa insa nu corespunde varstei civile decat in 50% dintre
cazuri. In toate celelalte cazuri, pentru evaluarea riguroasa a riscului,
trebuie stabilita varsta osoasa. In acest scop, exista multiple metode care
iau in calcul aparitia nucleilor de osificare, fuzionarea cartilajelor de
crestere, precum si aparitia caracterelor sexuale secundare pentru a stabili
varsta osoasa. Astfel se considera ca aparitia parului pubian corespunde
debutului pubertatii, iar inchiderea cartilajelor de crestere a cotului
corespunde sfarsitului acesteia. Aceasta perioada corespunde perioadei
Risser 0 si este caracterizata de risc maxim de evolutie a scoliozei. Dupa
inchiderea cartilajelor de crestere a cotului, urmeaza perioada care poate
fi cuantificata cu ajutorul criteriilor Risser si care corespunde
adolescentei. Perioada pubertatii corespunde in general cresterii in
inaltime a coloanei vertebrale cu 7 cm la fete si cu 8 cm la baieti.
g)Tratament- Tratamentul Scoliozei Idiopatice
Deoarece bolile,indiferent de localizare,intereseaza organismul in
general si imbraca aspecte particulare in functie de bolnav,tratamentul
trebuie sa se adreseze nu numai organelor lezate ci si restabilirii functiilor
celorlalte organe;sa fie intotdeauna individualizat-trebuie sa fie tratat
bolnavul si nu boala.
Principalele forme de treatment sunt:
 -Tratamentul etiologic-care se adreseaza cauzei bolii;
 -Tratamentu functional-care urmareste restabilirea functiilor
diferite ale organismului;
 -Tratamentul simptomatic-care urmareste combaterea simptomelor.
Tratamentul medicamentos:
Cand durerile de spate sunt asociate cu scolioza, durerile pot fi cauzate de
probleme musculare, discale, ale fatetelor articulare, ale radacinilor
nervoase sau de afectiunile tumorale. In mod normal durerile nu sunt
cauzate de curbura coloanei prin ea insasi. Unele persoane pot folosi
medicamente eliberate fara prescriptie medicala cum ar fi aspirina
sau ibuprofenul pentru usurarea durerilor de spate. In timp ce aceste
medicamente pot usura temporar durerile spatelui, ele nu pot vindeca
scolioza si nu previn reaparitia durerilor. 
Tratamentul Kinetoterapic:
Kinetoterapia este utila in toate etapele stagnara dar rolul ei nu
trebuie intotdeauna fetisizat.

10
 Dacă kinetoterapia nu poate împiedica evoluţia unei scolioze, ea
poate totuşi permite încetinirea evoluţiei acesteia . Orice forma de
activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul de performanta. Este o
greseala interzicerea orelor de educatie fizica din programul scolar.
Tratamentul Ortotic :
În cazul recomandării corsetului ,trebuiesc făcute două remarci:
corsetul este inutil la copiii a căror angulaţie este sub 30°, deoarece
scolioza poate fi neevolutivă, iar purtarea lui nu este lipsită de
inconveniente funcţionale şi psihice. Tratamentul ortotic este considerat
eficient atunci când la sfârşitul creşterii osoase valoarea curburii este de
+/- 5° din valoarea iniţială a angulaţiei. Corsetul nu corectează curbura
scoliotică ci numai previne agravarea ei.
Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat 20-22 ore pe zi. Utilizarea
corsetului este inutila la fete la mai mult de trei ani de la menarha si la
baieti peste varsta de 17-18 ani.
Tratamentul Chirurgical:
Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea angulatiei depaseste
40°. Momentul optim de interventie chirurgicala se situează în jurul
vârstei osoase de 13 ani la fete şi 15 ani la băieţi, corespunzând stadiului
Risser 1. Tratamente chirurgicale au constat în rahisinteză posterioară
Harrington, artrodeză vertebrală posterioară cu instrumentatie SCS,
Moss-Miami, XIA, CD-Legacy.
În această perioadă, coloana prezintă maximum de flexibilitate, iar
corecţia obţinută poate fi aproape completă; în plus nu există riscurile
unei deformă prin creşterea reziduală a rahisului (efectul „vibrochen”).
h)Complicatii
Complicatiile pot fi intraoperatorii şi postoperatorii.
Din complicatiile intraoperatorii :hemoragii severe,lezarea pleurei,
fracturarea apofizei transverse,fracturarea lamei, deschiderea accidentală
a menigelui.
Complicatiile postoperatorii au fost imediate şi tardive.
Complicatiile postoperatorii imediate au fost:
Decroşare;
Infectia superficială a plăgii.
Complicatiile postoperatorii tardive au constat în pseudartroză şi prin
ruperea şuruburilor.
Complicatiile postoperatorii tardive prin ruperea tijei.

11
 Obiectiv 3
Rolul autonom si delegat al asistentului medical in ingrijirea
bolnavului cu Scolioza

Asistentul Medical are prin prisma meseriei 4 mari responsabilitati,si

anume:promovarea sanatatii,prevenirea imbolnavirilor,restabilirea
sanatatii,inlaturarea suferintei.Rolul principal este de a asista indivizii
familiei,grupurilor sa le restabileasca si optimizeze functiile fizicetocmai
pentru a ajuta la vindecarea bolii si la recapatarea functiilor de dinainte de
boala.O asistenta trebuie sa fie ferma,convingatoare,sa ofere pacientului
toata priceperea sa,sa stabileasca cu acesta o relatie cadru medical-pacient
foarte buna pentru a putea colabora la recapatarea sanatatii si vindecarea
completa in cazurile posibile.
Din punct de vedere profesional,asistenta trebuie sa-si exercite in meserie
3 tipuri de functii:
-de natura independenta(autonoma)
-de natura dependenta(delegata)
-de natura interdependenta care presupune colaborarea asistentului
medical cu alti profesionisti din sectorul sanitar.
Rolul autonom al asistentului medical:
 Vizează compensarea parţială sau totală a lipsei sănătăţii sau
diminuării autonomiei;
 Protejarea,menţinerea,restaurarea şi promovarea sănătăţii sau
autonomiei individului;
 Uşurarea suferinţei şi asistarea individului în ultimele momente de
viaţă;
 Stabilirea procesului de îngrijire;
 Favorizarea integrării şi reintegrării în familie sau societate;
 Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale;
 Din punct de vedere al procesului de îngrijire,intervenţiile aplicate
sunt de natură tehnică,relaţională şi educativă,în funcţie de
informaţiile fizice,psihice,sociale,economice,culturale sau
spirituale ce privesc individul.
Rolul delegat al asistentului medical:
 Vizează abilitatea asistentului de a îndeplini sarcini şi de a aplica
îngrijiri medicale sub prescripţie medicală;
 Supravegherea clinică a bolnavului şi a efectelor terapeutice;
 Participarea şi colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive
de îngrijire;
 Aplicarea prescripţiilor medicale.
 În absenţa medicului asistentul poate aplica intervenţii şi îngrijiri
care au ca scop menţinerea vieţii până la sosirea medicului.

12
 Fisa Tehnica 1

Fisa tehnica nr.2

Fisa Tehnica nr.3

Injectia Intravenoasa(I.V.)
1.Definiţie:
Introducerea unui lichid într-o venă prin înţepare poartă numele de
injecţie intravenoasă.
2.Scop:
 DIAGNOSTIC: -explorarea diagnostică a unor organe ca
rinichiul,colecistul,ficatul,plămânul etc.
 TERAPEUTIC:-introducerea de substanţe hipertone în cantitate
mare pentru reechilibrarea hidro-electrolitică şi derivate
biologice,reprezentând o cale foarte bună pentru reprimarea
bolnavilor şocaţi.
3.Locul injecţiei:
-venele de la plica cotului;
-venele antebraţului;
-venele de pe faţa dorsală a mâinii;
-venele maleolare interne;

13
 -venele epicraniene.
4.Materiale necesare:
-mănuşi,seringi şi ace sterile;
-tăviţă renală;
-tampon de vată cu alcool;
-garou.
5.Pregatirea pacientului:
Pregătirea psihică:
-pac.i se explică tehnica şi scopul ei;
-este rugat să se aşeze comod pe scaun.
Pregătirea fizică:
-se aşează pacientul în poziţie şezând;
-se descoperă locul de elecţie.
6.Tehnica efectuarii injectiei:
 asistenta îşi spală mâinile;
 se alege locul puncţiei;
 se dezinfectează locul puncţiei;
 se execută puncţia venoasă;
 se controlează dacă acul este în venă;
 se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea
garoului;
 se injectează lent,ţinând seringa în mâna stângă,iar
cu policele mâinii drepte se apasă pe piston;
 se verifică periodic dacă acul este în venă,
 se retrage brusc acul,când injectarea s-a terminat;
 la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat în
alcool,compresiv.
7.Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se menţine compresiunea la locul injecţiei câteva
minute.
 se supraveghează în continuare starea generală.
9.Incidente şi accidente:
 injectarea soluţiei în ţesutul perivenos,manifestată
prin tumefierea
ţesuturilor,durere;
 flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau
a unor substanţe iritante;
 valuri de căldură,senzaţia de uscăciune în faringe;
 hematom prin străpungerea venei;
 ameţeli,lipotimie,colaps.

14
 Fisa Tehnica nr.4
Perfuzia
Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu
picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea
hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea lichidelor in
vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule
din material plastic introduce transcutanat prin lumenul acelor sau prin
denudarea de vena si fixare in ea a unei canule, care poate ramane pe loc
cateva zile sau chiar saptamani.
Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice
care nu se pot administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice
pentru tesuturi.Nu se introduc solutii uleioase deoarece produc embolie
grasa.
Scopul perfuziei :
 hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru
hidro-mineral;
 administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect
prelungit;
 in scop depurativ – diluand si favorizand excretia din organism
produsilor toxici microbieni;
 completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si
disproteinemie;
 pentru alimentatia pe cale parenterala;
 pentru perfizie de sange.

Materiale necesare:
 trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;
 solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si
armura
 metalica, sau pungi originale de material plastic incalzite la
temperatura
 corpului;
 garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de
 leucoplast pentru fixarea acului sau canulei de tegumentul
bolnavului;
 seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile,
substante
 dezinfectante sterile;
 stativ pentru fixarea flacoanelor.

15
Etape si timpi de executie
1.Pregatirea materialelor si instrumentelor
 Spalare pe maini.
 Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu
alcool.
 Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare
de
 pe ac si se patrunde cu el prin dop in flacon, inchinzandu-se
imediat sub ac
 tubul de aer.
 Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a
atinge
 trocarul.
 Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza
flaconului
 cu o banda de leucoplast.
 Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.
 Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon
si se
 deschide usor, lasand sa curga lichidul din dispozitivul de perfuzie
– picuratorul
 fiind orizontal.
 Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid,
fiind
 eliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie
verticala si se
 inchide aparatul de perfuzie, ramanand atarnat pe stativ.
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
 Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu
antebratul
 in extensie si pronatie, asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele
de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele maleolare.
 Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere,
datorita duratei mai indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei
corecte.
 Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearşaf.

16
3.Tehnica propriu-zisa
 Se dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la
nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului( deasupra
plicii cotului).
 Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va mai dezinfecta inca o
data cu alcool.
 Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el
inchis.
 Se fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.
 Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al
venei.
 Nu se abordeaza niciodata vena din lateral si nu se introduce acul
cu bizoul orientat in jos.
 Se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directie
oblica(unghi de 30 grade), apoi peretele venos – invingandu-se o
rezistenta elastica,pana cand acul inainteaza in gol si se continua
inca 1-2 cm in lumenul venei.
 Se verifica pozitia acului in vena prin aspirare. Se indeparteaza
garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
 Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului
in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat la
60picaturi/min sau mai putin in functie de necesitati.
 Se fixeaza cu leucoplast acul si o portiune din tubul de perfuzie
invecinata acului – la pielea bolnavului.
 In tot timpul perfuziei se va controla daca scurgerea lichidului este
continua, caci in caz de obstacol, sangele din vena refuleaza si se
coaguleaza in lumenul acului.In cursul perfuziei cu ace metalice se
poate intampla ca acul sa-si modifice pozitia in urma miscarilor
involuntare ale bolnavului.
 Se opreste scurgerea lichidului si se ridica pavilionul acului,
fiind vorba de lipirea varfului acului de peretele venos.
 Inlocuirea flaconului se face inainte ca acesta sa se goleasca
complet,pentru a evita patrunderea aerului in vena. Se inchide
prestubul si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon
pregatit inainte.
 Se deschide imediat prestubul pentru a permite lichidului sa curga,
reglandu-se viteza de scurgere.
 Inainte ca flaconul sa se goleasca, se deschide prestubul, se
exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat

17
 in alcool si printr-o miscare brusca in directia axului vasului se
extrage acul din vena.
 Se aplica un pansament steril cu leucoplast.
 Spalarea pe maini.
4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Se supravegheaza bolnavul atent pana la terminarea flacoanelor de
perfuzat.
5.Reorganizarea locului
Se strang materialele folosite, aparatul de perfuzat se arunca in
recipiente speciale, Se noteaza in foaia de observatie : data, cantitatea de
lichid perfuzat si numele celui care a facut perfuzia.
Incidente si accidente
 Introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie
poate supraincarca vena, dand semne de insuficienta circulatorie :
dispnee, dureri precordiale.
 Se intrerupe imediat curentul de lichid si se continua un ritm lent,
dupa ce au disparut fenomenele supraincarcarii inimii.
 hiperhidratarea manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste,
polipnee,
 cresterea tensiunii arteriale se cimbate prin reducerea la minimum a
ritmului
 de hidratare, administrarea de diuretice, cardiotonice.
 embolie gazoasa – prin patrunderea de aer in cantitate mare in
curentul circulator. Ea se previne prin expulzarea aerului din tub
inainte de introducerea canulei in vena si intreruperea perfuziei
inainte de a se goli din rezerva si din tub.
 nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectia si
aparitia de frisoane.

18
 Obiectiv4
Procesul de ingrijire al unui pacient cu
Scolioza
INTERVIU:
1.Informatii generale:
a) Numele si Prenumele:
b)Varsta:
c)Stare civila:
d)Copii:
e)Profesia:
f)Localitatea de origine:
g)Diagnosticul de internare:
h)Data Internarii:
2.Obisnuinte de viata:
a)Conusmator de: Alcool
Cafea
Tutun
b)Dieta/regim alimentar:Pacientul urmeaza un regim alimentar
normal.
c)Alergii cunoscute:Pacientul nu este alergic la nici un medicament.
3.Probleme de sanatate:
a)Antecedente medicale personale:
b)Antencedente heterocolaterale:nu exista astfel de antecedente;
c)Motivele internarii actuale:reevaluare clinica
d)Istoricul starii actuale:se interneaza pentru investigatii clinice si
paraclinice si tratament sub supravegherea cadrelor medicale;
4.Examenul clinic si paraclinic general:
a)Tegumente si mucoase:
b)Greutate:
c)Inaltime:
d)Tesut celular subcutanat:normal;
e)Sistem ganglionar si limfatic:superficial,nepalpabil
f)Aparat locomotor:
g)Aparat respirator:
h)Aparat cardio-vasculat:
i)Aparat digestiv:abdomen simplu nedureros,transit intestinal fiziologic;
j)Aparat uro-genital:rinichi nepalpabili,mictiuni spontane cu urini
normocrome,organele genitale externe normal conformate;
k)Sistem nervos si organe de simt:fara semne de iritatie meningeana.
5.Investigatii:
a)Examenul sangelui:
 Biochimie: -Glicemie 0,7-1,15g%

19
 -Uree 0,15- 0,48 g%
-Creatinina 0,6-1g%
-Bilirubina Totala 0,4-1%
-Bilirubina Directa <0,25%
-Bilirubina Indirecta <0,8%
-TGP <42 U.I
-TGO <37 U.I
-Na 137-150mEg/L
-Ca 4,2-5,1 %
-RA 22-27 mEg/L
-Fe 45-158%
-Fibrinogen 2-5g%
 Hematologie:Hemoglobina 8+1,3%
b)Examenul urinei:Examen sumar urina
Urocultura(fara febra si nu face tratament cu
antibiotice);
c)Alete examene de specialitate:EKG,CT,RMN
6.Tratament:
7.Epicriza si recomandari la externare:Pacientul in varsta de..ani cu
scolioza idiopatica se interneaza in urma.....Se externeaza cu
recomandarile noastre medicale si respectarea in totalitate a
tratamentului conform afectiunii pacientului.

20
 NEVOI FUNDAMENTALE
dupa V.Henderson

Nr. Nevoia Manifestari Manifestari Sursa

fundamentala de de de
independenta dependenta dificulta
1 A respira si a avea o Dispnee,tahicardie .Dificultate de Scaderea capac
buna circulatie respiratie,oboseala expansiune pulm
scaderea T
2 A bea si a manca anxietate inapetenta Durere viol

3 A elimina Tuse cu expectoratie muco- Durere toracica Durere tora

purulenta,rinoree
A se misca si a pastra o Dificultatea in adoptrarea Dispnee cu durere toracica anxietat
buna postura unei pozitii favorabile
4
5 A se odihni Treziri frecvente din cauza Durere violenta cu crize de Durere toracica
durerilor retrosternale sau apnee in somn toracica
precordiale
6 A se imbraca si a se Durere toracica la eforturi Durere toracica,dispnee Imbracami
dezbraca mici inadecva

7 A fi curat,ingrijit si a avea Tegumente reci si Durere toracica neglijent

tegumente protejate umede,palide violenta,dispnee de efort

8 A pastra temperatura Febra Febra ridicata cu puseuri de Proces infec

corpului in limitele hiperpirexie
normale
9 A evita pericolele Risc de complicatii Astenie musculare Lipsa cunoa

10 A comunica Anxietate,depresie Singuratate,izolare sociala Esec,statut so

economic defa

11 A se realiza dezinteres Sentimente de izolare,de durere,esec profes

inutilitate,de respingere

12 A se recrea Mediul spitalicesc oboseala Durere,neadaptare

de bolnav si boala

13 A invata dezinteres anxietate Lipsa de info

14 A-si practica religia Dificultate de a practica oboseala spitalizar

activitati religioase

Plan de Ingrijire

21
Data Probleme si Obiectivele Interventii si Evaluarea
manifestari de ingrijire investigatii ingrijirilor
de
dependenta
Anxientate; -Ameliorarea -Repaus la pat, EKG inregistrat
Agitatie; durerii -perfuzie i.v.cu in 12 derivatii
Reducerea antalgice,Mialgin,Miofilin; apoi monitorizat
anxietatii; EKG;
Linistirea -Rx.
pacientului cardiopulmonar;
-recoltari sange:
TGO crescuta,
CPK crescuta la
25-30 h,
LDH crscuta in
primele 4zile,
Glicemie,
Colesterol
240mg%,
Fibrinogen,
VSh accelerat,
Leucograma-
lucocitoza,
TQuick,TCLee
White;
-examen sumar
de urina;
Supravegherea
TQuick si
TCLee White
periodica 2-3/zi
-stabil
hemodinamic
-stare generala
buna
-bolnav linistit
accepat
tratamentul;
-durerea
diminuata;

22
Educatia pentru sanatate la un pacient cu Scolioza
Obiectivul nr.5

23
 Informarea si educarea pacientului este un proces individualizat
in care trebuie sa se tina seama de varsta bolnavului,de gradul de
intelegere si cultura,severitatea bolii si complexitatea masurilor de
tratament.

III.Bibliografie

24
 1.Albu R.M.-Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint,Bucuresti

2.Borundel C.-Manual de medicina interna

3Titirca L.-Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca

4Titirca L.-Urgente medico-chirurgicale Sinteze,Editura Medicala

5Scortanu E-Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite

6Mozes C.Tehnica ingrijirii bolnavului,Editura medicala,Bucuresti

7Paun R.- Tratat de medicina interna,Editura medicala,Bucuresti

3. Albu I., Radu G., Anatomie topografică, Editura ALL, Bucuresti, 1994,
72-75.
5. Andronescu A., Anatomia copilului, Editura Didactică si
Pedagogică.1987;12-36.
7. Alexa O., Stratan L. Notiuni de bază în ortopedie si traumatologie, sub
coordonarea Prof. Dr. Georgescu, 1999, 80-90.
12. Varna A., Chiurgie si ortopedie pediatrică, Editura Didactică si
Pedagogică, Bucuresti, 1984,
224-231.
13. Jianu M., Zamfir T, Ortopedie si traumatologie pediatrică, Editura
Traditie, Bucuresti, 1995,
350-500.
14. Programul national de depistare precoce al scoliozei 2005, www.sccc-
ga.ro.
18. Rădulescu A., Ortopedia chirurgicală, Volumul II, Editura Medicală,
Bucuresti, 1957, 5-160.
24. GoŃia D.G., Chirurgie, ortopedie si traumatologie clinică,
Universitatea de Medicină si
Farmacie “Gr. T. Popa”, Iasi, 1996, 135-136, 149-152.
25. Gotia D.G., Aprodu G.S., Gavrilescu S., Savu B., Munteanu V.,
Ortopedie si traumatologie
pediatrică, Editura Gr. T. Popa, Iasi, 2001, 107-140.
26. Mihai Jianu, Atlas color de ortopedie pediatrică; Editura Tridona,
2003; 86, 142-146 ,146-194.
27. Pană I., Roventa N., Vlădăreanu M., MihăiŃă I., Radiologie, Coloana
vertebrală, Editura
Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 2001, 27, 31, 150-179.
31. Miu Nicolae, Tratat de medicină a adolescentului, Editura Casa
CărŃii de Stiinta, Cluj, 1999,

25
438-440, 444.
33. Jianu M., Saparescu I., Modificările de axa ale coloanei vertebrale la
copil si adolescent,
Bucuresti, 1998, 160-300.
34. Menegaux G., Manuel de patologie chirurgicale, tome I, Libraires de
l’Academie de Medicine,
Paris, 1979, 1177-1189.
38. Pană I., Roventa N., Vlădăreanu M., MihăiŃă I., Radiologie, Coloana
vertebrală, Editura
Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 2001, 27, 31, 150-179.
39. Gotia D.G., Ardeleanu M., Elemente de chirurgie si ortopedie
pediatrică, Editura Contact
International, Iasi, 1993 , 191-195.
1. Gh. Burnei - Chirurgie si ortopedie pediatrica, Editura
Universitara "Carol Davila", Bucuresti 2002.
2. Gh. Burnei, P. Neagoe, Ileana Georgescu, C. Vlad, A. Mironescu,
Daniela Dan, M. Logeanu - "Scolioze idiopatice "“ opinii curente si
aprecieri dupa 317 cazuri tratate ortopedic si 106 interventii
operatorii", Revista de Ortopedie si Traumatologie, vol. 14, nr. 3-4,
2004.
3. Gh. Burnei, St. Gavriliu, Ileana Georgescu - "Patologia rahisului
la copii si adolescenti (I) "“ coloana vertebrala, date anatomice,
biomecanica, statica, diagnostic, anomalii congenitale ale coloanei
vertebrale", Revista "Viata Medicala", nr. 23 (805), anul XVII, 10
iunie 2005, pag. 7.
4. Gh. Burnei, St. Gavriliu, Ileana Georgescu - "Patologia rahisului
la copii si adolescenti (II) "“ cifoza congenitala, cifoza juvenila
Scheuermann, tratament, complicatii", Revista "Viata Medicala",
nr. 24 (806), anul XVII, 17 iunie 2005, pag.7.
5. Gh. Burnei, St. Gavriliu, Ileana Georgescu - "Patologia rahisului
la copii si adolescenti (III) "“ scolioza antalgica in hernia de disc,
scolioze antalgice, scolioze statice, datorate inegalitatii membrelor
inferioare, lordoza", Revista "Viata Medicala", nr. 25 (807), anul
XVII, 24 iunie 2005, pag.7.
6. Gh. Burnei, Ileana Georgescu, St. Gavriliu, Daniela Dan, Lavinia
Podina, A. Mironescu - "Rezultatele tratamentului ortotic in
scoliozele idiopatice", Jurnal Medical Brasovean, nr. 2, anul I, 2005,
pag. 34-39.
8. Gh. Burnei, Lavinia Podina, Ileana Georgescu, St. Gavriliu,
Daniela Dan - "Rezultatele tratamentului ortotic in scoliozele
idiopatice" , Simpozionul «2001-2005 Progrese si evolutii in
tratamentul prin corsetare al deformarilor de coloana vertebrala»,
Tirgu Mures, 11-13 mai 2005.

26
12. Gh. Burnei, Ileana Georgescu, Daniela Dan, St. Gavriliu, C. Vlad
- "Abordul Mirbaha in tratamentul scoliozelor congenitale", Al 16-
lea Congres National SRCOP, Al 3-lea Congres National SOROP, cu
participare internationala, 7-9 septembrie 2006, Mamaia-Constanta,
Romania.
13. Gh. Burnei, St. Gavriliu, Ileana Georgescu, C. Vlad - "Abordul
secvential "“ ventral si dorsal in scoliozele idiopatice rigide", Al 16-
lea Congres National SRCOP, Al 3-lea Congres National SOROP, cu
participare internationala, 7-9 septembrie 2006, Mamaia-Constanta,
Romania.

27
 IV. ANEXE

Figura 1

28
 Figura2

Figura 3

29
 Figura 4

30
31
 Cuprins

I. Argument………………………………………………….pag.2
II. Ingrijirea bolnavului cu Scolioza ………..pag.3
Obiectiv1:Notiuni generale de anatomie si fiziologie…...pag.3
Obiectiv 2:Prezentarea generala a afectiunii…………...pag.10
Definitie
Clasificare
Scolioza Idiopatica
Definitie
Clasificare
Simptomatologie
Diagnostic
Evolutie si prognostic
Tratament
Obiectiv 3:Rolul autonomsi delegate al asistentului medical
iningrijirea bolnavului cu Scolioza …….pag.13
Fisa tehnica nr.1………………………………..pag.14
Fisa tehnica nr.2………………………………..pag.16
Fisa tehnica nr.3………………………………..pag.18
Fisa tehnica nr.4………………………………..pag.20
Obiectiv 4:Procesul deingrijire al unui pacinet cu Scolioza
………………………………………..pag.24
Interviu………………………………………...pag.24
Nevoi fundamentale dupa V.Henderson………pag.26
Plan de ingrijire………………………………..pag.27
Obiectiv 5:Educatia pentru sanatate la un pacient cu
Scolioza………………………………………pag.28
III. Bibliografie………………………………………….……pag.29
IV. Anexe……………………………………………………..pag.30

32