Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingineria Zacamintelor de Gaze - Proiect Răzvan
Ingineria Zacamintelor de Gaze - Proiect Răzvan
Profesor coordonator :
Prof.univ.dr.ing. IULIAN NISTOR
Student : CHEȘCĂ GEORGIAN-RĂZVAN
Anul : I
Grupa : IZ 21305
2017
CUPRINS
TEMA DE PROIECT
INTRODUCERE
CONCLUZII
2|Page
TEMA DE PROIECT
3|Page
18. 81 13 16 240 21 92 126 0,745
19. 86 14 18 248 24 95 138 0,695
20. 90 15 21 252 25 98 129 0,666
Tabelul 2.
Nr. crt. pîc pcm Ci Qc R´GC
- bar bar g/m3N kg/zi m3N/kg
1. 128 100 375 120,5 105
2. 120 96 370 120 110
3. 116 94 365 119,5 110,5
4. 114 93 360 119 111
5. 110 92 355 118,5 115
6. 98 90 350 118 111,5
7. 95 87 345 117,5 112
8. 80 78 340 117 112,5
9. 76 62 335 116 113
10. 78 65 330 115 113,5
11. 82 73 325 114 114
12. 85 75 320 113 114,5
13. 89 70 315 112 115
14. 91 71 310 111 115,5
15. 94 72 305 110 116
16. 67 45 300 109 116,5
17. 100 80 295 108 117
18. 73 61 290 107 117,5
19. 106 82 288 106 110
20. 108 83 285 105 118,5
4|Page
INTRODUCERE
Pentru a provoca și menține curgerea fluidelor în roca colectoare spre sonde, este
nevoie de energie. Zăcămintele de țiței dispun inițial de o anumită energie naturală sub forma
de energie potențială, care, transformându-se în energie de miscare, produce curgerea
fluidelor prin roca colectoare. Energia de zăcămant se prezintă sub 3 forme :
- Energia de compresiune la care purtătorii ei sunt fluidele și într-o măsura roca
colectoare : destinderea țițeiului; destinderea gazelor dizolvate o dată cu ieșirea lor din
solutie; destinderea gazelor libere, destinderea apei de zăcământ ;
- Energia gravitationala la care purtătorii ei sunt fluidele de zăcământ, ea provoacă
curgea din partea cea mai mai înaltă a zăcământului către cea mai coborîtă ;
Metodele de exploatare ale unui zacamant depind de caracterul initial al zacamantului
(regimul de zacamant si valoarea energiilor care provoacă curgerea), precum și de modul cum
acestea variază în timpul exploatării. Exploatarea efectuată în perioada în care curgerea
fluidelor prin strat se face pe baza energiilor proprii ale zăcământului, se numește exploatare
primară. Pentru extragerea din zăcământ a unor cantități cât mai mari de țiței și pentru
scurtarea duratei de exploatare, se aplică unele metode care constau în introducerea de la
suprafață a unor agenți purtători de energie care modifică valoarea forțelor de reținere în strat
a țițeiului și stimulează curgerea fluidelor prin rocă. Aceste metode de exploatare se numesc
metode secundare .
5|Page
DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE
unde :
~ pi 1
S g=1−S ai(2) ṕi= (3)α i= ( 4 )
pat Zi
T at
θ= (5 )
Ti
T at =0 ℃ =273,15 K
Resursa recuperabilă de gaze se calculează cu relația :
unde :
pf 1
ṕf = (7)α f = ( 8 )
p at Z f
T
T pr = (10)
T pc
n
T pc=∑ T ci ∙ y i ( 12 )
i=1
6|Page
Deoarece nu se cunoaște compoziția (yi) gazelor, acestea din urmă se citesc din
diagrama din figura 2, în funcție de densitatea relativă. Densitatea relativă a gazelor va fi :
ρg
δ g= ( 13 )
ρ aer
7|Page
Fig.2. Estimarea temperaturii și a presiunii pseudo-critice, când nu se cunoaște compoziția gazelor:
8|Page
Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile inițiale de zăcământ, au fost calculați
parametrii pseudo-reduși :
158
p pr= =3,351;
47,15
318,15
T pr = =1,522;
209
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z :
Z=0,775 ;
Cu datele obținute, înlocuind în relațiile (1)-(8), rezultă :
~
S g=1−0,2=0,8 ;
158
ṕi= =155,933 ;
1,01325
1
α i= =1,29 ;
0,775
273,15
θ= =0,8585;
318,15
G i=545 000 ∙ 18∙ 0,15 ∙ 0,8∙ 155,933 ∙1,29 ∙ 0,8585=203 356 614 m 3N ;
Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile de abandonare ale zăcământului, au fost
calculați parametrii pseudo-reduși :
2
p pr= =0,04 ;
47,15
318,15
T pr = =1,522;
209
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z, pentru condițiile de abandonare :
Z=0,99 ;
1
αf = =1,01;
0,99
2
ṕf = =1,97 ;
1,01325
Gr =545 000∙ 18 ∙ 0,15∙ 0,8 ∙(155,933 ∙1,29−1,97 ∙1,01)∙ 0,8585=201 341 509m3N ;
9|Page
CAPITOLUL 1. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE PROPRIU-ZIS, FĂRĂ ACVIFER ACTIV
Dacă zăcământul de gaze nu are un acvifer activ, singura forță care determină
deplasarea gazelor din pori către tălpile sondelor de extracție este destinderea gazelor,
generând regimul de exploatare cu același nume. O particularitate a acestui regim este aceea
că volumul de pori al zonei productive rămâne invariabil de-a lungul timpului de exploatare,
drept consecință a inactivității acviferului.
Tabelul 4
p ppc ppr p/Z
bar bar - bar
Se dau valori pentru „p” din 10 în 10 bar, se citesc ppc și Tpc din figura 2. Pentru
temperatură există o singură valoare, cea corespunzatoare temperaturii de zăcământ. „Z” se
citește din figura 1.
ṕ(t)
- din ecuația (1.1) se scoate raportul ~ , astfel :
Z ( p)
10 | P a g e
ṕ(t) p i ∆G( t)∙ τ
= − ( 1.4 )
Z (~
p) Z i V i ∙~
Sg
- din diagrama din figura 3 se citește presiunea medie de zăcământ p(t), ținând cont că :
p (t ) 1
ṕ ( t ) = , τ = și V i=V b ∙ Φ=A p ·h·Φ .
p at θ
- se calculează debitul de gaze al sondei medii :
A 2 ~ p 2 ( t ) −~p s2 ( t )
Q g ( t )=
−A
2B
+
√(2B
+ ) B
( 1.5 )
A=
(
μ g ∙ ln + Cm
rS
(1.6)
)
π ∙ k ∙h
Γ ∙ p at ∙ ρat 1 1
B=
2∙π ∙h2 2
∙
( +
)
r s 3 ∙ r cav ∙ n2I
3
(1.7)
ba r 2
B=3,35 ∙ 10−8 3 2
∙ z i2 ;
(m ) N
365
F r= ( 1.9 )
310
Se va avea în vedere că numărul de sonde noi, pe an, nu trebuie să fie mai mare de 2-
3, maximum 4.
Calculele vor fi sintetizate ca în tabelul 5.
11 | P a g e
Pentru început se impune :
~
p ( t )− p ( t )=2 ¯;
s
Se impun valori pentru N(t) de la 25 000 până la 50 000 m3N/zi și se calculează ΔG(t)n.
Rezultatele vor fi trecute în tabelul 3.
Tabelul 3
t t N(t) ΔG(t)
ani zile m3N/zi m3N
1 365 25000 9125000
2 730 30000 20075000
3 1095 35000 32850000
4 1460 40000 47450000
5 1825 45000 63875000
6 2190 50000 82125000
7 2555 50000 100375000
8 2920 50000 118625000
9 3285 50000 136875000
Tabelul 4
p ppc ppr Z p/Z Z p/Z
bar bar bar
158 47,15 3,3510 0,775 203,87 1 158
1 1
148 47,15 3,1389 0,78 189,74 1 148
2 4
138 47,15 2,9268 0,785 175,79 1 138
3 6
128 47,15 2,7147 0,795 161,00 1 128
4 6
118 47,15 2,5026 0,8 147,5 1 118
5
108 47,15 2,2905 0,805 134,16 1 108
6 1
98 47,15 2,0784 0,825 118,78 1 98
7 8
88 47,15 1,8663 0,84 104,76 1 88
8 2
78 47,15 1,6542 0,85 91,764 1 78
9 7
68 47,15 1,4422 0,865 78,612 1 68
1 7
58 47,15 1,2301 0,88 65,909 1 58
2 1
12 | P a g e
48 47,15 1,0180 0,91 52,747 1 48
3 3
38 47,15 0,8059 0,925 41,081 1 38
4 1
28 47,15 0,5938 0,935 29,946 1 28
5 5
18 47,15 0,3817 0,96 18,7 1 18
6
8 47,15 0,1696 0,975 8,2051 1 8
7 3
0 0 0 0
250
200
150
p/Z, bar
Z
100 Z=1
50
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
p, bar
Fig. 3. Graficul p/Z funcție de presiune ;
13 | P a g e
2
0,0193 1512−1492
Q g ( t )=
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=29 570,34 m3N /zi ;
F r= =1,178 ;
310
25 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1 sonde ;
29 570,34
9 125 000
ε= =0,0448=4,48 % ;
203356 614
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=27 685,147 m3N /zi ;
F r= =1,178 ;
310
30 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,27 ⇒ o sondă ;
27 685,147
20 075 000
ε= =0,0987=9,87 % ;
203356 614
14 | P a g e
2
0,0193 1322−1302
Q g ( t )=
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=25 978,80 m3N /zi ;
F r= =1,178 ;
310
35 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,59 ⇒2 sonde ;
25 978,80
32 850000
ε= =0,163=16,3 % ;
203356 614
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=23689,15 m3N / zi;
F r= =1,178 ;
310
40 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,98 ⇒2 sonde ;
23 689,15
47 450 000
ε= =0,2334=23,34 % ;
203356 614
15 | P a g e
2
0,0193 1322−1302
Q g ( t )=
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35 ∙ 10−8
=21382,56 m3N / zi ;
F r= =1,178 ;
310
45 000
n s ( t )=1,178 ∙ =2,47 ⇒3 sonde ;
21 382,56
63 875 000
ε= =0,3141=31,41 % ;
203356 614
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=19 447,18 m3N / zi ;
F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =3,02 ⇒ 3 sonde ;
19 447,18
82 125000
ε= =0,4038=40,38 % ;
203356 614
16 | P a g e
2
0,0193 832−812
Q g ( t )=
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=16 521,05 m 3N / zi;
F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =3,56 ⇒ 4 sonde ;
16 521,05
100 375000
ε= =0,4935=49,35 % ;
203356 614
365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=14 357,23 m3N / zi ;
F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =4,1⇒ 4 sonde ;
14357,23
118 625 000
ε= =0,5833=58,33% ;
203356 614
17 | P a g e
2
0,0193 572−55 2
Q g ( t )=
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
365
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8 )+
3,35∙ 10 −8
=11381,37 m3N / zi ;
F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =5,17 ⇒5 sonde ;
11 381,37
136 875 000
ε= =0,673=67,3 % ;
203356 614
18 | P a g e
se determină debitul de gaze al sondei medii Qg(t+Δt). Se corectează Z( ~
p) și se continuă
iterația până se atinge ordinul de eroare dorit .
ṕ i
(
ṕ ( t+ ∆ t ) =
Zi
∙V i ∙~ )
S g−∆ G (t +∆ t ) ∙ τ ∙ Z (~
p)
;
V ∙~S
i g
19 | P a g e
ps ( t+ ∆ t )=40,556−2=38,556 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=158,22ba r 2 ;
2 ba r 4 ∙ z i2
−8
∆=0,0193 + 4 ∙155,22 ∙3,35 ∙ 10 =0,000393 2
( m¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
2 ba r 2 ∙ zi
∆ =0,0198 ;
m3N
0,0198−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=8 084,72m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
157 646 010,9
ε= =0,7752=77,52 % ;
203 356 614
Z cor=0,92 ;
11) Pasul de timp Δt=11 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=8 084,72 m3N /zi ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [~
p ( t ) ]=0,92 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5∙ 8 084,72+5 ∙8 084,72
∆ G ( t+ ∆ t )=157 646 010,9+ ∙365=172 400 631,6 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−172 400 631,6 ∙1,164 ) ∙ 0,92
=28,178;
1 471 500∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =28,178∙ 1,01325=28,55 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=28,55−2=26,55 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=110,2 ba r 2 ;
ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,01932 + 4 ∙110,2 ∙ 3,35 ∙10−8=0,000387 2
(m ¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
2 bar 2 ∙ zi
∆ =0,0196 ;
m3N
0,0196−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=5654,66 m3N / zi ;
2 ∙3,35 ∙ 10
172 400631,6
ε= =0,8478=84,78 % ;
203 356 614
Z cor=0,935 ;
12) Pasul de timp Δt=12 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=5 654,66 m 3N / zi;
20 | P a g e
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,935 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5 ∙ 5 654,66+5 ∙5 654,66
∆ G ( t+ ∆ t )=172 400 631,6+ ∙365=182720 390,2 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−182720 390,2 ∙1,164 ) ∙ 0,935
=19,09;
1 471500 ∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =28,178∙ 1,01325=19,34 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=19,34−2=17,34 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=73,37 ba r 2 ;
2 −8 ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,0193 + 4 ∙73,37 ∙ 3,35 ∙10 =0,003823 2
(m ¿ ¿ N 3) ; ¿
1
ba r 2 ∙ zi
∆ 2 =0,0195 ;
m3N
0,0195−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=3 777,03 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
182720 390,2
ε= =0,8985=89,85% ;
203 356 614
Z cor=0,955 ;
13) Pasul de timp Δt=13 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=3 777,03 m 3N /zi ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,955 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5∙ 3 777,03+5 ∙3 777,03
∆ G ( t+ ∆ t )=182720 390,2+ ∙ 365=189 613 479,4 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−189 613 479,4 ∙ 1,164 ) ∙ 0,955
=12,99 ;
1 471500 ∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =12,98∙ 1,01325=13,15 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=13,15−2=11,15 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=48,63 ba r 2 ;
2 −8 ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,0193 + 4 ∙ 48,63 ∙3,35 ∙10 =0,00379 2
(m ¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
bar 2 ∙ zi
∆ 2 =0,01946 ;
m 3N
21 | P a g e
0,01946−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=2508,84 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
189613 479,4
ε= =0,9324=93,24 % ;
203356 614
Z cor=0,965 ;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=31,46 ba r 2 ;
2 ba r 4 ∙ z i 2
−8
∆=0,0193 + 4 ∙31,46 ∙ 3,35 ∙10 =0,00376 2
(m ¿ ¿ N 3) ; ¿
1
2 ba r 2 ∙ zi
∆ =0,01940 ;
m3N
0,01940−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=1625,69 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
194 192 121
ε= =0,9549=95,49 % ;
203356 614
Z cor=0,97 ;
22 | P a g e
600 35000
25000
400
20000
300 p
15000 N*10^(-2)
Presiunea, bar
200 n
10000 Q
100 5000
0 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
t, ani
Tabelul 5. Prevederea comportării în exploatare a unui zăcământ de gaze, fără acvifer activ
Perioada t p(t) ps(t) Qg(t) N(t) ΔG(t) ns ε
3 3 3
ani bar bar m N/zi m N/zi mN - %
Producție 1 151 149 29570,3 25000 9125000 1 4,49
crescătoare
2 141 139 27685,1 30000 20075000 1 9,87
3 132 130 25978,8 35000 32850000 2 16,32
4 120 118 23689,2 40000 47450000 2 23,33
5 108 106 21382,6 45000 63875000 2 31,41
Producție 6 98 96 19447,2 50000 82125000 3 40,38
constantă
7 83 81 16521,1 50000 100375000 4 49,36
8 72 70 14357,2 50000 118625000 4 58,33
9 57 55 11381,4 50000 136875000 5 67,31
Producție 10 40,56 38,56 8084,72 45 525,5 157646010,9 5 77,52
descrescătoar
e
11 28,55 26,55 5654,66 44 134,14 172400631,6 5 84,78
12 19,34 17,34 3777,04 30 895,49 182720390,2 5 89,85
13 13,16 11,16 2508,84 20 650,93 189613479,4 5 93,24
14 8,87 6,87 1625,69 13 722,32 194192121 5 95,49
23 | P a g e
CAPITOLUL 2. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE CU CONDENSAT ÎN CURGERE
OMOGENĂ, ÎN CAZUL RECIRCULĂRII GAZELOR SĂRACE
24 | P a g e
C pot =Gi ∙ C i(2.1)
unde :
- Gi este resursa geologică inițială de gaze ;
- Ci este conținutul în condensat la momentul inițial al exploatării, care se determină
prin analiza chimică de laborator a unei probe de gaze .
C ex =α ∙ C pot =α ∙ G i ∙ C i( 2.2)
unde :
- Qc este volumul de condensat ce se poate obține din stația de prelucrare într-o zi ;
- R´GC este rația medie gaze-condensat ;
4. Se calculează cantitatea obținută într-un an, cu relația :
unde Cm este conținutul mediu în condensat al gazelor, mărime care se calculează astfel :
Ci +C f
C m= (2.5)
2
iar Cf este conținutul final în condensat al gazelor, stabilit pe criterii tehnico-economice, sub
această valoare exploatarea zăcământului prin recircularea gazelor sărace devine nerentabilă .
C ex
t ex = (2.6)
Can
Qg
n ex = (2.7)
qopt
unde qopt este debitul optim al unei sonde de extracție care se va calcula cu relația 1.5.
Qinj
7. Se determină numărul de sonde de injecție cu relația : ninj = (2.8)
qinj
unde:
- Qinj este debitul total de gaze injectate ;
- qinj este receptivitatea unei sonde de injecție care se va lua 0,8·qopt ;
25 | P a g e
Qinj =β ∙ Qg (2.9)
Q inj β ∙ Q g qoptim
ninj = = =β ∙n ex ∙ (2.10)
qinj qinj qinj
Gi−Gninj
p= ∙ pi (2.11)
Gi
unde :
- pi este presiunea inițială de zăcământ ;
- Gninj este cantitatea de gaze ce nu a mai fost reinjectată în zăcământ și care poate fi
calculată cu relația :
C pot =203 356 614 ∙ 375=76 258 730 375 g=76 258 730,375 kg ;
C ex =0,71 ∙76 258 730 375=54 143698 566 g=54 143 698,566 kg ;
α =0,71 ;
375+5
C m= =190 g/m 3N ;
2
5. Durata exploatării :
54 143 698566
t ex = =9,06 ani ;
5 974 678 944
Se consideră :
p ( t ) =135 ¯;
26 | P a g e
ps ( t )=133 :̄
p ( t ) −p s ( t )=2 ¯;
2
0,0193 1352−1332
q opt =
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙ 3,35∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=6 548,78 m3N /zi ;
12652,5
n ex = =1,93⇒2 sonde ;
6548,78
β=0,89 ;
11 260,72
ninj = =2,15 ⇒2 sonde ;
5 239,024
129,06 ¯¿ 128 ¯;
Presiunea medie pe zăcământ este mai mare decât presiunea de început de condensare,
astfel că modelul prezentat este valabil pentru condițiile date .
27 | P a g e
CONCLUZII
Proiectul este alcătuit din mai multe capitole, menite să îndrume atent studenții către
realizarea unei exploatări cât mai optime a zăcământului, exploatare menită să ducă la
obținerea unor debite rezonabile, și la consumarea rațională a presiunii, astfel încât , la sfârșit,
să se obțină factori de recuperare cât mai mari.
Această metodă complexă de alcătuire a proiectului, constituită din mai multe etape,
al căror grad de dificultate variază, face ca acest proiect de semestru să fie “de nelipsit” din
formarea inginerilor petroliști, având un rol de necontestat în fundamentarea aptitudinilor
necesare în industria extractivă de petrol .
28 | P a g e
“Ce se va epuiza mai repede în această lume: petrolul sau sângele?”
29 | P a g e