Ce KPI conteaza cel mai mult in serviciile de logistica

Beneficiind de toate sistemele si software-urile create pentru a facilita gestionarea proceselor ce stau la
baza activitatilor de logistica, exista in prezent mai multe modalitati de colectare si masurare a datelor
ce stau la baza implementarii si optimizarii proceselor din acest domeniu, in care HOPI Logistics
activeaza de peste 25 de ani. Am sintetizat mai jos principalii indicatori de performanta care ne ajuta sa
eficientizam si sa masuram aceste operatiuni:

Indicatorii cheie de performanta, cunoscuti si sub denumirea de KPI (key performance indicators), sunt
metrici care masoara performanta proceselor principale executate de o afacere. Indicatorii KPI sunt
utilizati in cea mai mare parte pentru ca angajatii unei anumite organizatii sa poata aplica imbunatatiri
constante procedurilor lor, ceea ce poate duce la o productivitate mai buna si la marjele de profit.

In activitatile de logistica, acesti indicatori sunt fundamentali pentru masurarea productiei, a costurilor si
a ratelor de calitate. Si mai mult decat atat, datele obtinute de acesti indicatori se vor reflecta direct
asupra eficacitatii managementului logistic deoarece permit monitorizarea si evaluarea in permanenta a
tuturor valorilor de timp, resurselor si costurilor implicate toate procesele de logistica.

1. Order accuracy (Acuratetea comenzii)

Monitorizeaza gradul de incidente de la plasarea comenzii la livrarea unui transport. Ideal pentru orice
transportator care cauta sa identifice modele si sa corecteze in mod constant erorile pentru a face
transportul mai sigur.
2. On Time In Full
Acest indicator de performanta cheie pentru logistica, cunoscut si ca OTIF, masoara procentajul de
comenzi livrate in termenul stabilit, fara probleme sau probleme de documentare. Este ideal pentru
orice transportator de marfuri care se angajeaza sa furnizeze livrari punctuale si sigure.
3. Lead Time este un KPI care urmareste durata proceselor / operatiunilor de la inceput pana la sfarsit.
Ideal pentru transportatorii de marfuri sa cunoasca timpul petrecut in fiecare etapa a lantului de
aprovizionare si sa identifice strategii de optimizare a acestui timp.
4. Stock rotation (Rotatia stocurilor) este un KPI care face o medie intre iesirile unei companii cu soldul
stocului la depozit. Ideal pentru expeditorii care ofera servicii de depozitare ca parte a solutiilor lor
logistice.
5. Warehouse costs (Costurile de depozitare) De asemenea, ideal pentru transportatorii care ofera
servicii de depozitare, acest KPI monitorizeaza cheltuielile legate de gestionarea instalatiilor de
depozitare ale companiei logistice.
6. Truck Turn Around Time (TTAT). Acest KPI masoara timpul mediu petrecut intre iesirea unui mijloc de
transport din companie pentru activitati e colectare / livrare si returnarea vehiculului la sediul
companiei. Este idea pentru companii care ofera transport rutier si de marfa si mai ales pentru companii
care administreaza flote.
7. Capacity utilization (CU) Indicator de performanta care masoara utilizarea capacitatii de incarcare a
unui vehicul in timpul transportului rutier sau un container in timpul transportului maritim. Ideal pentru
transportatorii de marfuri care ofera aceste servicii. Poate fi folosit si pentru masurarea capacitatii de
utilizare a unui depozit, de exemplu.
8. Productivity (productivitate). Este un KPI masurabil si eficient pentru resursele umane, masoara rata
de productie a angajatilor companiei (forta de munca / orele de munca / productivitatea). Ideal pentru
expeditorii de a avea o idee de ansamblu mai buna a performantei afacerii lor.
9. Costurile de transport, (transportation costs) masoara toate costurile legate de fiecare operatie
logistica, de la plasarea comenzii pana la livrarea finala. Acest KPI poate fi util pentru expeditori sa
cunoasca media petrecuta in fiecare expediere si sa trimita cotatii exacte clientilor / partenerilor lor.
10. Numarul de expedieri (number of shipments) reprezinta numarul de comenzi expediate din depozit
intr-o anumita perioada de timp (saptamanal / lunar / anual). Ideal pentru orice transportator care
urmareste constant sa faca balante financiare si analizeaza marjele de profit intre venituri si rezultate.

Pentru a utiliza si implementa indicatorii de performanta cu adevarat utili pentru fiecare departament in
parte, primul pas are in vedere definirea tipurilor de date care sunt relevante pentru acele activitati si
care pot fi utile in imbunatatirea proceselor. Acest lucru inseamna nu doar cunoasterea in detaliu a
parametrilor fiecarei operatiuni in parte, dar implica si crearea de strategii care pot optimiza intreg
lantul proceselor de logistica.

https://www.hopiro.ro/despre-noi/mai-multe-despre-hopi/ce-kpi-conteaza-cel-mai-mult-in-serviciile-
de-logistica
Obiective de performanta:
I. Acuratete in gestionarea stocurilor
Definitie: Minimizarea costurilor determinate de erori logistice (diferente de inventar, erori
documentare, costuri asociate produselor deteriorate)
Unitate de timp: luna/trimestru/an, stabilita de companie in functie de politica de resurse umane
Indicatori de performanta asociati (KPI):
1.a. Diferente de inventar (numar total)
Definitie: Numarul total de produse in minus/plus rezultate in urma inventarului periodic
Modalitate de calcul: Numar total scriptic produse – Numar total efectiv produse (rezultat in urma
inventarului periodic, in conformitate cu listele de inventar)
1.b. Diferente de inventar (valoare)
Definitie: Valoarea totala a produselor constatate lipsa in urma inventarului periodic
Modalitate de calcul: Valoarea totala scriptica produse – Valoare totala efectiva produse (rezultata in
urma inventarului periodic, in conformitate cu listele de inventar); aici sunt incluse si produsele
deteriorate a caror valoare reziduala (daca este cazul) s-a stabilit in urma inventarului
Pentru a se tine cont atat de diferenta in bani cat si de cea in numar produse, indicatorul final poate
fi calculat ca medie aritmetica intre cei doi indicatori analitici: = (1.a. + 1.b.)/2
Tinta: stabilita de companie, se poate considera ca orice numar/cost mai mare ca 0 reprezinta o
neindeplinire a indicatorului de performanta si acestuia i se va atribui la evaluare 0%. Alternativ, tinta
de performanta – luand in calcul inerenta deteriorarii unor produse (ex. perisabile) – poate fi stabilita
intr-un anumit interval. Orice depaseste acest interval se poate considera 0% indeplinire indicator de
performanta sau se poate aplica un procent de penalizare de x% pentru fiecare interval de depasire.
Observatie: Se pot include in calculul diferentelor de inventar si produsele deteriorate sau se poate
calcula separat un indicator de performanta asociat.
Exemplul 1: Sa presupunem ca este vorba despre o companie care distribuie produse lactate, avand
o cifra medie de afaceri lunara de 50000 RON si un stoc mediu de circa 3500 produse. Intervalul
tinta pentru indicatorul de performanta Diferente de inventar, calculat lunar, a fost stabilit la maxim
30-50 produse, respectiv 100-150 RON, pentru orice depasire cu 2 produse, respectiv 10 RON
peste aceasta tinta fiind penalizata cu 5% din indeplinirea indicatorului. La inventar s-au constatat 63
produse lipsa la inventar, avand o valoare totala de 190 RON. Penalizarea in acest caz va fi
calculata astfel:
1.a. = s-a depasit targetul maxim cu 13 produse, aplicandu-se o penalizare totala de 5%*6 (de 6 ori
cate 2 produse) = 30%
1.b. = s-a depasit targetul maxim cu 40 RON, aplicandu-se o penalizare totala de 5%*4 (de 4 ori
cate 10 RON) = 20%
KPI_final = (1.a.+1.b.)/2 = (70%+80%)/2= 75%
Exemplul 2: Sa presupunem ca este vorba despre o companie ce distribuie produse electrocasnice.
Tintele si modalitatea de calcul sunt aceleasi ca in Exemplul 1.
La inventar s-a constatat 1 produs lipsa la inventar, avand o valoare de 270 RON. Penalizarea in
acest caz va fi calculata astfel:
1.a. = s-a depasit targetul maxim cu 1 produs, aplicandu-se o penalizare totala de 5%*0.5 (de 0.5 ori
cate 2 produse) = 2.5%
1.b. = s-a depasit targetul maxim cu 120 RON, aplicandu-se o penalizare totala de 5%*12 (de 12 ori
cate 10 RON) = 60%
KPI_final = (1.a.+1.b.)/2 = (97.5%+40%)/2 = 68.75%
Se observa din exemplele de mai sus diferenta de importanta intre numarul obiectelor lipsa la
inventar si valoarea acestora. In cel de-al doilea exemplu, daca s-ar fi calculat indicatorul doar in
prima varianta, indeplinirea indicatorului de performanta ar fi fost de 1-2.5% = 97.5%, ceea ce nu ar
fi reflectat corect acuratetea in gestionarea stocurilor si, implicit, performanta angajatului.
2.a. Numar produse deteriorate
Definitie: Numarul total al produselor deteriorate din vina proprie, in timpul manipularii/ transportului
din/in depozit, neadecvarii metodelor de stocare profilului produselor sau nerespectarii procedurilor
interne referitoare la regulile de depozitare a produselor.
Tinta: In functie de riscurile asociate activitatii angajatului (ex. depozit de oua vs. depozit de mobila),
compania stabileste o tinta maxima admisa exprimata in numar produse deteriorate.
Modalitate de calcul: se poate calcula fie ca orice depasire a tintei maxime admise sa insemne 0%
indeplinire target, fie sa se acorde un procent de penalizare pentru fiecare lot de x produse
deteriorate in plus fata de tinta maxima admisa.
2.b. Valoare produse deteriorate
Definitie: Valoarea totala a produselor deteriorate din vina proprie, in timpul manipularii/ transportului
din/in depozit, neadecvarii metodelor de stocare profilului produselor sau nerespectarii procedurilor
interne referitoare la regulile de depozitare a produselor.
Tinta: In functie de riscurile asociate activitatii angajatului (ex. depozit de oua vs. depozit de mobila),
compania stabileste o valoare maxima admisa
Modalitate de calcul: se poate calcula fie ca orice depasire a tintei maxime admise sa insemne 0%
indeplinire target, fie sa se acorde un procent de penalizare pentru fiecare lot de x produse
deteriorate in plus fata de tinta maxima admisa.
OBIECTIV DE PERFORMANTA II. Eficienta in gestionarea stocurilor
Definitie: Cresterea performantei in gestionarea stocurilor (viteza de rotatie a stocurilor, produse
lipsa, suprastoc)
Chiar daca gestionarul nu are atributii directe de vanzare si analiza a stocurilor, o parte din
activitatea sa consta in semnalarea catre departamentul de vanzari a produselor care au viteza de
rotatie foarte mare si risca de ramana OOS sau, dimpotriva, a produselor care au ritm foarte lent de
vanzare (suprastoc).
Unitate de timp: luna/trimestru/an, stabilita de companie in functie de politica de resurse umane
Indicatori de performanta asociati (KPI):
1. Viteza de rotatie a stocurilor
Definitie: Arata de cate ori a fost rulat stocul pe parcursul perioadei de analiza.
Modalitate de calcul: Cost vanzari / Stoc mediu = numar de ori
Modalitate alternativa de calcul: (Stoc mediu / Cost vanzari) x 365 = numar zile stocare
Exemplu:
stoc mediu = 2500 RON
cost vanzari = 25000 RON
viteza rotatie1 = cost vanzari / stoc mediu = 25000 / 2500 = 10 ori (stocul a fost rulat de 10 ori)
viteza rotatie2 = (stoc mediu / cost vanzari )* 365 = 36.5 zile (numar mediu zile de stocare)
Tinta: Depinde foarte mult de tipul de produse aflate in gestiune.
Pentru exemplul de mai sus, daca este vorba despre produse alimentare cu termen de garantie mic
(ex. lactate), viteza de rotatie a stocurilor este mica, exprimand ineficienta in gestionarea stocurilor.
O tinta de eficienta ar putea fi intre 15-20 (numar mediu zile de stocare). In cazul in care se
depaseste intervalul impus ca tinta de performanta, ponderea de realizare va fi 0 (se considera
neindeplinire a target-ului) sau redusa corespunzator, de exemplu pentru intervale de cate 5 zile.
(pentru 25 de zile, penalizare de 10%, pentru 30 de zile, penalizare de 20%). Din nou, modalitatea
de calcul depinde de obiectivele companiei si de profilul sau de activitate.
Daca ar fi vorba, de exemplu, de produse electrocasnice, viteza medie de rotatie a stocurilor din
exemplul de mai sus este foarte buna, o tinta de eficienta obiectiva fiind, de exemplu, 50-100 (numar
mediu zile de stocare).
2. Produse lipsa din stoc la cerere (“out of stock” – oos)
Definitie: Numar mediu produse OOS in intervalul de timp de analiza
Modalitate de calcul: se poate calcula ca procent al produselor OOS din numarul total de produse
din cosul de vanzari obligatoriu (de exemplu, acele produse cu viteza de rotatie a stocurilor peste o
anumita valoare stabilita de departamentul de vanzari); alternativ se poate calcula ca procent al
produselor OOS din numarul total de produse aflate pe lista de inventar
Tinta: Depinde atat de profilul de activitate al companiei cat si de tintele sale de eficienta. Conform
principiului « nu esti la raft, nu existi », orice OOS (out of stock) se traduce in costuri de oportunitate
pentru companie.
In evaluarea angajatului, calibrarea indicatorilor de performanta, adica ponderea acestora in
evaluarea performantei trebuie sa tina cont de specificul activitatii companiei, specificul sarcinilor
angajatului.
Daca, de exemplu, gestionarul nu are absolut nicio responsabilitate in analiza stocurilor si
comunicarea/rezolvarea situatiilor de OOS, stoc critic, suprastoc, atunci includerea in evaluarea
performantei sale a indicatorului viteza de rotatie a stocurilor sau a indicatorului produse lipsa (OOS)
nu va contribui la reflectarea obiectiva a performantei sale. In acest caz, este posibil ca unicul sau
obiectiv de performanta, impreuna cu KPI aferenti, sa fie Acuratete in gestionarea stocurilor.

https://blog.eticsolutions.ro/performanta/modele-indicatori-de-performanta/indicatori-de-
performanta-in-logistica-2-gestionar/