1.

Introducere

Bună ziua şi bine aţi venit la acest workshop. Eu, Iaru Alexandra şi colegii mei pe nume Ion
Nicoleta şi Kálmán Magyari v-om fi indrumătorii pentru acest curs ce constă in conştientizarea
importanţei dezvoltării creativităţii şi exersarea unor modalităţi de stimulare a acesteia.

Training-ul reprezintă procesul planificat prin care se urmăreşte modificarea atitudinilor,

cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale prin intermediul studiului, pentru a atinge o performanţă
corespunzătoare într-o activitate sau un ansamblu de activităţi.Scopul rezidă în dezvoltarea
abilităţilor individului şi în satisfacerea necesităţilor curente.Trainigul reprezintă, de asemenea,
procesul ce permite individului să găsească soluţii la întrebările pe care şi le pune în situaţii de muncă
şi să provoace o schimbare de care este conştient.

Din punct de vedere etimologic, termenul de creativitate îşi are originea în latinescul creare =
a naşte, a zămisli, a crea, a făuri; în psihologie, prin acest termen se înţelege capacitatea de a
produce noul, dispoziţia generală a personalităţii spre nou, o anumită organizare a proceselor
psihice în sistemul de personalitate. Prin creativitate se înţelege capacitatea sau aptitudinea de a
realiza ceva original. Actul creator este însă un proces de elaborare prin invenţie sau descoperire, cu
ajutorul imaginaţiei creatoare, a unor idei sau produse noi, originale de mare valoare şi aplicabile în
diferite domenii de activitate.

Dacă a fi creativ înseamnă a găsi soluţii pentru a face altfel activităţile comune, a veni cu idei
noi la probleme vechi, a recompune structuri noi din elemente desuete, atunci avem nevoie de
creativitate. Avem nevoie de creativitate pentru a reuşi în ceea ce ne propunem pentru că viaţa
întreagă este un şir de probleme pentru care nu există reţete universal valabile. Workshop-ul îşi
propune prezentarea câtorva tipuri de exerciţii de stimulare a creativităţii, exerciţii ce pot fi utilizate
atât individual, în scopul dezvoltării personale, cât şi colectiv, în activităţi educaţionale,
organizaţionale sau psihoterapeutice, de către psihologi sau de către alte categorii profesionale.

Participanţii la workshop nu au o profesie anume ci sunt toţi cei care îşi doresc să devină mai
creativi.In acest workshop ve-ţi experimenta diverse situaţii în care vă va fi solicitată gândirea de tip
creativ; vă ve-ţi insuşii un set de metode şi tehnici de stimulare a creativităţii; ve-ţi putea adopta
metodele creative însuşite în activităţile pe care le desfăşurati.
 Cadrul cel mai important de manifestare dar şi de stimulare a potenţialului creativ este jocul,
cu toate tipurile sale. Conduita creativă ludică este o premisă pentru viitorul comportament creativ
care se va materializa în produse noi, originale, cu valoare socială. Creativitatea în esenţă este o
formă de rezolvare a problemelor.

Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple,
probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Creativitatea
implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii este o capacitatea specific umană care se
concretizează în transformarea deliberată a mediului de către om, într-o modalitate anticipată.
Lumea se îmbogăţeşte permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunoştinţe) care-şi au
originea în “mintea” omului, cu lucruri făcute de “mâna” omului în activitatea lui de creaţie.Aşa că
vă propunem un joculeţ creativ ,ve-ţi primii fiecare câte o foiţă“post note” din culoarea pe care o
preferaţi pe care veţi nota prenumele vostru alături de un adjectiv care vă defineşte .

2. Pentru a avea o minte deschisă către o viziune nouă mai intâi de toate trebuie să fim
relaxaţi şi să fim axaţi atât cu trupul cât şi cu sufletul asupra spiritului creativ din interiorul
nostru.

„ Pentru a ne relaxa vă propun să vă aşezaţi intr-o poziţie comodă pe scaun cu mâinile pe lângă corp
inchideţi ochii şi respiraţi uşor ( de 2-4 minute )şi concentraţi-vă pe dirijarea aerului,inspiraţi pe nas şi imaginaţi-
vă că deveniţi „uşor ca un balon ce se ridică in aier” apoi expiraţi pe gură şi simţiţi cum sunteţi din ce in ce mai
grei şi cum vă scufundaţi in scaun apoi scaunul vă aruncă uşor in sus.Rămâneţi cu atenţia concentrata asupra
ritmului respiratiei şi simţiţi cum toţi muşchii se relaxează ,concentraţi-vă in continuarea asupra respiraţiei pentru
incă câteva minute şi apoi când sunteţi pregătiţi dechideţi uşor ochii, priviţi către exterior şi observaţi cât de
relaxat,odihnit,proaspăt şi calm vă simţiţi.In continuare lăsaţi-vă pătrunşi de atmosfera creată de peisajele
proiectate„.
 3. Am folosit proiectarea de imagini reprezentative pentru ai păstra pe participanţi cu
atenţia in interior după câteva minute le-am propus să privească o imagine ce descrie un
peisaj apoi să inchidă ochi şi să incerce să-şi descrie mintal detalii ale imaginii.

Acest exerciţiu le induce in continuare participanţilor starea de relaxare deoarece culorile

deschise cum ar fi albul permite o mai bună concentrare; roşul generează activism mintal şi
ambundenţă asociativă;galbenul este un calmant al psihonevrozelor, stimulează şi întreţine starea
de vigilenţă, sporeşte capacitatea de concentrare a atenţiei;verdele facilitează ambundenţa de
asociaţii libere de idei, stimulând imaginaţia şi albastrul favorizează dezvoltarea proceselor de
inhibiţie şi de încetinire a

ritmului activităţii.

Vă propun să incercăm să ne eliberăm mintea de modelele de gândire obişnuite şi să

descoperim impreună cât de uşor este să ne angajăm creierul spre gândirea creativă.Luaţi fiecare
câte o foaie de hârtie şi alegeţivă un marker,pix sau creion şi desenaţi cu mâna nondominantă un
autoportret cu susul in jos.

Rolul acestei activităţi este acela de a le demonstra subieţilor cât de uşor ne putem angaja creierul
intr-o activitate creativă şi care să aducă participanţilor o stare de satisfacţie a reuşitei in momentul
in care işi vor prezenta autoportretul intregului grup.

Trainer: Iaru Alexandra

 1. Challenging the Brain

Buna ziua, bine ati revenit, in continuare vom discuta despre blocajul asupra creativitatii si
asupra procesului creativ si despre explorarea procesului de gandire.Vom incepe cu un joculet
numit” Ce vezi?”

Patterning System – Challenging the Brain: CE VEZI?

 S-a cerut să se descrie imaginea din figura 7, cei mai mulţi ar spune că este un cowboy pe un
cal. Această hotărâre este derivat din analiza creierului, care, având în vedere stilul de pălărie pe
capul figurii, cifra este probabil de gen masculin . Prea multă analiză. de multe ori duce la o
interpretare eronată a evenimentelor, precum şi concluziile fiind incorecte.

Aceasta este rezolvarea imaginii de mai sus.

 2. Blocajele creativitatii

Pentru a stimula creativitatea, trebuie sa fim constienti si sa combatem anumite piedici

aparute in calea manifestarii imaginatiei. Asemenea obstacole sunt denumite, de regula, blocaje
Adeseori, pot apărea o serie de factori care pun piedici atât în calea dezvoltării creativităţii cât şi în
ceea ce priveşte manifestarea ei pe diferite planuri. Apariţia acestor factori de blocaj trebuie
prevenită din timp sau aceştia trebuie înlăturaţi cât mai repede.

Blocajele sociale (culturale)

Conformismul este dorinţa oamenilor ca toţi ceilalţi să se poarte şi să gândească la fel ca ei. Cei
care se poartă sau au idei diferite sunt priviţi cu suspiciune sau chiar dezaprobare, din cauza
tendinţei oamenilor de a fi neîncrezători în fantezie, preţuind exagerat raţiunea logică, judecata
critică. Acest lucru poate duce la descurajare pentru cei creativi. De aici apare dorinţa de a se
conforma modelelor sociale nevoia de apartenenţă, de a reacţiona la fel ca grupul de
provenienţă.Orientarea exclusivă asupra succesului, pentru a atinge permanent nişte performanţe
maxime poate duce la un blocaj intelectual.Alţi factori de blocaj sunt: interdicţia de a pune întrebări
şi de a explora mediul înconjurător; sublinierea permanentă a rolului apartenenţei la un gen sau altul;
considerarea indivizilor divergenţi ca fiind anormali; accentul exagerat pe competiţie sau pe
cooperare .Slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, de asemenea, duce la un blocaj
de ordin cultural.
Blocajele metodologice.

Sunt cele care rezultă din procedeele de gândire. Rigiditatea algoritmilor anteriori: Din obişnuinţă,
oamenii aplică în anumite situaţii aceiaşi algoritmi, chiar dacă par a nu se potrivi, fără să încerce
altceva.

Fixitatea funcţională

Folosim obiecte şi unelte aşa cum am obişnuit până acum, fără să ne gândim că am putea
să le utilizăm altfel, pentru a obţine un obiect nou, sau o funcţie nouă a acestuia.Criticarea unor idei
care apar în procesul de soluţionare a unei probleme complexe, poate să blocheze apariţia altor
idei. Este bine ca, la apariţia unor idei noi, doar să le notăm, fără a le analiza. În momentul epuizării
ideilor putem trece la analiza acestora. Acest procedeu se numeşte ,,brainstorming”, după cum l-a
numit Osborn şi se foloseşte, mai ales, într-o activitate de grup.

Jocul acesta se refera la

mentalitatea noastra bloc.
Mentalitatea va orbi eficient un individ
la o interpretare alternativă a faptelor,
şi este astfel, un bloc substanţial de
creativitate.Paradigma existentă în
cadrul unei organizaţii va defini
un model, explicând astfel
interpretarea acceptată de date si
observaţii, În plus,
cunoştinţele de această paradigmă
va conferi un set de reguli care
definesc cum facem lucrurile ,
indiferent de relevanţa lor pentru
situaţie.
Un exemplu simplu de la scoala este
prevăzut în figura 9. Nouă puncte sunt
prezentate într-o simpla matrice. Cu
creionul pe hârtie, provocarea este de a se alătura nouă puncte cu patru linii drepte fără a lua stiloul
pe hârtie. Creierul comunică provocare cu suplimentare, ne-declarate, norme, cerând ca cele
patru linii sa fie cuprinse în cadrul matricii de nouă puncte, sau "în caseta" formata de
puncte.Sarcina este apoi imposibila.

Aceasta e varianta rezolvata a imaginii 9.

3. Blocajele emotive

 teama de a nu greşi;

 teama de a nu se face de râs;

 graba de a accepta prima idee;

 descurajarea rapidă;

 dorinţa de a-i întrece pe alţii;

 tema de a risca să fii în minoritate

Blocaje perceptive

 incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;

 incapacitatea de a distinge între cauză şi efect;

 dificultatea de a defini o problemă;

 refuzul de a sesiza, de a releva;

 dificultatea de a destructura o problema în elemente care pot fi manipulate, dirijate;

 dificultatea de a diferenţia între fapte şi probleme;

  prezentarea prematură a pseudo-soluţiilor la probleme care nu au fost încă definite;

 incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul;

 dificultatea de a percepe relaţii neobişnuite între idei şi obiecte;

 incapacitatea de a defini lucrurile;

 îngustarea excesivă a punctului de vedere;

 credinţa negativă: “Nu sunt creativ”.

Omul dispune de un potential numit creativitate iar datoria lui este sa-l descopere, sa si-l
dezvolte si sa-l puna in evidenta. Si aceasta, deoarece numai prin creatie avem sansa de a deveni
asemenatori Creatorului V.Belous considera obstacolele de ordin psihologic (lipsa flexibilitatii,
fluenta scazuta, rigiditatea functionala, frica de critica, frica de ridicol, timiditatea, descurajarea si
auto-descurajarea) ca fiind cele mai importante obstacole in calea creativitatii si performantei
umane. Din analiza vastei literaturi cu privire la obstacolele si barierele ce pot aparea in calea
manifestarii creativitatii se desprind cateva idei:

- Un blocaj, o bariera este un fenomen, o insusire sau orice conditionare, interna sau externa, care
obstructioneaza manifestarea potentialului creativ. Un blocaj, "o bariera psihologica poate fi orice
fenomen care interfereaza sau impiedica abilitatile cuiva in rezolvarea creatoare a problemelor".

- Orice insusire a proceselor psihice cognitive, afective, motivationale, ca si anumite trasaturi

temperamentale sau caracteriale, pot deveni zavoare sau obstacole ale creativitatii in anumite
conditii. Ca urmare, lista blocajelor poate fi foarte mare si este necesara identificarea lor sau a
conditiilor in care fenomenele pot deveni blocaje.

- Blocajele pot fi recunoscute, intelese si depasite prin antrenament, sustin specialistii, teoreticieni
sau practicieni
 Astfel, pentru reducerea barierelor strategice V. Belous propune brainstormingul, asocierile
fortate, cautarea combinatiilor diferite; pentru reducerea barierelor de valori (gradul in care
atitudinile, valorile personale si credintele, prin flexibilitate redusa, se constituie ca blocaje ale
creativitatii), acesta propune: jocul de rol, simularea, sociodrama, ascultarea activa; pentru barierele
perceptuale (gradul in care indivizii percep lucrurile intr-un mod rigid, acuitatea senzoriala si de
percepere a mediului) se propune: sinectica, sociodrama, vizualizarea, iar pentru reducerea
barierelor imaginii de sine (modul in care indivizii se autoevalueaza si isi utilizeaza resursele
disponibile) se propune: privirea in oglinda, gandirea pozitiva, sociodrama.

Din conceptia cu privire la barierele creativitatii a lui Lee Jones si a strategiilor prin care ele pot fi
depasite am conturat ideea ca printr-o inlantuire a metodelor de creativitate intr-un antrenament.
de grup s-ar putea obtine reducerea unor blocaje sau depasirea lor, rezultatele validand si
propunerile autorului.Gandirea presupune descrierea, întelegerea, explicarea, descifrarea şi
interpretarea informatiilor. Este o activitate specific umana care prin abstractizare şi generalizare ne
informeaza despre relatiile dintre obiectele şi fenomenele lumii, în forma notiunilor, judecatilor şi
rationamentelor. Aceasta are capacitatea de a modela experienţa în forme noi şi diferite,
capacitatea de a percepe mediul în mod plastic şi de a comunica altora experienţa unică rezultată
interacţiunea optimă, generatoare de nou, dintre atitudini şi aptitudini un complex de însuşiri şi
aptitudini pihice care, în condiţii favorabile generează produse noi şi d e valoare pentru societate.

Aceasta parte a workshop-ului despre blocajul creativitatii i-a sfarsit,iar in continuare va

prezenta colegul nostru dezvoltarea creativitatii.

Trainer: Ion Nicoleta

Nu am ales să ne nastem. Nu ne-am ales părintii. Nu ne-am ales epoca istorică, ori tara sau
circumstantele venirii noastre. Putem alege, totusi, cum ne trăim vietile. Ceea ce ne face
semnificativi este modul în care trăim. Putem trăi o viată care are un sens sau o viată fără. Noi
decidem. Noi alegem. si, prin decizii si alegeri, vietile noastre sunt formate. În final, ne formăm
destinul, scopul.

(boost motivational, in introducere)

 1. Înainte de a vă prezenta o serie de exercitii foarte eficiente în dezvoltarea procesului creativ,
vom face o mică recapitulare a conceptelor prezentate in primele două etape ale acestui
training. Intrebati-vă:

Ce este creativitatea?

De ce dorim să fim creativi?

Dacă cineva doreste să si dezvolte spiritul creator, primul pas constă în definirea conceptului
de creativitate.Creativitatea este un mod de gandire flexibil si original, abilitatea de a acorda
atentie detaliilor, abilitatea de a face fata incertitudinii. Bineinteles, oricine definette diferit acest
concept. Poate fi o sclipire, un proces bine pus la punct, o voce din capul nostru sau un proces bine
structurat.

Persoanele creative dispun de o motivatie superioara in depasirea obstacolelor si rezolvarea

de probleme, consimt riscuri calculate si lucreaza mult in schimbul recunoasterii personale.

Dezvoltarea creativitatii prin exercitiu este o metoda foarte eficienta. Totodata, mediul in care
se desfasoarea activitatile trebuie sa fie stimulativ, atat din punct de vedere vizual, cat si auditiv si,
de ce nu, tactil. Aceste exercitii ajuta si in motivarea studentilor care, devin mai putin predispusi unor
stari psihologice negative ca si distresul sau plictiseala.
 2. Prejudecati.

Doar unele persoane pot fi creative. Geniul creativ neadaptat societatii moderne este o
imagine puternica a culturii Occidentale. Toata istoria este presarata de actiuni ale unor oameni
creativi care s-au impotrivit “gandirii de turma”, au intors spatele maselor si gandirii conventionale
pentru a aprinde torta progresului si revelatiei unei lumi bolnave. Multe companii au departamente
de creatie unde nimeni nu poarta cravata, angajatii lucreaza pana tarziu, luptandu-se cu idei ce
trec de intelegerea “oamenilor simpli”.

Aceasta imagine creeaza prejudecata diferentierii acestor persoane creative de restul

populatiei si ne-ar putea influenta sa credem ca marea majoritate a populatiei nu are capacitate
creatoare.

In opinia mea, toate persoanele au capacitatea de a fi creative si politica marilor companii

este restrictiva si conduce la o exploatare partiala a potentialului creativ prezent in absolut toti
angajatii.

Creativitatea se manifesta doar in domeniul artelor frumoase. Intrebati-va un coleg sau

prieten cum vede un om creativ si se va gandi negresit la un sculptor, poet sau scriitor. Putini va vor
spune ca si-au imaginat un om de stiinta, un profesor sau un om de afaceri. Creativitatea nu este
exclusiv dedicata unor anumite activitati, ci este prezenta peste tot in jurul nostru, de la pixul pe care
il tinem in mana, masa pe care scriem si masina pe care o conducem.

Creativitatea implica exprimare libera, un flow de idei pe care nu este aplicata o reflectie
critica, ceva particular unei persoane. Creativitatea poate fi un proces bine structurat, sistematizat,
regandit in cel mai mic detaliu.
Trainerul ideal? (paranteza)

In primul rand si cel mai important: Trebuie sa practici ceea ce predici, adica, daca vrei sa
stimulezi creativitatea cuiva, fii creativ! Arata-le, doar vorbind. Fii un model in rezolvarea exercitiilor,
implica-te si ei te vor urma!

Creativitatea trebuie tratata cu respect si atentie. Asadar, trebuie sa creezi un mediu potrivit
pentru exercitiile ce implica creavitate.

Un lucru mai important decat mediul (fizic) este mediul emotional. Responsabilitatea ta este
crearea unui loc sigur pentru exprimarea fara jena a ideilor; fa greseli, fii nataflet , nu judeca si nu vei
fi judecat. JUDECATA UCIDE CREATIVITATEA. Minimizeaza gradul cu care faci corectari sau dai sfaturi.
Abandoneaza dualitatea bun-rau, nu gandi in alb si negru, ofera participantilor libertate in
exprimarea ideilor, sublinierea individualitatii.

Pentru a asigura un mediu propice pentru exprimarea de sine, incorporeaza in si intre

exercitiile tale urmatoarele ingrediente: umor, muzica, buna dispozitie, arta, drama, dans si miscare.

O parte dintre exercitiile prezentete mai jos necesita materiale aditionale. Pune la dispozitie
cursantilor orice material, chiar daca nu e legat de activitatile pe care le intreprind acestia, in cazul
in care au idei noi ce nu pot fi puse in aplicare altfel.

EXPUNEREA participantilor la orice tip de creatie, fie pictura sau sculptura, muzica, film etc. are
efecte pozitive si este una din cele mai importante surse de inspiratie. Totusi, incearca sa dozezi
aceasta expunere, doresti sa ii stimulezi, sa le dai idei, sa-i faci sa initieze un proces creativ, nu sa-i
descurajezi.

Putem antrena creativitatea din oameni?

Raspunsul este, cu siguranta, DA.

Oamenii sunt extrem de creativi atunci cand lucreaza intr-un mediu fara stres. Ganditi-va la Newton
dormind sub mar. Asadar, pentru ca stimularea sa fie eficienta, cursurile trebuie realizate de
persoane deschise, care stiu sa destinda atmosfera, dar sa balansam staff-ul training-ului astfel incat
sa evitam suprasaturarea unei anumite laturi a interactiunii cu participantii.
 Procesul modelarii este foarte important in stimularea directiei in care vor sa se intrepte cursantii,
de exemplu:

 Comediant – stimulare cu imagini ce inspira o viziune relaxata asupra vietii.

 Sportivi – dezvoltarea puterii de anticipare
 Politicieni – strategii de dezvoltare pentru viitorul societatii in care traiesc

Un alt lucru demn de consideratie este faptul ca femeile tind sa fie mai creative decat barbatii,
emisfera dominanta fiind cea dreapta.
Nota catre profesor: Elimin in totalitate brainstorming-ul. Nu cred ca doriti in aceasta lucrare sa auziti
despre el, ci mai degraba alte tehnici de stimulare.

Exercitiul 1. “Senzatiile”

Acest exercitiu il veti face in perechi, un ascultator si un practicant. Inchideti ochii si puneti-va o
intrebare legata de senzatiile pe care le traiti in acest moment, concentrati-va pe detaliile senzoriale.
Ar putea fi un parfum aparte, apasarea corpului pe spatarul scaunului sau un sunet necunoscut,
intrigant. Incercati sa detaliati in asa fel incat cel care va asculta sa “traiasca” acea senzatie. Pentru
a mentine generarea de imagini mintale, intrebati-va notiuni despre natura obiectului, senzatiei,
proceselor implicate si explorati-le in detaliu. Descrierea imaginilor trebuie facuta destul de repede
pentru a evita judecata sau gandirea critica.

Exercitiul 2. “Povestea”

In urmatoarele minute veti asculta o partitura a compozitorului X (ceva necunoscut, diferit). Inchideti
ochii si ascultati cu atentie. Muzica va va spune o poveste. Urmariti schimbarile in atmosfera melodiei
si incercati sa va imaginati ce mesaj va transmite dumneavoastra. Apoi, voi opri muzica iar voi veti
scrie cat mai detaliat aceasta calatorie.

Exercitiul 3. “Cutia”

Uitati-va in jurul vostru, luati un obiect ce vi se pare familiar si studiati-l. Atingeti-l, ridicati-l, mirositi-l.
Studiati-l pana cand gasiti ceva nou despre acel obiect. Poate fi grosimea hartiei, modul in care este
imbinat un birou, orice. Ganditi in afara CUTIEI. Cutia este ceea ce cunoasteti deja.
Exercitiul 4. “Cuvant aleator”

Luati o carte din biblioteca (dispunem de asa ceva in spatiul desfasurarii training-ului), inchideti ochii,
deschideti la intamplare si concentrati-va asupra unui cuvant, ales si acesta la intamplare. Daca nu
va place, aveti voie sa va alegeti altul, doar o data. Luati o hartie si un creion si incercati sa gasiti 15
modalitati prin care acel cuvant apare in viata dumneavoastra. Daca e prea usor, incercati sa gasiti
cat mai multe, nu exista limita.

Cand veti incepe acest exercitiu, veti gasi cateva idei care va vor “sari” in minte in mod natural. Sunt
lucruri obisnuite pe care deja le cunoasteti. Cand le veti epuiza, va deveni brusc greu. Acela este
peretele cutiei, locul in care trebuie sa apasati, sa spargeti bariera conventionalului, sa ganditi in
afara cutiei. Dupa ce ati trecut de acest perete, noile idei va vor veni foarte usor. Veti gasi lucruri pe
care nu credeati vreodata ca le veti gandi macar. Eliberati-va mintea!

Exercitiul 5. “Jucaria”

Pe masura ce oamenii se maturizeaza, isi pierd abilitatea de a fi constant si complet creativi

deoarece societarea ii forteaza sa se comporte ca niste adulti. Nu suntem incurajati sa ne mentinem
acel simt al curiozitatii din copilarie. O definire interesanta a creativitatii poate fi aceasta: abilitatea
de a vedea lucrurile din perspectiva unui copil. Cand retraiesti dorinta de curiozitatea si mirarea pe
care o aveai cand erai copil, iti poti imbunatati capacitatea de creatie.

Aduceti-va aminte cum era copilaria dvs., incercati sa va reamintiti numele colegilor si a profesorilor,
ganditi-va care va erau activitatile preferate.

Care era JUCARIA voastra preferata?

Incercati sa realizati un design pentru jucaria voastra preferata, un logo / emblema si un slogan.
Ganditi-va ce caracteristici ati dori oferiti acestei jucarii. Puteti merge chiar mai departe, desenati-va
jucaria ideala a copilariei.
Exercitiul 6. “Neconventional”

Alegeti un obiect comun, obisnuit, gen surubelnita, furculita, minge de tenis, periuta de dinti etc. si
creeaza o lista cu 20 de intrebuintari originale pentru el. Descrieti fiecare situatie in cate o propozitie
scurta.

Exercitiul 7. “Cu susul in jos”

Luati o foaie de hartie, ce culoare doriti, si desenati-va portretul.

Stati, nu v-am spus inca tot, va veti desena cu capul in jos si mana folosita va fi cea non-dominanta
(daca sunteti dreptaci cu mana stanga si invers). Si dupa aceea va veti semna la fel cum face un
pictor.

Scopul acestui exercitiu este eliberarea de conventional, de pattern-urile comportamentale si

antrenarea creierului in activitatile creative.
Exercitii si sfaturi pentru stimularea creativitatii in viata de zi cu zi:

1) Petrece cat de mult timp poti studiind imprejurimile. Inchide ochii si, folosind un reportofon,
descrie ceea ce vezi. In timp ce reconstruiesti vizual spatiul ce te inconjoara, incepe sa descrii
detaliile. Cand ai terminat, deschide ochii, si asculta inregistrarea pentru a vedea cat de
acurat ai descris.
2) Invata sa-ti folosesti partea non-dominanta a corpului. Daca lovesti mingea la fotbal cu
piciorul drept, invata sa lovesti cu stangul.
3) Incearca sa comunici mai mult prin miscarile corpului si expresia faciala.
4) Joaca-te cu Origami. Origami (hârtie pliată) constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de
creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte.
5) Joaca-te cu hartia. Transforma concepe bidimensionale in obiecte tridimensionale folosind
lipici, hartie creponata sau obiecte reciclate.
6) JOACA SAH. Invata sa joci, studiaza strategiile altor persoane. Descopera cel mai puternic joc
al mintii.
7) Esti blocat intr-o sala de conferinte? Schimba locatia. Schimba perspectiva. Iesi in parc, la o
terasa, pur si simplu, plimba-te. Viziteaza un muzeu, du-te la cumparaturi. O schimbare de
peisaj iti va reactiva mintea creativa.
8) Observa lucrurile din jurul tau si incearca sa le gasesti imbunatatiri, adu-le la “forma ideala”.
9) Reversibilitatea proceselor. Gandeste desfasurarea unui proces de la finalizare la pregatire.
10) Tine aproape de tine un carnetel si un pix, la birou, in masina, oriunde mergi pentru a nota
orice idee noua nascocesti.
11) Invata sa pui mai multe intrebari. Intreaba-te “De ce?”. Nu te teme de faptul ca unele din
ideile tale pot parea deplasate. Einstein spunea: “Daca la inceput, ideea nu este absurda, nu
exista speranta pentru ea.”. Invata sa gandesti in afara spectrului logic, palpabil.
12) Viseaza cu ochii deschisi. Invata sa-ti folosesti imaginatia. Trebuie sa vezi in minte inainte de a
crea ceva in realitate. Vizualizeaza.
13) Fii spontan. Nu te ingrijora cu privire la ceea ce cred altii despre ideile tale.
14) Foloseste-ti intuitia. Urmareste acea voce interioara, nu te va dezamagi.
15) NU te compara cu altii. Acesta este un proces care ucide creativitatea. Fii bun cu tine.
16) CITESTE. CITESTE. CITESTE. Orice. O carte. Un articol online, un tweet. Nu te opri niciodata din
invatat.
17) Respira. Invata sa devii comfortabil cu linistea. Exploreaza-te. Cand esti singur in camera,
opreste orice sursa de zgomot, aseaza-te comfortabil, inchide ochii si doar respira. Gandeste-
te la inspiratie, la expiratie, la schimbarile ce se produc, marirea respectiv, miscorarea cutiei
toracice, contractarea si relaxarea.
18) Paradoxul somnului. Lipsa acestuia pe o perioada mai lunga de timp poate activa puternic
creativitatea. (nu sunt sigur totusi cat de sanatos e)
19) Mananca lucruri noi. Laptele, spanacul, tofu, semintele de floarea soarelui te vor face sa te
simti mai fericit si mai creativ.
 20) Asculta muzica. Oriunde. Oricand. Totusi, nu porni radio-ul, creeaza-ti un playlist de acasa.
21) Fa sport.
22) Iesi in natura, respira aer curat, lasa natura sa te inspire.
23) Nu te mai indoi de abilitatea ta creatoare. Te-ai nascut creativ!
24) Daca, in timpul procesului de creatie, te lovesti de peretele CUTIEI (despre care am vorbit mai
devreme), ia o pauza, fa altceva si apoi revin-o la proiect. Vei fi surprins cat de simpla era
solutia. Lasa-ti creierul sa rezolve inconsient problema.
25) Iubeste ceea ce faci. Acest lucru il au in comun toate persoanele creative. Gaseste-ti
pasiunea si pur si simplu fa ce-ti place. Apoi, lucreaza mai mult.
26) Principiul Universului Paralel. Gandeste invers, bizar.
 Un tenismen serveste o minge. -> Intr-un univers paralel, mingea serveste cu tenismenul.
 Cum as putea sa fac, la un restaurant, ca cina sa fie servita cat mai greu.
 Exagerarea unui produs pana la absurditate:
 Produs: Telefon Nokia 3310.
 Caracteristici: vechi, greu, dimensiuni relativ mari.
 Exagerare: daca il scapi din mana, se sparge... gresia. (satirizeaza smartphone-urile)

Trainer: Kalman Magyari