Sunteți pe pagina 1din 2

Deşi este un concept de largă extensiune în sociologie şi cu multiple semnificaţii, ideii de

comunitate nu i-a fost acordată aceeaşi atenţie de-a lungul timpului. Conceptul de
comunitate îşi are originea în Romantismul german. Însă creşterea interesului pentru acest
concept a fost determinată de ideile vehiculate în timpul Revoluţiei Franceze şi Industriale.
Transformările sociale din acea perioadă, care au dus la destrămarea multor comunităţi, au
determinat o mai mare atenţie şi preocupare pentru acest domeniu. Ulterior, odată cu
transformările produse de Revoluţia Industrială, ideea de comunitate începe să câştige
teren şi în gândirea politică, în cea religioasă şi filosofică şi tot mai mult şi în gândirea
sociologică.

Unul din elementele care au fost considerate ca fiind baza comunităţii este teritoriul
(rezidenţa comună a membrilor comunităţii, sapţiul locul).
Aceasta abordare are la bază premiza că proximitatea fizică (a trăi în acelaşi spaţiu)
determină şi apropierea afectivă şi comuniunea de valori a oamenilor. Prin dimensiunea
spaţială se înţelege o arie comună a existenţei: sat, ora;, district, ţară sau chair o arie mai
cuprinzătoare.
O altă abordare pleacă de la premiza că sentimentele de comuniune, de apropiere între
oameni, conştiinţa valorilor pot să apară şi între persoane care nu împart acelaşi spaţiu şi
deci nu se află în proximitate fizică. Interesele şi identitatea comună pot să se dezvolte şi în
lipsa unui spaţiu utilizat în comun. Astfel, se poate vorbi despre persoane care împărtăşesc
aceeaşi credinţă religioasă (comunităţi religioase), care au aceeaşi ocupaţie (comunităţi
ocupaţionale, de exemplu comunitatea medicilor, breslele în trecut), sau care au în comun o
idee, pasiune, preocupare (comunităţile virtuale).
Toate aceste comunităţi sunt alcătuite din persoane care sunt dispersate în spaţiul fizic, dar
care, în ciuda acestui fapt, au interese şi preocupări comune.
În literatura de specialitate sunt surprinse numeroase modalităţi de definire ale“comunităţii”, fie
ca spaţiu geografic ce reuneşte un anumit număr de indivizi sau, după cum considera
Durkheim, ca legătură a individului cu societatea, ca mediator între cele două elemente. În
viziunea lui Tonnies (1957) comunitatea reprezină legătură între oameni care au obiceiuri,
credinţe, scopuri, reguli etc.comune
. Dacă ne referim la comunităţile geografice, cea mai simplă dintre definiţii ar fi aceea a unui
grup, mai mare sau mai mic, care împarte acelaşi spaţiu. Se referă, deci, la arealuri restrânse
precum cartiere, vecinătăţi, mici localităţi, cu altecuvinte, reprezintă un grup de indivizi sau
familii ce împărtăşesc un set de valori,servicii,instituţii, interese sau o proximitate
geografic(Barker, 1995.Comunitatea mai poate fidefinită prin elemente ca: limbă, obiceiuri,
tradiţii, religie,interese, resurse comune etc.Înliteratura de specialitate americană sedefineşte
comunitate(edPhillips&Pittman, p.5) fieca arelgeografic binedelimitat,comunitatea
geografică (community of place), fie cagrup de indivizi cu interese comune,comunitatea de
intere(communitofinterest).
Comunitatea de interes a fost definită ca reprezentând relaţiile care se stabilesc între persoane,
bazate pe probleme,interese comune.
Pentru asistentul social,ca vector al dezvoltarii sociale locale, o definiţie operaţională a
comunităţii ar fi acee că ea reprezintă grupurile cuprinse în cadrul aceleaşi arii geografice,
cu o istorie comună, cu interese comune, care împart aceleaşi resurse publice şi private şi se
consideră ca făcând parte din acea comunitate
.