UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

Facultatea de Management în Producţie şi Transporturi

LUCRARE DE DISERTAŢIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof.dr.ing. Marian MOCAN

ABSOLVENT

Monica Emilia PAŞOLEA

2017
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

Facultatea de Management în Producţie şi Transporturi

STRATEGIA LOGISTICĂ ŞI
ASPECTE ALE EVOLUŢIEI
CADASTRULUI GENERAL ÎN
ROMÂNIA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof.dr.ing. Marian MOCAN

ABSOLVENT

Monica Emilia PAŞOLEA

2017

2
CUPRINS
CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE ALE CADASTRULUI………………………………............................6

1.1. Noţiuni introductive…...………………………….......................................................................7

1.1.1. Definiţia cadastrului…………………………...…………………………………....................8

1.1.2. Evoluţia cadastrului în România………...………………………………..……………………9

1.1.3. Primele lucrări de cadastru în provinciile istorice……………………….................................10

1.1.4. Etapa de după primul război mondial (1919-1933)……...……………………………………11

1.1.5. Etapa de evoluţie a cadastrului între anii 1944-1955…...……………………………………..11

1.2. Etapa sistemelor de evidenţă funciară şi de cadastru funciar……...………................................12

1.2.1. Etapa 1947-1989…...…………………………………………………………………….……12

1.2.2. Etapa de după 1989………………………………………. …………………………….…….13

1.2.3. Domenii şi activităţi care participă la realizarea cadastrului …………………….....................14

1.2.4. Problemele pe care le rezolvă cadastrul...…………………………………………………...…15

CAPITOLUL 2

ASPECTE GENERALE ALE LOGISTICII….………………………………................................16

2.1. Noţiuni introductive…...………………………….........................................................................16

2.1.1. Delimitări conceptuale…………………………...…………………………………..................17

2.1.2. Caracteristicile şi obiectivele logisticii………...………………………………..………………19

2.1.3. Rolul logisticii în cadrul firmei……………………………………….………………………....20

2.1.4. Locul logisticii în cadrul firmei……………………………………….………………………....22

CAPITOLUL 3

STRATEGIA LOGISTICĂ ŞI ASPECTE ALE EVOLUŢIEI CADASTRULUI GENERAL ÎN

ROMÂNIA.............................................................................................................................................23

3.1. De ce are România nevoie de cadastru?...........................................................................................23

3.1.1 Strategia logistică din cadrul societăţii comerciale Gauss Srl din Timişoara privind cadastrul general
din România ...........................................................................................................................................23

3.1.2. Date generale Gauss srl.................................................................................................................24

3
3.1.3. Evoluţia în timp Gauss Srl.......................................................................................................26

3.1.4. Obiectivul lucrărilor sistematice de cadastru întocmite de Gauss Srl......................................26

3.1.5. Organizarea lucrărilor sistematice de

cadastru...............................................................................................................................................26

3.1.6. Principiile lucrărilor de cadastru sistematic.............................................................................27

3.1.7. Aspecte sociale cu incidenţă în desfăşurarea lucrărilor de cadastru

sistematic............................................................................................................................................31

3.1.8. Studiul datelor analogice şi digitale preluate de la achizitor....................................................31

3.1.9. Recunoaşterea terenului............................................................................................................31

3.1.10. Realizarea raportului preliminar..............................................................................................32

3.1.11. Obiectivele raportului preliminar............................................................................................33

3.1.12 Activităţile raportului preliminar.............................................................................................33

3.2. Studiul de caz realizat în comuna Chinteni din judeţul

Cluj…...………………………………………………………………..............................................33

3.2.1. Evaluarea datelor primite........................................................................................................40

3.2.2. Scurtă descriere a fluxului de lucru..........................................................................................43

3.2.3. Sistemul informatic – suport pentru înregistrarea sistematică a imobilelor.............................53

3.2.4. Planul cu măsurile tehnice privind asigurarea protecţiei datelor personale.............................55

3.2.5. Datele cu character personal.....................................................................................................55

3.2.6. Prelucrarea datelor cu character personal.................................................................................55

3.2.7. Stocarea....................................................................................................................................55

3.2.8. Utilizarea software de protecţie................................................................................................55

3.2.9. Monitorizarea şi raportarea.......................................................................................................55

3.2.10. Asigurarea efectuării backup-urilor........................................................................................60

3.2.11. Proiectarea sectoarelor cadastrale la nivelul UAT..................................................................62

3.2.12. Identificarea limitelor imobilelor............................................................................................62

3.2.13. Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan.................................................................63

3.2.14. Stabilirea limitelor imobilelor situate în extravilan.................................................................66

CAPITOLUL 4

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI C.E.S.A.R. ÎN ROMÂNIA.............................................67

4
4.1. Componente.................................................................................................................................68

4.1.2. Obiectivele proiectului..............................................................................................................68

4.1.3. Pricipalele etape ale cadastrului................................................................................................69

4.1.4. Documentele cadastrului...........................................................................................................69

4.1.5. Avantajele inregistrarii sistematice a proprietatilor pentru cetateni..........................................70

4.1.6. Lucrări premergătoare................................................................................................................71

4.1.7. Pregătirea datelor din OCPI.......................................................................................................74

4.2. Etape de realizare a proiectului......................................................................................................75

4.2.1. Campania publicitara...................................................................................................................75

4.2.2. Etapele desfasurarii campaniei de informare publica..................................................................77

4.2.3. Realizarea raportului

preliminar…...………………………………………………………………........................................79

4.2.4. Derularea lucăarilor de înregistrare sistematică în cadastru şi carte

funciară...................................................................................................................................................79

4.2.5. Lista unitatilor administrativ-teritoriale incluse in proiectul CESAR..........................................80

4.2.6. Stadiul proiectului privind Completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea
agriculturii –CESAR la 15 decembrie 2016...........................................................................................83

4.2.7..Situatia lucrarilor deinregistrare sistematica a imobilelor din celelalte 44

UAT.........................................................................................................................................................84

Concluzii..................................................................................................................................................86

Bibliografie..............................................................................................................................................87

Anexe........................................................................................................................................................88

5
 CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE ALE CADASTRULUI

1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Viaţa oamenilor, din epoca primitivă până la cea de azi organizată în societatea modernă, a
avut drept suport material şi a fost condiţionată de unele mijloace care să le satisfacă nevoile de
trai. Mai puţin pretenţioase la început, aceste necesităţi au fost acoperite integral şi la alegere în
funcţie de condiţiile naturale ale locului. In timp, cerinţele au crescut iar mijloacele de bază, vitale
în dezvoltarea omenirii, au rămas aceleaşi fiind în prezent suprasolicitate, iar altele, chiar pe
sfârşit.
Pământul, în expresia sa curentă ca suprafaţă de teren, a fost iniţial la dispoziţie discreţionară,
nelimitată, furnizând oamenilor fructe, vânat şi mai târziu păşunile necesare creşterii animalelor.
Din nomazi oamenii preistorici, stabilizaţi în zonele cele mai convenabile, şi-au construit locuinţe
devenind apoi cultivatori prin desţelenirea păşunilor şi defrişarea pădurilor, trecând mai târziu, la
exploatarea resurselor naturale de lemn, minereuri, petrol, gaze ş.a.
Importanţa pământului, ca suport al dezvoltării omenirii, s-a dovedit a fi capitală şi a crescut
continuu el devenind obiect al muncii şi mijloc de producţie agricolă şi forestieră, sursă de materii
prime şi locaţie pentru desfăşurarea tuturor activităţilor. Pământul este în prezent bunul economic
de bază, diferit de alte mijloace de producţie deoarece este de neînlocuit, limitat ca întindere, stabil
şi indestructibil.
In aceste condiţii, întrucât pământul nu poate fi sporit după dorinţă, oamenii şi-au delimitat
folosinţa, inclusiv stăpânirea lui, transformându-1 intr-un bun propriu a cărui valoare a crescut
continuu. Ca obiect al proprietăţii private pământul a devenit repede o posibilitate de acumulare de
capital, sursă sigură de investiţie şi garant al creditului, întrucât, conform unei expresii populare „
pământul nu îl arde focul, nu îl duce apa şi nu cere de mâncare ".
Cadastrul, s-a dovedit a fi un ansamblu de lucrări şi măsuri dar şi o instituţie, deoarece a
contribuit la înlăturarea nedreptăţilor şi prejudecăţilor ce au existat de-a lungul timpului, în ceea ce
priveşte dovedirea şi protejarea drepturilor de proprietate.
Noţiunea de „cadastru", folosită azi în mod frecvent, ar putea deriva din cuvintele:
 „capitastrum " din limba latină, provenit şi el din „capitum registrum " care înseamnă „dare pe
cap de familie";
 „katastikhon" de origine greacă, tradus ceva mai liber în „registru de impunere", devenit la noi
„catastif", având un sens asemănător.
Sub raportul conţinutului cadastrul a avut ca obiect întocmirea evidenţelor funciare, cu
descrierea imobilelor, cu poziţionarea lor în spaţiu, ca mărime, calitate şi deţinătorii de drept,
preluând astfel funcţia „registrului" oficial al proprietăţilor.
In limbajul curent noţiunea de „cadastru" poate avea sensuri şi conţinuturi diferite ca:
 ansamblu de lucrări, pentru întocmirea unor documentaţii complexe ce presupune identificarea
imobilelor, măsurători, redactarea planurilor, evaluări ş.a;
 instituţie publică, reprezentată prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate imobiliară
(ANCPI) şi oficii teritoriale ca unităţi lucrative în fiecare judeţ;

6
 disciplină de studii în cadrul măsurătorilor terestre, inclusă în planurile de învăţământ ale
şcolilor şi facultăţilor de profil.

Figura 1.1. Sigla ANCPI

1.1.1. DEFINIŢIA CADASTRULUI

Atât din partea statului, cât şi din partea cetăţeanului contribuabil, a apărut, interesul pentru
crearea unui sistem de înregistrare şi evidenţă a bunurilor imobile, prin care să fie instituite
raporturi corecte între cele două părţi interesate. Datele tehnice, economice şi juridice necesare
acestui sistem de evidenţă sunt obţinute prin acţiunea corelativă a disciplinelor: măsurători
terestre, pedologia, evaluarea economică şi dreptul civil, a căror aplicare se numeşte cadastru.

Definiţia cadastrului general, dată în prima formulare din arî. lai Legii
cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a fost următoarea:

Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin
care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărţi topografice şi planuri cadastrale a
tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de
destinaţia lor şi de proprietar.

Entităţile de bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcţia şi

proprietarul. Prin imobil se înţelege parcela de teren, cu sau fara constructii.

Legea nr. 247/2005, Titlul XII, a modificat Legea nr. 7/1996, care introduce o nouă definiţie a
cadastrului general, astfel:

Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economica şi juridică a
tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.

7
Entităţile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcţia şi proprietarul, Prin imobil se înţelege
una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar. Prin
parcelă se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă.

Sistemul de evidenţa al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în

registrul de publicitate imobilară.

Treptat,definiția cadastrului s-a modificat , ajungand sa surprindă într-un mod mai complex
obiectele teritoriale:

Tabel 1.1.

Definiția tradiționala a cadastrului Noua definitie a Cadastrului 2014

“Cadastrul reprezinta inventarierea “ Cadastrul 2014 reprezinta inventarierea
sistematica publica a datelor privind sistematica publica a datelor privind toate
proprietatile dintr-un anumit district sau obiectele teritoriale legale dintr-o zonă
regiune , bazata pe masurarea limitelor administrativă sau regiune bazata pe
acestora. “ masurarea limitelor acestora. “

1.1.2. EVOLUŢIA CADASTRULUI ÎN ROMÂNIA

Pe teritoriul României problema stabilirii hotarelor obştilor săteşti şi ale proprietăţilor individuale
asupra pământului, principalul mijloc care asigură traiul populaţiei , a apărut relativ târziu. In
perioada consolidării statelor feudale, având în vedere suficienţa întinderilor de pământ existente,
în condiţiile unei populaţii relativ restrânse, proprietatea asupra terenurilor nu era necesar să fie
ocrotită prin măsurarea hotarelor acestora. în hrisoave din secolele XV-XVII hotarele moşiilor
erau determinate prin descrieri aproximative . Pentru determinarea proprietăţii a fost elaborat în
anul 1868 un "Regulament pentru facerea hotărniciilor", care a instituit titlul de inginer hotarnic şi
a stabilit regulile şi procedura de urmat la stabilirea hotarelor. Acest regulament a fost modificat în
anul 1879, iar în anul 1897 a apărut un nou regulament de hotărnicie.

Aceste hotărnicii rezolvau mai mult partea civila, juridică, a proprietăţii, partea tehnică fiind
rezolvată foarte sumar, empiric şi pe suprafeţe mici. Ele nu au servit scopului principal al
cadastrului privind stabilirea unor impozite juste şi echitabile. Dările se stabileau în continuare în
mod arbitrar, prin perceperea unor cote din produsele agricole ale populaţiei, care nu pot fi
comparate cu impozitele moderne, legitime, juste şi echitabile din ţările care deţineau un sistem de
cadastru.

8
Primele măsurători pe suprafeţe mari pentru întocmirea hărţii ţării au început în Vechiul Regat
după anul 1870 prin Serviciul Geografic al Armatei,

După câştigarea independenţei României în 1877, nevoia cadastrului în România a început să se

pună, pe fondul acţiunilor politice de modernizare a ţării.

1.1.3. PRIMELE LUCRĂRI DE CADASTRU IN PROVINCIILE ISTORICE

 Un cadastru incipient a existat la noi din vremea ocupaţiei romane, dovadă fiind
grăniţuirile făcute în toată Dacia, semnalate mai târziu în Dobrogea şi în zona Sibiului (sec.
II-III).
 Pentru întocmirea unor schiţe se măsurau doar lungimile cu funia de 10 sau 20 de stânjeni
iar hotărnicia moşiilor aparţinea, de fapt, de dreptul civil.
 Primele legiuiri şi lucrări de hotărnicie au apărut la noi relativ târziu şi s-au individualizat
în timp pe provinciile istorice aflate sub administraţii diferite.

In Ţările Române:

 a apărut succesiv Condica lui Al. îpsilanti (1780), Codul lui Calimah (1817) şi Legea lui
Caragea (1819), prin care se impunea, printre altele şi măsurarea moşiei. Conform
Regulamentului organic se introduce în 1868 Regulamentul hotărniciilor, care cerea, în
plus, întocmirea hărţilor de către ingineri hotărnici, specialişti în domeniu, pregătiţi la
Academia din Iaşi de Gh. Asachi şi la Bucureşti de Gh. Lazăr, începând din anul 1815.
 Prin Serviciul Geografic al Armatei (1870) şi Casa Rurală (1907) s-au executat unele
măsurători dispersate care, neavând un caracter unitar, nu au putut servi unui cadastru
propriu-zis pe baza căreia să se facă impozitarea. Evidenţa funciară s-a ţinut pe bază de
registre.

Transilvania, Banatul şi Bucovina:

 incluse vremelnic în imperiul austriac, au beneficiat de cadastru şi de carte funciară,

legiferate prin Decretul imperial din 1849.
 Lucrările s-au executat pe etape până în 1885, bazate pe schiţe concretuale sau/şi planuri
ridicate cu planşeta, continuate apoi până în 1918 cu tahimetrul. împreună cu registrele
corespunzătoare şi înscrisurile de C.F. au constituit documentaţia de introducere a
cadastrului în aceste provincii ale căror evidenţe, în lipsa altora, sunt folosite şi azi.

In România Mare:

 după Unirea din 1918, s-a simţit nevoia executării unor măsurători topografice scop în
care s-a creat un cadru legislativ deosebit de favorabil, care a cuprins succesiv:
 Decretul nr. 3922 din 3 ian. 1919 privind înfiinţarea Casei centrale de cooperare şi
împroprietărire a sătenilor, cu o Direcţie a cadastrului şi lucrărilor tehnice, care
constituie actul de naştere organizatorică a cadastrului general. Sarcina imediată a
9
 fost de realizarea reformei agrare, cea mai mare din Europa, cu 1 milion de
împroprietăriţi şi 6 milioane de hectare atribuite;
 Legea nr. 23 din 10 Aprilie 1933 pentru Organizarea cadastrului funciar şi
introducerea cărţilor funciare în Vechiul Regat, document de referinţă cunoscut ca
Legea Voicu Niţescu " după numele iniţiatorului, ministru al agriculturii;
 Decretul-Lege nr. 115 din 27 Aprilie 1938 pentru Modificarea dispoziţiilor
privitoare la Cărţile funciare, publicat în completarea Legii nr. 23.

1.1.4. ETAPA DE DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: 1919-1933

 În perioada anilor 1919-1933 activitatea de cadastru s-a limitat la măsurarea moşiilor şi

parcelarea lor pentru efectuarea împroprietăririlor care s-au făcut prin reforma agrară din
1921. întrucât în acea perioadă România nu dispunea de o reţea de triangulaţie geodezică
omogenă (existau numai unele determinări izolate de-a lungul arcelor de meridian şi
paralele) măsurătorile topografice ale moşiilor s-au făcut în sisteme de referinţă locale cu
diferenţe importante în privinţa preciziei, conţinutului şi reprezentării grafice ale
planurilor topografice.
 In anul 1930 a fost adoptat, atât pentru cadastru, cât şi pentru nevoile armatei, sistemul de
proiecţie cartografică Bonne, Stereografic 1930, cu punct central la Feldioara, lângă
Braşov.
 Prin Legea nr. 23/1933, modificată apoi prin Decreîul-Lege nr. ¡15/1938 pentru unificarea
dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, s-a instituit organizarea cadastrului general şi
publicităţii imobiliare moderne în România, pornind de la reţele geodezice unitare, cu
planuri şi registre cadastrale elaborate într-un sistem unitar pe întreg teritoriul României.
La început s-a prevăzut executarea lucrărilor cadastrale în Muntenia şi Dobrogea, apoi în
Muntenia şi Oltenia, cât şi actualizarea celor existente în Transilvania, Banat şi nordul
Bucovinei, iar în paralel cu aceasta s-a prevăzut introducerea (unificarea) sistemului
cărţilor funciare. Primele lucrări cadastrale cu caracter de probă şi pentru generalizarea
cadastrului general şi introducerea cărţilor funciare au fost realizate în fostul judeţ Ilfov şi
comunele subordonate Bucureştiului. Au fost realizate lucrări complete pentru 78 de
teritorii cadastrale, cuprinzând 54 comune, cu suprafaţă totală de 160.426 ha. Lucrările
cadastrale din judeţul Ilfov au fost executate după instrucţiunile existente în Transilvania.
Experienţa acumunlată în cei zece ani de aplicare s-a concretizat în "Norme tehnice" în
anul 1943, prin care s-a stabilit amănunţit succesiunea operaţiunilor şi conţinutul lucrărilor
de cadastru, în conformitate cu Legea nr. 23/1933.

10
 Figura 1.2. Hartă cadastrală în perioada 1919-1933

1.1.5. ETAPA DE EVOLUŢIE A CADASTRULUI ÎNTRE ANII 1944 – 1955

Între anii 1944 – 1955 activitatea de cadastru general stagnează datorită lucrărilor de măsurători şi
parcelări pentru reforma agrară din anul 1945, dar mai ales din cauza lipsei de interes din partea
regimului comunist instaurat, care se baza pe negarea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, iar instituţiile cadastrului şi cărţilor funciare erau instituţii menite confirmării şi
protejării drepturilor reale de proprietate imobiliară ale persoanelor fizice. Cu toate reticenţele
politice manifestate era totuşi necesară o formă de evidenţă a terenurilor, în care se foloseau numai
unele din metodele de lucru ale cadastrului general, şi anume cele legate de înregistrarea existenţei
şi dinamicii terenurilor agricole ale unităţilor agricole de stat sau cooperatiste, ignorându-se
aplicarea acestui sistem şi pentru cunoaşterea proprietăţilor particulare ale persoanelor fizice.

În anul 1955 apar Decretul nr. 280/1955 şi HCM nr. 1240/1955 prin care se legiferează
organizarea şi executarea „evidenţei funciare” cu scopul principal de a servi la comasarea
terenurilor agricole în acţiunea de cooperativizare a terenurilor proprietate particulară a
persoanelor fizice forţate să se înscrie în Gospodării Agricole Colective. Planurile topografice
pentru această evidenţă au fost întocmite în cea. 6 ani, mai ales prin metode fotogrammetrice, mai
puţin prin topografie clasică, la scara 1:10.000 pentru o suprafaţă de 13 milioane de hectare.

Figura 1.3.

11
1.2. ETAPA SISTEMELOR DE EVIDENŢĂ FUNCIARĂ ŞI DE CADASTRU
FUNCIAR

 In 1955, s-a inttodus o „Evidenţă funciară" sumară, pe sectoare economice, care nu putea
servi drept bază cadastrului propriu-zis.
 Mai târziu s-a ordonat executarea cadastrului funciar general care, în sensul corect al
noţiunii s-a dovedit însă incomplet şi inoperant, deoarece clasificarea terenurilor nu a avut
la bază criterii obiective, iar înscrierea proprietăţii s-a făcut pe bază declarativă şi nu pe
acte doveditoare. în aceste condiţii documentele nu puteau şi nu pot fi folosite la stabilirea
echitabilă a impozitelor şi nici în scopul publicităţii imobiliare propriu-zise.

1.2.1. ETAPA 1947-1989

 In perioada 1947 – 1989 , terenurile au fost scoase din circuitul civil ,iar sistemul cadastral
si regimul funciar s-a adaptat acestei situatii, realizandu-se totusi ,planuri cadastrale la
scara 1:10000 pentru o suprafata de circa 13 000 000 de ha in circa 6 ani,prin metode
fotogrammetrice ,mai putin topografie clasica,precum si bonitarea terenurilor arabile.
 în continuare din 1965 şi până în 1989 s-au executat lucrări în ritm susţinut, bazate pe
instrucţiuni pentru introducerea şi întreţinerea lucrărilor de cadastru (1970-1989). Pe baza
lor şi în special pentru agricultură, s-au obţinut „planuri cadastrale" (la scara 1:5000-
1:10000) prin tehnologii adecvate (IGFCOT) care au rămas doar în faza de bază
topografică. Alte sectoare, ce administrau suprafeţe reprezentative de teren pentru care şi
cel forestier şi-au dezvoltat evidenţe proprii.

În concluzie, sub regimul comunist, au existat condiţii optime inclusiv baza materială, topografică
şi de date pentru introducerea în România a cadastrului general la nivelul ţărilor europene
avansate. Din păcate, lucrările de cadastru propriu-zise au fost tratate cu dezinteres din motive
politice: impozitul pe proprietatea privată se stabilea în spiritul luptei de clasă, pentru statul
socialist acesta nu reprezenta o sursă importantă de venit la buget, iar proprietatea imobiliară nu
viza efectiv pământul care era considerat „bun al întregului popor".

1.2.2. ETAPA DE DUPĂ 1989

 Oportunitatea luării în discuţie a situaţiei cadastrului din România după 1989 este
întemeiată întrucât „Cine nu ştie de unde vine nu ştie nici unde să meargă" (Miclea 1995).
 In aceste sens, pe lângă cunoaşterea evoluţiei cadastrului în trecut, care definesc, de fapt,
situaţia moştenită în 1989, se impune cunoaşterea cerinţelor noi, apărute după această dată,
evaluarea realizărilor în cei 20 de ani care au trecut şi evident a ceea ce rămâne de făcut în
viitor. Chiar dacă trecerea în revistă a acestor probleme este dificilă şi discutabilă,
considerăm că este necesară întrucât unele puncte de vedere servesc ca sprijin în
expunerile ulterioare.
 Activitatea de cadastru a demarat practic, după decembrie '89, de la nivelul Legii
nr.23/1933, veche de peste 70 de ani, cu acelaşi obiectiv principal de realizare a unui
12
 sistem de evidenţă funciară, modera şi eficient. Pe acelaşi fond, de lipsă cvasitotala a unei
astfel de evidenţe, trebuiau executate atunci, ca şi acum, un volum impresionant de lucrări
complexe extinse pe timp îndelungat şi cu însemnate eforturi materiale. Reţinem că, este
vorba de „cadastru", nu numai de „cadastru general” care are drept obiectiv lucrările
complexe de pe întregul fond funciar concretizate prin documentaţii cadastrale pe UAT, ci
şi de publicitatea imobiliară respectiv de înscrierile în cartea funciară.
 Ca stare de fapt, după '89 aceste lucrări, au fost marcate de ritmul lent şi confuzia
conceptuală, specifică implementării reformelor la noi, concretizate în activitatea de
cadastru.
 în aceste condiţii era greu de presupus ca, din start, reforma cadastrului să debuteze cu
rezultate favorabile. Din păcate nici prin modificările ulterioare lipsurile semnalate nu au
fost îndreptate, provocând inechităţi şi tulburări sociale, soldate cu milioane de procese nu
numai în instanţele noastre dar şi în cele internaţionale.
 Obiectivele imediate, la momentul adevărului din anii '90, ce stăteau în faţa cadastrului
erau aşadar vizibile, şi urmăreau:
 introducerea unui cadastru modern, confirmată însă târziu prin Legea, 7/96 şi Normele
tehnice corespunzătoare din 1998;
 rezolvarea unor probleme curente, ale populaţiei, în regim de urgenţă, legate de restituirea
bunurilor imobile către vechii proprietari.

1.2.3. DOMENII SI ACTIVITATI CARE PARTICIPA LA REALIZAREA

CADASTRULUI

Realizarea lucrărilor de cadastru, respectiv a documentelor finale ale acestuia, planul cadastral şi
registrele cadastrale, se face folosind cunoştinţe din domenii diferite.

Se disting trei domenii de activităţi care participă la realizarea cadastrului:

 domenii de bază sau de sprijin:

 geodezia;
 topografia;
 fotogrammetria;
 cartografia.
 domenii de colaborare şi de completare:
 informatica;
 dreptul civil;
 Pedologia;
 cunoştinţe economice privind evaluarea şi impozitarea imobiliară;
 domenii auxiliare sau ajutătoare:
 amenajarea teritoriului;
 urbanism;
 îmbunătăţiri funciare;
13
  organizarea teritoriului agricol;
 amenajarea pădurilor;
 protecţia mediului etc.

Domeniile de bază sau de sprijin care contribuie la realizarea cadastrului:

 geodezia asigură realizarea reţelei geodezice de sprijin pentru întocmirea şi

actualizarea planului cadastral intr-un sistem unitar de coordonate;
 topografia şi fotogrammetria asigură realizarea planului topografic care. după
echiparea cu datele specifice cadastrului, devine plan cadastral;
 cartografia asigură cartoeditarea şi cartoreproducerea planurilor cadastrale.
Domeniile de colaborare şi de completare participă şi rezolvă părţi ale

cadastrului şi anume:

 informatica rezolvă volumul mare de calcule în procesul de prelucrare a datelor

primare de măsurători, precum şi întocmirea automată a planurilor şi registrelor
cadastrale în sistem informatizat şi crearea sistemelor informaţionale;
 legislaţia de drept civil asigură rezolvarea părţii juridice a cadastrului general şi a
problemelor sistemului de publicitate imobiliară al cărţilor funciare;
 pedologia asigură date pentru partea economică a cadastrului general în scopul
stabilirii obiective a obligaţiilor fiscale, prin bonitarea terenurilor agricole;
 cunoştinţele economice privind evaluarea şi impozitarea terenurilor şi a
construcţiilor servesc pentru evaluarea corectă Imobilelor cadastrale (terenuri şi
construcţii) pentru justa impozitare de către stat a proprietăţii imobiliare.

Domeniile ajutătoare - auxiliare sunt cele cu care cadastrul general intră în legătură pentru
rezolvarea unor etape în lucrările specifice şi cărora la rândul său cadastrul le pune la dispoziţie
informaţiile cadastrale:

 amenajarea, teritoriului şi urbanismul pun la dispoziţie date despre delimitarea teritoriilor

administrative şi ale intravilanelor localităţilor;
 organizarea teritoriului agricol furnizează date despre schimbările suprafeţelor de teren în
alte categorii de folosinţă;
 amenajarea şi gospodărirea pădurilor furnizează informaţii despre limitele
amenajamentelor silvice şi despre schimbările dintre etapele acestora;
 administraţia locală (comunală, orăşenească, municipală şi judeţeană) oferă date şi
documentaţii privind delimitarea hotarelor adminstrative şi ale intravilanelor localităţilor,
planuri urbanistice, precum şi alte documentaţii care pot servi pentru stingerea unor litigii
de vecinătate sau de proprietate;
 protecţia mediului furnizează informaţii, asistenţă tehnică şi avizarea în probleme de
delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare.

14
1.2.4. PROBLEMELE PE CARE LE REZOLVĂ CADASTRU

Cadastrul serveşte unui interes larg al cetăţenilor şi al statului pentru că rezolvă probleme
diverse precum:

 stabileşte prin metode matematice topografice sau ibtogrammetrice poziţia,

configuraţia şi întinderea imobilelor (terenuri cu sau Iară construcţii);
 identifică proprietarii imobilelor şi stabileşte situaţia juridică a imobilelor prin sistemul
de publicitate imobiliară a! cărţilor funciare;
 constituie unul din mijloacele prin care statul garantează dreptul de proprietate al
persoanelor;
 facilitează şi susţine circulaţia juridică a imobilelor pe piaţa imobiliară;
 susţine acordarea creditului agricol;
 efectuează alipiri sau dezmembrări de terenuri, rectificări de hotare etc;
 identifică categoriile de folosinţă a terenurilor:
 bonitează solurile după gradul de fertilitate şi după caracteristicile productive pe baza
studiilor agro-pedologice;
 cadastrul agricol identifică categoriile de terenuri după lucrările de amenajare şi
ameliorare şi după procesele de degradare;
 identifică resursele funciare în teritoriu;
 gestionează evidenţa folosinţei terenurilor şi participă la conservarea calităţii acestora
prin: avize de scoatere a terenurilor agricole din producţia agricolă pentru obiective de
investiţii, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire;
 furnizează date şi informaţii cadastrale administraţiilor locale şi centrală pentru a fi
utilizate în diverse scopuri: admnisitrative. fiscale, protecţia mediului, urbanism şi
amenajarea teritoriului, transporturi etc.

15
 CAPITOLUL 2

ASPECTE GENERALE ALE LOGISTICII

2.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

În literatura de specialitate pentru a descrie activităţi care compun azi logistica au fost utilizate o
serie de concepte precum logistica de afaceri, distribuţia fizică, managementul resurselor
materiale, logistica distribuţiei, logistica marketingului, logistica internă, logistica externă ori
distribuţie.

2.1.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

O prima definire a logisticii aparţine unei asociaţii de profil din Statele Unite.In 1976 aceasta
consideră logistica "ansamblul proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor
catre consumator". Limitele acestei definiţii sunt evidente - conţinutul logisticii era redus la doar
una dintre faţetele actualului concept, anume la distribuţia fizică.

După 1980 logistica s-a bucurat de o atenţie sporită, fapt demonstrat de apariţia
departamentelor de logistică în organigrama firmelor, alături de compartimentele de marketing. Cu
toate acestea, mulţi manageri executivi percep încă simplist rolul logisticii, preocupaţi fiind de
propria activitate si de bunul mers al departamentului lor şi neglijând impactul deciziilor lor
asupra rentabilităţii şi a valorii adaugate a produselor şi serviciilor firmei.

În 1991 aceeaşi asociatie americană redefineşte conţinutul logisticii astfel: logistica este
procesul planificarii şi controlului eficient şi eficace al fluxului de materii prime şi bunuri, de
servicii şi informaţii aferente, de la sursa la destinaţia acestora, în vederea satisfacerii superioare a
nevoilor consumatorilor.

Aceasta abordare lărgeşte semnificativ conţinutul logisticii. Logistica nu mai este privită
exclusiv ca un ansamblu de procese operative la care sunt supuse 323h76d marfurile de la
producator catre consumator (vechiul concept de logistică).Un alt avantaj major al noului concept
vizează abordarea activităţilor care compun logistica în strânsa legătura cu contribuţia lor la
rentabilitatea şi valoarea adaugată a produselor oferite consumatorului.

Logistica comportă planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si

de produse finite, de la punctele de provenienta ale acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa
se satisfaca cerintele clientilor in conditii de eficienta si de eficacitate.

16
 Logistica reprezinta procesul de gestionare strategica a achizitionarii, deplasarii si
depozitarii materialelor, semifabricatelor si produselor finite ( alaturi de fluxurile informationale
corespunzatoare acestor procese ) in interiorul firmei si al canalelor de marketing, cu scopul
satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firma.

Asociatia Franceza pentru logistica defineste logistica marfurilor ca fiind o activitate ce are
drept scop punerea la dispozitie cu cel mai scazut cost a unei cantitati dintr-un produs la locul si la
momentul unde exista o cerere.

Logistica reprezinta asadar capacitatea de organizare si realizare a fluxurilor de persoane

sau de marfuri pentru a obtine ceea ce se doreste intr-un timp si spatiu optime cu costuri minime.

In final putem definii logistica ca totalitatea activitatilor organizatorice, de gestiune si

strategice care coexista in cadrul companiilor, fluxul de materiale (si de informatii adiacente) de la
originea lor, prin intermediul furnizorilor si pana la livrarea produselor finite catre clienti precum
si service-ul post-vanzare.

2.1.2. CARACTERISTICILE ŞI OBIECTIVELE LOGISTICII

In opinia lui Philip Kotler, logistica implica planificarea, implementarea si controlul

fluxului fizic de materiale, produse finite, informatii intre punctul de origine si punctul de consum,
in scopul satisfacerii nevoilor clientului si obtinerii unui profit corespunzator.

Intr-o conceptie moderna, logistica are in vedere nu numai fluxul parcurs de o marfa de la
producator la client, ci si fluxul produselor si al materialelor de la furnizori catre producatori.
Logistica implica de fapt conducerea intregului lant de furnizare, construit din fluxurile care
contribuie la formarea si adaugarea de valoare de catre participantii la acest lant (incepand cu
furnizorul si terminand cu consumatorul final sau utilizatorul industrial). In aceste conditii,
activitatea de logistica implica administrarea intregului sistem de distributie fizica al canalului de
marketing, respectiv activitatea furnizorilor, a agentilor de aprovizionare, a operatorilor de piata, a
membrilor canalului si a clientilor. Aceste activitati includ prognoza, achizitia, planurile de
productie, inregistrarea comenzilor, gestiunea stocului, depozitarea si organizarea transporturilor,
toate acestea constituind, de fapt, componentele logisticii. Intr-un asemenea context, in
prezent importanta si rolul logisticii sunt tot mai mari, urmare a cel putin trei considerente.

a) In primul rand, distributia se constituie intr-un element de prima insemnatate in servirea

clientilor, in satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale acestora. De altfel, din ce in ce mai mult, o
logistica eficienta se constituie in elementul castigator in atragerea si pastrarea clientilor. Firmele
de prestigiu, firmele serioase stiu ca pot atrage tot mai multi clienti, ca ii pot pastra numai in
conditiile in care distributia fizica se ridica la pretentiile acestora.
17
 b) In al doilea rand, logistica reprezinta un important element de costuri in activitatea
oricarei firme. Costurile activitatilor logistice sunt tot mai ridicate, iar in aceste conditii, firmele
trebuie sa-si intensifice preocuparile pentru desfasurarea unei logistici eficiente, pentru a-si
perfectiona eficienta sistemului de distributie fizica, astfel incat sa-si reduca vizibil costurile, cu
implicatii pozitive, atat pentru ele, cat si pentru clienti. In acest domeniu exista inca serioase
rezerve, in prezent utilizandu-se destul de putin instrumentele moderne de decizie pentru
coordonarea activitatilor de transport, pentru gestionarea eficienta a stocurilor, pentru o depozitare
si o manipulare eficienta a marfurilor.

c) In al treilea rand, evolutiile pe planul tehnologiei informatiilor influenteaza in mod

hotarator activitatea logistica, contribuind din plin la imbunatatirea distributiei fizice a marfurilor.
In acest sens, utilizarea intr-o tot mai mare masura a calculatoarelor, a sistemelor electronice de
scanare la locul de vanzare, a codurilor uniforme de produse, a inregistrarilor prin satelit, a
schimburilor electronice de date si a transferurilor electronice de fonduri au permis firmelor sa-si
creeze sisteme avansate pentru procesarea comenzilor, pentru controlul stocurilor, pentru
planificarea si optimizarea transporturilor si a rutelor de transport. In aceste conditii, orice
comerciant cu amanuntul, conectat la furnizorii sai, poate sa-si comande si sa primeasca in cel mai
scurt timp posibil marfurile de care are nevoie. La randul lor, producatorii si angrosistii pot
dispune de informatii exacte si pertinente legate de nivelul si structura stocurilor aflate in reteaua
cu amanuntul, de nevoile acestora, avand astfel posibilitatea sa raspunda intr-un timp optim
cerintelor lor si implicit ale populatiei.

d) In al patrulea rand, nevoia perfectionarii activitatii logistice a fost impusa si de cresterea

varietatii produselor, a gamei sortimentale a acestora. Daca la inceputul secolului trecut intr-un
magazin se gaseau la vanzare mai putin de 1000 de marci de produse, in prezent, intr-un magazin
de genul Bucur Obor, Unirea etc. se comercializeaza zeci sau chiar sute de mii de sortimente de
produse. In aceste conditii, activitatile aferente comercializarii acestora (comandarea, transportul,
depozitarea, manipularea, controlul stocurilor etc.) ridica probleme complexe.

Pornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile si importanta logisticii in

perioada actuala, vom remarca faptul ca si obiectivele acesteia sunt tot atat de complexe.

Desigur, punctul de plecare in proiectarea unui sistem logistic ramane studierea nevoilor de
servire a consumatorilor si, de aici, atentia deosebita ce trebuie acordata serviciilor si satisfacerii
clientului. Acesta este de fapt primul obiectiv al activitatii de logistica, obiectiv care, reformulat,
ar fi oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri. Desigur, acest lucru ramane un
ideal, obiectivul in cauza trebuie privit doar ca o tendinta, nici un sistem logistic neputand sa
maximizeze serviciile oferite clientilor concomitent cu maximizarea costurilor de distributie.
Aceasta deoarece maximizarea serviciilor presupune o livrare rapida, stocuri relativ mari, o
18
varietate larga a produselor, precum si multe alte servicii, care luate la un loc conduc la cresterea
costurilor de distributie. In contrast, minimizarea costurilor presupune o livrare mai rara, stocuri
mai mici etc., toate acestea, alaturi de altele, insumand servicii mai reduse oferite clientilor. In
aceste conditii, principalul obiectiv al sistemului logistic trebuie sa fie si sa ramana asigurarea
nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost.

Alaturi de acest prim obiectiv, un al doilea obiectiv al logisticii are in vedere micsorarea
distantelor de spatiu si de timp dintre oferta si cererea de marfuri, altfel spus, dintre cele doua
extreme ale canalului de distributie. Desi un asemenea obiectiv poate fi privit ca un obiectiv
distinct, el este totusi subsidiar primului, diminuarea distantelor in cauza conducand, de fapt, la
realizarea, la indeplinirea primului obiectiv, respectiv asigurarea nivelului planificat de servicii la
cel mai redus cost.

In sfarsit, un al treilea obiectiv, tot subsidiar primului, este reducerea costurilor de stoc si
de distributie. Si in acest caz se pot face aprecierile de mai inainte. Stabilirea obiectivelor
activitatii de logistica se constituie intr-o activitate de prima importanta a managementului firmei,
acest lucru contribuind, alaturi de alte actiuni, la realizarea obiectivului general al firmei, a
obiectivului pentru care aceasta a fost infiintata.

2.1.3. ROLUL LOGISTICII ÎN CADRUL FIRMEI

Pentru a sublinia rolul avut de toti membrii unui canal logistic la realizarea valorii finale oferite
consumatorului, un concept util este acela al lantului valorii.Lantul valorii permite intelegerea
modului in care logistica se integreaza cu celelalte activitati desfasurate de catre firma, dupa cum
rezulta din Figura 2.1.

Rolul logisticii in obtinerea avantajului competitiv:

Elemente de sprijin:


Infrastructura firmei;
 Organizare, oameni;

Profit

Activitati primare:

19
  Logistica interna;
 Marketing:
 Logistica externa.

Figura 2.1.

Astfel,cele cinci categorii de activitati primare implicate in obtinerea avantajului competitiv sunt:

 Logistica interna: aceasta cuprinde activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii

intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea,
controlul stocurilor, planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori;

 Operatiile de suport al productiei: aceasta reprezinta activitatile asociate cu

transformarea intrarilor in produse finite, cum ar fi asigurarea necesarului de materiale
precum si prelucrarea, intretinerea echipamentului, testarea, tiparirea indicatiilor pe
ambalaj etc.;

 Logistica externa: cuprinde activitati asociate cu colectarea, depozitarea si distributia

fizica a produsului catre consumatori, cum ar fi: distributia produselor finite,
organizareadepozitelor, manipularea materialelor, ransportul, gestionarea comenzilor si
activitatea de planificare a livrarilor;
 Marketingul si vanzarile: cuprinde activitati legate de oferirea produsului si convingerea
consumatorului sa achizitioneze produsul (publicitatea, promovarea, pregatirea
personalului de vanzare, alegerea canalului de distributie, relatiile in cadrul canalului si
stabilirea pretului);
 Serviciile: sunt menite sa sporeasca valoarea produsului (instalarea, pregatirea, repararea,
oferirea de piese de schimb, ajustari etc.).

2.1.4. LOCUL LOGISTICII ÎN CADRUL FIRMEI

In contextul performantei de ansamblu a afacerii, activitatile logistice trebuie privite intr-o

conceptie sistematica, integratoare. Excelenta fiecarui domeniu logistic functional este relevanta
doar privita din perspectiva rolului pe care il are la eficienta de ansamblu a logisticii firmei.
Conceptul logisticii integrate este redat in Figura 2.2.

20
 Figura 2.1. Logistica integrată

Fluxul material Furnizorii

Aprovizionare Suportul
Distribuţia
( Logistica ) fizică

Fluxul informaţional Clienţii

Figura 2.2.

Logistica asigură legatura unei intreprinderi cu clienţii şi furnizorii săi. Logistica este vazută ca
interacţiunea a două fluxuri, cel informaţional şi cel al materiilor prime, materialelor,
subansamblelor şi produselor finite - produse finale sau industriale.

A) Fluxul material

Operaţiile logistice încep cu aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi se încheie cu

distribuţia fizică a produsului final către consumator.

Odată achiziţionate materiile prime ţi materialele, logistica adaugă valoare acestora pe parcursul
prelucrarii ţi distribuţiei acestora. În condiţii optime, materiile prime, materialele, subansamblele
şi produsele finite câştigă valoare pe parcursul fiecarei etape a transformării lor în produs finit şi
mai apoi a distribuţiei lor către consumator.

B) Logistica internă

Logistica internă este denumită în unele lucrări de specialitate "Achiziţie" sau pur şi simplu
"Cumpărare" sau "Aprovizionare". Aceste concepte însă nu surprind toate operaţiile specifice
logisticii interne. Pe langă achiziţia propriu-zisă, logistica internă priveţte şi activităţi asociate
primirii, depozitării şi sortării intrărilor necesare realizării produsului, cum ar fi manipularea
materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transporturilor si returnarea marfurilor
la furnizori.

C) Operaţiuni de suport a producţiei

21
Responsabilităţile logisticii privind producţia nu privesc aspectele tehnice ci mai degrabă
raspunsul la întrebarile:

 Ce materii prime şi materiale sunt necesare?

 Când trebuie făcută aprovizionarea?
 De unde vor fi achiziţionate materiile prime?
 Cu ce vor fi transportate?
 Unde vor fi depozitate?
 Unde se va realiza producţia?

D) Distribuţia fizică

Este cunoscută şi sub denumirea de logistică externă. Distribuţia fizică priveţte mişcarea
produselor de la producător la consumator. Agenţii economici grupaţi pe parcursul acestui traseu
dau conţinutul unui canal de distribuţie. Toate sistemele de distribuţie fizică au în comun o
caracteristică: ele leagă producătorii, detailiţtii, angrosiştii, celelalte tipuri de intermediari şi
consumatorii în canale de marketing a caror sarcină este livrarea produsului în cantităţile dorite şi
în varietatea dorită, realizând concordanţa cererii cu oferta atat sub aspect temporal cât şi spaţial şi
sortimental.

E) Fluxul informaţional

Obiectivul Sistemului informaţional logistic este identificarea nevoilor diferitelor domenii

funcţionale şi operaţionale ale logisticii. Informaţiile constituie suportul fundamentării deciziilor.

În diferitele domenii funcţionale ale logisticii, mişcarea materialelor presupune nevoi diferite în
privinţa unor aspecte, precum mărimea comenzii, disponibilitatea materialelor ori urgenţa unei
anumite operaţii. Obiectivul Sistemului informaţional logistic este armonizarea tuturor acestor
nevoi specifice. Cu alte cuvinte desfăşurarea fiecărui proces logistic, fie că este vorba de funcţiuni
sau de operaţii, implică nevoi informaţionale specifice, fiind de competenţa Sistemului
informaţional logistic să obţină aceste informaţii în timp util.

22
 CAPITOLUL 3

STRATEGIA LOGISTICĂ ŞI ASPECTE ALE EVOLUŢIEI

CADASTRULUI GENERAL ÎN ROMÂNIA

3.1. DE CE ARE ROMÂNIA NEVOIE DE CADASTRU?

Pe langă retorica obişnuită despre Cadastru General în care se afirmă faptul că prin a avea cadastru
făcut îţi aperi un drept fundamental şi anume dreptul la prorpietate privată.
Sunt 3 mari aspecte de luat în considerare:

a) Fondurile de la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură);

În perioada urmatoare Uniunea Europeana şi-a propus să nu mai permită ca APIA să mai plătească
subvenţii pentru terenurile lucrate din România, fără ca acestea să aibă cadastrul efectuat.
Din punct de vedere al Uniunii Europene pare să fie un lucru normal, pentru că s-ar aloca fonduri
doar pentru terenurile măsurate şi cu toate formalităţile legale efectuate, numai că în contextul real
al României lucrurile stau cu totul altfel.
Statul Român a reuşit în 27 de ani să finalizeze Cadastrul General cu succes, pe doar 0.5% din
Unităţile Administrativ Teritoriale (Municipii, Oraşe, Comune).
b) Piaţa Imobiliară;
Fără cadastru, piaţa imobiliară este blocată. Legal nu poţi tranzacţiona nici un imobil dacă acesta
nu este intabulat.
O ţară cu o piaţă imobiliară în “pioneze” nu are cum să se dezvolte.
c) Dezvolarea infrastructurii României.
Una din cele mai mari probleme ale unei Românii fără cadastru, este urmatoarea: nu se pot
construi şcoli, spitale, drumuri şi locuinţe noi pe terenuri neintabiulate. Dacă un investitor nu
poate sa construiască sau să investească în România, ţara noastră nu se poate dezvolta.

3.1.1. STRATEGIA LOGISTICĂ DIN CADRUL SOCIETAŢII COMERCIALE GAUSS

SRL DIN TIMIŞOARA PRIVIND CADASTRUL GENERAL ÎN ROMÂNIA

Prin procedura de licitație deschisă privind atribuirea acordului-cadru ce are ca obiect 'Servicii
de înregistrare sistematică a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară în cadrul
Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF)', loturile 1-10, publicată în Sistemul
Electronic al Achizițiilor Publice /SEAP/ prin anunțul de participare din 15 ianuarie 2015 s-a aflat
si firma Gauss Srl din Timişoara pe lângă multe alte firme participante.

23
3.1.2. DATE GENERALE GAUSS SRL
Nume: Gauss Srl

Figura 3.1. Sigla Gauss Srl

Adresa: Str. Aries, Calea Martirilor 1989 1-3-5; Corp D, Timișoara 300724, Timişoara, jud. Timiş
CUI: 3044753
Registrul Comertului: J35/5004/1992
Înregistrată în anul: 1992
Tip societate: Societate comercială cu răspundere limitată
Număr angajaţi: 154
3.1.3. EVOLUŢIA ÎN TIMP GAUSS SRL
Tabelul 3.1. Tabelul 3.2.

Figura 3.2. Figura 3.3.

Figura 3.4. Figura 3.5.

24
 Servicii:

S.C. GAUSS S.R.L. execută următoarele tipuri de lucrări/servicii :

 Lucrări topografice în scopul întocmirii planurilor de situaţie, planurilor topografice şi cadastrale

la diferite scări pentru :
o - Cadastru edilitar-imobiliar
o - Cadastru agricol
o - Documentaţii pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor
o - Atestări terenuri conform H.G. 834/1991
o - Intabulări de terenuri pentru persoane fizice şi juridice
o - Documentaţii de proiectare, devize de parcelare, evaluări de terenuri
o - Relevee pentru construcţii
 Implementare G.I.S. (Geographic Information System)
 Implementare sisteme informatice de management (Phenix Objet, Agrogest)
 Software dedicat activităţilor de topografie şi gestiunii de date topografice
 Determinări GPS
 Prelucrare fotografii satelitare

Beneficiari principali:

 Agenţia Domeniilor Statului (din cadrul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale)
 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (din cadrul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale)
 Agenţia pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest
 Compania Naţională de Transport de Energie Electrică Transelectrica SA
 Petrom SA - Membru al Grupului OMV, cel mai important furnizor românesc de petrol şi gaze
 SC Conpet SA, companie care operează sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei şi
etanului lichid prin conducte
 Bega Grup, grup de firme care activează în imobiliare, construcţii, comerţ, turism şi industrie
 Consiliul Local : Timişoara, Reşiţa, Alba Iulia, Caransebeş, Jimbolia, Băile Herculane, Victoria
 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA
 SC Asiglobal SA - Sibiu
 Siemens VDO - Timişoara
 E.ON Gaz România
 Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaş

Furnizori principali:

 ESRI Magyarorszag Kft.

 Blacklight Timişoara
 Geotrade Hungary Kft.
 Eta2u
 Almido Computers Timişoara
 Adaco Pro-Tim Timişoara
 Datamaxline

25
 Iprotim SA
 Monitorul Oficial al României SA
 Alpha Leasing România
 Petrom SA
 Orange România

Conform Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor
sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară societatea contractantă
Gauss Srl în cadrul procedurii de achiziţie a lucrărilor sistematice de cadastru prin Ordonanţa de
Guvern nr.294/2015 privind Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023.

3.1.4. OBIECTIVUL LUCRĂRILOR SISTEMATICE DE CADASTRU ÎNTOCMITE DE

GAUSS SRL
Principalul obiectiv îl constituie înregistrarea imobileleor în registrul cadastral, în planul
cadastral şi în carţile funciare.
Pentru indentificarea imobilelor şi a deţinătorilor se realizează prin integrarea datelor obţinute
în urma realizării interviurilorla teren, cu datele preluate de la OCPI, primării sau alte instituţii ori
din alte surse.
3.1.5. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR SISTEMATICE DE CADASTRU
Primarul fiecărui UAT semnează un Angajament prin care acesta își exprimă acordul de cooperare
în vederea realizării lucrărilor sistematice de cadastru în unitatea administrativ-teritorială
respectivă. Formularul Angajamentului se regăsește în Anexa nr.9. Prin grija Prestatorul, Gauss
Srl, Angajamentul se anexează Raportului Preliminar.
Lucrările sistematice de cadastru în UAT/sectorul cadastral respectiv, încep cu organizarea
campaniei de informare publică locală.
În termen de 15 zile de la solicitarea Prestatorului, Achizitorul pune la dispoziția acestuia datele
cuprinse în Anexa nr. 1.
Prestatorul stabilește componența echipelor de teren în oferta tehnică, în vederea finalizării
lucrărilor în termenul stabilit în graficul de livrare prevăzut în contract.
Comisia care efectuează lucrările de cadastru și identifică proprietarii, respectiv posesorii sau alți
deținători, este formată din membrii echipelor de teren ai Prestatorului și cel puțin un reprezentant
al unității administrativ-teritoriale.

3.1.6. PRINCIPIILE LUCRĂRILOR DE CADASTRU SISTEMATIC

- Principiul înregistrării gratuite a imobilelor. Înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi
carte funciară a imobilelor identificate se face în mod gratuit, de către autorităţile desemnate în
acest scop.
- Principiul înregistrării tuturor imobilelor proprietate publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale.
- Principiul înregistrării în masă a proprietăţilor, conform realităţii din teren.
- Principiul oficialităţii lucrărilor sistematice de cadastru. Acest proces se desfăşoară din
oficiu, în conformitate cu prevederile Legii.
26
Modificările legislaţiei din domeniul cadastrului şi a publicităţii imobiliare care au legătură cu
desfăşurarea lucrărilor sistematice de cadastru, se aplică de la data intrării în vigoare a
respectivelor reglementări.
Începerea lucrărilor sistematice de cadastru se stabileşte prin ordinul directorului general al
ANCPI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I şi cuprinde identificarea unităţii
administrativ-teritoriale şi a sectorului sau, după caz, a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară
lucrările.
Prestarea efectiva a lucrarilor in UAT DENUMIRE-UAT a demarat in data de …………., odata
cu constituirea instrumentului de garantare de buna executie Polita de asigurare Nr.
………………. ANEXA 1 la prezentul Raport Preliminar.

3.1.7. ASPECTE SOCIALE CU INCIDENŢĂ ÎN DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR DE

CADASTRU SISTEMATIC
În cadrul comunităţii DENUMIRE-UAT, pot exista persoane care datorită stării de
sănătate sau situaţiei civile, ar putea fi împiedicate în exprimarea drepturilor privitoare la
imobilele pe care le deţin. Aceste persoane vor fi identificate in perioada de realizare a
interviurilor in teren iar echipa Prestatorului va acorda suport astfel incat neconditionat toate
aceste categorii sa fie incluse in program si sa primeasca informatiile necesare pentru a beneficia
de obiectivul proiectului.

Categoriile de persoane avute în vedere sunt:

- persoanele cu dizabilităţi;
- persoanele analfabete;
- persoanele în vârstă care nu se pot deplasa, sau prezintă dizabilităţi de vorbire, vedere, auz;
- văduvele şi femeile singure;
- romii prin prisma:
- lipsei actelor de identitate,
- lipsei actelor de proprietate,
- lipsei certificatelor de căsătorie ca urmare a căsătoriilor cutumiare,
- minorii;
- persoanele din categoria minorităţilor etnice care nu cunosc limba română;
- persoanele puse sub interdicţie;
- persoanele condamnate la pedepse privative de libertate;
- persoane cu documente incomplete sau neactualizate referitoare la proprietate;
- persoane care deţin imobile în zona respectivă dar care locuiesc în altă parte a ţării sau în

27
 străinătate.

Prestatorul va acorda pe parcursul realizării lucrărilor sistematice de cadastru o atenţie

deosebită categoriilor menţionate mai sus. În acest sens, Prestatorul cooperează cu primăria
pentru a asigura participarea la lucrări a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile.
Asigurarea condiţiilor de participare la realizarea cadastrului a persoanelor aflate în
dificultate se realizează prin implicarea si cu sprijinul Serviciilor publice de asistenţă socială
organizate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.

Asistenţii sociali din cadrul Serviciilor publice de asistenţă socială vor avea ca atribuţii:

- identificarea la nivelul comunei a persoanelor care fac parte din categoria persoanelor
defavorizate şi care deţin imobile: persoane cu handicap, persoane în vârstă, minori, romi,
persoane analfabete, persoane puse sub interdicţie, alte categorii;
- analiza fiecărui caz în parte şi formularea de propuneri concrete pentru asigurarea asistării sau
reprezentării persoanelor în cauză;
- sesizarea Autorităţii tutelare din cadrul administraţiei publice locale, cu privire la persoanele
pentru care se impune numirea unui tutore sau curator, după caz;
- asistarea şi consilierea persoanelor în dificultate pe parcursul derulării proiectului. Consiliul local
al unităţii administrativ-teritoriale va numi un asistent social care va realiza în cadrul proiectului,
atribuţiile susmenţionate.
Asistentul social desemnat va fi instruit de către primar si cu sprijinul prestatorului, cu
privire la:
- obiectivele proiectului,
- modul de desfăşurare a lucrărilor,
- atribuţiile care îi revin.
Identitatea asistentului social şi datele de contact ale acestuia vor fi aduse la cunoştinţa
echipelor de lucru, înainte de începerea lucrărilor la teren.

Persoanele cu handicap

Pentru a se asigura participarea cu drepturi egale a acestor persoane la realizarea cadastrului,

primăria va analiza situaţia persoanelor cu handicap aflate în evidenţa serviciului public de

28
asistenţă socială şi va face cercetări pentru identificarea şi a altor persoane din această categorie, care
nu sunt înregistrate
Aceste cazuri vor fi evidenţiate într-un raport, care va cuprinde datele de stare civilă ale
persoanelor cu handicap, domiciliul acestora, numele şi prenumele îngrijitorilor/ însoţitorilor/
asistenţilor sociali, după caz, precum şi domiciliul acestora, denumirea organizaţiei persoanelor cu
handicap din care fac parte (dacă este cazul).
Datele menţionate vor fi sintetizate şi aduse la cunoştinţa echipelor de lucru, înaintea începerii
lucrărilor la teren.
Aceste persoane vor fi asistate de către membrii familiei, sau de către cei care-i îngrijesc.
În lipsa acestora asistarea va fi asigurată de către asistentul social din cadrul Serviciului public
de asistenţă socială.

Persoanele analfabete

În cadrul campaniilor publicitare locale, se vor face anunţuri ca atât în etapa de culegere a
datelor din teren, cât şi în cea de publicare a rezultatelor, persoanele analfabete să fie însoţite de rude
sau persoane de încredere, care să le dea informaţiile necesare.

Persoanele în vârstă
Persoanele în vârstă care nu se pot deplasa, sau care nu văd, aud, vor fi acompaniate de
membrii familiei, sau de către întreţinători (dacă exista contracte de întreţinere).

În lipsa acestora asistentul social din cadrul Serviciului public de asistenţă socială va asista
aceste persoane. În funcţie de situaţia concretă, Autoritatea tutelară din cadrul primăriei va putea
numi un curator, care să reprezinte interesele persoanelor în imposibilitate de a-şi manifesta
drepturile.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Aceste persoane vor fi reprezentate de către soţ/soţie, părinţi sau reprezentant legal, după caz.

Rromii
În comunele cu populaţie de etnie romă, primăria va face cercetări cu privire la:
- identificarea persoanelor de etnie romă şi a domiciliului acestora;

29
- situaţia actelor de proprietate a acestora şi stabilirea titlului de deţinere a imobilelor;
- existenţa actelor de stare civilă: acte de identitate, certificate de naştere, certificate de căsătorie.

Culegerea datelor va fi efectuată de către reprezentanţi ai primăriei, care vor fi însoţiţi de către
un expert local al romilor. Această activitate va fi coordonată de către primarul comunei. Experţii
locali pentru romi sunt angajaţi ai primăriei şi se subordonează primarului, respectiv Biroului judeţean
pentru romi, care funcţionează în cadrul prefecturii.

În cazul în care nu este posibilă prezenţa unui expert local al romilor, primarul comunei va
apela la o persoană cunoscătoare a problemelor romilor, delegată sau agreată de către romii din
comunitatea locală, care să-i reprezinte în relaţia cu primăria.
Persoanele de etnie romă care deţin imobile pe teritoriul unităţii administrativteritoriale şi nu
au acte de identitate, vor fi ajutate să urmeze procedura de obţinere a acestora.
În acest sens, expertul sau reprezentantul romilor în colaborare cu primarul ( sau persoana
desemnată de acesta), vor asigura:

- consilierea persoanelor în cauză cu privire la procedura de urmat;

- facilitarea obţinerii documentelor necesare pentru eliberarea actelor de
identitate, prevăzute de OG nr. 97/2005, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele
de identitate a cetăţenilor români: certificate de naştere, căsătorie, adeverinţe care atestă
înregistrarea în Registrul agricol, etc.;
- asistarea persoanelor de către expertul pentru romi/reprezentantul romilor, în vederea
completării cererilor, formulării declaraţiilor prevăzute de lege pentru obţinerea actelor de stare civilă.

Minorii
Minorii în vârstă de până la 14 ani, care deţin imobile în proprietate vor fi reprezentaţi de
către părinţi. În cazul în care părinţii minorului sunt decedaţi ori decăzuţi din drepturi, puşi sunt
interdicţie, dispăruţi, reprezentarea minorului va fi realizată de către un tutore numit de către
Autoritatea tutelară din cadrul administraţiei publice locale.

Minorii care au vârsta peste 14 ani, îşi vor exercita singuri drepturile, cu încuviinţarea
prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
Femeile vulnerabile: văduve/ femei singure
în vederea protejării acestei categorii, se vor identifica rudele acestora sau persoanele de
încredere ce ar putea să le asiste în cadrul proiectului.
30
 Persoanele puse sub interdicţie
In scopul protejării intereselor şi drepturilor persoanelor care nu au discernământ din cauza
alienaţiei mintale sau din cauza debilităţii mintale, acestea vor fi reprezentate de tutorii desemnaţi de
Autoritatea tutelară de la domiciliul acestora. În situaţia lipsei tutorelui, asistentul social desemnat va
solicita Autorităţii tutelare numirea pe perioada derulării procesului a unui curator.
Informatii privind cazurile sociale la nivel de comuna DENUMIRE-UAT, urmeaza sa fie
obtinute din partea autoritatii locale.

3.1.8. STUDIUL DATELOR ANALOGICE ŞI DIGITALE PRELUATE DE LA

ACHIZITOR
În cadrul acestei operații societatea Gauss Srl analizează datele analogice și digitale preluate de la
Achizitor:
- limitele UAT și ale intravilanelor componente deținute de OCPI, utilizate în activitatea de
recepție a documentațiilor cadastrale și de înscriere în cartea funciară;
- ortofotoplanul corespunzător unității administrativ-teritoriale sau sectorului cadastral;
- planurile cadastrale/topografice;
- planurile parcelare, avizate de comisia locală, recepționate de către OCPI;
- fișierele .pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate și datele textuale din DDAPT;
- baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni;
- copii ale cărților funciare;
- PAD active provenite din înregistrarea sporadică;
- fișiere .cgxml cu date din baza de date a aplicației e-Terra;
- date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie);
- alte documentații (hărți de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme informaționale
specifice, etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor;
- datele preluate de la autoritățile și instituțiile publice centrale și locale.

3.1.9. RECUNOAŞTEREA TERENULUI

În cadrul acestei operațiuni Prestatorul parcurge următoarele etape:
- identificarea formelor de relief;
- identificarea limitelor UAT;
- recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică;
- identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice;
- identificarea zonelor în care se efectuează măsurători ale imobilelor în teren cu participarea
deținătorilor;
- identificarea zonelor care au făcut obiectul legilor proprietății, precum și a zonelor
necooperativizate, dacă este cazul;
- identificarea zonelor cu potențiale dificultăți: imobile deținute de comunități etnice minoritare
(romi, sași, slovaci, etc.), imobile aflate în litigiu pe rolul instanțelor, etc.

31
3.1.10. REALIZAREA RAPORTULUI PRELIMINAR

Raportul Preliminar este documentația în care Prestatorul prezintă soluțiile tehnice, detalierea
fiecărei operațiuni, volumul de lucrări pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor umane,
stabilirea termenelor de îndeplinire a obiectivelor și orice alte informații relevante pentru
evaluarea soluției tehnice propuse.
Analizele din Raportul preliminar se fac la nivel de UAT (dacă în contract este prevăzut faptul că
lucrarea acoperă întregul UAT) sau la nivelul sectoarelor cadastrale prevăzute în contract.
În cazul în care Raportul preliminar nu corespunde cerințelor din specificațiile tehnice, Prestatorul
îl reface în termen de 14 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare. O copie a
Certificatului de Acceptanță și a Raportului preliminar se transmit la OCPI.

3.1.11. OBICTIVELE RAPORTULUI PRELIMINAR

Scopul realizării acestui Raport Preliminar este următorul:

- Investigarea zonelor pentru comună DENUMIRE-UAT şi localităţile aparţinătoare, în număr

total de 6 (sase), după cum urmează: DENUMIRE-UAT, ………………………………….

- Clarificarea situaţiilor datelor tehnice în OCPI DENUMIRE-JUDET - identificarea erorilor,

cantităţii şi calităţii arhivelor fizice (inclusive hărţi, planuri, titluri de proprietate, registre)

- Determinarea nevoilor logistice la OCPI şi în locaţia pusă la dispoziţie de Primărie

- Identificarea stării restituirii proprietăţilor, numărul de titluri de proprietate

eliberate, disputele în instanţă în legătură cu limitele UAT,

- Identificarea parţilor implicate, a nevoilor acestora, arhivelor acestora (planuri, harţi), legate
de comună

- Identificarea zonelor protejate, zonelor turistice, infrastructura comunei (şosele, electricitate,

conducte de transport combustibil, etc.),

- Evaluarea profilului economic al comunei bazat pe ocupaţia locuitorilor,

- Identificarea problemelor potenţiale în comunicarea cu populaţia provocate de

dizabilităţi, analfabetism, vorbitori de limbi minoritare, persoane in vârstă, etc, care

ar putea avea o influenţă asupra procedurilor de intervievare,

- Identificarea conflictelor sociale în legătură cu minorităţile etnice, alte instituţii de

32
stat sau provocate de relocări involuntare,

- Identificarea riscurilor proiectului,

- Stabilirea unei conexiuni între autorităţile de stat şi echipele trimise pentru o

înţelegere comună a obiectivelor proiectului şi a beneficiilor pentru comunităţi, pentru creştere
economică şi investiţii viitoare.

3.1.12. ACTIVITĂŢILE RAPORTULUI PRELIMINAR

Raportul prelimnar include rezultatele următoarelor activităţi:

 Evaluarea datelor primite;
 Recunoaşterea terenului: identificarea zonelor cooperativizate si necooperativizate,
 Estimarea volumului de măsurători şi precizarea modului de realizare a
acestora;
 Descrierea soluţiei tehnice;
 Sistemul de asigurare a calităţii;
 Evaluarea riscurilor;
 Programul lucrărilor cu indicarea metodelor generale, a aranjamentelor, ordinii
şi organizarea în timp a tuturor activităţilor. Programul este unul detaliat în ceea ce
priveşte resursele umane şi tehnice implicate în diferitele faze de producţie, persoanele
responsabile pentru fiecare flux de producţie etc.
 Raportul de analiză privind derularea campaniei de informare locală şi
planul de acţiune aferent;
 Schita sectoarelor cadastrale la nivelul UAT DENUMIRE-UAT

3.2. STUDIUL DE CAZ REALIZAT ÎN COMUNA CHINTENI DIN JUDEŢUL CLUJ

Studiul de caz a fost realizat în comuna Chinteni din judeţul Cluj. Comuna Chinteni se întinde
pe o suprafaţă de 98 km2, având o populaţie de peste 3.065 de locuitori, dispuşi în satul reşedinţă
de comună Chinteni.
Este dispusă la 16 de km faţă de Cluj-Napoca, în zona Dealurilor Dejului şi Clujului.
Altitudinea medie: 475 m.

33
3.2.1. EVALUAREA DATELOR PRIMITE

Operaţiunea include analizarea şi evaluarea datelor analogice şi digitale preluate de la

OCPI Cluj/ ANCPI Bucureşti:

- limitele UAT şi ale intravilanelor componente deţinute de OCPI Cluj, utilizate în activitatea
de recepţie a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară;

- ortofotoplanul corespunzător unităţii administrativ-teritoriale

- planurile cadastrale/ topografice;

- planurile parcelare, avizate de comisia locală, recepţionate de către OCPI Cluj;

- fisierele .pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate şi datele textuale din
DDAPT;

- baza de date a registrelor de transcripţiuni-inscripţiuni;

- copii ale cărţilor funciare;

- PAD active provenite din înregistrarea sporadică;

- fişiere .cgxml cu date din baza de date a aplicaţiei e-Terra;

- date referitoare la reţeaua naţională geodezică (planimetrie, altimetrie);

- alte documentaţii (hărţi de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme

- informaţionale specifice, etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor; -datele
preluate de la autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale

Tabel 3.3.
Judeţ: Cluj

UAT/ Sector cadastral: CHINTENI

Nr. Cantităţi estimative,

Informaţii care sunt puse la dispoziţia Prestatorului
crt.
descriere format date

1. Suprafaţa totală (ha) 9031

2. Suprafaţa intravilan (ha) 438
3. Număr sate componente 6

34
4. Număr imobile - total 5964

5 Număr imobile – intravilan 1164

6. Număr apartamente 16
7. Număr locuitori 3065
8. Limita UAT şi intravilane componente Fişier .dxf conţinând limita
UAT si a intravilanelor componente
Planul cadastral de ansamblu scara 1:10.000 cu
9. 2 planşe format analogic si raster(.jpg)-490
reprezentarea tarlalelor şi numărul tarlalelor tarlale

10. Ortofotoplan Scara 1:5000 acoperire 100%

11. Planuri cadastrale/topografice (număr/format) Acoperire 100% cu planuri atât pentru intravilan
cât şi pentru extravilan
Intravilan:
4 planşe analogic şi .tiff, scara1:2000
3 planşe analogic şi .tiff, scara 1:5000

Extravilan:29 planşe analogic şi .tiff, scara

1:5000
12. Planuri parcelare (număr/format) 231 format analogic, schiţe, tabele parcelare

13. Titluri de proprietate (număr) 777

14. Date referitoare la reţeaua naţională geodezică da
Registrul de transcripţiuni-inscripţiuni (număr
15. Nu este cazul
înregistrări)

895
16. PAD active (număr)
Neînregistrate în sistemul e-Terra

17. Cărţi funciare (număr) 4152

Neînregistrate în sistemul e-Terra

18. Fişiere .cgxml (număr fişiere) ……………

Alte documentaţii (număr):

- documentaţii conform HG 834/1991 ………..
19.
- cadastru imobiliar-edilitar -
- cadastre de specialitate, etc. -
20. Alte date -

35
 Informaţiile în format digital cuprinse suport DVD, puse la dispoziţia prestatorului pentru
realizare Servicii de înregistrare sistematicî a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte
Funciara a imobilelor situate în Judeţul Cluj, UAT Chinteni-UAT au fost preluate în data de
03.03.2016, operaţiune consemnată prin încheierea procesului verbal de Predare-Primire Date
nr…………….. intre Dnul …………… – Sef Serviciu Cadastru, respectiv Dn…………….– Şef
Birou Înregistrare Sistematică din cadrul OCPI Cluj şi Dnul ………………..– reprezentant
Împuternicit ……………..

În urma studiului si a analizei datelor digitale preluate de la OCPI Cluj, pe suport DVD –
1buc, au fost concluzionate urmatoarele aspecte referitoare la UAT Chinteni-UAT:

Unitatea administrativ teritoriala Chinteni-UAT din judetul Cluj, însumează o suprafaţă

totală estimată de 59031 Ha, din care o suprafaţa aproximativă de 438 Ha sunt terenuri situate în
intravilan.

1) Limita UAT şi ale intravilanelor componente deţinute de OCPI, utilizate în activitatea de

recepţie a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară

Limita UAT CHINTENI-UAT, a fost preluata in format fisier *.dxf, in continutul caruia pe
layere se regasesc polilinii cu: limita UAT, limita intravilane localitati componente, respectiv
denumirile localitatilor.

În urma analizei informaţiilor primite referitoare la limita administrativa teritoriala, fisierul

*.dxf suprapus peste ortofotoplan, a fost constatat faptul că aceasta este pe alocuri neconcludentă
şi problematică dat fiind faptul ca nu urmăreşte în totalitate limite naturale nemodificabile şi
identificabile în teren.

2) Plan cadastral cu tarlale din DDAPT

Planul cadastral al comunei DENUMIRE-UAT, sc. 1:1000 cu tarlalele din DDAPT in

format digital se regaseste pe suportul electronic inaintat.

3) Ortofotoplanul corespunzator UAT CHINTENI-UAT

Ortofotoplanul preluat de la O.C.P.I. CLUJ în formatul electronic: *.ecw, scara 1:5000

oferă o acoperire integrală a teritoriului administrativ al comunei CHINTENI-UAT.

4) Planuri cadastrale / Planuri Topografice

Unitatea administrativă CHINTENI-UAT are acoperire cu planuri cadastrale si planuri

topografice, dupa cum urmeaza:

36
 - planuri cadastrale, extravilan DENUMIRE-UAT, scara 1:5000, 32 sectiuni de plan,
acoperire 100%, format *.tiff georeferentiat
- planuri cadastrale, intravilan localitatea DENUMIRE-UAT, scara 1:2000, 5 sectiuni de
plan, acoperire 100%, format *.tiff georeferentiat
- planuri topografice, localitatea DENUMIRE-UAT, 5 sectiuni de plan, *.tiff
georeferentiat
- planuri topografice, localitatea ………. 6 sectiuni de plan, *.tiff georeferentiat
- planuri topografice, localitatea ………., 8 sectiuni de plan, *.tiff georeferentiat
- planuri topografice, localitatea ………….., 6 sectiuni de plan, *.tiff georeferentiat
- planuri topografice, localitatea……………, 23 sectiuni de plan, *.tiff georeferentiat
- planuri topografice, localitatea ……………, 12 sectiuni de plan, *.tiff georeferentiat

5) Planuri parcelare avizate de comisia locala, receptionate de catre OCPI CLUJ

In informatiile primite de la OCPI CLUJ, la capitolul planuri parcelare vizate de comisia

locala de fond funciar, se regaseste o astfel de lucrare receptionata OCPI CLUJ pentru UAT
CHINTENI-UAT fiind primite urmatoarele:

- 1 plan parcelar, format *.dxf

- 1 tabel parcelar
- 10 fisiere privind repozitionariL format *.cpxml si *.dxf
- ODG415, 2 fisiere format *.cpxml si *.dxf

6) Fisiere *.pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate şi date textuale din
DDAPT

Datele privind titlurile de proprietate emise in baza legilor de fond funciar pentru UAT
CHINTENI au fost receptionate in urmatoarele fisiere/structura:
- Titluri de Proprietate scanate fata/verso, format *.pdf, 798 bucati
- Evidenta cu Titluri de Proprietate anulate, 3 fisiere *.xls
- Evidenta cu Titluri de Proprietate duplicate, 1 fisier *.xls
- Evidenta registru parcelar, 1 fisier *.xls
- Evidenta registru posesori, 1 fisier *.xls

7) Copii ale cartilor funciare

Datele privind carţile funciare aferente UAT CHINTENI, constau în copiile unui număr de
2601 extrase de carte funciară, care se regăsesc în format *.pdf.

8) PAD active provenite din înregistrarea sporadică

Au fost preluate informatii privitoare la documentatiile cadastrale efectuate, inregistrate si

receptionate de catre OCPI CLUJ pe teritoriul comunei CHINTENI-UAT, PAD’uri provenite din
cadastrul sporadic inaintate in format digital, in numar total de 186 fisiere.

9) Date referitoare la reţeaua naţională geodezică (planimetrie, altimetrie)

37
 În urma evaluarii informatiilor primite de la OCPI CLUJ referitoare la Reţeaua Naţională
Geodezică a fost concluzionat faptul că a fost înaintat inventarul de coordonate ale punctele
geodezice corespunzatoare unităţii administrativ teritoriale CHINTENI cât şi puncte din zona
limitrofa [planimetrie / altimetrie dupa caz].

Datele preluate referitoare la reţeaua geodezică naţională sunt în format electronic,

raportare grafica în fişier *.dwg, respectiv evidenta *.xls.

Pentru punctele reţelei geodezice naţionale situate în extravilan, dupa caz, urmează să fie
efectuate recunoaşteri în teren şi verificări în momentul realizării lucrărilor de specialitate şi a
operaţiunilor de teren.

Pentru ridicări şi determinări topografice prin metode satelitare va fi folosit Sistemul

Romanesc de Determinare a Poziţiei – ROMPOS® prin care este asigurat poziţionări precise în
sistemul de referinţă european ETRS89 pe baza Reţelei Naţionale de staţii GNSS Permanente.
Pentru transcalculul coordonatelor în sistemul de proiecţie Stereografic 1970 va fi utilizată
aplicaţia software TransDAT, realizat şi dezvoltat de ANCPI Bucureşti.

10) Nomenclatorul străzilor

Preluate de catre O.C.P.I. CLUJ de la Primaria Chinteni, datele privind nomenclatorul

străzilor au fost înaintate în format electronic, 6 fisiere *.jpg.

11) Documentaţii conform HG834/1991

Au fost preluate de la O.C.P.I. Timiş un numar de …………… documentaţii cadastrale

conform HG.834/1991, continute in 4 fisiere format digital *.pdf respectiv 1 fisier format *.xls.

12) Alte documentaţii

De la O.C.P.I. Cluj au fost preluate şi date privind inventarul documentaţiilor urbanistice

PUZ / PUG aprobate pentru UAT Chinteni, fiind înaintate 4 fisiere *.jpg,

13) Fişiere *.cgxml cu date din baza de date a aplicaţiei e-Terra

Prin adresa înaintata catre ANCPI Bucureşti cu nr…………… a fost solicitat prin liderul
de Asociere, parola pentru ridicarea tunelului securizat respectiv accesarea aplicatiei WebCadgen.,
pentru reprezentant ……….., Ing. ………………, cu user alocat anterior …………….., la aceasta
data fiind descarcate un numar de 2604 fisiere *.cgxml.

14) Datele preluate de la autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale

38
 Exceptând datele preluate de catre O.C.P.I. Cluj de la Primaria Chinteni referitoare la
nomenclatorul stradal, nu au fost înaintate către prestator alte informaţii din partea autorităţii
locale.

În cadrul unei a doua întalniri de lucru ce a avut loc la Primaria Chinteni, Primarul
comunei si-a exprimat acordul de cooperare în vederea realizării lucrărilor sistematice de cadastru
în unitatea administrativ teritorială, fiind semnat Angajamentul în conformitate cu Formularul –
Anexa 9 la caietul de sarcini [Angajament anexat la prezentul Raport Preliminar].

Totodatî a fost inaintata catre Primaria Chinteni o solicitare înregistrata privind punerea la
dispoziţie a informaţiilor gestionate şi deţinute de către autoritatea locală, referitoare la:

- Date din Registrul Agricol

- Date din Registrul Fiscal
- Inventarul domeniului public si privat al comunei DENUMIRE-UAT
- Nomenclatorul strazilor / Evidente numere de casa
- Evidente recensamant
- Date privind rromii si cazurile sociale
- Documentatii conform HG 834/1991
- Date privind proiecte urbanistice: PUZ, PUD, PUG aprobate
- Evidente inventariere terenuri L165/2013
- Evidente conform Ordinul Prefectului
- Evidente aplicare legi fond funciar: L18/1991, L1/200, L247/2005
- Dispozitii de retrocedare L10/2001

Orice informaţii necesare care nu au fost cuprinse între datele preluate în prezent, ori
incomplete, respectiv alte informaţii ce vor fi necesare în desfăşurarea lucrărilor de înregistrare
sistematică vor fi solicitate în scris de cître prestator autorităţilor.
Planul principalelor activități realizat în comuna Chinteni, judeţul Cluj:

Judeţ: CLUJ
UAT/sector cadastral: CHINTENI
Tabel 3.4.
Nr. Denumire activitate Locul Nr. Nr. zile Perioadă
crt. desfăşurării persoane calendaristice calendaristică
alocate
1 Colectare și integrare date Com. Chinteni 5 62 martie -
decembrie 2016
2 Realizare măsurători Com. Chinteni 4 3100 martie -
topografice decembrie 2016
3 Identificare și măsurare Com. Chinteni 4 3100 martie -
limite imobile decembrie 2016
4 Colectare acte de proprietate Com. Chinteni 5 94 martie -
decembrie 2016
5 Integrare date și generare Gauss Srl 4 3100 martie -
fișiere cgxml decembrie 2016
39
6 Realizare documente Gauss Srl 6 3100 martie -
tehnice decembrie 2016
7 Publicare documente Gauss Srl 3 62 martie -
tehnice, soluționare cereri decembrie 2016
de rectificare/ contestații
8 Actualizare documente Gauss Srl 2 62 martie -
tehnice decembrie 2016

3.2.2. SCURTĂ DESCRIERE A FLUXULUI DE LUCRU

Campania de publicitate şi lucrările se vor desfăşura concomitent.

Campania de publicitate se va realiza în trei etape; în timpul primei etape se va realiza o analiză iar
rezultatele analizei vor fi afişate în raportul preliminar; următoarele două etape vor fi fazele de
implementare pentru campania publicitară şi la sfârşitul fiecărei faze, pregătirea unui raport de
monitorizare. Aceste două faze de implementare vor avea loc înainte de începutul lucrărilor şi
înainte de publicarea documentelor tehnice.
În ceea ce priveşte lucrările, se va realiza întâi o recunoaştere la faţa locului. De asemenea,
toate datele primite de la OCPI, Primărie şi alte instituţii, vor fi analizate. Rezultatele analizei vor fi
listate în raportul preliminar. Delimitarea preliminară a sectoarelor cadastrale va fi o anexă a
raportului preliminar şi va fi realizată cu ajutorul unui ortofotoplan şi a unei hărţi cadastrale
existente.
După finalizarea lucrărilor preliminare care rezultă în livrarea raportului preliminar, se va
avansa la faza urmatoare, demararea lucrarilor tehnice. Drept urmare, masurătorile pe teren vor
începe pentru a determina limitele tarlalelor şi parcelelor. Concomitent vor fi pregătite foile de
interviu preliminare. Acestea vor fi generate cu ajutorul unei aplicaţii. Această aplicaţie va fi
utilizată pentru integrarea tuturor datelor primite de la toate instituţiile, într-o singură bază de date.
În următoarea etapă se va iniţializa determinarea limitelor imobilelor. Între timp, foile de
interviu vor fi actualizate iar documentele de proprietate vor fi colectate. Dupa completarea foilor
de interviu, baza de date va fi actualizată cu noile informaţii preluate.
Toate informaţiile obţinute pe parcursul desfăşurării acestor lucrări vor fi integrate cu ajutorul
aceleiaşi aplicaţie dezvoltate pentru desfăşurarea lucrărilor de Cadastru Sistematic menţionate mai
sus.
Se va exporta fisierele cgxml, corespunzătoare pentru imobilele pentru care s-au pregătit
documente tehnice. Ulterior se va realiza o a doua livrare, „Documentele tehnice ale cadastrului –

40
pentru publicare”.
În cadrul următoarei etape se va realiza recepţia acestor documente iar ulterior acestea vor fi
publicate. După publicarea documentelor tehnice vor fi primite contestaţii.
Pentru rezolvarea contestaţiilor diferitele documente vor fi scanate şi se vor realiza măsurători. Pe
baza noilor date documentele tehnice ale cadastrului vor fi actualizate pentru imobilele aflate în
contestaţie. De asemenea, fişierele cgxml corespunzătoare vor fi exportate din nou.
Ultima livrare „Documente tehnice de cadastru – final” se va realiza dupa soluţionarea
contestaţiilor
Intravilan
Pentru începerea măsurătorilor topografice în intravilanul localităţilor este nevoie de
materializarea şi determinarea punctelor ce fac parte din reţeaua de sprijin şi ridicare. Aceasta se va
realiza cu ajutorul determinărilor prin tehnologia GPS.
Preluarea informațiilor constituie o activitate pregatitoare cu rol de documentare la birou. În
vederea desfǎşurǎrii acestei activitǎți. În categoria acestor informații vor fi cuprinse hǎrți, schițe,
inventare de coordonate (B,L,h, N, E si H), descrieri topografice ale acestora precum şi orice alte
date cu privire la acestea.
Potrivit proiectului, prestatorul va desfǎşura activitǎți de stabilire în teren a pozițiilor
definitive ale punctelor noi în teren, de plantare a bornelor (materializare la teren) şi vom culege
informațiile necesare întocmirii descrierilor topografice ale punctelor.
Potrivit planificǎrii sesiunilor de lucru, echipele de operatori vor efectua mǎsurători -
utilizând tehnologia GNSS şi de nivelment geometric şi vor culege informațiile necesare procesǎrii
datelor brute şi întocmirii documentațiilor lucrǎrilor.
În vederea prelucrǎrii datelor preluate cu ajutorul receptoarelor GNSS, vom achiziționa
înregistrǎrile aferente perioadelor de staționǎri de la stațiile permanente ale ANCPI – Timișoara,
Făget, Arad si Resita.
Datele brute, provenite atât din mǎsurǎtorile GPS cât şi din cele de nivelment, vor fi
descǎrcate şi procesate cu ajutorul programului Trimble Total Control.
Conversia coordonatelor obținute cu ajutorul echipamentelor care utilizeazǎ tehnologia
GNSS se va face pe rând, din sistemul WGS 84 (ETRS 89) în sistemul de coordonate geografice
(B,L,h) şi apoi în sistemele naționale de referințǎ, cu ajutorul componentelor software de
specialitate aprobate de ANCPI şi care vor asigura o precizie ridicatǎ de transformare –
TransDATRo v.4.04.
41
 Toate informațiile brute (înregistrǎri stații permanente, înregistrǎri descǎrcate din
receptoarele GNSS şi nivele, carnete de teren, parametrii şi constante, informații de la teren),
intermediare (coordonate WGS 84, coordonate geografice, cote relative) şi finale (inventare de
coordonate x (N), y (E) si H) precum şi materialele rezultate în aceastǎ bazǎ (schițe, memorii,
descrieri topografice) se vor constitui în documentația finalǎ a lucrǎrilor de realizare a rețelei
bornate (de îndesire).
Dupa realizarea reţelei de sprijin şi ridicare vor parcurge următoarele etapele:
Ridicări topografice cu ajutorul staţiilor totale pentru măsurarea contururilor cvartalelor (fronturilor
stradale) şi a detaliilor topografice din intravilanul localităţilor;
Măsurători topografice expeditive efectuate cu ajutorul ruletelor respectiv distomatelor.
Extravilan
Pentru începerea măsurătorilor topografice în extravilanul localităţilor este nevoie de materializarea
şi determinarea punctelor ce fac parte din reţeaua de sprijin şi ridicare. Aceasta se va realiza cu
ajutorul determinărilor prin tehnologia GPS.
Dupa realizarea rețelei de sprijin şi ridicare se vor efectua ridicări topografice cu ajutorul staţiilor
totale şi a tehnologiei GPS.
Ridicǎri topo-cadastrale clasice
Prima operaţie care se face în cazul lucrărilor topografice, este recunoaşterea terenului,
pentru identificarea zonei de lucru (de realizare a ridicǎrilor topografice) cu estimarea densitǎții
elementelor care urmeazǎ a fi ridicate topografic (construcţii, relief, accidentaţie, căi de
comunicaţie, etc.) adică elementele caracteristice care trebuie sǎ fie reprezentate pe planuri, precum
şi operațiunile de identificare a punctelor din RGIR (Rețeaua Geodezicǎ de Îndesire şi Ridicare)
realizatǎ în prealabil, puncte utile în scopul ridicarii topografice pe acea zonǎ, verificându-se şi
integritatea materializǎrii acestor puncte, importanța pentru proiectarea etapelor de realizare a
ridicǎrii topografice.
Operaţia de recunoaştere se face având la dispoziţie o hartă la scară 1 :5000, 1: 10000,
1 :25000 şi descrierile topografice ale punctelor rețelei geodezice de sprijin din acea zonǎ.
Lucrările topografice de ridicare planimetricǎ vor fi realizate prin metoda drumuirii cu
radieri, când se vor utiliza pentru mǎsurǎtori stații totale, iar compensarea mǎsurǎtorilor se va face
riguros.
Metoda drumuirii, amintitǎ mai sus, este un procedeu de îndesire a reţelei geodezice în
vederea ridicării detaliilor topografice din teren.
42
 Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia reciprocă a punctelor este
determinată.
Distanţa între punctele de drumuire este determinată de condiţiile concrete din teren, de gradul de
acoperire cu vegetaţie sau cu construcţii, de scopul ridicării topografice şi de aparatura topografică
avută în dotare. Atât lungimea laturilor cât şi lungimea traseului poligonal sunt dependente de
situaţia concretă din teren. Astfel, în zone construite, lungimea laturilor cât şi lungimea drumuirii
vor fi mai reduse decât în zone de extravilan.
Compensarea drumuirilor va fi realizată riguroas prin metoda celor mai mici pǎtrate, procedeul
măsurătorilor indirecte, folosind softuri specifice geodezice.
Mǎsurǎtorile cu stațiile totale cǎtre punctele de detaliu se vor realiza numai în pozitia I a
lunetei şi tebuie sǎ permitǎ determinarea poziției planimetrice a punctelor şi determinarea
trigonometricǎ a cotei punctelor de detaliu în raport cu punctul de stație al instrumentului, cu o
precizie relativa de maxim +/- 10 cm.
Ridicǎri topo-cadastrale utilizând tehnologie GNSS
Măsurătorile topografice de detaliu se pot realiza şi utilizând tehnologie GNSS utilizând
metoda cinematicǎ RTK. În funcție de condițiile din teren se poate realiza o determinare cinematicǎ
RTK în timp real cu furnizarea de la o baza a corecțiilor RTK prin modem radio. Aceasta asigurǎ
cu rapiditate o ridicare topograficǎ cu precizie ridicatǎ. În aceleaşi situații se pot efectua mǎsurǎtori
utilizând corecții diferențiale provenite de la Sistemul Românesc de Determinare a poziției
ROMPOS, serviciul RTK pus la dispoziție gratuit de catre ANCPI. În cazul în care cele douǎ
metode nu pot fi utilizate pe teren se poate utiliza metoda de ridicare cinematicǎ cu postprocesare a
mǎsurǎtorilor.
Receptoarele GNSS utilizate la astfel de mǎsurǎtori sunt receptoare de clasa geodezicǎ cu minim 2
frecvențe, L1/L2.
Coordonatele obținute în sistem ETRS89 (B,L,h) vor fi transformate în sistemele naționale de
referințǎ utilizând aplicația TransDatRo v4.04.

3.2.3. Sistemul informatic- suport pentru pentru înregistrarea sistematică a imobilelor

Gauss SRL are în utilizare o aplicaţie software dezvoltată / potrivita pentru a fi utilizată în mediul
de producţie la astfel de proiect de cadastru sistematic, testata in implementarea si realizarea de
proiecte si pe alte UAT’uri [Ex. UAT Lenauheim, Jud. DENUMIRE-JUDET].
Aplicatia software NetSetCAD permite:
43
 - Stocarea informaţiilor într-un sistem de baze de date locale, bazat pe structura fişierului
CGXML
- Conversie de date de la exploataţii de date digitale existente
o Import fişiere CGXML
o Import fişiere CPXML
o Import baza de date DDAPT
- Import / Export în format fisier CGXML
- Posibilitate consultare Registru Agricol şi Registrul Rol Fiscal
- Generare automată a registrelor cadastrale precum şi a Indexului alfabetic
- Generare fişe interviu
- Verificarea datelor din baza de date
NetSET (Network Spatial Editing Tool) este un instrument integrat de editare, analiză şi
gestionare a harţilor/planurilor digitale cu baza de date asociată. Este un sistem cu o interfaţă
prietenoasă şi un set flexibil de funcţii predefinite destinate analizei spaţiale a bazei de date.

Figura 3.6.

Caracteristici principale

 interfaţa prietenoasă, uşor de utilizat,

 facilităţi sporite de vizualizare, editare, analiză, printare a hărţilor vectoriale şi
raster, georeferenţiate,

44
  flexibil şi perfect adaptabil la cerinţe specifice, prin adăugare de funcţii noi,
 editare de simboluri personalizate,
 interogare bază de date ataşată şi generare de hărţi tematice,
 acces la baze de date de orice dimensiuni,
 editor de rapoarte personalizate,
 skin modificabil după preferinţe.

De asemenea, NetSET include instrumente pentru conversia proiectelor GIS existente, a

imaginilor raster sau a hărţilor vectoriale din/în diferite formate şi permite operaţiuni de import /
export a fişierelor din formate ca ESRI Shapefile, .dxf, TIGER, S57, MapInfo File, DGN, CSV,
GML, CGXML.

Figura 3.7.

CAD-GEN este o aplicaţie GIS bazată pe platforma NetSET, destinată gestionării datelor de
cadastru sistematic, într-un sistem unitar care leagă reprezentarea grafică de atributele
alfanumerice caracteristice fiecărui element din hartă. Structura de tabele a bazei de date este
gestionată prin MS SQL Server.

Prin structura sa GIS se editează, modifică/actualizează şi vizualizează atât elemetele grafice de pe

stratele componente, cât şi atributele corespunzătoare din baza de date.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestui produs se numără:

45
  reprezentarea grafică de precizie şi în mod sugestiv a situaţiilor reale din teren cu
privire la terenuri şi construcţii,
 crearea şi gestionarea unei baze de date complete, cu cele mai cuprinzătoare
informaţii legate de terenuri, construcţii şi proprietari,
 realizarea şi tipărirea oricăror tipuri de rapoarte utilizate în cadastru,
 oferirea unei imagini complete şi reale asupra unei unităţi teritorial-administrative,
suport pentru managementul administrativ,
 accesul direct şi rapid la informaţii legate de terenuri, construcţii şi proprietari, cu
toate aspectele implicate de acestea.
Informaţia alfanumerică vehiculată în domeniul cadastrului imobiliar este gestionată în
cadrul aplicaţiei NetSET CAD, cu legătura directă la stratele vectoriale ce fac referire la
componentele grafice specifice cadastrului.

Elementele grafice sunt organizate pe strate reprezentate astfel:

Tabel 3.5.

Denumire strat Tip strat Elemente caracteristice

Limita_UAT (ex. ..., ..., Poligon Reprezinta limita unitatii administrativ teritoriale si contine
Comuna Lenauheim) date referitoare la judetul de care apartine si codul acestuia,
denumirea si codul SIRUTA al unitatii administrativ
teritoriale, suprafata din acte si suprafata masurata.

LimitaIntravilan (ex. Sat
Grabat, etc.)
Poligon Reprezinta limita intravilanului pentru care se fac inregistrarile
cu denumirea acestuia, codul SIRUTA aferent, suprafata din
acte si suprafata masurata. Deasemenea sunt disponibile si
informatiile legate de UAT-ul de care apartine respectivul
intravilan.

SectorCad Poligon Reprezinta delimitarea pe sectoare cadastrale a suprafetei

UAT-ului pentru care se fac inregistrarile. Fiecare sector
cadastral este caracterizat prin: denumirea localitatii de care
apartine, numarul alocat sectorului cadastral, suprafata.

Imobile Poligon Reprezinta totalitatea imobilelor aflate pe fiecare sector

cadastral din unitatea administrativ-teritoriala corespunzatoare.
Fiecare imobil este caracterizat prin: numarul sectorului
cadastral de care apartine, numarul cadastral al corpului de
proprietate, codul pentru suprafete aflate in intravilan sau
extravilan, o eventuala denumire strada, numarul strazii,
destinatia, zona valorica, zona protejata, zona seismica,

46
 suprafata masurata (suprafata GIS), suprafata din acte, etc

Cladiri Poligon Sunt reprezentate cladiri cu regim permanent caracterizate prin

numarul si categoria de folosinta ale parcelei pe care se afla
cladirea in cadrul corpului de proprietate corespunzator,
numarul corpului de cladire, denumirea (ex. casa, magazie,
etc.), anul construirii, suprafata construita, se mentioneaza
daca este bloc, numarul de nivele, numarul de subsoluri,
mansarda, mezanin, pivnita, demisol, destinatia ..

Figura 3.8.

Aplicaţia software este dezvoltată pe o platformă GIS în conformitate cu standardele OGS

şi oferă funcţionalităţi care aplică regulile topologice definite specifice cadastrului sistematic.
Fişierele cgxml au fost realizate prin importarea poliliniilor imobilelor şi a construcţiilor
aferente (realizate în urma măsurătorilor la teren şi în urma prelucrării la birou ca parte grafică) şi
pe baza celor trei surse de informaţii folosite şi în cazul precompletării şi completării fişelor de
interviu.
După prelucrarea datelor măsurate (grafice), a fost creat pentru fiecare imobil în parte câte
o inregistrare in baza de date ce contine limita imobilului şi construcţiile. Fiecărui imobil din baza
de date grafică i s-a alocat un ID unic, identic cu cel din baza de date textuală. Datele textuale au

47
fost completate si actualizate functie de informaţiile disponibile: carte funciară (fişier cgxml
descărcat de pe WebCadGen), set acte provenit de la punctele de informare etc.
Pentru zona de intravilan, după completarea la teren a fişei de interviu s-a preluat şi s-a actualizat
în fişierul cgxml datele provenite în urma interviului.

Meniul CAD-GEN

Figura 3.9.
Meniul CAD-GEN permite generarea rapoartelor specifice cadastrului, dupa ce datele au fost
introduse pentru fiecare element grafic în parte, din interfaţa aplicaţiei.

Introducerea datelor într-un proiect CAD-GEN se face începand cu stratul ce reprezintă limita
unităţii teritorial-administrative pentru care se face editarea, la care se introduce judeţul,
denumirea, codul SIRUTA, suprafaţa din acte, suprafaţa măsurată în GIS, precum şi eventuale
menţiuni.

Importare a datelor digitale şi de integrare a acestor date:

Aplicaţia software permite utilizatorilor încărcarea datelor într-o bază de date urmând ca acestea
să fie integrate. Modulul de importare a datelor permite importarea automată a datelor din diverse
surse: cgxml, dxf, etc.
48
 Figura 3.10.

Generare fise interviu

Aplicaţia permite generarea automată a fişelor de interviu, după mai multe criterii de selecţie:

- Toate fişele de pe tot UAT-ul;

- După numar sector;
- Imobile aflate pe Intravila/Extravilan
- După identificator ..

Figura 3.11.

49
Introducere/actualizare date imobil

Introducerea datelor de pe fişele de interviu şi actele culese se fac de către operatori instruiţi şi
calificaţi în acest sens. Fiecare operator are alocat de către responsabilul de UAT un sector
cadastral. Mai jos este prezentat pe scurt fluxul de lucru:

Fise
interviu/ CORECT
Sector
Responsabil Responsabil Responsabil
Operator QC
UAT UAT
UAT
INCORECT

Figura 3.12.

Actualizare date privind parcele :

Figura 3.13.

50
Actualizare date privind cladiri :

Figura 3.14.

Înscrieri date privind teren şi clădiri:

Figura 3.15.

51
 Verificare înregistrări

Aplicaţia conţine un modul de verificare/validare date stocate în baza de date locală, în

conformitate cu normele oferite de client pentru a genera fişiere CGXML.

Generare Livrabile

Aplicaţia generează în mod automat principalele livrabile pentru acest proiect:

- Fişiere CGXML
- Registrul Cadastral al imobilelor
- Opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor şi al altor
deţinători.
- Generare Registrul Cadastral al imobilelor

Figura 3.16.

52
 Generare Index alfabetic al proprietarilor:

Figura 3.17.

Planul cadastral de ansamblu la scara 1:10000 se realizeaza prin „extragerea”

elementelor specificate în cerinţele Achizitorului din baza de date SQL în care se regăseşte toată
partea grafică a UAT-ului (limita UAT-ului şi vecinătăţile, limitele de intravilane şi denumirile,
limitele şi numerele sectoarelor cadastrale, limitele şi numerele de tarla şi cvartale, toponimie).
Totodată, au fost adăugate elemente cum ar fi: titlul, caroiajul, legenda, denumirea executantului
etc. Toate elementele au fost create pe straturi separate.
Planurile cadastrale se realizează la scara 1:2000 atat pentru sectoarele cadastrale aflate
în intravilan cât şi pentru cele pentru sectoare ce aparţin zonei de extravilan.

Figura 3.18.

53
3.2.4. Planul cu măsurile tehnice privind asigurarea protecției datelor personale

Datele colectate de către Prestator precum: nume, numere de identificare personale,

cetăţenii, semnături, date legate de statutul civil, adrese, e-mail-uri, etc. În numele ANCPI, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor legat de procesul
datelor personale şi accesul liber la aceste date, cu toate modificările ulterioare şi prevederi
suplimentare, vor fi procesate în conformitate cu legea şi prin luarea măsurilor tehnice detaliate în
anexa cu modificările la Documentul de Licitaţie pentru achiziţia „Înregistrării sistematice a
proprietăţilor imobile.”
ANCPI va notifica Prestatorul, în detaliu în legatură cu aceste date specifice în timp util de
la semnarea contractului şi are dreptul să verifice în orice moment al execuţiei contractului
modalitatea în care Prestatorul aplică măsurile tehnice specificate.
Măsurile tehnice de protecţie a datelor personale procesate în timpul execuţiei contractului
„Înregistrarea sistematică proprietăţilor imobile” sunt urmatoarele:
 Prevenirea accesului persoanelor neautorizate la echipamentele utilizate pentru procesarea
datelor personale (controlul accesului la echipamente);
 Prevenirea citirii, copierii, schimbării sau stergerii neautorizate a suportului datelor
(controlul suportului datelor);
 Prevenirea introducerii de date neautorizate şi inspectie neautorizată, modificarea sau
ştergerea datelor personale (controlul arhivelor);
 Prevenirea utilizării neautorizate a sistemelor de procesare automata a datelor prin
utilizarea echipamentelor de comunicare (controlul utilizatorilor);
 Asigurarea faptului ca persoanele autorizate să funcţioneze cu un sistem de procesare
automata a datelor au acces limitat la datele la care acestea au acces (controlul accesului la
date);
 Asigurarea faptului că persoana este capabilă să verifice şi să determine organismele la
care aceasta are dreptul să comunice date personale prin utilizarea echipamentelor de
comunicare (controlul comunicării);
 Asigurarea faptului că există o posibilitate ulterioară de verificare şi stabilire a datelor
personale care au fost introduse în sistemele de procesare automată a datelor când şi pentru
(controlul introducerii datelor);

54
  Prevenirea citirii, copierii, modificarii sau stergerii neautorizate a datelor personale in
timpul transmisiei datelor personale sau in timpul transportului suportului de date
(controlul transportului).
Planul de masuri cuprinde:

3.2.5. Datele cu caracter personal

Prestatorul va furniza la cererea Beneficiarului identitatea operatorilor săi care operează cu date
sau cu informaţii cu caracter personal, colectate şi prelucrate în cadrul prezentului contract.

3.2.6. Prelucrarea datelor cu caracter personal

La încheierea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, acestea vor fi:
a) transferate catre ANCPI, conform prevederilor contractuale
b) distruse de pe serverele Prestatorului, conform prevederilor contractuale
Conform legislaţiei în vigoare, orice persoană interesată va avea garantat dreptul de a obţine de la
ANCPI, la cerere şi în mod gratuit:
c) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a caror
prelucrare nu este conformă Legii nr. 677/2001, în special a datelor incomplete
sau inexacte;
d) după caz, transformarea în date anonime a datelor a caror prelucrare nu
este conformă Legii nr. 677/2001;

3.2.7. Stocarea
Stocarea datelor se va realiza într-o formă care va permite identificarea deţinătorilor imobilelor,
strict pe durata necesară realizării lucrărilor de inregistrare sistematică a imobilelor, la nivelul
comunei în cauză.

3.2.8. Utilizarea software de protecţie

Prestatorul se îngrijeşte ca toate staţiile să fie protejate cu aplicaţii informatice
de tip antivirus/antimalware.

3.2.9 Monitorizarea şi raportarea

Vor fi monitorizate permanent şi raportate orice incidente de securitate, cum ar fi: accesul
neautorizat în reţea sau la informaţii confidenţiale, modificări de date în bloc, încercări succesive
ale mai multor parole pe un cont de utilizator.

55
3.2.10. Asigurarea efectuării backup-urilor
În timpul prestării serviciilor, Prestatorul va asigura implementarea politicilor de backup, atât
pentru documentele scanate, cât şi pentru datele introduse și prelucrate ulterior.
Prestatorul are implementate cerinţe minime de securitate a prelucrărilor de date cu
caracter personal conform Ordinul nr. 52/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 383 din 5 iunie 2002, şi prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, modificată şi
completată. Acestea au stat la baza adoptării şi implementării de către Prestator (Operator de date
cu caracter personal) a măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru păstrarea
confidenţialităţii şi integrităţii datelor cu caracter personal. În concordanţă cu acestea Prestatorul a
stabilit propriile politici şi proceduri de securitate.
Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal acoperă urmatoarele
aspecte:

1.Identificarea şi autentificarea utilizatorului

Prin utilizator se întelege orice persoană care acţionează sub autoritatea operatorului, a
persoanei împuternicite sau a reprezentantului, cu drept recunoscut de acces la bazele
de date cu caracter personal. Utilizatorii, pentru a capăta acces la o bază de date cu caracter
personal, trebuie să se identifice. Identificarea se poate face prin mai multe metode, cum ar fi:
introducerea codului de identificare de la tastatură (un şir de caractere), folosirea unei cartele cu
cod de bare, folosirea unei cartele inteligente (smart card) sau a unei cartele magnetice. Fiecare
utilizator are propriul său cod de identificare.
Niciodată mai mulţi utilizatori nu trebuie să aibă acelaşi cod de
identificare. Codurile de identificare (sau conturi de utilizator) nefolosite o perioadă mai
îndelungată trebuie dezactivate şi distruse după un control prealabil intern al operatorului.
Perioada după care codurile trebuie dezactivate şi distruse se stabileşte de operator.
Orice cont de utilizator este însoţit de o modalitate de autentificare.
Autentificarea poate fi făcută prin introducerea unei parole sau prin mijloace biometrice: amprenta
dactiloscopica, amprenta vocală, angiografia retiniană etc. Parolele sunt şiruri de caractere. Cu cât
şirul de caractere este mai lung, cu atât parola este mai greu de aflat. La introducerea parolelor
acestea nu trebuie să fie afişate în clar pe monitor. Parolele trebuie schimbate periodic în funcţie
de politicile de securitate ale entităţii (operator sau persoană împuternicită). Schimbarea periodică
a parolelor se face numai de catre utilizatori autorizaţi de operator. Operatorul trebuie să solicite
56
realizarea unui sistem informaţional care să refuze automat accesul unui utilizator dupa 5
introduceri greşite ale parolei. Orice utilizator care primeşte un cod de identificare şi un mijloc de
autentificare trebuie să pastreze confidenţialitatea acestora şi să răspundă în acest sens în faţa
operatorului. Fiecare entitate va stabili o procedură proprie de administrare şi gestionare a
conturilor de utilizator. Operatorii autorizează anumiţi utilizatori pentru a revoca sau a suspenda
un cod de identificare şi autentificare, dacă utilizatorul acestora şi-a dat demisia ori a fost
concediat, şi-a încheiat contractul, a fost
transferat la alt serviciu şi noile sarcini nu îi solicită accesul la date cu caracter personal, a abuzat
de codurile primite sau dacă va absenta o perioadă îndelungată stabilită de entitate. Accesul
utilizatorilor la bazele de date cu caracter personal efectuate manual se va face pe baza unei liste
aprobate de conducerea entităţii.

2.Tipul de acces
Utilizatorii trebuie să acceseze numai datele cu caracter personal necesare pentru
îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu. Pentru aceasta operatorii trebuie să stabilească tipurile de
acces după funcţionalitate (cum ar fi: administrare, introducere, prelucrare, salvare etc.) şi după
acţiuni aplicate asupra datelor cu caracter personal (cum ar fi: scriere, citire, ştergere), precum şi
procedurile privind aceste tipuri de acces. Programatorii sistemelor de prelucrare a datelor cu
caracter personal nu vor avea acces la datele cu caracter personal. Operatorul va permite accesul
programatorilor la datele cu caracter personal dupa ce acestea au fost transformate în date
anonime. Compartimentul care asigură suportul tehnic poate avea acces la datele cu caracter
personal pentru rezolvarea unor cazuri excepţionale. Pentru activitatea de pregătire a utilizatorilor
sau pentru realizarea de prezentări se vor folosi date anonime. Angajaţii care predau cursurile de
pregătire vor folosi date cu caracter personal pe parcursul propriei lor pregătiri. Operatorul va
stabili modalităţile stricte prin care se vor distruge datele cu caracter personal. Autorizarea pentru
aceasta prelucrare de date cu caracter personal trebuie limitată la caţiva utilizatori.

3.Colectarea datelor
Operatorul desemnează utilizatori autorizaţi pentru operaţiile de colectare şi introducere de
date cu caracter personal într-un sistem informaţional. Orice modificare a datelor cu caracter
personal se poate face numai de catre utilizatori autorizaţi desemnaţi de operator. Operatorul va

57
lua măsuri pentru ca sistemul informaţional să înregistreze cine a facut modificarea, data şi ora
modificării. Pentru o mai bună administrare operatorul va lua măsuri ca sistemul informaţional să
menţină datele şterse sau modificate.

4.Execuţia copiilor de siguranţă

Operatorul va stabili intervalul de timp la care se vor executa copiile de siguranţă ale
bazelor de date cu caracter personal, precum şi ale programelor folosite pentru prelucrarile
automatizate. Utilizatorii care execută aceste copii de siguranţă vor fi numiţi de operator, într-un
număr restrâns. Copiile de siguranţă se vor stoca în alte camere, în fisete metalice cu sigiliu
aplicat, şi, dacă este posibil, chiar în camere din altă cladire. Operatorul va lua măsuri ca accesul la
copiile de siguranţă sa fie monitorizat.

5.Computerele şi terminalele de acces

Computerele şi alte terminale de acces vor fi instalate în încăperi cu acces restricţionat.
Dacă nu pot fi asigurate aceste condiţii, computerele se vor instala în încăperi care se pot încuia
sau se vor lua măsuri ca accesul la computere să se facă cu ajutorul unor chei ori cartele
magnetice. Dacă pe ecran apar date cu caracter personal asupra cărora nu se acţionează o perioadă
dată, stabilită de operator, sesiunea de lucru trebuie închisa automat. Marimea acestei perioade se
determină în funcţie de operaţiile care trebuie executate. Terminalele de acces folosite în relaţia cu
publicul, pe care apar date cu caracter personal, vor fi poziţionate astfel încât să nu poată fi văzute
de public şi după o perioadă scurtă, stabilită de operator, în care nu se acşionează asupra lor,
acestea trebuie ascunse.

6.Fisierele de acces
Operatorul este obligat să ia măsuri ca orice accesare a bazei de date cu caracter personal
să fie înregistrată într-un fişier de acces (numit log la prelucrările automate) sau într-un registru
pentru prelucrarile manuale de date cu caracter personal, stabilit de operator. Informaţiile
înregistrate în fişierul de acces sau în registru vor fi:
- codul de identificare (numele utilizatorului pentru bazele de date cu caracter personal
manuale);
- numele fişierului accesat (fisei);

58
- numărul înregistrărilor efectuate;
- tipul de acces;
- codul operaţiei executate sau programul folosit; - data accesului (an, luna, zi);
- timpul (ora, minutul, secunda).
Pentru prelucrările automate aceste informaţii vor fi stocate într-un fişier de acces general
sau în fişiere separate pentru fiecare utilizator. Orice încercare de acces neautorizat va fi, de
asemenea, înregistrată. Operatorul este obligat să păstreze fişierele de acces cel puţin 2 ani, pentru
a fi folosite ca probe în cazul unor investigaţii. Dacă investigaţiile se prelungesc, aceste fişiere se
vor păstra atât timp cât se va considera necesar. Fişierele de acces trebuie să facă posibilă
identificarea de către operator sau de către persoana imputernicită a persoanelor care au accesat
date cu caracter personal fără un motiv anume, în vederea aplicării unor sancţiuni sau a sesizării
organelor competente.
7.Sistemele de telecomunicaţii
Operatorul este obligat să facă periodic controlul autentificărilor şi tipurilor de acces
pentru detectarea unor disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte folosirea sistemelor de telecomunicaţii.
Operatorii sunt obligaţi să conceapă sistemul de telecomunicaţii astfel încât datele cu caracter
personal să nu poată fi interceptate sau transmise de oriunde.
Dacă sistemul de telecomunicaţii nu poate fi astfel securizat, operatorul este obligat să impună
folosirea metodei de criptare pentru transmisia datelor cu caracter personal.
Prin sistemele de telecomunicaţii se vor transmite numai datele cu caracter personal strict
necesare.

8.Instruirea personalului
În cadrul cursurilor de pregătire a utilizatorilor operatorul este obligat să facă informarea
acestora cu privire la prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, la cerintele minime de
securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal, precum şi cu privire la riscurile pe care le
comportă prelucrarea datelor cu caracter personal, în funcţie de specificul activităţii utilizatorului.
Utilizatorii care au acces la date cu caracter personal vor fi instruiţi de către operator asupra
confidenţialităţii acestora şi vor fi avertizati prin mesaje care vor aparea pe monitoare în timpul
activităţii. Utilizatorii sunt obligaţi să îşi închidă sesiunea de lucru atunci când părăsesc locul de

59
muncă.

9.Folosirea computerelor
Pentru menţinerea securităţii prelucrării datelor cu caracter personal (în special împotriva
virusurilor informatici) operatorul va lua măsuri care vor consta în:
a) interzicerea folosirii de către utilizatori a programelor software care provin din surse externe
sau dubioase;
b) informarea utilizatorilor în privinţa pericolului privind viruşii informatici;
c) implementarea unor sisteme automate de devirusare şi de securitate a sistemelor informatice;
d) dezactivarea, pe cât posibil, a tastei "Print screen", atunci când sunt afişate pe monitor date cu
caracter personal, interzicându-se astfel scoaterea la imprimantă a acestora.

10.Imprimarea datelor
Scoaterea la imprimantă a datelor cu caracter personal se va realiza numai de utilizatori autorizaţi
pentru aceasta operaţiune de către operator. Operatorii sunt obligaţi să aprobe proceduri interne
specifice privind folosirea şi distrugerea acestor materiale. Fiecare entitate îşi va aproba propriul
sistem de securitate, ţinând seama de aceste cerinţe minime de securitate a prelucrarilor de date cu
caracter personal, iar în funcţie de importanţa datelor cu caracter personal prelucrate, îşi va
impune măsuri de securitate suplimentare.

3.2.11. Proiectarea sectoarelor cadastrale la nivelul UAT

Proiectarea şi determinarea sectoarelor cadastrale se realizează cu scopul de a facilita
localizarea imobilelor pe planul cadastral şi de a se gestiona într-un mod cât mai eficient
informaţiile grafice, sectorul cadastral reprezentând diviziunea tehnică cadastrală a unităţii
administrative, prin detalii liniare care nu suferă modificări curente şi conţine mai multe imobile
alăturate.

- La stabilirea şi proiectarea sectoarelor cadastrale pentru unitatea administrativ teritorială

CHINTENI, au fost utilizate informaţiile preluate de la OCPI CLUJ în baza procesului
verbal de predare-primire.

60
 Sectorul cadastral reprezintă diviziunea cadastrală tehnică a unităţii administrativ-
teritoriale, delimitată de detalii liniare (mijloace de comunicare, râuri, baraje etc.) care nu sunt supuse
modificărilor curente şi este alcătuit din mai multe proprietăţi imobiliare adiacente.

La stabilirea sectoarelor cadastrale se vor utiliza limitele UAT puse la dispoziţie de OCPI,
ortofotoplanul, planurile topografice/cadastrale la o scară de 1:2000, 1:5000 sau 1:10.000, planul
cadastral general la o scară de 1:10.000 etc.

Corecţiile posibile la limitele UAT vor fi aduse numai după aprobarea prealabilă a OCPI.

Limitele care definesc sectoarele cadastrale nu vor interacţiona cu limitele proprietăţilor imobiliare.

Vor fi realizate următoarele:

 stabilirea sectoarelor cadastrale;

 numerotarea sectoarelor cadastrale;
Elementele de infrastructură care definesc sectoarele cadastrale vor fi grupate în sectorul cadastral
"0".

Numerotarea sectoarelor cadastrale se va realiza cu cifre arabe începând cu numărul 1, din partea
de nord-vest a teritoriului UAT și se continuă în ordinea crescătoare a numerelor, în mod
convenabil, din aproape în aproape, în așa fel încât să se parcurgă tot teritoriul, până la ultimul
sector din partea de sud. După terminarea numerotării sectoarelor din extravilan, în continuarea
acestei numerotări, se numerotează sectoarele din intravilan, începând cu localitatea reședință a
UAT și apoi cu celelalte localități, în ordinea depărtării lor față de reşedinţă.

În urma proiectării sectoarelor cadastrale au rezultat un numar de 109 sectoare cadastrale aferente
UAT CHINTENI [inclusiv sectorul “0”], judeţul CLUJ .

Limitele cvartalelor şi tarlalelor vor coincide cu limitele care definesc imobilele.

Precizia va corespunde preciziei grafice a scării planului, cu luarea în considerare a unei

erori grafice de 0,2 mm. Pentru asigurarea unei precizii uniforme la nivelul întregului plan cadastral,
elementele digitizate se vor constrânge/verifica prin măsurători topografice efectuate în punctele
caracteristice ale tarlalei/cvartalului (cel puţin 4 puncte caracteristice pentru fiecare tarla/cvartal).

61
 În zonele de şes determinarea limitelor tarlalelor/cvartalelor se va face atât în intravilan cât
şi în extravilan prin digitizare sau măsurători topografice.

În zonele de deal şi de munte determinarea limitelor tarlalelor/cvartalelor se va face atât în

intravilan cât şi în extravilan prin măsurători topografice.

3.2.12. Identificarea limitelor imobilelor

Lucrările sistematice de cadastru se realizează potrivit Legii, prin utilizarea reprezentării
grafice a limitelor unităţii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilanelor deţinute de OCPI.

Preciziile care vor fi asigurate sunt cele corespunzătoare planului la scara 1:5000 pentru extravilan şi
planului la scara 1:2000 pentru intravilan.

Situaţia tehnică şi juridică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic şi
în cartea funciară se modifică conform situaţiei tehnico-juridice actuale, identificată prin lucrările
de înregistrare sistematică efectuate şi actele juridice colectate.

Reprezentarea grafică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic şi

în cartea funciară poate fi corectată fără acordul proprietarilor, în situaţia în care aceasta nu coincide
cu situaţia reală constatată în teren.

Prin corectarea reprezentării grafice a imobilelor se înţelege orice modificare a formei

grafice şi a poziţiei imobilului precum şi a suprafeţei înscrise în cartea funciară.

3.2.13. Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan

Imobilul împrejmuit este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente
stabile în timp (ex: garduri), clar identificabile.

Limitele imobilelor împrejmuite vor fi determinate:

- prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;

- prin metodă combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor,
în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai
mari).
În cazul imobilelor neîmprejmuite, limitele se vor stabili prin măsurători, în prezența
deținătorilor și pe baza planurilor existente.

62
 În cazul construcţiilor, punctele caracteristice se vor determina prin măsurători topografice
expeditive.

Lăţimea străzilor, drumurilor comunale şi uliţelor se va stabili între limitele imobilelor.

Detaliile liniare (drumuri, străzi, uliţe, căi ferate, diguri, ape, etc.) constituie imobile şi se
înregistrează în cadastru ca atare.

3.2.14. Stabilirea limitelor imobilelor situate în extravilan

Pentru zonele unde există planuri parcelare în format vector:

- întocmit în Sistem Stereografic 1970, limitele imobilelor se vor prelua şi integra în planul
cadastral, în cazul în care reflectă situaţia din acte şi din teren;
- întocmit în sistem de coordonate locale sau alte sisteme de coordonate, se va realiza o poziţionare
a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970. În cazul în care, în urma poziţionării se constată că
planul parcelar reflectă situaţia din acte şi din teren, limitele imobilelor se vor integra în planul
cadastral.
Pentru zonele unde există planuri parcelare în format raster, acestea se vor georeferenţia,
iar limitele imobilelor se vor determina prin vectorizarea planului şi se vor introduce în planul
cadastral, în cazul în care reflectă situaţia din acte şi teren.

În situaţia în care nu există planuri parcelare, limitele imobilelor se vor stabili în baza
informaţiilor obţinute de la OCPI, primărie, deţinători şi pe baza mǎsurǎtorilor efectuate.

În cazul imobilelor din extravilan care au făcut obiectul legilor proprietăţii, dacă în urma
măsurării unei tarlale se constată un deficit de suprafaţă totala, suprafața imobilelor din tarla se
diminuează proporțional pe baza unui coeficient stabilit prin raportarea suprafeței tarlalei la suma
suprafețelor din titlurile de proprietate. Proprietarii imobilelor în cauză pot solicita atribuirea
diferenţei de suprafaţă, în condiţiile legii.

Planul parcelar modificat de către Prestator se va aproba prin hotărâre a comisiei locale
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, după soluţionarea contestaţiilor.

Prin Raportul preliminar, Gauss Srl nu poate aduce modificări care să contravină prevederilor
contractuale sau celor din specificațiile tehnice și nu poate stabili atribuții suplimentare în sarcina
Achizitorului sau a OCPI.
Costurile estimative calculate de către Gauss Srl din Timişoara pentru deplasarea în teren a
echipei de ingineri pe o perioadă de 12 luni sunt următoarele:
63
  Diurnă/persoană: 50 ron/zi;
 Cazare/persoană: 180 ron/zi;
 Combustibil: 1000 ron/lună;
 Salarii angajaţi: ≈ 300000 ron/lună;
 Cheltuieli fixe: ≈ 10000 ron/lună;
Medie lunară deplasări (un angajat/lună): (254 zile lucrătoare x 230 ron/zi) / 12 luni = 4868
ron/lună
4868 ron/lună + 1000 ron/ lună = 5868 ron/lună
300000 ron/lună / 154 angajaţi = 1948 ron/lună
10000 ron/lună / 154 angajaţi = 65 ron/lună
Medie anuală cheltuieli(un angajat/lună): ( 5868 ron/lună + 1948 ron/lună + 65 ron/lună) * 12
luni = ≈ 94.572 ron/lună

 Prezentarea costurilor de producţie pe perioada 2015- 2016

Se urmăreşte evoluţia acestor costuri, abaterea costurilor şi identificarea factorilor de

influenţă asupra costurilor de producţie.

Tabelul 3.6.

Nr. Denumirea indicatorului 2015 2016

crt. (lei) (lei)

1 Cheltuieli cu materii prime 900000 1132000

şi materiale directe
2 Cheltuieli cu personal 5750 7210
3 Cheltuieli cu amortizarea 14010 14230
4 Cheltuieli cu impozite şi taxe 1900 2347
5 Cheltuieli cu energie şi apa 4100 4550
6 Alte cheltuieli 61040 67210
7 Total cheltuieli din exploatare 986800 1227547

Costul de producţie este unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ce caracterizează întreaga
activitate economică a unităţii, un element de bază al eficienţei economice la nivel de societate
economică.

Calcularea costurilor de producţie constă în utilizarea cât mai eficientă a fondurilor de producţie, a
forţei de muncă, analiza critică şi sistematică a consumului de muncă.

Principalele obiective urmărite de Gauss Srl sunt:

▪ reducerea cheltuielilor materiale

64
▪ cresterea productivităţii muncii

▪ folosirea eficientă şi deplină a utilajelor şi instrumentelor topografice

▪ perfecţionarea procesului tehnologic

Pentru realizarea lucrărilor sitematice de cadastru pe teritoriul României, Gauss Srl din Timişoara
foloseşte aparatură performantă cum ar fi :

Sistem bază + rover, GNSS RTK Statie-totala-Leica-TCR-1203-R300-3

L1L2 Hi-Target V60
Figura 3.19. Figura 3.20.

În prezent firma Gauss deţine şi aparatură de ultimă generaţie precum:

TrimbleV10 studio R10 w

Power Rod Section 002
Figura 3.21.

65
 Trimble V10 Imaging Rover cu tehnologia Trimble VISIONTMeste un sistem integrat de
camere ce captureaza poze panoramice digitale de 360o pentru documentatie vizuala si masuratori
de mediu. Acesta poate fi folosit independent sau impreuna cu Trimble VX Spatial Station,
seria S de statii totale sau cu receptorul Trimble R10 GNSS.
Aparatul este conform standardului de protectie IP54 si rezista la caderi de pana la 2m de pe jalon.
Varful jalonului absoarbe socurile electrice si le reduce cu un factor de 4x. Cu acest instrument
puteti lucra pe durata intregii zile datorita bateriilor hot-swap, chiar si in conditii dificile de lucru
precum temperaturi, intre -20o C si + 40o C, sau vibratii (cu ajutorul senzorilor interni).
Trimble V10 este o solutie geospatiala fara precedent pentru orice tip de lucrari unde este necesara
documentarea vizuala a proiectului in teren.
O soluţie mult mai rapidă şi de viitor este noul Trimble UX5 este un UAV ofera solutii de
imagistica aeriana. Acesta stabileste standardul pentru colectarea datelor rapid si in siguranta
datorita functiilor avansate de redundanta, propulsie inversata si datorita constructiei robusta.
Folosind modului de Imagistica Aeriana din cadrul suitei Trimble Business Center, UX5
simplifica lucrarile complexe pe suprafete intinse chiar si in conditii meteo dificile. UX5
beneficiaza de ultimele progrese din domeniul fotografiei si dispune de o camera digitala
construita la comanda cu un senzor de imagine larg ce captureaza poze clare cu culori bogate chiar
si in conditii innorate. Camera de 16.1 MP cu optica special adaptata pentru aplicatii de imagistica
aeriana captureaza poze la o rezolutie de pana la 2,4 cm.
Design-ul remarcabil al lui UX5 asigura folosirea acestuia aproape in orice zona si in orice
conditii meteo. Este rezistent la ploi, zone cu turbulente, deserturi, teren montan si inzapezit.
Avionul este o solutie de incredere pentru colectarea datelor de calitate fara compromisuri la
acoperire.

Figura 3.22.

66
 CAPITOLUL 4

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI C.E.S.A.R. IN ROMANIA

Proiectul CESAR a luat naștere ca urmare a unui acord de împrumut între România și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

4.1. COMPONENTE

PROIECTUL ARE TREI COMPONENTE:

Componenta I : Administrarea Terenurilor şi înregistrarea titlurilor de proprietate, implementată

de ANCPI, având drept scop finalizarea procesului de determinare a drepturilor de proprietate şi
de înregistrare a bunurilor funciare în zonele rurale prin:

 delimitarea şi topografierea parcelelor;

 asigurarea de servicii juridice în cadrul oficiilor ANCPI pentru înregistrarea titlurilor de
proprietate;
 conversia digitală a documentelor juridice şi cadastrale şi a hărţilor; şi
 actualizarea şi punerea completă în funcţiune a sistemului informatic existent pentru
înregistrare şi cadastru.

Componenta II: Servicii de orientare socio-economică pentru populaţia din agricultură

implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

67
Componenta III: Politică, Strategie şi Management – implementată de MADR şi ANCPI

 Conceperea şi aplicarea unor îmbunătăţiri a cadrului juridic şi instituţional al ANCPI în

vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor livrate atât în ceea ce priveşte ANCPI, cât şi
sectorul privat;
 Simplificarea procedurii şi instruirea pentru OCPI-uri (Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară), în vederea întăririi capacităţii instituţionale a OCPI;
 Reabilitarea unor birouri ale OCPI-urilor prin lucrări mici de construcţii, informatizare şi
alte echipamente şi mobilier;
 Pregătirea şi implementarea campaniei de conştientizare a publicului, care va precede şi
va însoţi munca de teren.

4.1.2. OBIECTIVELE SALE

 Facilitarea restructurării fermelor, pe baze de piaţă, prin îmbunătăţirea capacităţii

fermierilor, a membrilor lor de familie şi a lucrătorilor agricoli de a-şi gestiona activele şi
venitul;

 Finalizarea inregistrării titlurilor de proprietate în sistemul de publicitate imobiliară, pentru

asigurarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, precum și a funcţionării pieţelor
funciare;

 Imbunătăţirea serviciilor de consultanţă care permit populaţiei agricole să

gestioneze mai durabil veniturile şi activele sale şi, în acest fel, să contribuie la absorbţia
programelor naţionale şi a celor susţinute de Uniunea Europeană.

 Prima componenta a proiectului vizeaza realizarea inregistrării sistematice a proprietăților

în 50 de comune. Propriu-zis, aceasta inseamnă lucrări de cadastru și cărți funciare gratuite
pentru cetățenii acestor comune.

4.1.3. Principalele etape ale cadastrului

Etapele principale ale lucrărilor de cadastru sunt:

 Organizarea şi desfăşurarea campaniei publicitare la nivel naţional şi local;

 Realizarea lucrărilor premergătoare cadastrului;

68
  Intervievarea deţinătorilor la domiciliul lor sau la teren;

 Derularea lucrărilor de specialitate;

 Recepţia documentelor tehnice ale cadastrului;

 Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului;

 Primirea şi soluţionarea cererilor de rectificare;

 Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului;

 Deschiderea cărţilor funciare;

 Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru.

4.1.4. Documentele cadastrului

Documente
tehnice

Registrul cadastral Indexul alfabetic Planul cadastral

al imobilelor al deţinătorilor
(Anexa nr. 4) (Anexa nr. 5) (Anexa nr. 7)
Figura 4.1.

4.1.5. AVANTAJELE ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE A PROPRIETĂȚILOR PENTRU

CETĂȚENI

1. Gratuitatea înregistrării proprietăţii

2. Facilitarea atragerii fondurilor Uniunii Europene destinate realizării subvenţiilor în

agricultură

3. Crearea unui sistem unic de evidenţă reală a imobilelor care conferă: transparenţă, acces
facil la informaţii, rapiditate în procesarea cererilor, siguranţă şi securitatea tranzacţiilor

4. Diminuarea costurilor tranzacţiilor imobiliare

5. Rezolvarea problemelor legate de posesiile faptice

6. Facilitarea rezolvării problemelor legate de moșteniri

69
 7. Facilitarea rezolvării problemelor legate de actele de identitate

”Majoritatea (99%) oamenilor sunt foarte mulțumiți de proiect. Mai sunt și unii care poate
comentează, dar nu e rea-voință. Cei mai mulți înțeleg ce-a adus bun proiectul ăsta. Și mai înțeleg
cât ar fi trebuit să plătească și că nu mai trebuie să alerge pe la instituții când se grăbesc să rezolve
problema pământului.” – crede Nedelea Gheorghe, sat Zorleasca, comuna Valea Mare, județul Olt,
proprietarul a 6,5 ha de teren.

AVANTAJELE ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE A PROPRIETĂȚILOR PENTRU

COMUNITATE

1. Identificarea proprietăţilor primăriilor

2. Delimitarea domeniului public

3. Facilitarea proiectelor de dezvoltare locală

4. Realizarea unei imagini clare a proprietăţii, factor absolut necesar dezvoltării economice şi
sociale:

 Facilitează realizarea proiectelor pentru finanțări europene (apă, canal, gaze

etc.)
 Contribuie la realizarea proiectelor de constructii, PUG-uri, etc.

”Avantajul major este acela că punem ordine în evidența terenurilor la nivel de comună. Deși
suntem abia la început în acest proiect, comunitatea Jucu începe treptat să realizeze ce avantaje
prezintă și realizează că este o soluție din care toată lumea are de profitat. Oamenii din Jucu sunt
conștienți de beneficiile pe termen scurt, mediu şi lung. Și aici mă refer la tranzacții imobiliare
care vor fi mai ușor de realizat, accesarea de subvenții, fonduri, credite ce-i vor ajuta pe cetățeni și
mai ales pe cei mai întreprinzători, să facă diverse activități, agricole sau de orice fel. Clarificarea
asta la nivelul proprietății îi va atrage și pe investitori. Toți vom avea de profitat, iar comuna va
avea șanse noi de înflorire.” – Rusu Simona, asistent social, comuna Jucu, județul Cluj.

4.1.6. LUCRĂRI PREMERGĂTOARE

Echipa de proiect a OCPI

Fiecare OCPI va stabili o echipă de proiect şi un Project Manager. Echipa va avea minim şase
membri, în funcţie de complexitatea proiectului la nivelul fiecărui OCPI.Membrii echipei sunt
prezentați în Figura 18.

70
 Figura 4.2.

Membrii echipei de proiect a OCPI (inclusiv Project Managerul) au următoarele sarcini generale:

 pregătirea datelor care vor fi puse la dispoziţia Contractorului;

 coordonarea proiectului la nivel local;

 urmărirea realizării interviurilor la teren (modul de completare a fişelor de interviu şi

colectarea actelor juridice);

 verificarea la teren a lucrărilor executate de Contractor;

 soluţionarea situaţiilor deosebite privind actele juridice colectate de Contractor prin

verificarea de către registrator a înscrisurilor juridice şi stabilirii drepturilor reale
imobiliare, a altor drepturi, acte şi fapte juridice aferente imobilelor, precum şi a posesiei
exercitate asupra acestora;

 legalizarea copiilor actelor juridice ale deţinătorilor;

 realizarea controlului calităţii datelor în diferite faze ale execuţiei proiectului;

 participarea în comisia de recepţie a lucrării;

 participarea la publicarea documentelor tehnice ale cadastrului;

 participarea în comisia de primire şi soluţionare a cererilor de rectificare.

Echipa de proiect a OCPI va preda date către Contractor şi va prelua date de la acesta în diverse
faze ale execuţiei proiectului, în baza proceselor verbale de predare-primire.

4.1.7. Pregătirea datelor din OCPI

 Limitele UAT şi intravilanele componente

71
  Realizarea planului index scara 1:10.000 cu tarlalele din DDAP
 Planuri cadastrale/topografice şi planuri palcelare
 Titluri de proprietate
 Cărţile funciare

Oficiile locale vor analiza cărţile funciare deschise pe comunele implicate în proiect şi vor asigura
conversia cărţilor funciare din format analogic în format digital (le vor introduce în aplicaţia e-
Terra).

 Date referitoare la reţeaua naţională geodezică (planimetrie, altimetrie) şi date

privind Reţeaua Geodezică Naţională cu puncte determinate GNSS

Reţeaua Geodezică Naţională (planimetrie şi altimetrie):

Contractorul va prelua de la ANCPI inventarul de coordonate şi descrierile topografice ale

punctelor geodezice corespunzătoare unităţii administrativ - teritoriale, urmând a face
recunoaşterea la teren în momentul realizării lucrărilor de teren.

Reţeaua Geodezică Naţională cu puncte determinate GNSS

Reţeaua Naţională de staţii GNSS Permanente cuprinde întreg teritoriul ţării, acestea fiind uniform
distribuite. Distanţa medie dintre staţiile permanente GNSS este de 70 km. Echipamentele din
aceste staţii sunt capabile să recepţioneze semnale satelitare de la principalele sisteme globale de
navigaţie în stare de funcţionare (NAVSTAR-GPS şi GLONASS).Rețeaua este prezentată în
Figura 4.3.

Figura 4.3. Reţeaua naţională de staţii GNSS permanente (2009-73 staţii)

72
Pentru ridicări topografice se poate folosi Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei -
ROMPOS® prin care se asigură poziţionări precise în sistemul de referinţă european ETRS89 pe
baza Reţelei Naţionale de staţii GNSS Permanente.

Softul folosit va fi TransDat realizat de ANCPI, prin care se poate ajunge la coordonate în
sistemul de proiecţie Stereografic 1970 necesare calculării suprafeţei fiecărui imobil.

Contractorul va prelua de la ANCPI descrierea staţiilor permanente din zona cea mai apropiată
unităţii administrativ-teritoriale.

Inventarul de coordonate ale staţiilor GNSS din zonă, în Sistem ETRS 89 şi folosirea acestora în
cadrul determinărilor GNSS pentru stabilirea limitelor imobilului va fi pus la dispoziţia
Contractorului.

 Alte documentaţii

Pentru zonele necooperativizate, precum şi pentru identificarea imobilelor din intravilanul

localităţilor, înscrise în cărţile funciare deschise în baza Decretului - Lege nr. 115/1938, pentru
unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, al căror identificator unic este numărul
topografic, vor fi folosite hărţile (planurile) de carte funciară.

OCPI prin persoana responsabilă, va analiza hărţile de carte funciară aflate în arhiva birourilor
teritoriale sub aspectele:

 Calitatea suportului analogic şi gradul de degradare al acestuia;

 Lizibilitatea informaţiilor din conţinutul fiecărei planşe;
 Scara la care este întocmită harta;
 Posibilitatea de georeferenţiere a planşelor;
 Modalitatea de desprindere a foilor de plan în cazul în care planurile sunt
îndosariate sub forma registrelor, precum şi modul de refacere al registrelor
după utilizare.

73
 Colectare date de la alte instituţii

Limitele UAT şi a intravilanelor componente;

Planul index scara 1:10.000 cu tarlalele

din DDAPT;

Ortofotoplanul;

Planuri cadastrale / topografice;

Planuri parcelare;

Titluri de proprietate;
Procesul verbal
Registrul de transcripţiuni-inscripţiuni;

Cărţile funciare în alte formate decât

CGXML;

PAD provenite din înregistrarea sporadică;

Fişiere CGXML din e-Terra;

Date referitoare la reţeaua naţională

geodezică (planimetrie, altimetrie);t
Alte documentaţii (hărţile de carte funciară, documentaţii conform HG nr. 834/1991,
cadastru imobiliar-edilitar, cadastre de specialitate, etc.);

Date preluate de la alte instituţii, etc.

74
4.2. ETAPE DE REALIZARE A PROIECTULUI

4.2.1.Campania publicitară

Obiectivul principal al campaniei publicitare este informarea publicului despre beneficiile

realizării cadastrului.

Campania publicitară se realizează la două nivele: naţional şi local

Campania publicitară la nivel naţional este responsabilitatea ANCPI care va derula şi o serie de
evenimente de presă în sprijinul campaniei publicitare locale. Contractorul nu are nici o
responsabilitate în desfăşurarea campaniei publicitare la nivel naţional.

Componenta de informare publică locală este responsabilitatea Contractorului.

Contractorul va realiza:

 analiza situaţiei la nivelul UAT în ceea ce priveşte particularităţile locale din punctul de
vedere al nevoilor de informare

În acest sens, Contractorul va evalua condiţiile şi cerinţele executării unei campanii de informare
publică locală care să sprijine derularea lucrărilor de cadastru.

 implementarea campaniei de informare publică locală

4.2.2. Campania de informare publică locală se desfăşoară în două etape.

Etapa I a campaniei publicitare

Etapa I a campaniei publicitare se va derula în perioada desfăşurării lucrărilor de teren, iar Etapa a
II-a în perioada de pregătire a publicării documentelor tehnice şi în perioada de publicare a
acestora.

Contractorul are următoarele responsabilităţi:

 Organizează şi coordonează campania de informare la nivel local;

 Tipăreşte şi distribuie materialele informaţionale (pliante, postere). Layout-ul materialelor

informaţionale va fi pus la dispoziţie de ANCPI după semnarea contractului. Cantităţile
privind materialele informaţionale şi caracteristicile tehnice ale acestora sunt prevăzute în
Anexa nr. 14 – Date campanie publicitară. Pe perioada implementării contractului, layout-
ul materialelor informaţionale poate suporta modificări, ca mesaj sau conţinut grafic, dar
caracteristicile tehnice vor rămâne aceleaşi. Înainte de tipărire, Contractorul are obligaţia
de a prezenta layout-urile finale ale materialelor publicitare, în format digital, în vederea
aprobării acestora de către beneficiar. Contractorul are obligaţia de a distribui pliantele şi
de a afişa posterele în locuri vizibile (primărie, cămin cultural, biserică, şcoală, dispensar,
poştă, etc.) în termen de două săptămâni de la începerea lucrărilor de specialitate.
75
  Organizează cel puţin două runde de întâlniri de informare în fiecare sat al UAT- ului.
Prima rundă de întâlniri se va organiza înaintea începerii lucrărilor de teren, iar a doua
rundă în perioada de pregătire a documentelor tehnice ale cadastrului în vederea publicării.
De asemenea, separat, se vor organiza întâlniri de informare pentru grupurile vulnerabile
specifice (etnici romi, alte minorităţi).

 Aceste întâlniri de informare trebuie organizate într-un cadru care să asigure un maxim de
impact, în funcţie de particularităţile fiecărei comune, ţinând cont de locaţie (de exemplu:
la căminul cultural, la primărie, la şcoală/liceu, etc.) şi de perioada potrivită de desfăşurare
(seara, la sfârşitul săptămânii) pentru a asigura o participare maximă. Contractorul va
informa comunitatea despre planul de lucru şi despre programarea interviurilor în teren,
precum şi despre măsurarea şi identificarea imobilelor.

 Organizează cu ajutorul primăriei cel puţin două puncte de informare unde cetăţenii pot
solicita explicaţii suplimentare. Contractorul va organiza puncte de informare
suplimentare, acolo unde este cazul, în funcţie de mărimea UAT- urilor, de distanţele
dintre satele componente şi de caracteristicile sociale specifice UAT- ului. Punctele de
informare vor fi organizate în aşa fel încât să maximizeze participarea cetăţenilor la
lucrările de cadastru.

 Unul din punctele de informare va fi localizat în sediul primăriei şi va funcţiona patru ore
pe zi. Celălalt punct de informare poate fi mobil sau fix şi va funcţiona patru ore pe zi
(dimineaţa şi/sau seara), în funcţie de specificul UAT- ului.

 Punctele de informare vor funcţiona în perioada derulării lucrărilor de teren şi în cele de

pregătire a publicării şi respectiv de publicare a documentelor tehnice.

 Locaţiile punctelor de informare şi programul de funcţionare a acestora se vor completa de

Contractor în layout-urile materialelor informaţionale, înainte de tipărirea acestora.

Etapa a II-a a campaniei publicitare

În Etapa a II-a acampaniei publicitare trebuie derulată în perioadele de pregătire a publicării

documentelor tehnice ale cadastrului şi de publicare a acestora, în scopul verificării datelor de
către persoanele interesate.

În perioada de pregătire a publicării documentelor tehnice ale cadastrului, contractorul va distribui

cetăţenilor înștiințări pentru convocarea acestora la primărie în scopul verificării rezultatelor
privitoare la proprietăţile pe care le deţin şi va afişa postere în locuri vizibile.

Contractorului i se recomandă să implice direct liderii oficiali (primarii) în procesul de convocare.

Acești lideri trebuie să folosească fiecare ocazie în care se adresează cetățenilor pentru a le
reaminti importanţa verificării rezultatelor afișate şi posibilitatea contestării acestora, în situaţia în
care consideră că rezultatele sunt incorecte.

76
Contractorul va monitoriza activităţile implicate de campania de informare locală şi va întocmi
două rapoarte de monitorizare, corespunzătoare livrărilor intermediare / finale „Documentele
tehnice ale cadastrului – copii spre publicare” şi „Documentele tehnice ale cadastrului – copii
finale”.

Primul Raport de monitorizare va fi parte a livrării intermediare - „Documentele tehnice ale

cadastrului – copii spre publicare” şi va conţine detalii legate de:

 întâlnirile de informare cu cetăţenii (data, durata, număr de participanţi, număr de

materiale informative distribuite, cine a susţinut proiectul din partea autorităţilor, formatori
de opinie care au participat şi susţinut campania, lista problemelor ridicate);

 activităţile de tipărire (pliante şi postere) şi distribuire/afişare (număr de pliante/postere

tipărite, de acţiuni de difuzare pe fiecare sat din UAT, data la care s-au realizat, lista cu
problemele întâmpinate în timpul difuzării);

 activităţile desfăşurate în cadrul punctelor de informare (perioada în care a funcţionat

punctul de informare, numărul de cetăţeni care au venit la punctul de informare, tipurile de
activităţi desfăşurate: informare, consultaţii, lista problemelor întâmpinate);

 lista cu alte probleme întâlnite şi modul în care au fost gestionate (întâlniri separate cu
grupuri minoritare, persoane cu dizabilităţi).

Al doilea Raport de monitorizare va fi parte a livrării intermediare/finale - „Documentele tehnice

ale cadastrului – copii finale” şi va conţine detalii legate de:

 întâlnirile de informare cu cetăţenii (data, durata, număr de participanţi, cine a participat

din partea autorităţilor, lista principalelor probleme ridicate);

 activităţile de tipărire (poster) şi afişare (numărul de postere tipărite, acţiunile de difuzare

pe fiecare sat din UAT, data la care s-au realizat);

 activităţile desfăşurate în punctele de informare din cadrul primăriilor (perioada în care a

funcţionat punctul de informare corespunzător etapei de publicare, câte ore pe zi a
funcţionat acesta, numărul de cetăţeni care au venit la punctul de informare, tipurile de
activităţi desfăşurate: informare, consultaţii, lista cu problemele întâmpinate);

 lista cu alte probleme întâlnite şi modul în care au fost gestionate (întâlniri separate cu
grupuri minoritare, persoane cu dizabilităţi).

4.2.3. Realizarea raportului preliminar

Raportul preliminar este documentaţia în care Contractorul prezintă soluţiile tehnice, detalierea
din punct de vedere tehnic a fiecărei operaţiuni, volumul de lucrări pe etape şi tipuri de operaţiuni,

77
alocarea resurselor umane şi orice alte informaţii relevante pentru evaluarea soluţiei tehnice
propuse.

În raportul preliminar, Contractorul va include în mod obligatoriu următoarele:

 evaluarea datelor primite de la OCPI;

 recunoaşterea terenului; estimarea volumului de măsurători şi precizarea modului de

realizare a acestora;

 descrierea soluţiei tehnice; proiectarea sectoarelor cadastrale la nivelul UAT;

 sistemul de asigurare a calităţii;

 evaluarea riscurilor;

 programul lucrărilor care prezintă metodele generale, organizarea, ordinea şi programarea

activităţilor. Programul va fi detaliat pentru fiecare UAT în termeni de resurse umane şi
tehnice implicate în diverse etape de producţie;

 planul principalelor activităţi;

 raportul de analiză privind derularea campaniei de informare locală şi planul de acţiune;

 planul cu măsurile tehnice privind asigurarea protecției datelor personale;

 un eşantion format din 10 de fişiere .cgxml.

În cadrul operaţiei de evaluare a datelor primite de la OCPI, Contractorul va analiza datele

analogice şi digitale preluate:

 limitele UAT şi ale intravilanelor componente;

 planul cadastral de ansamblu scara 1:10.000 cu reprezentarea tarlalelor;

 ortofotoplanul;

 planurile cadastrale/topografice;

 planurile parcelare;

 titlurile de proprietate;

 datele din RTI;

 cărţile funciare;

 PAD- urile active provenite din înregistrarea sporadică;

78
  fişiere cgxml cu date din baza de date a aplicaţiei e-Terra;

 date referitoare la reţeaua naţională geodezică (planimetrie, altimetrie);

 alte documentaţii (hărţi de carte funciară, documentaţii conform HG nr. 834/1991, cadastru
imobiliar-edilitar, cadastre de specialitate);

Contractorul va primi datele digitale (grafice şi textuale) în formatul specificat .cgxml şi în alte
formate. Acesta îşi va dezvolta propria aplicaţie software pentru integrarea datelor primite precum
şi pentru importul/exportul datelor din/în formatul .cgxml specificat.

În cadrul operaţiunii de recunoaştere a terenului, Contractorul va efectua:

 identificarea formelor de relief;

 identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice;

 identificarea zonelor în care vor fi efectuate identificări şi măsurători ale imobilelor în

teren cu participarea deţinătorilor de teren

 recunoaşterea punctelor din reţeaua geodezică

 identificarea zonelor cu potenţiale dificultăţi: imobile deţinute de comunităţi etnice

minoritare (romi, saşi, slovaci), imobile aflate în litigiu pe rolul instanţelor.

Programul lucrărilor va fi actualizat ulterior în conformitate cu prevederile contractului.

Contractorul va realiza:

 stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale;

 numerotarea sectoarelor cadastrale.

Raportul preliminar constituie prima livrare şi trebuie aprobat de către ANCPI, înainte de
începerea efectivă a lucrărilor.

4.2.4. Derularea lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru şi cartea funciara

4.2.5. Lista unităţilor administrative-teritoriale incluse în Proiectul CESAR
pentru derularea lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru şi cartea funciara.

Tabelul 4.1.
Nr. Unitatea Judeţul Stadiu
crt administrativ-
teritorială
1 Ighiu În derulare
2 Horea În derulare
79
3 Vinţu de Jos Alba În derulare
4 Ghioroc În derulare
5 Şiria În derulare
6 Şagu În derulare
7 Secusigiu În derulare
8 Bârsa Arad În derulare
9 Ungheni În derulare
10 Albota În derulare
11 Lunca Corbului Argeş În derulare
12 Borod În derulare
13 Sânmartin În derulare
14 Borş În derulare
15 Sântandrei Bihor În derulare
16 Şinca În derulare
17 Crizbav În derulare
18 Recea Braşov În derulare
19 Roseţi În derulare
20 Frumuşani Călăraşi În derulare
21 Aghireşu În derulare
22 Iclod În derulare
23 Jucu Cluj În derulare
24 Corbii Mari În derulare
25 Vulcana Băi Dâmboviţa În derulare
26 Mischii În derulare
27 Drănic Dolj În derulare
28 Matca Galaţi În derulare
29 Remetea În derulare
30 Sâncrăieni Harghita În derulare
31 Bahnea Mureş În derulare
32 Brebeni Olt În derulare
33 Moara În derulare
34 Dărmăneşti În derulare
35 Dorna Candrenilor Suceava În derulare
36 Frumosu În derulare
37 Mănăstirea Humorului În derulare
38 Orţişoara În derulare
39 Sânandrei În derulare
40 Lenauheim Timiş În derulare
41 Saelele În derulare
42 Frăsinet În derulare
43 Stejaru În derulare
44 Orbeasca Teleorman În derulare

80
Figura 4.4.

81
4.2.6. Stadiul Proiectului privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea
Europeană pentru restructurarea agriculturii – CESAR la 15 Decembrie, 2016

În cadrul Proiectului CESAR (Proiect privind Completarea sprijinului financiar acordat de

Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii), având ca obiect realizarea cadastrului
sistematic în 50 de UAT- uri, au fost finalizate 22 unităţi administrativ-teritoriale:

Tabelul 4.2.

Nr.
crt. UAT Judeţul

1 Horea
ALBA
2 Vinţu de Jos
3 Bârsa ARAD
4 Lunca Corbului
5 Albota ARGEȘ
6 Ungheni
7 Crizbav BRAȘOV
8 Nana
CĂLĂRAŞI
9 Roseti
10 Mischii
DOLJ
11 Drănic
12 Valea Mărului
GALAŢI
13 Matca
14 Saschiz MUREŞ
15 Iancu Jianu
16 Valea Mare OLT
17 Brebeni
18 Mârzăneşti
19 Frăsinet TELEORMAN
20 Saelele
21 Orțișoara TIMIȘ
22 Moara SUCEAVA

În urma lucrărilor finalizate au fost deschise cărţi funciare pentru 228.404 imobile, acoperind
suprafaţa de 157.211 ha.

Tabelul 4.3.

Suprafaţă
Judeţul UAT Populaţie Nr. imobile realizate
(ha)

ALBA Horea 5.840 2.375 7.138

Vinţu de Jos 8.862 5.390 16.392
ARAD Bârsa 5.078 1.187 8.094
Lunca Corbului 10.358 2.851 17.096
ARGEȘ
Albota 5.849 3.926 11.740
82
 Ungheni 7.479 3.954 13.961
BRAȘOV Crizbav 4.992 2.700 4.329
Nana 7.730 2.647 8.347
CĂLĂRAŞI
Roseti 8.503 6.022 6.112
Mischii 5.201 2.100 8.113
DOLJ
Drănic 8.021 2.859 10.983
GALAŢI Valea Mărului 5.356 3.739 11.053
Matca 8.575 12.400 17.219
MUREŞ Saschiz 9.821 2.048 7.816
Iancu Jianu 4.742 4.464 9.172
OLT
Valea Mare 5.732 4.042 10.858
Brebeni 9.889 3.215 7.700
Mârzăneşti
8.830 4.148 15.511
TELEORMAN
Frăsinet 3.894 2.909 6.762
Saelele 3.710 2.772 8.118
TIMIȘ Orțișoara 14.563 4.077 9.439
SUCEAVA Moara 4.186 4.750 12.451

TOTAL 22 UAT 157.211 84.575 228.404

4.2.7. Situaţia lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din celelalte 28 de

unităţi administrativ-teritoriale este următoarea:
Tabelul 4.4.

Data publicării
Perioada de
Suprafaţă Nr. imobile documentelor Stadiu
Judeţul UAT Populaţie soluționare a
(ha) estimate tehnice ale lucrări
contestațiilor
cadastrului

ALBA Ighiu 12.776 6.536 19.560 10 iunie 2014 09 iulie - 03 oct. 2014 95%

Ghioroc 4.861 4.178 9.662 Nu s-a stabilit încă 85%

Şiria 13.657 8.603 18.133 Nu s-a stabilit încă 85%

ARAD
Şagu 10.274 6.278 13.957 Nu s-a stabilit încă 85%

Secusigiu 14.186 6.278 13.698 Nu s-a stabilit încă 80%

Borod 10.562 4.154 19.000 14 aprilie 2014 14 mai - 13 iunie 2014 95%

Sânmartin 6.175 9.685 14.144 Nu s-a stabilit încă 85%

BIHOR
Borş 4.341 3.919 7.150 Nu s-a stabilit încă 95%

Sântandrei 2.801 4.100 6.201 19.05.2014 95%

BRAŞOV Şinca 18.235 3.575 35.600 Nu s-a stabilit încă 85%

83
 Recea 16.218 3.174 45.000 Nu s-a stabilit încă 50%

22 iunie - 20 sept.
CĂLĂRAŞI Frumuşani 7.292 6.973 12.480 95%
23.05.2016 2016

Aghireşu 10.579 7.095 22.500 Nu s-a stabilit încă 85%

CLUJ Iclod 6.793 4.362 9.000 Nu s-a stabilit încă 85%

Jucu 8.513 4.261 12.000 Nu s-a stabilit încă 85%

27 aprilie - 26 mai
Corbii Mari 95%
10.652 8.357 18.725 28.03.2013 2013
DÂMBOVIŢA

Vulcana Băi 2.815 3.026 7.150 07.12.2015 90%

Remetea 10.600 6.358 18.700 Nu s-a stabilit încă 80%

HARGHITA
Sâncrăieni 5.330 2.479 6.173 Nu s-a stabilit încă 85%

MUREŞ Bahnea 9.165 4.200 10.200 Nu s-a stabilit încă 50%

Dărmăneşti 5.051 5.868 16.000 Nu s-a stabilit încă 50%

Dorna
19.236 3.014 11.000 50%
Candrenilor Nu s-a stabilit încă
SUCEAVA
Frumosu 9.962 3.470 6.500 Nu s-a stabilit încă 50%

Mănăstirea
9.708 3.624 9.000 50%
Humorului Nu s-a stabilit încă

Sânandrei 9.240 6.342 10.230 Nu s-a stabilit încă 50%

TIMIŞ
23 septembrie - 22
Lenauheim 11.275 5.731 5.720 95%
25.07.2016 octombrie 2016

Stejaru 6.058 2.320 8.180 Nu s-a stabilit încă 85%

TELEORMAN
13 ianuarie – 03
Orbeasca 11.415 8.600 17.829 95%
14.12.2015 februarie 2016

TOTAL 28 UAT 267.77 146.56 403.492

Acordul de împrumut semnat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) a

încetat în data de 30.06.2013, lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor continuă prin
finanţare din bugetul ANCPI.

Lucrările de înregistrare sistematică începute prin Proiectul CESAR vor acoperi prin cele 50 de
UAT-uri aproximativ 1,74% din Planul Naţional de Cadastru (2861 de unităţi administrativ
teritoriale incluse în zona rurală).

84
 CONCLUZII

Sistemele cadastrale s-au dezvoltat de-a lungul timpului în întreaga lume pe baza unor modele cu
specific naţional sau regional, sub forme diferite, răspunzând unor nevoi diferite, putându-se
deosebi: sisteme cadastrale cu funcţii fiscale, sisteme de gestiune şi administrare teritorială,
planificare urbană, protecţia mediului, sisteme cadastrale multiscop, sisteme de carte funciară.
Totuşi, cadastrul are drept funcţii de bază reprezentarea parcelei şi stabilirea proprietarului.

Sistemele de evidenţă trebuie să fie flexibile, deoarece utilizatorii impun ţinerea la zi privind
modificările legislative, tehnologice şi cele referitoare la modalităţile noi de înregistrare. Utilizarea
cât mai multă a Internetului, a tehnologiei GPS, a schimbului de date prin XML şi a standardelor de
modelare a datelor UML (Unified Modeling Language) care pot contribui în timp la dezvoltarea
eficientă a unor sisteme cadastrale viabile.

Dintre factorii necesari pentru succesul unui sistem cadastral, amintim:

- să fie flexibil la schimbările legale şi la cele de natură tehnică;

- să protejeze şi să garanteze dreptul de proprietate;

- să fie simplu, clar, accesibil;

- să furnizeze informaţii actuale şi de încredere la un preţ scăzut.

Un factor cheie este interoperabilitatea la nivel naţional între sistemul cadastral şi administraţia
teritoriului, ceea ce implică:

- nevoia de a avea procese şi sisteme informatice cadastrale standardizate;

- necesitatea informaţiei spaţiale în toate procesele de decizie;

- creşterea nivelului de comunicare între unităţile administrativ-teritoriale.

Principiul modelării cadastrale face rezolvările inteligibile şi sprijină investiţiile făcute în date
despre terenuri. Un sistem unificat de înregistrare a proprietăţilor, în acord cu prevederile
Cadastrului 2014 poate stimula, creşte şi sprijini investiţiile şi va asigura securitatea drepturilor de
proprietate ale cetăţenilor.

Calculaţia costurilor a presupus ansamblul lucrărilor efectuate de către Gauss Srl pe o perioadă
limitată de un an în execuţia lucrărilor sistematice de cadastru în comuna Chinteni din judeţul Cluj,
într-o formă organizată, cu scopul de a obţine informaţii privind costul lucrărilor, serviciilor,
activităţilor sau altor obiecte de calculaţie.
S.C. GAUSS SRL s-a înfiintat în anul 1992, constituindu-se ca societate comercială cu
raspundere limitată având un singur asociat. Firma are sediul în Timişoara, Str. Aries, Calea
Martirilor 1989 1-3-5; Corp D.

Activitatea principala a S.C. Gauss Srl este reprezentată de lucrări topocrafice, cadastru,
geodezie, prelucrare fotografii satelitare, implementare sisteme informatice de management,
determinări GPS.

85
 Serviciile prestate de către Gauss Srl sunt recunoscute pe piaţa din România ca având un bun
raport calitate - preţ.

În prezent societatea urmăreşte atingerea de noi obiective şi anume:

- îmbunătăţirea calităţii;

- folosirea eficientă şi deplină a utilajelor şi instrumentelor topografice;

- reducerea cheltuielilor materiale;

- diversificarea serviciilor;

- creşterea productivităţii muncii;

- retehnologizare (achizitionarea de instrumente perfomante de nouă generaţie din domeniul

topografic şi fotogrametric).

Astfel: în 2012 cifra de afaceri era de 13443722 lei, în 2013 de 20604044 lei, în 2014 de
229585794 lei, iar în 2015 de 36426784 lei.

Se poate observa deci o creştere a cifrei de afaceri în fiecare an ceea ce denotă un management
aplicat corect în ciuda apariţiei unei concurenţe acerbe.

Organizarea lucrărilor privind calculatia costurilor la S.C. Gauss SRL depinde de o serie de
factori, cum ar fi: mărimea firmei; structura organizatorică a acesteia; tipul şi modul de organizare a
producţiei; tehnologia; gradul de integrare a producţiei.

Pentru deducerea cheltuielilor din costul serviciilor am folosit procedee de calculaţie a costurilor,
respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte pentru utilizarea cât mai eficientă a
fondurilor de producţie, a forţei de muncă, analiza critică şi sistematică a consumului de muncă.

Ca modalităţi de reducere a costurilor se poate opta la:

- reducerea cheltuielilor materiale;

- înlocuirea utilajelor, aparatelor uzate sau depaşite din punct de vedere tehnic cu utilaje şi aparatură
de nouă generaţie, cu consumuri mai mici si cu cheltuieli de întretinere mai avantajoase;

- selectarea furnizorilor cu cel mai bun preţ pentru materiile prime;

- încasarea mai rapidă a avansurilor de la clienţi, pentru demararea lucrărilor;

- aprovizionarea cât mai rapidă, pentru a nu exista întârzieri care sa implice costuri suplimentare sau
penalităţi.

În ceea ce priveşte planurile de viitor ale S.C. Gauss SRL, aceasta doreşte să-şi mărească
capacitatea de producţie, totodată diversificându-şi si gama de produse. Cu această ocazie va creşte
şi numărul salariaţilor, prin angajarea de personal calificat, producţia va creţte, se va mări
portofoliul de clienţi pentru o capacitate mai mare de producţie.

86
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Novac- CADASTRU, Editura Mirton, Timișoara, 2009

2. Nicolae Boș, Ovidiu Iacobescu- Cadastru și cartea funciara, Editura C.H. Beck, București 2009

3. Mircea Miclea - Cadastrul și cartea funciara, Editura All, București, 1995

4. Gheorghe Novac, Alina Bălă, Alexandra Ciopec, Cosmin Mușat, Mihaela Sturza, Laura
Constantinescu - Măsurători Terestre –Concepte- Vol. III, Editura Politehnica, Timișoara, 2012

5. Gheorghe Popescu- LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ, Editura Academică Brâncuşi, Târgu Jiu, 2010

6. http://www.ancpi.ro/cesar/

7. http://www.ancpi.ro/

8. http://legeaz.net/monitorul-oficial-45-bis-2014/ordinul-ancpi-guvernului-romaniei-1-2014/anexa-
specificatii-tehnice-pentru-lucrari-de-inregistrare-sistematica-a-imobilelor-in-sistemul-integrat-de-cadastru-
si-carte-funciara-continute-in-documentatiile-de-atribuire-a-contrac

9. http://www.ancpi.ro/images/legislatie/lege_nr._18_din_1991.pdf

10. http://www.gauss.ro

11. http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_700_2014.pdf_633_2006_odg.pdf

12. http://www.ancpi.ro/images/legislatie/Ordinul_nr._415_din_2009.pdf

13. https://www.giscad.ro/aparatura/uav/trimble-ux5

14. http://www.juridice.ro/211239/modificari-importante-ale-legii-cadastrului-si-a-publicitatii-
imobiliare.html

87
ANEXE

88
89
90