Sunteți pe pagina 1din 33

coala Postliceal Sanitar De Stat Grigore Ghica-Vod

Iai
Proiect de absolvire
Examenul de absolvire a colii postliceale sanitare
ali!icarea pro!esional" #sistent $edical Generalist
%ngri&irea bolnavului cu
SCOLIOZ
%ndrumator andidat
Pro!' Stan $ihaela $iron #ndreea
Promo(ia )*+,
+
I.Argument
SCOLIOZA const -n deviatiile laterale ale axului normal al coloanei
vertebrale mani!estate -n trei planuri" !rontal. sagital si
ori/ontal 0pe o supra!at mai mare sau mai mic1 cu rotatia
corpilor vertebrali spre partea convex !r pierderea
continuittii osteo-articulare'
Scopul pre/entului proiect este de a identi!ica problemele de -ngri&ire
speci!ice pentru un pacient cu Scolioz'
Problemele pe care le poate pre/enta un bolnav cu Scolioz i de care
trebuie sa (in seama asistentul medical la -ntocmirea planului de -ngri&ire
sunt"problema de -ngri&ire.obiectivele de -ngri&ire.interven(iile aplicate si
evaluarea pacientului'
2biectivele pre/entului proiect sunt"
3o(iuni generale de anatomie i !i/iologie4
Pre/entarea general a a!ec(iunii4
5olul autonom i delegat al asistentului medical -n -ngri&irea
bolnavului cu Scolioz4
Procesul de -ngri&ire al unui pacient cu Scolioz4
Educa(ia pentru sntate a unui pacient cu Scolioz'
#plicarea procesului de -ngri&ire la pacien(ii cu Scolioz s-a reali/at
prin anali/a unui ca/ asemntor -ca/ pentru care s-a elaborat un
interviu'Pe ba/a interviului reali/at s-au eviden(iat problemele de
dependen( speci!ice la nivelul celor +, nevoi !undamentale -con!orm
principiului Virginiei 6enderson'
%n !inal a !ost elaborat planul de -ngri&ire la un pacient cu Scolioz
respect7nd obiectivele generale ale proiectului'Pe plan au !ost eviden(iate
problemele de dependen(.obiectivele de -ngri&ire.interven(iile autonome
i delegate aplicate.precum i evaluarea interven(iilor aplicate'
)
II.ngrijirea olnavului cu SCOLIOZ
Obiectiv !
Anatomia c"irurgicala a coloanei vertebrale
oloana vertebrala este alcatuita din unitatile sale anatomice si
!unctionale.vertebrele care se unesc pentru a desena 8 regiuni"
-cervicala.dorsala.lombara-cuprind coloana mobila dintre ba/a craniului
si sacrum.care contine maduva spinarii0rahis14
-sacrum si cocis-fixe.care !unctional !ac parte din ba/in'
Vertebra tip este alcatuita dintr-un corp anterior si un arc posterior0!ig'
IV')81
Vertebrele se unesc intre ele"
-9a nivelul corpurilor prin discul intervertebral si cele doua ligamente
comune0anterior si posterior10!ig' IV'):1'
-9a nivelul arcurilor prin elementele segmentului mobil rahidian si
apo!i/ilor articulare'
Examenul din pro!il al unei coloane vertebrale normale descopera"
-2 curbura cervicala cu concavitatea posterioara0lordo/a cervicala14
-2 curbura dorsala cu concavitatea anterioara0ci!o/a dorsala14
-2 curbura lombara cu concavitatea posterioara0lordo/a lombara1'
Examinata din posterior se constata ca linia var!urilor apo!i/elor spinoase
este dreapta in asa !el incat un !ir cu plumb care porneste de la
protuberanta occipitala externa a&unge la nivelul pliului
inter!esier0coloana echilibrata pe ba/in1'
Examinata in miscare.la o coloana normala se constata"
-9a aplecarea spre inainte 0flexie1 isi sterge curburile lordotice si
!ormea/a o ci!o/a cu curbura continua 0!ig' IV');#1'
-9a aplecarea indarat 0extensie1 isi sterge curbura dorsala si accentuea/a
lordo/ele cervicale si lombare'
-9a aplecarea laterala linia spinoaselor descrie un arc de cerc avand
concavitatea de partea directiei de miscare'
-9a miscarea de rotatie isi aduce aportul mai putin coloana dorsala si mai
mult cea lombara si cervicala'
<
Obiectiv#
Scolioza
0Pre/entarea Generala a #!ectiunii1

a$%e&initie
Prin Scolioza se de!ineste o boala caracteri/ata prin deviatiile laterale
ale axului normal al coloanei
vertebrale mani!estate -n trei planuri" !rontal. sagital si
ori/ontal 0pe o supra!at mai mare sau mai mic1 cu rotatia
corpilor vertebrali spre partea convex !r pierderea
continuittii osteo-articulare'
b$Clasi&icarea Scoliozelor
Pentru a a&unge la tipul de scolioza care ne interesea/a.cea
idiopatica.trebuie sa separam"
-=Scoliozele nestructurale"
'#titudinea scoliotica0de exemplu cea de compensatie din inegalitatile de
lungime ale membrelor pelvine1'
-=Scoliozele structurale"
'Sunt cele in care coloana pre/inta la nivelul curburii principale o rotatie
a corpilor vertebrali"
>Scoliozele congenitale0negenetice1-in care exista de!ecte vertebrale prin
displa/ie0posterioare.ale arcului?spina bifida sau anterioare.ale
corpului?vertebra cuneiforma,hemivertebre).
~Scoliozele idiopatice0genetice1-!orma comuna a scolio/elor0;8@1'

Scolioza Idio(atica
a$%e&initie
Scolioza idio(atic repre/int o de!ormare a coloanei vertebrale. care
evoluea/ mai ales in perioada de cretere pan la maturitatea osoas. cu
o posibil evolu(ie ulterioar la varsta adult.avand o etiologie
necunoscut'Scolioza idio(atica este o boala familiala si genetica.
b$Clasi&icare
In !unc(ie de momentul instalrii de!orma(iei coloanei vertebrale.
scolioza idio(atic se clasi!ic in"
+'Scolioza idiopatic infantil care se instalea/ inaintea vrstei de < ani
i este mai !recvent la bie(i'Scolioza idio(atic in&antil este o
scolioz structurala. cu curbura primitiv toracic i convexitatea
orientat spre stanga'
,
u cat copilul este mai mic la debutul scoliozei. cu atat prognosticul este
mai grav' $a&oritatea ins dispar spontan. chiar netratate'
)'Scolioza idiopatic juvenil. se instalea/ intre , i +* ani .cu reparti(ie
egal pe sexe si obisnuit curbura toracic este spre dreapta' Evolu(ia este
benign mai pu(in grav decat primele. cu re/erva c acele !orme ce se
constituie inainte de, ani si au o curbur de <*A. sunt rapid
evolutive'
<'Scolioza idiopatic a adolescentului este cea mai !recvent !orm de
scolioz idio(atic i apare inainte sau in timpul pubert(ii. !r o cau/
aparent'u debut intre +* ani si instalarea matura(iei scheletale 0dar
inainte de terminarea cresterii1 cu o preponderen( !eminin de ;*@'
Brecvent curbura toracic este orientat spre dreapta cu evolu(ie in
general benign. cu condi(ia s !ie supravegheat copilul in timpul
puseului de cretere pubertar. cand progresia scoliozei
este !oarte rapid'
c$)tiologie
In apari(ia scoliozei idio(atice sunt incrimina(i numeroi !actori"
a' Factorul ereditar:
In!luen(a genetic are un rol important. boala !iind !recvent la pacien(ii
cu antecedente heredocolaterale de scolioz' Culburarea elasticit(ii
pr(ilor moi determinat genetic. conduce la a!ectarea !unc(iei
locomotorii si a metabolismului colagenului'2 predilec(ie genetic s-a
observat la gradul unu de rudenie pentru !orma scoliozei'Borma dextro-
convex predomin la !etele dreptace. iar cea sinistro-convex la !etele
stangace'Dup studiile lui $ilenDovic. !recven(a scoliozei sinistro-
convex la !ete este mai mare decat la copiii de aceeasi varst'
Varsta mamelor acestor copii este mai mare decat in popula(ia general 4
curburile scoliotice la acestia !iind mai grave'a si displa/ia congenital
de sold si piciorul plat static . scolioza idio(atic pare a !i transmis prin
combina(ia predispo/i(iei genetice cu alte a!ec(iuni'
b'Factorii neuro-musculari:
5epre/int o tulburare de matura(ie a propriocep(iei si a echilibrului
postural. sub inciden( genetic 0predominen( !eminin1'
Dup teoria interdependen(ei podalico-oclu/ale. o presiune inadecvat a
greut(ii corpului asupra picioarelor 0 prin purtarea tocurilor sau mers in
coborare1 duce nu doar la modi!icri in lordo/o-ci!o/oscolio/ dar si in
po/i(ia mandibulei' #ceasta va !i posteriori/at. producand contact
insu!icient intre incisivi in timpul degluti(iei'
$a&oritatea copiilor cu scolioz idio(atic au tulburat propriocep(ia.
dis!unc(ia re!lexelor oculomotorii si nistagmusul spontan !iind eviden(iate
prin electrononistagmogra!ie'opilul sare. alearg si !ace salturi. pentru a
roda propriile mecanisme neuro-musculare'Prin pierderea gradual a
din(ilor de lapte si apari(ia denti(iei permanente are loc o reorgani/are a
8
oclu/iei printr-o coordonare intre stimulii receptorilor exteroceptivi ai
picioarelor. ai ochilor si ai arcadelor dentare'In consecin(. se va produce
o deviere a coloanei cervicale de partea convex 0 umr ridicatE
scolioz1 curbe re!le/e compensatorii toraco-lombare si de/echilibre
musculare mai ales a muschilor iliopsoas. cu inclinri ale ba/inului !a(
de coloana vertebral'Sistemul re!lex osteoarticular diminuat determin
de!orma(ii biomecanice supuse legilor cresterii rahisului'
c'Factorii de mediu"
opiii nscu(i din mame mai in varst de ): ani sunt mai predispui s
de/volte scolioz la vrsta pubert(ii'Varsta tatlui nu in!luen(ea/
apari(ia scoliozei'Bactorii de mediu sunt considera(i mai importan(i decat
!actorii ereditari'
d' Creterea"
Inl(imea medie a pacien(ilor scoliotici este mai mare decat cea a copiilor
de aceiai varst' reterea este indispensabil procesului de
structurali/are a scoliozei'Gradul scoliozei se agravea/ in perioadele de
cretere intens' Scoliozele cu curbur mic i medie nu se agravea/ in
perioadele de cretere intens'Scoliozele cu curbur mic i medie nu se
agravea/ dup incheierea creterii osoase' alvo a artat c scolioza nu
se agravea/ dac rata de cretere a segmentului vertebral CF- C+) este
mai mic de *. < mmGlun' Prin apari(ia scoliozei . inl(imea este
diminuat datorit devia(iei vertebrale in plan !rontal i sagital0 prin
ci!o/1' De asemenea. a !ost demonstrat i creterea asimetric a
discurilor intervertebrale'
Schema 3achenson 0!i' IV')F1 arata ca patologia porneste de la !actori
genetici !amiliali.iar echilibrul dinamic si structural al coloanei este
in!luentat multi!actorial0neurologic.metabolic.dar mai ales
biomecanic1'Se a&unge de la progresia di!ormitatii in perioada de crestere
la stabili/are spontana la pubertate dupa maturarea osoasa0terminarea
cresterii.care se admite ca ar surveni in &urul varstei de +; ani1.cu
posibilitatea evolutiei la adult0in sarcina.menopau/a1' Scolioza trebuie
supravegheata toata viata.u toate c exist !oarte multe studii re!eritoare
la etiologia scoliozei. cau/a acestei boli rm7ne incerta'
d$Sim(tomatologie
Pacientii cu scolioza idio(atica pre/inta grade variate de dis!unctie
ventilatorie restrictiva determinata de modi!icarile grila&ului costal si de
modi!icarea diametrelor toracelui' In scoliozele grave sau negli&ate.
comprimarea maduvei poate sa apara in concavitate' De asemenea.
radacinile nervoase pot !i comprimate din cau/a rotatiei vertebrale' Coate
aceste modi!icari trebuie cautate sistematic la examenul clinic'In general.
scoliozele nu sunt dureroase' Daca pacientul cu scolioza acu/a totusi
dureri. trebuie cautata cu minutio/itate o eventuala cau/a a acesteia'
:
Probabil ca cel mai important rasunet al scoliozei este cel estetic' #cesta
este motivul care. in cele mai multe ca/uri. determina consultarea
medicului' In ca/ul scoliozelor grave. di!ormitatea este usor remarcata de
antura&. a!ectea/a perceptia asupra propriei persoane. con!erind si o
dimensiune psiho-sociala acestei maladii'
e$%iagnostic
%e(istarea Scoliozei*
In maternitate - !ormele congenitale
In primii ani de viata - !ormele precoce 0!oarte rare1
In perioada pubertatii - prin screening scolar
Se aprecia/a "
a1 rectitudinea sau de!ormarea axului coloanei vertebrale
b1 rotatia vertebrala repre/entata de gibo/itatea costala
c1 echilibrul umerilor
d1 echilibrul ba/inului
e1 simetria soldurilor
EXAMENUL CLINIC
Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei
vertebrale. precum si examenul neurologic si al celorlalte aparate si
sisteme' Examenul trunchiului va avea in vedere echilibrul global al
acestuia. po/itia ba/inului. po/itia umerilor in raport cu ba/inul si in
raport cu solul. asimetria triunghiurilor !ormate de membrul toracic cu
trunchiul 0 !igura +1' In ca/ul scoliozelor cu curburi importante. rotatia
vertebrala poate !i responsabila de in!undarea asimetrica a peretelui
toracic anterior' 9a pacientul in ortostatism. examinat din spate. se
identi!ica curbura prin palparea apo!i/elor spinoase' Birul cu plumb
coborat de la nivelul apo!i/ei spinoase a vertebrei ; ar trebui sa
intalneasca pliul inter!esier in ca/ul coloanei normale' and !irul este
deviat la stanga sau la dreapta !ata de pliul inter!esier. scolioza este
de/echilibrata la stanga sau la dreapta' Se notea/a de asemenea
distanta de la apexul curburii la linia verticala descrisa de !irul cu
plumb'9a examinarea din pro!il. in ortostatism. !irul cu plumb coborat
de la nivelul conductului auditiv extern ar trebui sa intalneasca relie!ul
marelui trohanter in ca/ul coloanei vertebrale normale' and nu se
intampla acest lucru. coloana vertebrala este de/echilibrata anterior
sau posterior'Pentru studierea gibo/itatii. pacientul este pus sa se
aplece spre inainte din po/itia in ortostatism 0 !igura )1' Privind
tangential spatele. pe directia anteroposterioara. se poate observa
proeminenta regiunii paravertebrale de partea convexa a curburii'
Proeminenta este cu atat mai pronuntata cu cat curbura este mai
accentuata' #ceasta parte proeminenta se numeste gibus si este data de
rotatia in plan ori/ontal a vertebrelor' Sub masa musculara
;
proeminenta se a!la partea posterioara a coastelor. in ca/ul scoliozelor
toracale sau apo!i/elor transverse. in ca/ul scoliozelor lombare'9a
pacientul a!lat in po/itia ase/at se examinea/a rotatia umerilor in
raport cu ba/inul. iar in decubit ventral se poate constata stergerea
scolio/elor care nu sunt structurale' Hilantul neurologic este
obligatoriu si poate decela unele anomalii in ca/urile de scolioza
idio(atica grava sau in ca/ul asocierii unor mal!ormatii
osteoarticulare sau ale sistemului nervos' Cot examenul clinic ar trebui
sa decele/e o eventuala inegalitate de membre pelvine. care poate
induce o atitudine scoliotica'Prima examinare a unui pacient care
pre/int o de!ormare vertebral trebuie s cuprind mai multe etape"
a1 recunoaterea devia(iei coloanei vertebrale4
b1 aprecierea caracterului su structural4
c1 atribuirea unei etiologii4
d1 prognostic de evolu(ie4
e1 alegerea conduitei terapeutice'
Examinarea in picioare - se aprecia/a"
a1 echilibrul umerilor
b1 echilibrul ba/inului
c1 balansul sagital
d1 eventuala inegalitate a membrelor in!erioare
e1 starea tegumentelor
Examinarea in !lexie anterioara I se aprecia/a pre/enta gibo/itatii
costale '
Examenul radiologic
5adiogra!ia de coloana vertebrala se e!ectuea/a din !ata si din pro!il si
trebuie sa contina atat capul. cat si ba/inul' Pe radiogra!ia de !ata se
aprecia/a echilibrulG de/echilibrul ;-98' #mplitudinea curburii se
cuanti!ica prin masurarea unghiului obb. care se de!ineste ca !iind
unghiul dintre linia tangenta la platoul superior al V9S si linia tangenta la
platoul in!erior al V9I 0 !igura <1' Cot pe radiogra!ia de !ata se evaluea/a
gradul de rotatie vertebrala prin devierea pediculilor si a apo!i/ei spinoase
catre convexitatea curburii' 5otatia vertebrala obiectivata de radiogra!ie
con!era caracterul de scolioza structurala con!orm de!initiei' 5otatia
vertebrala !ace di!erenta intre scolioza propriu-/isa si atitudinea scoliotica
!ara componenta structurala si !ara caracter evolutiv' 2blicitatea
ba/inului se poate obiectiva pe radiogra!ia de !ata si impune cautarea unei
eventuale inegalitati de membre pelvine sau a unei retractii musculare
care sa o &usti!ice'Pe radiogra!ia de pro!il a coloanei vertebrale se
evaluea/a de/echilibrul antero- posterior al acesteia. modi!icarea
curburilor !i/iologice in plan sagital. precum si modi!icarile diametrului
F
antero- posterior al toracelui'a examene imagistice suplimentare. se pot
e!ectua radiogra!ii ale coloanei la manevra de inclinare laterala.
evaluandu- se ast!el !lexibilitatea acesteia' 5adiogra!iile e!ectuate cu
coloana in tractiune axiala pot cuanti!ica de asemenea gradul de
reductibilitate a scolio/ei' Examenele C si I5$ pot completa bilantul
imagistic in scopul depistarii unor anomalii medulare sau vertebrale
nedetectabile pe radiogra!ia standard'
&$ )volutie si (rognostic
Din punct de vedere al evolutivit(ii. scoliozele sunt de dou !eluri"
evolutive i neevolutive'Se consider -n mod clasic c. scoliozele
neevolutive sunt acelea care la v7rsta de +8-+: ani nu depesc <*A'
Dimpotriva. scoliozele evolutive care sunt de alt!el i cele mai
numeroase. trec de <*A la v7rste chiar mai mici. a&ung7nd la F*-J*A.
uneori chiar la +,*A i chiar mai mult'2 scolioz evolutiv se agravea/
treptat -n timp p7n la v7rste !oarte -naintate. pier/7nd -ntre +-)A anual'
De alt!el. o scolioz evolutiv netratat. va evolua p7n la o limit ce pare
programat genetic' Scolioza se agravea/a cu cresterea. la adulti evolutia
!iind mult mai lenta' 9a menopau/a. din cau/a !ragilitatii osoase. scolioza
se poate agrava' Varsta la care este descoperita scolioza este unul din cele
mai importante elemente de prognostic'Dupa otrel. in cursul evolutiei
naturale+ scolioza in!antila 0descoperita inainte de < ani1 va avea un unghi
peste +** grade in +**@ din ca/uri' Scolioza idio(atica juvenila
,diagnosticata intre < ani si +, ani1 va evolua catre un unghi intre 8* si
+** de grade in 8*@ dinte ca/uri. iar J8@ dintre scoliozele diagnosticate
dupa menarha vor avea un unghi sub 8* de grade'In !unctie de topogra!ie.
scoliozele cele mai grave sunt cele toracale. urmate de cele
toracolombare. iar cele mai putin grave sunt cele lombare'
estul !isser un alt element de prognostic. evaluea/a gradul de
maturi/are a sistemului osos' riteriul este aparitia cartila&ului de crestere
a crestei iliace' #st!el. in stadiul 5isser *. cartila&ul de crestere nu a
aparut. in 5isser I. cartila&ul a aparut in +G< externa a crestei iliace. in
5isser II. a aparut in )G< extern. in 5isser III. a aparut pe toate lungimea
crestei iliace. in 5isser IV. cartila&ul de crestere a !u/ionat in +G) interna a
crestei iliace. iar in 5isser V. cartila&ul de crestere a !u/ionat complet
0!igura ,1' 2 scolio/a are risc mai mare de evolutie in stadiul 5isser *
decat in stadiile ,-8'
Evolutivitatea scoliozei idiopatice*
Pentru a putea !ormula un prognostic asupra evolutiei naturale a scoliozei
idio(atice. trebuie avut in vedere gradul de maturitate osoasa' 9a
scheletul imatur. scolioza idio(atica are un potential mai mare de a
evolua decat la scheletul matur' u cat varsta de aparitie a scoliozei este
mai mica. cu atat potentialul evolutiv al acesteia este mai mare'9a
scheletul imatur. evolutia naturala a scoliozei idio(atice este marcata de
J
accentuarea curburii o data cu cresterea' In perioadele de crestere
accelerata a scheletului si in special a coloanei vertebrale. accentuarea
curburii este si ea mai rapida' #st!el. perioada cu risc maxim de agravare
a scoliozei este pubertatea. dupa care vite/a de accentuare a curburii
scade pe perioada adolescentei' 3u se pot !ormula limite de varsta civila
absolute privind perioada cu evolutivitate maxima' Se stie ca perioada
pubertatii corespunde intervalului ++-+< ani la !ete si +<-+8 ani la baieti'
Varsta osoasa insa nu corespunde varstei civile decat in 8*@ dintre
ca/uri' In toate celelalte ca/uri. pentru evaluarea riguroasa a riscului.
trebuie stabilita varsta osoasa' In acest scop. exista multiple metode care
iau in calcul aparitia nucleilor de osi!icare. !u/ionarea cartila&elor de
crestere. precum si aparitia caracterelor sexuale secundare pentru a stabili
varsta osoasa' #st!el se considera ca aparitia parului pubian corespunde
debutului pubertatii. iar inchiderea cartila&elor de crestere a cotului
corespunde s!arsitului acesteia' #ceasta perioada corespunde perioadei
5isser * si este caracteri/ata de risc maxim de evolutie a scoliozei' Dupa
inchiderea cartila&elor de crestere a cotului. urmea/a perioada care poate
!i cuanti!icata cu a&utorul criteriilor 5isser si care corespunde
adolescentei' Perioada pubertatii corespunde in general cresterii in
inaltime a coloanei vertebrale cu ; cm la !ete si cu F cm la baieti'
g$-ratament' -ratamentul Scoliozei Idio(atice
Deoarece bolile.indi!erent de locali/are.interesea/a organismul in
general si imbraca aspecte particulare in !unctie de bolnav.tratamentul
trebuie sa se adrese/e nu numai organelor le/ate ci si restabilirii !unctiilor
celorlalte organe4sa !ie intotdeauna individuali/at-trebuie sa !ie tratat
bolnavul si nu boala'
Principalele !orme de treatment sunt"
-Cratamentul etiologic-care se adresea/a cau/ei bolii4
-Cratamentu !unctional-care urmareste restabilirea !unctiilor
di!erite ale organismului4
-Cratamentul simptomatic-care urmareste combaterea simptomelor'
-ratamentul medicamentos*
and durerile de spate sunt asociate cu scolio/a. durerile pot !i cau/ate de
probleme musculare. discale. ale !atetelor articulare. ale radacinilor
nervoase sau de a!ectiunile tumorale' In mod normal durerile nu sunt
cau/ate de curbura coloanei prin ea insasi' Knele persoane pot !olosi
medicamente eliberate !ara prescriptie medicala cum ar !i aspirina
sau ibuprofenul pentru usurarea durerilor de spate' In timp ce aceste
medicamente pot usura temporar durerile spatelui. ele nu pot vindeca
scolio/a si nu previn reaparitia durerilor'
-ratamentul .inetotera(ic*
Linetoterapia este utila in toate etapele stagnara dar rolul ei nu
trebuie intotdeauna !etisi/at'
+*
Dac Dinetoterapia nu poate -mpiedica evolu(ia unei scolio/e. ea
poate totui permite -ncetinirea evolu(iei acesteia ' 2rice !orma de
activitate !i/ica trebuie incura&ata inclusiv sportul de per!ormanta' Este o
greseala inter/icerea orelor de educatie !i/ica din programul scolar'
-ratamentul Ortotic *
%n ca/ul recomandrii corsetului .trebuiesc !cute dou remarci"
corsetul este inutil la copiii a cror angula(ie este sub <*A. deoarece
scolio/a poate !i neevolutiv. iar purtarea lui nu este lipsit de
inconveniente !unc(ionale i psihice' Cratamentul ortotic este considerat
e!icient atunci c7nd la s!7ritul creterii osoase valoarea curburii este de
MG- 8A din valoarea ini(ial a angula(iei' Corsetul nu corectea"# curbura
scoliotic# ci numai previne agravarea ei.
Pentru a !i e!icace corsetul trebuie purtat )*-)) ore pe /i' Ktili/area
corsetului este inutila la !ete la mai mult de trei ani de la menarha si la
baieti peste varsta de +;-+F ani'
-ratamentul C"irurgical*
Cratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea angulatiei depaseste
,*A' $omentul optim de interventie chirurgicala se situea/ -n &urul
v7rstei osoase de +< ani la !ete i +8 ani la bie(i. corespun/7nd stadiului
5isser +' Cratamente chirurgicale au constat -n rahisinte/ posterioar
6arrington. artrode/ vertebral posterioar cu instrumentatie SS.
$oss-$iami. NI#. D-9egacO'
%n aceast perioad. coloana pre/int maximum de !lexibilitate. iar
corec(ia ob(inut poate !i aproape complet4 -n plus nu exist riscurile
unei de!orm prin creterea re/idual a rahisului 0e!ectul PvibrochenQ1'
"$Com(licatii
omplicatiile pot !i intraoperatorii i postoperatorii'
Din complicatiile intraoperatorii "hemoragii severe.le/area pleurei.
!racturarea apo!i/ei transverse.!racturarea lamei. deschiderea accidental
a menigelui'
omplicatiile postoperatorii au !ost imediate i tardive'
omplicatiile postoperatorii imediate au !ost"
Decroare4
In!ectia super!icial a plgii'
omplicatiile postoperatorii tardive au constat -n pseudartro/ i prin
ruperea uruburilor'
omplicatiile postoperatorii tardive prin ruperea ti&ei'
++
Obiectiv /
0olul autonom si delegat al asistentului medical in ingrijirea
bolnavului cu Scolioza

#sistentul $edical are prin prisma meseriei , mari responsabilitati.si
anume"promovarea sanatatii.prevenirea imbolnavirilor.restabilirea
sanatatii.inlaturarea su!erintei'5olul principal este de a asista indivi/ii
!amiliei.grupurilor sa le restabileasca si optimi/e/e !unctiile !i/icetocmai
pentru a a&uta la vindecarea bolii si la recapatarea !unctiilor de dinainte de
boala'2 asistenta trebuie sa !ie !erma.convingatoare.sa o!ere pacientului
toata priceperea sa.sa stabileasca cu acesta o relatie cadru medical-pacient
!oarte buna pentru a putea colabora la recapatarea sanatatii si vindecarea
completa in ca/urile posibile'
Din punct de vedere pro!esional.asistenta trebuie sa-si exercite in meserie
< tipuri de !unctii"
-de natura independenta0autonoma1
-de natura dependenta0delegata1
-de natura interdependenta care presupune colaborarea asistentului
medical cu alti pro!esionisti din sectorul sanitar'
Rolul autonom al asistentului medical:
Vi/ea/ compensarea par(ial sau total a lipsei snt(ii sau
diminurii autonomiei4
Prote&area.men(inerea.restaurarea i promovarea snt(ii sau
autonomiei individului4
Kurarea su!erin(ei i asistarea individului -n ultimele momente de
via(4
Stabilirea procesului de -ngri&ire4
Bavori/area integrrii i reintegrrii -n !amilie sau societate4
%ndeplinirea rolului necesit deprinderi i capacit(i pro!esionale4
Din punct de vedere al procesului de -ngri&ire.interven(iile aplicate
sunt de natur tehnic.rela(ional i educativ.-n !unc(ie de
in!orma(iile !i/ice.psihice.sociale.economice.culturale sau
spirituale ce privesc individul'
Rolul deleat al asistentului medical:
Vi/ea/ abilitatea asistentului de a -ndeplini sarcini i de a aplica
-ngri&iri medicale sub prescrip(ie medical4
Supravegherea clinic a bolnavului i a e!ectelor terapeutice4
Participarea i colaborarea la aplicarea diverselor tehnici inva/ive
de -ngri&ire4
#plicarea prescrip(iilor medicale'
+)
%n absen(a medicului asistentul poate aplica interven(ii i -ngri&iri
care au ca scop men(inerea vie(ii p7n la sosirea medicului'
1isa -e"nica !
1isa te"nica nr.#
1isa -e"nica nr./
Injectia Intravenoasa,I.2.$
!.%e&ini3ie*
Introducerea unui lichid -ntr-o ven prin -n(epare poart numele de
in&ec(ie intravenoas'
#.Sco("
DI#G32SCI" -explorarea diagnostic a unor organe ca
rinichiul.colecistul.!icatul.plm7nul etc'
CE5#PEKCI"-introducerea de substan(e hipertone -n cantitate
mare pentru reechilibrarea hidro-electrolitic i derivate
biologice.repre/ent7nd o cale !oarte bun pentru reprimarea
bolnavilor oca(i'
/.Locul injec3iei*
-venele de la plica cotului4
+<
-venele antebra(ului4
-venele de pe !a(a dorsal a m7inii4
-venele maleolare interne4
-venele epicraniene'
4.5ateriale necesare*
-mnui.seringi i ace sterile4
-tvi( renal4
-tampon de vat cu alcool4
-garou'
6.Pregatirea (acientului*
Pregtirea psihic"
-pac'i se explic tehnica i scopul ei4
-este rugat s se ae/e comod pe scaun'
Pregtirea !i/ic"
-se aea/ pacientul -n po/i(ie e/7nd4
-se descoper locul de elec(ie'
7.-e"nica e&ectuarii injectiei*
asistenta -i spal m7inile4
se alege locul punc(iei4
se de/in!ectea/ locul punc(iei4
se execut punc(ia venoas4
se controlea/ dac acul este -n ven4
se -ndeprtea/ sta/a venoas prin des!acerea
garoului4
se in&ectea/ lent.(in7nd seringa -n m7na st7ng.iar
cu policele m7inii drepte se apas pe piston4
se veri!ic periodic dac acul este -n ven.
se retrage brusc acul.c7nd in&ectarea s-a terminat4
la locul punc(iei se aplic tamponul -mbibat -n
alcool.compresiv'
8.ngrijirea ulterioar a (acientului*
se men(ine compresiunea la locul in&ec(iei c7teva
minute'
se supraveghea/ -n continuare starea general'
9.Incidente :i accidente*
in&ectarea solu(iei -n (esutul perivenos.mani!estat
prin tume!ierea
(esuturilor.durere4
!lebalgia produs prin in&ectarea rapid a solu(iei sau
a unor substan(e iritante4
valuri de cldur.sen/a(ia de uscciune -n !aringe4
hematom prin strpungerea venei4
+,
ame(eli.lipotimie.colaps'
1isa -e"nica nr.4
Per&uzia
Per&uzia repre/inta introducerea pe cale intravenoasa. picatura cu
picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea
hidroelectrolitica si volemica a organismului' Introducerea lichidelor in
vena se poate !ace direct prin canule metalice !ixate in vena. prin canule
din material plastic introduce transcutanat prin lumenul acelor sau prin
denudarea de vena si !ixare in ea a unei canule. care poate ramane pe loc
cateva /ile sau chiar saptamani'
Pe cale intravenoasa pot !i administrate solutii i/otonice si hipertonice
care nu se pot administra pe alta cale in&ectabila. deoarece sunt caustice
pentru tesuturi'3u se introduc solutii uleioase deoarece produc embolie
grasa'
Sco(ul (er&uziei "
hidratarea si minerali/area organismului in stari de de/echilibru
hidro-mineral4
administrarea medicamentelor la care se urmareste un e!ect
prelungit4
in scop depurativ I diluand si !avori/and excretia din organism
produsilor toxici microbieni4
completarea proteinelor sanguine in ca/ de hipo- si
disproteinemie4
pentru alimentatia pe cale parenterala4
pentru per!i/ie de sange'
5ateriale necesare*
trusa pentru per!u/at solutii ambalata steril4
solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si
armura
metalica. sau pungi originale de material plastic incal/ite la
temperatura
corpului4
garoul de cauciuc. tavita renala. o musama sau o ale/a. ben/i de
leucoplast pentru !ixarea acului sau canulei de tegumentul
bolnavului4
+8
seringi de 8-+* ml. ace sterile. casoleta cu tampoane sterile.
substante
de/in!ectante sterile4
stativ pentru !ixarea !lacoanelor'
)ta(e si tim(i de e;ecutie
+'Pregatirea materialelor si instrumentelor
Spalare pe maini'
Se scoate celo!anul steril de pe !lacon si se de/in!ectea/a dopul cu
alcool'
Se deschide trusa pentru per!u/at. se indepartea/a teaca protectoare
de
pe ac si se patrunde cu el prin dop in !lacon. inchin/andu-se
imediat sub ac
tubul de aer'
Se patrunde cu tubul de aer in !lacon prin dopul de cauciuc !ara a
atinge
trocarul'
Se suspenda !laconul pe suport. !ixandu-se tubul de aer la ba/a
!laconului
cu o banda de leucoplast'
Se indepartea/a teaca protectoare de la capatul tubului'
Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din !lacon
si se
deschide usor. lasand sa curga lichidul din dispo/itivul de per!u/ie
I picuratorul
!iind ori/ontal'
Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid.
!iind
eliminate complet bulele de aer' Se ridica picuratorul in po/itie
verticala si se
inchide aparatul de per!u/ie. ramanand atarnat pe stativ'
#.Pregatirea (si"ica si &izica a bolnavului*
Se anunta bolnavul. se asa/a in pat in decubit dorsal. comod cu
antebratul
in extensie si pronatie. ase/at pe un plan tare' Se pot utili/a venele
de la plica cotului. ce!alica sau ba/ilica. Venele maleolare'
+:
Pregatirea bolnavului trebuie !acuta cu multa putere de convingere.
datorita duratei mai indelungate a operatiei si mentinerii po/itiei
corecte'
opiii mici vor !i imobili/ati prin in!asurarea intr-un ceara!'
/.-e"nica (ro(riu'zisa
Se de/in!ectea/a tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la
nivelul unirii treimii in!erioare cu cea mi&locie a bratului0 deasupra
plicii cotului1'
Se palpea/a locul pentru punctie. apoi se va mai de/in!ecta inca o
data cu alcool'
Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul. ramanand cu el
inchis'
Se !ixea/a vena la ,-8 cm sub locul punctiei si se exercita o
compresiune si tractiune in &os asupra tesuturilor vecine'
Se introduce acul in mi&locul venei in directia axului longitudinal al
venei'
3u se abordea/a niciodata vena din lateral si nu se introduce acul
cu bi/oul orientat in &os'
Se patrunde cu acul traversand. in ordine. tegumentul I in directie
oblica0unghi de <* grade1. apoi peretele venos I invingandu-se o
re/istenta elastica.pana cand acul inaintea/a in gol si se continua
inca +-) cm in lumenul venei'
Se veri!ica po/itia acului in vena prin aspirare' Se indepartea/a
garoul si se adaptea/a amboul aparatului de per!u/ie la ac'
Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului
in vena si se reglea/a vite/a de scurgere a lichidului de per!u/at la
:*picaturiGmin sau mai putin in !unctie de necesitati'
Se !ixea/a cu leucoplast acul si o portiune din tubul de per!u/ie
invecinata acului I la pielea bolnavului'
In tot timpul per!u/iei se va controla daca scurgerea lichidului este
continua. caci in ca/ de obstacol. sangele din vena re!ulea/a si se
coagulea/a in lumenul acului'In cursul per!u/iei cu ace metalice se
poate intampla ca acul sa-si modi!ice po/itia in urma miscarilor
involuntare ale bolnavului'
+;
Se opreste scurgerea lichidului si se ridica pavilionul acului.
!iind vorba de lipirea var!ului acului de peretele venos'
Inlocuirea !laconului se !ace inainte ca acesta sa se goleasca
complet.pentru a evita patrunderea aerului in vena' Se inchide
prestubul si se racordea/a aparatul de per!u/ie la noul !lacon
pregatit inainte'
Se deschide imediat prestubul pentru a permite lichidului sa curga.
reglandu-se vite/a de scurgere'
Inainte ca !laconul sa se goleasca. se deschide prestubul. se
exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat
in alcool si printr-o miscare brusca in directia axului vasului se
extrage acul din vena'
Se aplica un pansament steril cu leucoplast'
Spalarea pe maini'
4.Ingrijirea bolnavului du(a te"nica
Se supraveghea/a bolnavul atent pana la terminarea !lacoanelor de
per!u/at'
6.0eorganizarea locului
Se strang materialele !olosite. aparatul de per!u/at se arunca in
recipiente speciale. Se notea/a in !oaia de observatie " data. cantitatea de
lichid per!u/at si numele celui care a !acut per!u/ia'
Incidente si accidente
Introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie
poate supraincarca vena. dand semne de insu!icienta circulatorie "
dispnee. dureri precordiale'
Se intrerupe imediat curentul de lichid si se continua un ritm lent.
dupa ce au disparut !enomenele supraincarcarii inimii'
hiperhidratarea mani!estata prin tuse. expectoratie. neliniste.
polipnee.
cresterea tensiunii arteriale se cimbate prin reducerea la minimum a
ritmului
de hidratare. administrarea de diuretice. cardiotonice'
embolie ga/oasa I prin patrunderea de aer in cantitate mare in
curentul circulator' Ea se previne prin expul/area aerului din tub
inainte de introducerea canulei in vena si intreruperea per!u/iei
inainte de a se goli din re/erva si din tub'
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina in!ectia si
aparitia de !risoane'
+F
Obiectiv4
Procesul de ingrijire al unui (acient cu
Scolioza
I<-)02I=*
!.In&ormatii generale*
a$ <umele si Prenumele*
b$2arsta*
c$Stare civila*
d$Co(ii*
e$Pro&esia*
&$Localitatea de origine*
g$%iagnosticul de internare*
"$%ata Internarii*
#.Obisnuinte de viata*
a$Conusmator de* #lcool
a!ea
Cutun
b$%ieta>regim alimentar*Pacientul urmea/a un regim alimentar
normal'
c$Alergii cunoscute*Pacientul nu este alergic la nici un medicament'
/ 'Probleme de sanatate*
a$Antecedente medicale (ersonale"
b$Antencedente "eterocolaterale"nu exista ast!el de antecedente4
c$5otivele internarii actuale"reevaluare clinica
d$Istoricul starii actuale"se internea/a pentru investigatii clinice si
paraclinice si tratament sub supravegherea cadrelor medicale4
4 ');amenul clinic si (araclinic general*
a$-egumente si mucoase*
b$?reutate*
c$Inaltime*
d$-esut celular subcutanat*normal4
+J
e$Sistem ganglionar si lim&atic*super!icial.nepalpabil
&$A(arat locomotor*
g$A(arat res(irator*
"$A(arat cardio'vasculat*
i$A(arat digestiv*abdomen simplu nedureros.transit intestinal !i/iologic4
j$A(arat uro'genital*rinichi nepalpabili.mictiuni spontane cu urini
normocrome.organele genitale externe normal con!ormate4
@$Sistem nervos si organe de simt*!ara semne de iritatie meningeana'
6.Investigatii*
a$);amenul sangelui*
Hiochimie" 'Glicemie *.;-+.+8g@
'Kree *.+8- *.,F g@
-reatinina *.:-+g@
-Hilirubina Cotala *.,-+@
-Hilirubina Directa R*.)8@
-Hilirubina Indirecta R*.F@
-CGP R,) K'I
-CG2 R<; K'I
-3a +<;-+8*mEgG9
-a ,.)-8.+ @
-5# ))-); mEgG9
-Be ,8-+8F@
-Bibrinogen )-8g@
6ematologie"6emoglobina FM+.<@
b$);amenul urinei*Examen sumar urina
Krocultura0!ara !ebra si nu !ace tratament cu
antibiotice14
c$Alete e;amene de s(ecialitate*ELG.C.5$3
7.-ratament*
8.)(icriza si recomandari la e;ternare*Pacientul in varsta de''ani cu
scolio/a idiopatica se internea/a in urma'''''Se externea/a cu
recomandarile noastre medicale si respectarea in totalitate a
tratamentului con!orm a!ectiunii pacientului'
)*
<)2OI 1=<%A5)<-AL)
du(a 2.Aenderson
)+
Plan de Ingrijire
3r' <evoia
&undamentala
5ani&estari
de
inde(endenta
5ani&estari
de
de(endenta
Sursa
de
di&icultate
+
# respira si a avea o
buna circulatie
Dispnee.tahicardie 'Di!icultate de
respiratie.oboseala
Scaderea capacitatii de
expansiune pulmonara si
scaderea C'#'
)
# bea si a manca anxietate inapetenta Durere violenta
<
# elimina Cuse cu expectoratie muco-
purulenta.rinoree
Durere toracica Durere toracica
,
# se misca si a pastra o
buna postura
Di!icultatea in adoptrarea
unei po/itii !avorabile
Dispnee cu durere toracica anxietate
8
# se odihni Cre/iri !recvente din cau/a
durerilor retrosternale sau
precordiale
Durere violenta cu cri/e de
apnee in somn
Durere toracica in /ona
toracica
:
# se imbraca si a se
de/braca
Durere toracica la e!orturi
mici
Durere toracica.dispnee Imbracaminte
inadecvata
;
# !i curat.ingri&it si a avea
tegumente prote&ate
Cegumente reci si
umede.palide
Durere toracica
violenta.dispnee de e!ort
negli&enta
F
# pastra temperatura
corpului in limitele
normale
Bebra Bebra ridicata cu puseuri de
hiperpirexie
Proces in!ectios
J
# evita pericolele 5isc de complicatii #stenie musculare 9ipsa cunoasterii
+*
# comunica #nxietate.depresie Singuratate.i/olare sociala Esec.statut social si
economic de!avorabil
++
# se reali/a de/interes Sentimente de i/olare.de
inutilitate.de respingere
durere.esec pro!esional
+)
# se recrea $ediul spitalicesc oboseala Durere.neadaptare la rolul
de bolnav si boala
+<
# invata de/interes anxietate 9ipsa de in!ormare
+,
#-si practica religia Di!icultate de a practica
activitati religioase
oboseala spitali/are
))
%ata Probleme si
mani&estari
de
de(endenta
Obiectivele
de ingrijire
Interventii si
investigatii
)valuarea
ingrijirilor
#nxientate4
#gitatie4
-#meliorarea
durerii
5educerea
anxietatii4
9inistirea
pacientului
-5epaus la pat.
-per!u/ie i'v'cu
antalgice.$ialgin.$io!ilin4
ELG inregistrat
in +) derivatii
apoi monitori/at
ELG4
-5x'
cardiopulmonar4
-recoltari sange"
CG2 crescuta.
PL crescuta la
)8-<* h.
9D6 crscuta in
primele ,/ile.
Glicemie.
olesterol
),*mg@.
Bibrinogen.
VSh accelerat.
9eucograma-
lucocito/a.
CSuicD.C9ee
Thite4
-examen sumar
de urina4
Supravegherea
CSuicD si
C9ee Thite
periodica )-<G/i
-stabil
hemodinamic
-stare generala
buna
-bolnav linistit
accepat
tratamentul4
-durerea
diminuata4
)<
)ducatia (entru sanatate la un (acient cu Scolioza
Obiectivul nr.6
),
In!ormarea si educarea pacientului este un proces individuali/at
in care trebuie sa se tina seama de varsta bolnavului.de gradul de
intelegere si cultura.severitatea bolii si complexitatea masurilor de
tratament'
III.ibliogra&ie
)8
+'#lbu 5'$'-#natomia si !i/iologia omului.Editura orint.Hucuresti
)'Horundel '-$anual de medicina interna
<Citirca 9'-Ghid de nursing.Editura Viata $edicala 5omaneasca
,Citirca 9'-Krgente medico-chirurgicale Sinte/e.Editura $edicala
8Scortanu E-Ingri&iri in boli interne si specialitati inrudite
:$o/es 'Cehnica ingri&irii bolnavului.Editura medicala.Hucuresti
;Paun 5'- Cratat de medicina interna.Editura medicala.Hucuresti
<' #lbu I'. 5adu G'. #natomie topogra!ic. Editura #99. Hucuresti. +JJ,.
;)-;8'
8' #ndronescu #'. #natomia copilului. Editura Didactic si
Pedagogic'+JF;4+)-<:'
;' #lexa 2'. Stratan 9' 3otiuni de ba/ -n ortopedie si traumatologie. sub
coordonarea Pro!' Dr' Georgescu. +JJJ. F*-J*'
+)' Varna #'. hiurgie si ortopedie pediatric. Editura Didactic si
Pedagogic. Hucuresti. +JF,.
)),-)<+'
+<' Uianu $'. Vam!ir C. 2rtopedie si traumatologie pediatric. Editura
Craditie. Hucuresti. +JJ8.
<8*-8**'
+,' Programul national de depistare precoce al scolio/ei )**8. WWW'sccc-
ga'ro'
+F' 5dulescu #'. 2rtopedia chirurgical. Volumul II. Editura $edical.
Hucuresti. +J8;. 8-+:*'
),' GoXia D'G'. hirurgie. ortopedie si traumatologie clinic.
Kniversitatea de $edicin si
Barmacie YGr' C' PopaQ. Iasi. +JJ:. +<8-+<:. +,J-+8)'
)8' Gotia D'G'. #produ G'S'. Gavrilescu S'. Savu H'. $unteanu V'.
2rtopedie si traumatologie
pediatric. Editura Gr' C' Popa. Iasi. )**+. +*;-+,*'
):' $ihai Uianu. #tlas color de ortopedie pediatric4 Editura Cridona.
)**<4 F:. +,)-+,: .+,:-+J,'
);' Pan I'. 5oventa 3'. Vldreanu $'. $ihiX I'. 5adiologie. oloana
vertebral. Editura
Didactic si Pedagogic. Hucuresti. )**+. );. <+. +8*-+;J'
<+' $iu 3icolae. Cratat de medicin a adolescentului. Editura asa
rXii de Stiinta. lu&. +JJJ.
):
,<F-,,*. ,,,'
<<' Uianu $'. Saparescu I'. $odi!icrile de axa ale coloanei vertebrale la
copil si adolescent.
Hucuresti. +JJF. +:*-<**'
<,' $enegaux G'. $anuel de patologie chirurgicale. tome I. 9ibraires de
lZ#cademie de $edicine.
Paris. +J;J. ++;;-++FJ'
<F' Pan I'. 5oventa 3'. Vldreanu $'. $ihiX I'. 5adiologie. oloana
vertebral. Editura
Didactic si Pedagogic. Hucuresti. )**+. );. <+. +8*-+;J'
<J' Gotia D'G'. #rdeleanu $'. Elemente de chirurgie si ortopedie
pediatric. Editura ontact
International. Iasi. +JJ< . +J+-+J8'
+' ?". urnei ' C"irurgie si orto(edie (ediatrica+ )ditura
=niversitara BCarol %avilaB+ ucuresti #CC#.
)' ?". urnei+ P. <eagoe+ Ileana ?eorgescu+ C. 2lad+ A. 5ironescu+
%aniela %an+ 5. Logeanu ' BScolioze idio(atice BD o(inii curente si
a(recieri du(a /!8 cazuri tratate orto(edic si !C7 interventii
o(eratoriiB+ 0evista de Orto(edie si -raumatologie+ vol. !4+ nr. /'4+
#CC4.
<' ?". urnei+ St. ?avriliu+ Ileana ?eorgescu ' BPatologia ra"isului
la co(ii si adolescenti ,I$ BD coloana vertebrala+ date anatomice+
biomecanica+ statica+ diagnostic+ anomalii congenitale ale coloanei
vertebraleB+ 0evista B2iata 5edicalaB+ nr. #/ ,EC6$+ anul F2II+ !C
iunie #CC6+ (ag. 8.
,' ?". urnei+ St. ?avriliu+ Ileana ?eorgescu ' BPatologia ra"isului
la co(ii si adolescenti ,II$ BD ci&oza congenitala+ ci&oza juvenila
Sc"euermann+ tratament+ com(licatiiB+ 0evista B2iata 5edicalaB+
nr. #4 ,EC7$+ anul F2II+ !8 iunie #CC6+ (ag.8.
8. ?". urnei+ St. ?avriliu+ Ileana ?eorgescu ' BPatologia ra"isului
la co(ii si adolescenti ,III$ BD scolioza antalgica in "ernia de disc+
scolioze antalgice+ scolioze statice+ datorate inegalitatii membrelor
in&erioare+ lordozaB+ 0evista B2iata 5edicalaB+ nr. #6 ,EC8$+ anul
F2II+ #4 iunie #CC6+ (ag.8.
:' ?". urnei+ Ileana ?eorgescu+ St. ?avriliu+ %aniela %an+ Lavinia
Podina+ A. 5ironescu ' B0ezultatele tratamentului ortotic in
scoliozele idio(aticeB+ Gurnal 5edical rasovean+ nr. #+ anul I+ #CC6+
(ag. /4'/9.
F' ?". urnei+ Lavinia Podina+ Ileana ?eorgescu+ St. ?avriliu+
%aniela %an ' B0ezultatele tratamentului ortotic in scoliozele
idio(aticeB + Sim(ozionul H#CC!'#CC6 Progrese si evolutii in
tratamentul (rin corsetare al de&ormarilor de coloana vertebralaI+
-irgu 5ures+ !!'!/ mai #CC6.
);
+)' ?". urnei+ Ileana ?eorgescu+ %aniela %an+ St. ?avriliu+ C. 2lad
' BAbordul 5irba"a in tratamentul scoliozelor congenitaleB+ Al !7'
lea Congres <ational S0COP+ Al /'lea Congres <ational SO0OP+ cu
(artici(are internationala+ 8'9 se(tembrie #CC7+ 5amaia'Constanta+
0omania.
+<' ?". urnei+ St. ?avriliu+ Ileana ?eorgescu+ C. 2lad ' BAbordul
secvential BD ventral si dorsal in scoliozele idio(atice rigideB+ Al !7'
lea Congres <ational S0COP+ Al /'lea Congres <ational SO0OP+ cu
(artici(are internationala+ 8'9 se(tembrie #CC7+ 5amaia'Constanta+
0omania.
)F
I2. A<)F)
Bigura +
)J
Bigura)
Bigura <
<*
Bigura ,
<+
<)
Cu(rins
I. ArgumentJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.(ag.#
II. Ingrijirea bolnavului cu Scolioza JJJ..(ag./
Obiectiv!*<otiuni generale de anatomie si &iziologieJ...(ag./
Obiectiv #*Prezentarea generala a a&ectiuniiJJJJ...(ag.!C
De!initie
lasi!icare
Scolio/a Idiopatica
De!initie
lasi!icare
Simptomatologie
Diagnostic
Evolutie si prognostic
Cratament
Obiectiv /*0olul autonomsi delegate al asistentului medical
iningrijirea bolnavului cu Scolioza JJ.(ag.!/
Bisa tehnica nr'+JJJJJJJJJJJJ..(ag.!4
Bisa tehnica nr')JJJJJJJJJJJJ..(ag.!7
Bisa tehnica nr'<JJJJJJJJJJJJ..(ag.!E
Bisa tehnica nr',JJJJJJJJJJJJ..(ag.#C
Obiectiv 4*Procesul deingrijire al unui (acinet cu Scolioza
JJJJJJJJJJJJJJJ..(ag.#4
InterviuJJJJJJJJJJJJJJJ...(ag.#4
3evoi !undamentale dupa V'6endersonJJJ(ag.#7
Plan de ingri&ireJJJJJJJJJJJJ..(ag.#8
Obiectiv 6*)ducatia (entru sanatate la un (acient cu
ScoliozaJJJJJJJJJJJJJJJ(ag.#E
III. ibliogra&ieJJJJJJJJJJJJJJJJ.JJ(ag.#9
I2. Ane;eJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ..(ag./C
<<

S-ar putea să vă placă și