EXTINDEREA UE

Prof.univ.dr. Gabriela Dragan

Structura prezentarii
■ Cadrul juridic al Politicii de extindere a UE
■ Conditii care trebuie respectate de tarile candidate
– Criteriile de aderare (criteriile de la Copenhaga)
■ Relatiile României cu UE dupa 1990. Procesul de aderare la UE
■ Contextul actual al extinderii UE:
– Tari candidate, tari potential candidate
– Brexit
■ Cele mai importante cinci provocari ale anului 2020 (Revista FORBES, 31
decembrie 2019)
Obiectivul si importanta Politicii de exindere a UE

■ Politica de extindere a UE urmărește să unească țările europene într-

un proiect politic și economic comun.

■ Călăuzită de valorile Uniunii și fiind supusă unor condiții stricte,

extinderea s-a dovedit a fi unul dintre cele mai eficiente instrumente
pentru promovarea reformelor politice, economice și sociale și pentru
consolidarea păcii, a stabilității și a democrației pe întregul
continent.
■ Politica de extindere consolidează, de asemenea, prezența UE pe
scena mondială.
Temei juridic
■ Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) - Articolul 49 stabilește
statele care pot solicita să devină membri ai Uniunii;
– Orice țară din regiunea geografică a Europei, atâta timp
cât respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le
promoveze.
■ Articolul 2 din TUE descrie valorile fundamentale ale UE.
– Values listed in Article 2 of the Treaty on European Union:
respect for human dignity; freedom; democracy; equality; the
rule of law; respect for human rights, including the rights of
persons belonging to minorities
Condiții de îndeplinit pentru a deveni stat membru
al UE
■ UE aplică procedure cuprinzătoare de admitere a intrării in UE, care
să asigure faptul ca tarile candidate vor fi capabile sa se comporte
ca un stat membru, respective:
– Să îndeplinească toate standardele și regulile impuse de UE
(criteriile de aderare)
– Să primească consimțământul instituțiilor UE și pe cel al statelor
membre
– Să primească consimțământul propriilor cetațeni, exprimat prin
aprobarea Tratatului de aderare în parlament sau prin
referendum.
Criteriile de aderare (criteriile Copenhaga)
■ Orice stat european poate solicita să devină membru al Uniunii dacă respectă valorile comune ale
acesteia și se angajează să le promoveze (articolul 49 din TUE).
■ Criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European din 1993 de la Copenhaga, sunt
esențiale în orice proces de integrare în UE a unei țări candidate sau potențial candidate. Ele
includ:
– stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului,
respectarea și protecția minorităților;
– o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și
forțelor pieței din cadrul Uniunii;
– capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru, inclusiv de a adera
la obiectivele uniunii politice, economice și monetare și de a adopta normele, standardele și
politicile comune care constituie corpusul dreptului UE (acquis-ul comunitar).
■ În decembrie 2006, Consiliul European a convenit asupra unui „consens reînnoit cu privire la
extindere”, bazat pe „consolidare, condiționalitate și comunicare” și pe capacitatea UE de a integra
noi membri.
Etapele unui proces de extindere
■ O țară care dorește să adere la Uniunea Europeană adresează o cerere Consiliului,
care solicită Comisiei să prezinte un aviz.
– Parlamentul European este notificat în legătură cu această cerere.
– În cazul în care avizul Comisiei este favorabil, Consiliul European poate decide
— în unanimitate — acordarea statutului de țară candidată. În urma
recomandării Comisiei, Consiliul decide – din nou, în unanimitate – dacă
deschide sau nu negocierile.
■ Totalitatea legislației UE (acquis-ul comunitar) este împărțită în peste 30 de
capitole de politici. Înainte de a începe negocierile propriu-zise, Comisia întocmește
un raport de „screening” (examinare) pentru fiecare capitol.
■ Pe baza recomandărilor Comisiei, Consiliul decide în unanimitate dacă deschide
sau nu noi capitol de negocieri. Ori de câte ori progresele sunt considerate
satisfăcătoare, Comisia poate recomanda „închiderea provizorie” a unui capitol.
Din nou, Consiliul decide în unanimitate.
Ce se negociază ?
■ Condițiile si calendarul adoptarii, implementarii si aplicarii tuturor
regulilor UE (acquis-ului)
– Aceste reguli sunt împărțite in capitole de negociere (circa 35),
precum transport, mediu, educație, agricultura, justiție, etc,
fiecare capitol fiind negociat separat;
■ Alte subiecte care se discuta:
– Aspecte financiare: precum sumele pe care noul stat le va plăti
către Bugetul UE si cele pe care le va primi (sub forma
transferurilor)
– Aranjamente tranzitorii – unele reguli se vor aplica in etape,
pentru a permite noilor state sa-si adapteze legislație.
■ Durata si ritmul negocierilor variază de la o tara la alta si depind de
viteza reformelor din tarile candidate.
 Etapele unui proces de extindere
■ După ce negocierile privind toate capitolele au fost încheiate, termenii și
condițiile — inclusiv eventuale clauze de salvgardare și dispoziții
tranzitorii — sunt încorporate într-un tratat de aderare între statele
membre ale UE și țara candidată.
■ Tratatul de aderare se poate semna numai după aprobarea lui de către
Parlamentul European și după obținerea acordului unanim al
Consiliului.
■ Acesta este apoi supus ratificării de către toate statele contractante, în
conformitate cu propriile cerințe constituționale (și anume ratificare în
parlament sau referendum).
 Rolul Consiliului
■ Formațiunea Afaceri Generale a Consiliului (CAG) stabilește și supraveghează procesul de
extindere a UE și negocierile de aderare.
– Atunci când o țară își depune cererea de aderare la UE, Consiliul invită Comisia
Europeană să formuleze un aviz cu privire la cererea în cauză.
■ Deciziile CAG deschid o procedură de evaluare tehnică în urma căreia se stabilesc
următoarele:
– dacă țara în cauză îndeplinește toate criteriile necesare pentru a fi evaluată în calitate
de țară oficial candidată la aderarea la UE
– dacă negocierile oficiale de aderare pot fi deschise și dacă pot fi finalizate în mod
pozitiv
– dacă țara candidată poate adera la UE
■ Toate deciziile luate la nivelul CAG pentru evaluarea progreselor țărilor candidate
necesită acordul unanim al celor 28 de state membre ale UE.
■ În fiecare an, CAG trece în revistă procesul de extindere. Discuțiile purtate și eventualele
decizii se bazează pe strategia anuală a Comisiei în materie de extindere și pe rapoartele
individuale privind progresele fiecărei țări vizate de procesul de extindere.
 Drumul României către UE
https://www.mae.ro/node/1540

■ România a început drumul său către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul
de Asociere a României la Uniunea Europeană, document intrat în vigoare doi ani mai târziu.
■ România depune oficial cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European
decide deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte şase state. Oficial, negocierile au fost
deschise la 15 februarie 2000.
■ Negocierile de aderare au fost încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial din 14
decembrie 2004, decizie confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelaşi an.
– În acelaşi timp, Consiliul a reafirmat şi calendarul de aderare: aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare; 1
ianuarie 2007 - aderarea efectivă.
• În perioada 1998-2006, Comisia Europeană a prezentat anual documente de evaluare privind
parcursul european al României, aceste documente fiind de două tipuri:
• rapoarte privind stadiul pregătirilor în vederea aderării şi, respectiv, după semnarea Tratatului de
Aderare,
• rapoarte comprehensive de monitorizare în care era prezentat stadiul îndeplinirii angajamentelor
asumate de România în negocierile de aderare.
 Drumul României către UE
https://www.mae.ro/node/1540

• La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de Aderare a României şi

Bulgariei la UE de către România şi Bulgaria şi de către reprezentanţii statelor
membre ale Uniunii.
• Aderarea României a fost insoţită şi de o serie de măsuri de acompaniere
specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în
domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi
luptei impotriva corupţiei.
• Pentru ultimele două componente a fost stabilit un mecanism de cooperare şi
verificare cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ,
administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva
corupţiei.
• Ulterior semnării, Tratatul a fost supus procesului de ratificare în toate statele
membre UE. După finalizarea procesului de ratificare în toate statele membre, în
noiembrie 2006, România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie
 România şi Uniunea Europeană după 2007
(https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro )

■ 2019, Ianuarie-iunie – România a deținut, pentru prima dată, Președinția rotativă a

Consiliului Uniunii Europene.
– 26 mai, alegeri pentru Parlamentul European, 32 de locuri (14 – PPE, 10 – PSD
si 8, Renew Europe)
■ 2014, 22-25 mai – alegeri pentru Parlamentul European. Delegația română include
32 de membri, cu unul mai puțin decât în precedenta legislatură. Jumătate dintre
europarlamentari fac parte din grupul PSE.
■ 2014, 1 ianuarie – finalul perioadei de tranziție în ce privește restricțiile de acces pe
piața muncii din UE pentru lucrătorii din România
■ 2009, 4-7 iunie – primele alegeri pentru Parlamentul European la care România
participă în calitate de stat membru. Sunt aleși 33 de europarlamentari, peste două
treimi din el făcând parte din PPE (Partidul Popular European) și PSE (Partidul Social-
Democrat European).
 6 valuri de extindere
■ 1973: Denmark, Ireland, United
Kingdom
■ 1981: Greece
■ 1986: Spain, Portugal
■ 1995: Austria, Finland, Sweden
■ 2004 : Cyprus, Czech Republic,
Estonia, Hungary, Latvia,
Lithuania, Malta, Poland,
Slovakia, Slovenia,
■ 2007: Bulgaria, Romania
■ 2013: Croatia
Situația actuală
■ Negocieri de aderare inițiate
■ Serbia - ianuarie 2014
Muntenegru - iunie 2012
Turcia - octombrie 2005
■ Țări candidate
■ Albania - din iunie 2014
■ Republica Macedonia de Nord - din decembrie 2005
■ Țări potențial candidate
■ Bosnia și Herțegovina - cerere depusă în februarie 2016
Kosovo* - acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016
■ * Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU
1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
Balcanii de Vest
■ Relațiile cu țările din Balcanii de Vest se desfășoară în cadrul procesului de stabilizare și asociere, lansat
în 1999, care se se bazează pe acordurile bilaterale de stabilizare și de asociere.
■ Comisia a propus în „Strategia de extindere” din 2011-2012 noi îmbunătățiri ale metodei de negociere,
inclusiv acordarea unei atenții mai mari chestiunilor legate de statul de drept
– capitolul de negocieri privind reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale (capitolul 23) și
cel privind justiția, libertatea și securitatea (capitolul 24) sunt deschise chiar din fazele inițiale ale
tuturor negocierilor viitoare și sunt ultimele care sunt închise
– În februarie 2018, Comisia a publicat o nouă strategie pentru Balcanii de Vest, care afirmă că
Muntenegru și Serbia, în calitate de „țări din prima linie”, ar putea adera la UE până în 2025,
recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”.
■ Nu au fost încă deschise negocierile cu celelalte două țări candidate din Balcanii de Vest.
– în cazul fostei Macedoniei de Nord, căreia i s-a acordat statutul de țară candidată în 2005, la baza
nedeschiderii negocierilor stă în principal litigiul cu Grecia legat de folosirea numelui de
„Macedonia”. Acest diferend a fost soluționat cu succes prin „Acordul de la Prespa”, cu privire la
noul nume al țării — Macedonia de Nord — care a intrat în vigoare în februarie 2019.
■ Din 2009, Comisia recomandă în mod constant deschiderea negocierilor cu această țară.
– Albania a primit statutul de țară candidată în iunie 2014. Având în vedere progresele realizate de
această țară, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania în rapoartele
sale din 2016 și 2018.
■ În iunie 2018, Consiliul a aprobat eventuala deschidere a negocierilor de aderare cu Republica
Macedonia de Nord și cu Albania în iunie 2019, presupunând că sunt îndeplinite condițiile necesare.
Procesul de extindere a UE in prezent
■ Țările candidate în prezent sunt:
– Albania
– Republica Macedonia de Nord
– Muntenegru
– Serbia
– Turcia
■ Țări potențial candidate: Bosnia și Herțegovina și Kosovo.

■ UE nu a primit noi state membre pe durata mandatului Comisiei Juncker,

întrucât până la sfârșitul anului 2019 niciun partener nu va fi pe deplin pregătit
să facă acest pas.
Turcia
■ Turcia a depus o cerere de aderare în 1987 și a fost declarată țară candidată în
1999. Negocierile au fost deschise în octombrie 2005.
– Opt capitole sunt blocate și niciun capitol nu va fi închis provizoriu până când Turcia nu aplică
„Protocolul adițional la Acordul de asociere de la Ankara” în relațiile cu Cipru. Unele state membre ale
UE s-au opus deschiderii de noi capitole.
– După o stagnare de peste trei ani, a fost deschis un nou capitol de negociere în noiembrie 2013. Un alt
capitol a fost deschis după mai bine de doi ani, în decembrie 2015.

■ La 18 martie 2016, Turcia și UE și-au reafirmat angajamentul față de aplicarea

planului lor comun de acțiune menit să oprească fluxul de migranți în situație
neregulamentară care se îndreaptă înspre UE, precum și față de relansarea
procesului de aderare. Aceasta a dus la deschiderea unui alt capitol în iunie
2016.
■ Având în vedere deteriorarea dramatică a statului de drept în Turcia, în special în
urma tentativei de lovitură de stat din iulie 2016, se poate afirma că procesul de
aderare a Turciei este, în momentul de față, blocat de facto.
Islanda
■ Islanda a solicitat aderarea la UE în iulie 2009, iar negocierile au fost deschise
în iunie 2010.
■ Fiind o democrație consolidată și un membru al Spațiului Economic European
(SEE), Islanda a înregistrat progrese rapide în negocierile cu UE. În ciuda
acestui fapt, alegerile generale din 2013 au adus la putere un nou guvern, care
a înghețat negocierile de aderare.
■ În martie 2015, autoritățile au solicitat UE să nu mai considere Islanda drept
țară candidată, fără a retrage totuși oficial cererea de aderare a acestei țări.
Din momentul respectiv, guvernele care s-au succedat au menținut această
abordare.
https://fullfact.org/europe/brexit-timeline/
https://www.express.co.uk/news/politics/1223091/boris-johnson-schedule-when-does-parliament-resume-
what-will-boris-do-first-brexit-nhs
 The Top Five Challenges For Europe In 2020
https://www.forbes.com/sites/pascaledavies/2020/12/31/the-five-top-challenges-for-europe-in-
2020/#4efc784b43ff

■ Brexit: After more than three years since the U.K. voted to exit the European Union, it looks like 2020 may
finally be the year it actually does. With British Prime Minister Boris Johnson securing a parliament majority
in the December 12 election, the U.K. now looks set to leave on January 31.. But the challenge now will be
for London and Brussels to thrash out agreements on their future relationship.
■ EU Budget: With the U.K. out of the picture, the European Parliament has called on the remaining 27
member states to increase their payments to raise the bloc’s budget for the 2021-2027 period. The
impasse is due to Germany, Austria, Sweden, Denmark, and the Netherlands – who pay more into the
budget than what they get in return – asking for it to be cut to at least 1%. The European Parliament
meanwhile wants it to be set at 1.3%.
■ Europe’s Green Deal: Von der Leyen, who took office on December 01, has put a so-called Green Deal at
the forefront of Europe’s ambitions during her five-year term. She plans to make the EU the first climate-
neutral continent by 2050.
■ Migration: Migration numbers to Europe may not be as high as they were during the 2015 crisis and have
steadily decreased since then every year, but the pressure is still being felt across the continent. In 2019
more than 125,000 refugees made their way to Europe either by sea or land, according to the latest
UNHCR figures.
■ China: An EU-China summit will be held in the second half of 2020 between the EU 27 leaders and a
Chinese delegation in the German city of Leipzig. Relations between China and the EU will be crucial in
2020 with both sides trying to reach an agreement on a long-running an investment treaty.