Elaborarea metodică Nr.

17 Bitca Diana

Tema: Resuscitarea cardio-pulmonară la adult.

1.Stopul cardiac. Definiția. Cauzele.

Stopul cardiac se defineste ca oprirea brusca a activitatii inimii, astfel incat victima devine inconstienta,
fara respiratie normala si fara semne de circulatie a sangelui. Daca nu se aplica rapid masuri pentru
restabilirea functiilor vitale, va avea loc decesul – moartea subita.

CAUZE:

– cauze cardiace – infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, tulburari severe de ritm cardiac
( fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara, asistolia etc.)
– cauze extracardiace – asfixie prin obstructia cailor aeriene (corp strain intrabronsic, hemoragii masive
din caile respiratorii, bronhopneumonii severe), embolia pulmonara etc
– cerebrale – accidente vasculare cerebrale, contuzii cerebrale grave, encefalite,
– hemodinamice – hemoragii masive (leziuni ale unor vase de sange importante, anevrism etc)
– toxice – intoxicatii medicamentoase sau cu alte substante toxice.

Stari terminale ale unor boli cu evolutie cronica:

– insuficienta pulmonara cronica,
– insuficienta cardiaca congestiva decompensata,
– boli canceroase in stadiu terminal,
– ciroza hepatica decompensata.

2. Semnele de alarmă ale stopului cardiac.

Semnele care prevestesc aparitia unui stop cardiac sunt:

– scaderea progresiva a tensiunii arteriale,
– dificultati de respiratie,
– coloratia vanata (cianotica) a buzelor, varfului degetelor, lobului urechii,
– privire fixa, orientata in sus,
– batai neregulate ale inimii.

Semnele caracteristice stopului cardio- respirator deja instalat – situatie in care bolnavului trebuie sa i se
acorde primul ajutor urgent – sunt:
– pierderea constientei,
– absenta pulsului la arterele mari (carotida, femurala) si a zgomotelor cardiace,
– tensiunea arteriala nemasurabila,
– paloare urmata brusc de cianoza,
– cresterea diametrului pupilelor,
– scaderea tonusului muscular,
– lipsa interventiei de urgenta in astfel de cazuri (in primele 5+10 minute), prin resuscitare, duce la
decesul bolnavului.

3. Moartea clinică. Recunoașterea semnelor premonitorii.

Moartea clinică – durează 5-7 minute, după stoparea funcţiilor sistemelor nervos central, respirator şi
cardiovascular. În această perioadă este posibilă reanimarea tuturor funcţiilor organelor de importanţă
vitală, deoarece încă nu au apărut schimbări ireversibile ale celulelor organismului. Hipotermia corpului
poate prelungi cu mult perioada morţii clinice (20 min.).

Lipsa respiraţiei evidenţiată prin:

inspecţie – absenţa mişcărilor respiratorii;
auscultare – absenţa murmurului vezicular; cu ajutorul unui fulg în dreptul narinelor;
cu ajutorul unei oglinzi în faţa orificiului nazal şi bucal; cu ajutorul unui vas cu apă
aşezat pe torace.
lipsa activităţii cardio-circulatorii, evidenţiată prin:
lipsa pulsului;
la auscultare – lipsa zgomotelor cardiace;
traseul plat al electrocardiogramei;
transluminarea mâinii – degetele devin opace;
la incizia pielii – lipsa hemoragiei;
la ligatura degetului – lipsa cianozei;
în puncţia cardiacă, lipsa sângerării pe ac, imobilitateaacului;
lipsa activităţii sistem nervos central:
lipsa reflexelor- ultimul dispare reflexul cornean (dispare în coma profundă); traseu EEG plat.

4. Semnele patognomonice ale morții clinice.

1. Absența unui puls asupra arterei carotide este semnul principal al arestului circulator;

2. Absența respirației poate fi verificată prin mișcările vizibile ale toracelui în timpul inhalării și exhalării
sau prin punerea urechii la piept, se aude sunetul respirației, se simte (mișcarea aerului în timpul
expirației este resimțită de obraz) și, de asemenea, ridicarea unei oglinzi, a unui pahar sau a unei sticle
de veghe la buze, precum și a unei fleece sau ață prin ținerea lor cu pensete. Dar nu este necesar să
pierdeți timp cu definiția acestei caracteristici, deoarece metodele nu sunt perfecte și nesigure și, cel
mai important, necesită mult timp prețios pentru determinarea lor;

3. Semnele pierderii cunoștinței sunt lipsa de reacție la ceea ce se întâmplă, la stimuli de sunet și durere;

4. Pleoapa superioară a victimei este ridicată și dimensiunea pupilei este determinată vizual, pleoapa
scade și se ridică imediat. Dacă pupila rămâne largă și nu se îngustează după ridicarea repetată a
pleoapei, atunci putem presupune că nu există nicio reacție la lumină.
5. Basic Life Support - măsurielementare de susţinere a funcţiilorvitale:A. Airway -
asigurarealibertăţiicăiloraeriene.B. Breathing - asigurarearespiraţiei.C. Circulations -
asigurareacirculaţiei.

A. Airway - asigurarealibertăţiicăiloraeriene.

Hiperextensia capului are drept scop inlaturarea obstructiei glotice prin caderea limbii ,la pacientii fara
constienta.

O mana se aseaza pe fruntea pacientului ,iar cu ajutorul a doua degete ale celeilalte maini plasate
imediat sub barbie se face hiperextensia capului.

Daca suspectam un traumatsm al coloanei vertebrale cervical hiperextensia capului este periculoasa si
se recurge la manevra Esmarch :

-Subluxatia anterioara a mandibului;

-Interdeschiderea gurii.

B. Breathing – asigurarea respiraţiei.

a.Priveste –vezi daca toracele misca sau nu ;

b.Asculta –daca se aud sunete respiratorii sau de obstructie superioara

c.Simte-apropie fata de gura pacientului pentru a simti miscarea aerului din timpul respiratiei .

NU MAI MULT DE 10 SECUNDE .

C. Circulations – asigurarea circulaţiei.

Pulsatia arterei carotid se percepe in urma glisarii cu 2 degete lateral de cartilajul tiroid al laringelui si
imediat anterior de muschiul SCM.

6. Semnele morții biologice și constatarea decesului.

Moartea biologica urmeaza dupa etapa scurta a mortii clinice si se caracterizeaza prin leziuni ireversibile
la nivel cerebral

Decesul este stabilit de catre echipa medicala ,medical fiind cel care hotaraste momentul la care
pacientul este declarat decedat.

Semne:

-Abolirea totala a constientului ;

-Cianoza generalizata ;
-Absenta activitatii respiratorii si cardiac ;

-midriaza fixa ,reactiva

-areflexie si relaxare musculara ,urmata de instalarea rigiditatii cadaverice

-lividitate cadaverica decliva.