Proiect didactic

Data __________ Profesoara Golban Natalia Grupa __________

Tema: Luceafărul poeziei româneşti – Mihai Eminescu

Obiective operationale:
O1. Să facă cunoştinţă cu creaţia lui Mihai Eminescu
O2. Să identifice evenimentele şi oamenii importanţi în biografia poetului
O3. Să facă cunoştinţă cu creaţia lui Mihai Eminescu

Tehnologie didactică:
Metode: Sciere liberă, Mozaic, Predarea complementară,
Forme de organizare a activității: Activitatea de grup, Activitatea individuală.

Resurse didactice: pin-board, fişe de lucru , fişe colorate cu citate despre Mihai Eminescu,
portretul lui Mihai Eminescu, Veronica Micle, Aron Pumnul, Ion Creangă
 Scenariul lecţiei

Etapele activității Obiective Demers acțional Timp Tehnologie

didactică
1 2 3 4
Moment - organizează paricipanţii în
organizatoric echipe
(1min) - creează un climat cooperant 1 min
La elevi se impart fişe de lucru
Evocare ( anexa2) împreună cu alfabetul Rebus
(8min) (anexa 1).
Sarcina: rezolvaţi rebusul, ce
conţine denumirea unei poezii.
8 min
Cui îi aparţine această poezie?
Elevii rezolvă rebusul, apoi
ghicesc cine este autorul acestor
poezii.
Profesorul enunţă tema lecţiei.

Realizarea sensului La fiecare grup se împart fişele

(25 min) O1 cu poieziile descoperite în 5 min
rebus. (Anexa 3) Rebus
Un elev din fiecare grup citeşte
poezia ce i-a revenit.

Profesorul împarte rebusurile

din anexa 4 la fiecare grup.
În fiecare rebus este ascuns un
nume important în biografia lui
Mihai Eminescu: Eminovici,
Veronica Micle, Aron Pumnul,
O2 Ion Creangă.
Sarcina: Rezolvaţi rebusul şi
aflaţi numele ce se ascunde în
el.
Elevii rezolva, răspund. 20 min Mini - prelegere
Profesorul povesteşte cîte un
fragment din biografia poetului
legat de acest nume
Profesorul împarte la fiecare
Reflecție grup cîte o poiezie din anexa 5 Activitate în grup
(12 min) O3 Sarcina: Scrieţi cuvintele – 7
lipsă din poezii. Identificaţi
poezia.

Profesorul:
Un poet a zis:
- Rege-al poeziei noastre,
Eminescu, poet sfânt,
Când Luceafărul răsare,
El revine pe pământ. 5
Eminescu va rămâne
Ca un înger păzitor
 Al frumoasei limbi române
Ca un nimb nemuritor.

Grigore Vieru spunea:

A vorbi sănătos limba pe care

Eminescu ne-a lăsat-o scrisă pe
cosmica nemărginire cu o pană
muiată în aurul Luceafărului, a
vorbi sănătos limba mamei este
o datorie, una dintre cele
patriotice. Eminescu a acel ce a
urcat pe crucea cuvântului
pentru a salva prin Frumos şi
Adevăr Limba Română,
coloana infinitului din noi.

La încheiere vă îndemn:

Să-ţi fie atât de drag cuvântul,

Încât atunci cînd îl rosteşti,
Să crezi că însuşi Eminescu
Ascultă ce şi cum vorbeşti.
A Ă B C D
1 2 3 4 5

E F G H I
6 7 8 9 10

Î 11 J K L M
12 13 14 15

N O P Q R
16 17 18 19 20

S Ş T Ţ U
21 22 23 24 25

V W X Y Z
26 27 28 29 30

Anexa 1
 Anexa2

1.

4
8
6
6
6 14
16
10
6
23

2.

21
1 2
17 20

17 21
21
6
20

6
15
2
14
17
16
18
6
3.

18 1 14
4

17
6
17 25

25
23
266
5

21
6 20 10

4.

7
5

23 6 25

20

2
4 20

6
1
15
17 5
 Anexa 3

Ce te legeni?...  Dacă păsările trec!

- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!

Somnoroase păsărele... 

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape

Între trestii să se culce -
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!
Freamăt de codru  Tuturora.
Tresărind scânteie lacul
Şi se leagănă sub soare;
Eu, privindu-l din pădure,
Las aleanul să mă fure
Şi ascult de la răcoare
Pitpalacul.
Din izvoare şi din gârle
Apa sună somnoroasă;
Unde soarele pătrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea în valuri sperioase
Se azvârle.
Cucul cântă, mierle, presuri -
Cine ştie să le-asculte?
Ale păsărilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
Şi vorbesc cu-atât de multe
Înţelesuri.
Cucu-ntreabă: - Unde-i sora
Viselor noastre de vară?
Mlădioasă şi iubită,
Cu privirea ostenită,
Ca o zână să răsară
De-unde eşti revino iarăşi,
Să fim singuri!
Teiul vechi un ram întins-a,
Ea să poată să-l îndoaie,
Ramul tânăr vânt să-şi deie
Şi de braţe-n sus s-o ieie,
Iară florile să ploaie
Peste dânsa.
Se întreabă trist izvorul:
- Unde mi-i crăiasa oare?
Părul moale despletindu-şi,
Faţa-n apa mea privindu-şi
Să m-atingă visătoare
Cu piciorul?
Am răspuns: - Pădure dragă,
Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri, voi, stejari, rămâneţi
De visaţi la ochii vineţi,
Ce luciră pentru mine
Vara-ntreagă.
Ce frumos era în crânguri,
Când cu ea m-am prins tovarăş!
O poveste încântată
Care azi e-ntunecată...
Povestea codrului  Peste albele izvoare
Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei sale.
Lună, Soare şi Luceferi
El le poartă-n a lui herb,
Împrejuru-i are dame
Şi curteni din neamul Cerb.
Crainici, iepurii cei repezi
Purtători îi sunt de veşti,
Filomele-i ţin orchestrul
Şi izvoare spun poveşti.
Peste flori, ce cresc în umbră,
Lângă ape pe potici,
Vezi bejănii de albine,
Armii grele de furnici...
Luna bate printre ramuri,
Împrejuru-ne s-adună
Ale Curţii mândre neamuri:
Caii mării, albi ca spuma,
Bouri nalţi cu steme-n frunte,
Cerbi cu coarne rămuroase
Ciute sprintene de munte -
Şi pe teiul nostru-ntreabă:
Cine suntem, stau la sfaturi,
Iară gazda noastră zice,
Dându-şi ramurile-n laturi:
- O, priviţi-i cum visează
Visul codrului de fagi!
Amândoi ca-ntr-o poveste
Ei îşi sunt aşa de dragi!

Hai şi noi la craiul, dragă,

Şi să fim din nou copii,
Ca norocul şi iubirea
Să ne pară jucării.

Mi-a părea cum că natura

Toată mintea ei şi-a pus,
Decât orişice păpuşă
Să te facă mai presus;

Amândoi vom merge-n lume

Rătăciţi şi singurei,
Ne-om culca lângă izvorul
Ce răsare sub un tei;

Adormi-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Şi prin somn auzi-vom bucium
De la stânele de oi.

Mai aproape, mai aproape

Noi ne-om strânge piept la piept...
O, auzi cum cheam-acuma
Craiul sfatu-i înţelept!
 Anexa 4

1. Cel mai mare mamifer cu trompă

2. Primul cuvînt spus de copil

3. Verigheta

4. Floare cu frunza mare ce creşte pe lac

5. Sat din raionul Criuleni, al doilea pe traseul

Criuleni – Chişinău

6. Animal domestic mare ce dă lapte

7. Disciplina la care studiem trecutul poporului

nostru

8. Mijloc de transport tras de cai

9. Organ al corpului uman ce pompează sîngele

 10. Ţară din Europa, teritoriul căreia seamănă după
1. Anotimpul preferat al elevilor
formă cu o cizmă. Majoritatea moldovenilor au
2. Unul dintre cele 7 continente, pe care se află şi muncesc în această ţară.
ţara noastră
11.Plantă cu ghimpi, ce creşte în pustiurile
3. navă spaţială Mexicului

4. În ea ne uităm ca să vedem cum arătăm 12. Sinonim la notebook

5. Pom fructifer, foarte răspîndit în RM, miezul 13. Sinonim la cuvîntul testare sau lucrare.
căruia se vinde la un preţ destul de mare. Se sădeşte
deseori la marginea drumului carosabil.

6. Anotimp cu zăpadă

7. Animal domestic ce latră

8. Continent pe care se află pustiul Sahara

9. Specialist ce lecuieşte oamenii

1. Mijloc de transport ce zboară

2. Sinonimul cuvîntului sclav

3. Instrument optic alcătuit dintr-o ramă şi 2 lentile

pentru corectarea unor defecte de vedere

4. Organ olfactiv, simte mirosurile

5. Produs alimentar din făină, nelipsit la orice masă

6. Animal sălbatic mare, care cade iarna în hibernare

7. Ţara în care trăim

8. Instrumentul preferat al lui Constantin Moscovici

9. Ţara vecină la Est cu noi , la hotar cu transnistria

10. Valuta naţională a RM

1. Animal domestic cu urechi lungi

2. Oraş la nordul RM, centru raional, denumirea

căruia provine de la cuvîntul „ocnă”

3. Substanţa dăunătoare ce se conţine în ţigări

4. Material de construcţie produs din argilă, utilizat

la clădirea sobelor

5. Apa curgătoare

6. Limba internaţională

7. Sinonimul cuvîntului „lut”

8. Material de construcţie, agregat, utilizat la

prepararea mortarului

9. Material de construcţie, liant. Mortarul preparat

cu acest mortar îşi măreşte volumul şi se întăreşte
foarte repede

10. Insecta ce ne aprovizionează cu miere

A fost odată ca-n ..........

A fost ca niciodată, Te iubesc atât de .....!

Din rude mari ......., Ale tale doruri toate

O preafrumoasă fată. Numai eu ştiu să le .........;

Şi era una la părinţi În al umbrei întuneric

Şi mîndră-n ......, Te asamăn unui .........,

Cum e Fecioara între sfinţi Ce se uit-adânc în ape

Şi luna între ....... Cu ochi negri şi .......;

Pe lîngă plopii fără ....... Codrule, ..........,

Adesea am trecut; Ce mai faci drăguţule,

Mă cunoşteau vecinii .... – Că de cînd nu ne-am .......

Tu nu m-ai ........... Multă vreme a trecut

La geamul tău ce strălucea Şi de cînd m-am .......

Privii atît de ...... ; Multă lume am umblat.

O lume toată – nţelegea- - Ia eu fac ce fac .........,

Tu nu m-ai ............. Iarna viscolu - l ascult,

Crengile-mi ..................,

Apele – astupândule,

Troienind ...................

Şi gonind cântările;

Anexa 5

O rămâi, rămâi la mine,