Psihodrama-4 2014

ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă
ISSN–L 2344 – 1062 nr. 4 / 2015
Sumar FEPTO Conference and Annual

Meeting in Bonn / Germany in 2015
Editorial .................................................................... 2 …………………………………………………. 63
Întâlniri cu terapeuți Workshop – Utilizarea psihodramei
Hilde Gött – Trecutul și viitorul împreună, aici și acum în rezolvarea traumei psihice, iunie
..................................................................................... 3 2015, Bucureşti ........................... 65
Teoria în practică Psychodrama calendar 2015-2017
..................................................... 68
Yaacov Naor, Hilde Gött – Drumul spre vindecare.
Confruntarea Holocaustului prin psihodramă, Arte şi carte
sociodramă și ritual ..................................................... 9 Anca Nicolae – Travaliu
Violeta Pecican – Repere în desfăşurarea proiectului psihodramatic. Incursiune în lumea
„Psychodrama and Creative Education in Prison” ..… 16 mea ………………………………….......... 70
Radu Vulcu – Director, protagonist, membru al Dan Pașca – Grupul de psihodramă
grupului – o analiza a dinamicii rolurilor in psihodrama pentru dezvoltare personală,
– prezentarea protocolului unei sesiuni terapeutice Editura Universităţii Transilvania,
………………………………………………………………………………. 24 Brașov, 2013 ………………….………….. 71
Mária Orbán, Enikő Szőke, Mónika Román – Editori: Anca Nicolae, Adela
Psihodrama pentru copii: metoda autovindecării Mihaela Țăranu, Horaţiu Nil Albini
copiilor în cadrul unui grup. Partea I. Jocul şi Comitet redacțional: Alina Ionescu,
creativitatea, ingredientele vindecării ...................... 37 Kinga Bakk-Miklósi, Simona Vlad,
Anabela Hani – Intervenţii în procesul de coaching Valentina Andrei
prin tehnici psihodramatice adaptate ……………………. 44 DTP: Anabela Hani
Irina Ștefănescu – Coaching în acţiune pe linia timpului Foto copertă: Adela Mihaela Țăranu
................................................................................... 49
Comitet științific:
Studiu Hilde Gött – Formator şi Supervizor,
Sorin Crişan – Memorie și uitare în jocul psihodramatic Președinte Psychodrama Institut für
………………………..………………………………………………..…… 53 Europa (PIfE)
Evenimente Giovanni Boria – Psiholog clinician,
Cronică Psihoterapeut, Formator şi
Supervizor (AIPSIM), Directorul
Graţiela Sion – Analiza semanticii emoţionale și
Studioului de Psihodrama Milano
traducerea în acţiune. SPJLM la 20 de ani şi
7 Conferinţe cu participare internaţională ............... 58 Dr. Angela Ionescu – Psihoterapeut,
Formator (ARPisC)
Calendar
Dr. Éva Varró – Formator şi
Simpozionul Naţional de Psihoterapie, „Relaţia Supervizor (SPLJM)
terapeutică: Punţi. Concepte. Dezvoltare” – feb. 2015,
Prof.univ.Dr. Maria Roth – Formator
Bucureşti ................................................................... 60
(SPJLM)
A 13-a Conferinţă Internaţională PifE, „Opţiuni.
Dr. Radu Vulcu – Psiholog clinician
Întâlnind viitorul” – sept. 2015, Cluj …………………….… 61
principal, Psihoterapeut, Formator
A VIII-a Conferinţă Naţională de Psihodramă – oct. şi Supervizor (ARPsiC)
2015, Sibiu ................................................................. 62
Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 1

Editorial
Anca Nicolae Adela Mihaela Ţăranu Horaţiu Nil Albini

Psihoterapeut, Psihoterapeut SPJLM Psihoterapeut, Formator
Formator ARPsiC şi Supervizor SPJLM
Evenimente recente de afirmare din ce în ce mai Yaacov Naor obișnuiește să spună

pregnantă a diferențelor cultural-religioase zdruncină că psihodrama este scena celor ce
civilizația occidentală. Violența cu care a început acest au nevoie de un loc în care să poată
spune „acesta sunt eu!”. Omul
an, marcată de atentatele teroriste de la Paris, crimele nostru, atât de prezent în articolele
comise de Boko Haram în Nigeria și războiul parcă fără acestei reviste, este gata să înfrunte
sfărșit din Siria și Irak, reînvie frici, reactivează marea, nu înainte de a construi pe
suspiciuni și vinovății, amenință libertăți greu scena lui o insulă care să păstreze în
dobândite, ridică fortărețe, așterne distanțe și tăceri siguranță umanitatea lui.
dureroase. Comemorarea victimelor Holocaustului în Şi nu doar pe scenă, ci și în viața
ziua de 27 ianuarie 2015, după 70 de ani, a fost mai reală suntem zilnic în fluxul și
pregnantă în conștiința noastră poate și din această refluxul propriilor gânduri, fapte,
cauză. Este unul dintre momentele care vorbesc despre sentimente și acțiuni. Mai ales aici
faptul că în vreme de război acțiuni individuale, avem nevoie să ne spunem
câteodată izolate, au salvat demnitatea umană. adevărurile. Căci ce altceva decât
Articolul din acest număr semnat de Hilde Gött și umanitatea o putem preda mai
Yaacov Naor vorbește însă și despre războiul de după departe discipolilor, elevilor, copiilor
război, generații la rând. Până în ziua în care omul noștri? Curajul de a afirma „eu
reușește să rupă ciclul trudei zadarnice și se așează, sunt” cu respect, cu demnitate, cu
precum bătrânul pescar al lui Hemingwey în fața mării, pace, în fața celuilalt. Provocări
așteptând fluxul să poată porni în confruntarea cu vechi de mii de ani…
propriul destin. „Poate că n-ar fi trebuit să fiu pescar!”
și-a spus omul, însă era o idee fără sens pe care nici Editorii
măcar n-o putea gândi până la capăt.

Întâlniri cu terapeuți
TRECUTul ŞI VIITORul împreună, AICI și ACUM
Discurs introductiv la Conferința de Psihodramă
„Memoriile viitorului” – Cluj 2014
Hilde Gött
„Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi,

dar trebuie trăită privind înainte".
Sören Kierkegaard
Mă bucur că avem ocazia să sărbătorim împreună să se dezvolte la distanţă, să plece

aniversarea a 20 de ani de SPJLM și psihodramă în departe de casă și de cultura
România. părintească. Acest fenomen se
găsește des în societatea noastră
În unele culturi este felicitată atât persoana care își
modernă. A doua posibilitate este
aniversează ziua de naștere, cât şi părinţii, fraţii şi
decizia de a se dezvolta în apropiere
bunicii, toată familia, nașii etc., pentru că prin
de familie.
această naștere toţi membrii familiei își completează
repertoriul de roluri cu unul nou. Tinerii devin părinţi, Ce a parcurs un tânăr până la 20 de
părinţii bunici, copilul devine frate sau soră și așa mai ani în zilele noastre? Are
departe. De aceea felicit SPJLM-ul şi pe toţi cei care bacalaureatul, a petrecut un timp în
au participat la iniţierea și dezvoltarea acestei străinătate, a intrat la facultate –
societăţi. Îi felicit pe toţi cei care au avut de-a face cu bineînţeles, mă refer la copii
SPJLM și pe cei care colaborează cu această precum cei din categoria colegilor
organizaţie. La mulți ani! noștri.
Comparând anii organizaţiei cu anii unui copil, Ce vrem să transmitem unui tânăr
„copilul” nostru SPJLM are 20 de ani, e deja un tânăr de 20 de ani? De obicei un copil are
şi la petrecere sunt de faţă tânărul, prietenii şi nevoie de figuri părintești ce asigură
părinţii. Din perspectiva părinţilor, tinerii trebuie nucleul primar al dezvoltării, de
să-și cunoască rădăcinile, valorile și să garanteze siguranţă, de continuitate, de relaţii
continuitatea normelor familiale; mă refer aici la bune şi stabile. Nucleul primar
provenienţă, apartenenţă și istoria familiei. garantează transmiterea resurselor
Din perspectiva tinerilor se deschid două posibilităţi. în formă de istoria familiei, de
resurse și de asemenea de poveri.
Prima posibilitate este ca tânăra generaţie să decidă

Istoria familiei În toamna anului 1991 au avut
Persoanele din nucleul primar iniţiază continuitatea. loc seminarii de iniţiere și au
Ele sunt cele care povestesc copilului cum era început grupurile de formare.
înaintea naşterii lui şi cum a fost în primii ani de viaţă. Următorul mare pas s-a făcut în
În cazul nostru trebuie povestită istoria PIfE, nașterea 1993 la a doua conferinţă PifE de
SPJLM şi primii ani de viaţă: la Sofia. Din România au
PIfE a fost iniţiat în primăvara anului 1989, participat deja 12 colegi în
înaintea căderii zidului Berlinului. În vara anului formare: 10 din grupul de limbă
1989 mii de oameni sunt campaţi în ambasadele română și 2 din grupul de limba
din Budapesta și Praga, forţând deschiderea maghiară. La sociometria de
graniţei verzi spre Austria. început când se aşează toţi la
În 9 noiembrie 1989 cade zidul Berlinului, după ce locul de apartenenţă, colegele
grănicerii din RDG făcuseră o gaură în zid. Lumea maghiare s-au așezat la grupul de
stă la coadă să se plimbe în Berlinul de vest și să Ungaria, iar la sociometria finală
sărbătorească libertatea. aceleași colege s-au plasat la
În 16 decembrie a început revoluţia din România. grupul de România, de care s-au
Poate vă amintiţi cât de mare era agitaţia apoi apropiat şi simţeau că aparţin; au
haosul care aducea o nouă nesiguranţă. După fost primite cu mare bucurie.
revoluţie mulţi profesioniști alarmaţi de mass
media veneau în ţară cu tot feluri de ajutoare. Alţii Tot la Sofia, grupul din România a
veneau să prezinte metode noi, la care colegii aflat că unele grupuri se
români nu au avut acces înainte sau care erau organizau în secţii naţionale, așa
chiar interzise. Libertatea, cu noutăţile şi că s-au întors acasă cu acest
evenimentele ce se petreceau, era ca un vis, dar proiect. Am tradus statutul în
era şi un ecran de proiecţii fără sfârșit. limba română și urmau discuţiile
În anul 1991, la prima conferinţă PIfE la Budapesta și pregătirea pentru fondarea şi
– Butyka Ennikö şi Vargha Jenö erau singurii înregistrarea organizaţiei.
participanţi din România. Acolo i-am întâlnit pe În februarie 1994 am ţinut
Sarakdy Kamilla, Gallus Klari și Giovanni Boria. Toţi şedinţa de constituire SPJLM,
doream să introducem psihodrama în România şi după care a urmat
ne-am propus să colaborăm. Țelul nostru era înregistrarea la tribunal. În toate
foarte înalt: formarea în psihodramă și aducerea comitetele au fost votaţi colegi
împreună a patru culturi – cea română, maghiară, atât din grupa de limba română,
germană și italiană. O limbă comună însă nu am cât și din grupa de limba
avut, nici la propriu nici la figurat, dar prin PIfE am maghiară. Pentru prima dată în
depus mari eforturi împreună cu colegele din comitete colaborau strâns
Budapesta. M-am întâlnit cu ele la Budapesta: o membri din cultura majoritară cu
dată ne-a tradus Ildikó Mävers, o dată am dormit cei din cultura minoritară. Se
la Gallus Klari şi aşa am reușit să ne cunoaștem punea întrebarea: cum vrem să
mai bine şi să cooperăm. S-au cristalizat astfel continuăm? Ce trebuie să facem
două direcţii: una promovată de PIfE cu grupuri de astfel încât copilul nostru nou
formare la Cluj și Târgu Mureş, iar cealaltă născut să crească? (Vorbesc de
promovată de şcoala de la Milano cu grupuri la SPJLM, pentru că acolo am fost
Gătaia și Sibiu. de faţă. Dar știu că şcoala din

Milano lucra în paralel şi ARPsiC a fost înregistrată stat, cine trebuie să dirijeze o
în 1996.) organizaţie, cum funcţionează
administraţia etc. Alte teme au
Cu iniţierea formării era nevoie de două nivele:
fost oportunităţile și structura
unul prin continuarea formării (începuse un grup
vieţii profesionale, concepte de
nou de formare) și astfel am introdus cele două
viaţă, homosexualitate, tema
faze de formare şi colideratul; celălalt nivel consta
violenţei, drepturi și obligaţii atât
în rezolvarea problemelor administrative, de
în viaţa privată cât și în cea
organizare şi structură organizaţională.
profesională.
În vara anului 1996 a avut loc la Ilieni primul mare
seminar de dinamică de grup, la care au participat
patru grupuri de formare cu formatorii lor (două
de limbă română și două de limbă mghiară).
Seminarul a fost condus de o echipă de patru
traineri din Germania. Am explorat dinamica
grupurilor şi am discutat design-ul pentru ”Casa
Psihodramei” noastre, cu necesarul de ”mobilier”
interior.
S-au organizat primele proiecte: Conferinţa din
1998 – ”Rezolvarea conflictelor prin psihodramă”,
Academia de vară de la Gârda - ”Drumul spre
sine”, 2003 conferinţa PIfE - ”Viaţa e o scenă”,
2006 conferinţa FEPTO ”Appolon și Dionisos – Poverile
teorie în acţiune”, din 2007, ARPsiC și SPLJM Opuse resurselor se află poverile,
organizează împreună conferinţele anuale de problemele care produc pagube
psihodramă. Pe lângă aceste conferinţe, au iniţiat mari și au nevoie de multe resurse
trei proiecte finanţate de Uniunea pentru a fi depășite. Aici se
Europeană. încadrează lipsurile materiale
(limitele) şi tulburările rămase în
În concluzie, SPJLM a arătat în mod continuu ce urma exercitării de violenţă, fie
poate, în deplinătatea competenţelor sale. Celelalte fizică, psihică, sexuală, politică etc.
aspecte din istoria mai nouă și le amintește ”copilul” De exemplu, simptomele la nivelul
și nu mai este nevoie să fie povestite aici. Dar să populaţiei lăsate de dictatura
vedem în continuare ce îi mai dăruim... fascistă sau comunistă, dar și
discriminările, urmăririle, mutările
Resursele sau averea forţate și deportările. Deseori în
Ce resurse lăsăm copilului nostru care e acum un urma acestor violenţe au rămas
tânăr? tulburari traumatice.
Avutul material, un fel de bursă: formare, traineri Elementul esenţial al stresului
şi supervizori; posttraumatic îl constituie apariţia
Cunoștinţe şi valori: metodă şi procedee; filozofia unor simptome caracteristice
lui Moreno; formare şi didactică; cunoștinţe datorate expunerii la un stresor
despre structură şi organizaţie; idei și instrumente traumatic extrem: trăirea
de lucru; paradigme; solii explicite sau implicite, ca unui eveniment negativ major care
de exemplu discuţii despre cum funcţionează implică ameninţarea cu moarte sau
organizaţiile particulare spre deosebire de cele de vătămare corporală gravă; a fi

martor la un eveniment care implică moartea, colectivă a femeilor în România,
vătămarea sau ameninţarea integrităţii corporale a rămasă tabu încă și azi.
altor persoane; a afla despre moartea violentă sau
neaşteptată, despre vătămarea serioasă, ori despre Conviețuirea etniilor după
ameninţarea cu moartea ori vătămarea suferită de un trauma transculturală
membru al familiei sau de un apropiat; reacţia Istoria ne-a învăţat cum cultura
persoanei la eveniment trebuie să presupună o frica majorităţii exercită putere, iar
intensă, neputinţă sau oroare. câteodată violenţă asupra culturii
Tulburările de stres post-traumatic ca şi consecinţă a minoritare. De exemplu, în regimul
violenţei ( PTSD – Post-Traumatic Stress Disorder) au fascist evreii au fost deportaţi și
următoarele aspecte: marea majoritate au fost ucişi în
lagăre de concentrare, iar după
situaţie de violenţă, de traumă
război nemţii au fost deportaţi în
felul cum a fost trăită această întâmplare, care
lagăre de muncă în Uniunea
depinde de percepţia de viaţă a omului respectiv,
Sovietică atunci când, după
de percepţia lui înainte, în momentul şi după
destrămarea Imperiului Austro-
momentul exercitării violenţei;
Ungar, minoritatea s-a schimbat în
cum învinge omul această situaţie pe termen scurt
majoritate și invers. În ziua de astăzi
și pe termen lung; se aplică discriminarea, alungarea
cum o integrează în viaţa zilnică - ce strategii (sau forţată și violenţă structurală
simptome) inventează pentru a evita astfel de împotriva rromilor. Consecinţa
situaţii sau situaţii asemănătoare ca să se acestor forme de violenţă sunt
protejeze de durere. suspiciunea unei etnii faţă de
Așadar, urmările violenţei sunt vizibile pe de o parte cealaltă, așteptarea de rău de la
în simptome și pe altă parte în comportamentul etnia cealaltă, convieţuirea mai
oamenilor, dar cu preponderenţă în relaţiile multor etnii fiind astfel dificilă.
interumane. Și pentru că violenţa iniţială a fost Astăzi se știe că experienţa
exercitată de o persoană, este numită ”man-made traumatizantă, fie individuală sau
trauma”. colectivă, se transmite nu numai de
Fiecare societate dezvoltă un sistem de reguli de la o cultură la cealaltă ci și în cadrul
funcţionare pentru garantarea integrităţii fiecăruia și familiei: copiilor, nepoţilor și
protejarea bunăstării societăţii. Încălcările acestor urmașilor, deci de la o generaţie la
reguli sunt urmărite și pedepsite. Oamenii implicaţi în cealaltă.
această acţiune sunt numiţi agresori și victime. Cum are loc această predare
transgeneraţională? După Nathan,
Trauma individuală şi colectivă
Peter Felix Kellermann, un
Dacă grupuri întregi de populaţie devin victime ale psihodramatician care provine din
violenţei, vorbim de traumă colectivă. Trauma Satu Mare și trăiește în Israel, se
colectivă reprezintă suma destinelor individuale ale transmit pe de o parte conţinuturile,
victimelor care au fost traumatizate. De exemplu, și pe de altă parte atmosfera şi
dacă o femeie trăieşte un viol, vorbim de destinul ei trăirile. Conţinuturile sunt deseori
individual, dar investigaţiile ginecologice forţate care situaţii concrete, ceea ce se știe din
se efectuau femeilor la fiecare trei luni în cadrul contextul situaţiei, apropo-uri și
locului de muncă până în 1989 este o traumă fapte cu date istorice.

Felul în care se comunică aceste traume este un Povara are doua aspecte: unul care
proces inconştient, prin care copilul se identifică cu dăunează și unul de rezilienţă.
părinţii, bunici și strămoşii și trăiește sentimentele Pentru ca omul să se dezvolte
acestora în raport cu probleme lor. Copiii simt nevoia armonios, are nevoie ca resursele,
să rezolve probleme generaţiei anterioare. Generaţia rezilienţa să cântărească mai mult
tânără preia din repertoriul de roluri al părinţilor ca decât dificultăţile și tulburările
model toate valorile legate de conţinut, de dinamică traumatice.
și de agresori ori chiar de cultura lor.
Cu ce participă psihodrama la
Se transmit principii de educare a copiilor, imagini de
valori în viaţă şi în lume, dar și imagini despre tratarea sau învingerea
membrii familiei pe care nu i-au întâlnit sau care au acestor tulburări traumatice?
trăit cu mult înaintea lor. Dacă dorim ca generaţia Pentru depășirea traumelor
tânără să nu ducă poverile noastre, trebuie să ne transculturale este nevoie ca
ocupăm de rezolvarea problemelor noastre şi a acestea să fie recunoscute de
acelora ale strămoşilor noştri. oficialităţi ca regretabile. După
această recunoaștere, trebuie
Despre reziliență
tratate şi prelucrate traumele
Deseori ne întrebăm „cum au reușit să victimelor iar pentru făptuitori e
supravieţuiască oamenii într-o situaţie atât de nevoie de o penalizare, și de
extremă? Au trișat? Oare ce au făcut ca să rămână în asemenea terapie.
viaţă?” Suntem suspicioși! În germană există un Settingul nostru de lucru în grup
proverb care spune ”aus der Not eine Tugend zu este predestinat să adune mai
machen”; tradus înseamnă „din nevoie să faci o multe etnii și generaţii și astfel
virtute”. lucrează reprezentanţii
Un exemplu: în anul 1992 am introdus în formare un respectivelor grupuri.
joc colectiv: la o fermă la ţară vin animale nevoiașe să
fie îngrijite de fermieră. Iarna gospodăria rămâne Noi ca psihodramaticieni
înzăpezită pe mai mult timp și se termină hrana. considerăm actul violent ca un refuz
Animalele acceptă să moară de foame în loc să se de a ne cunoaște. Pentru tratarea
mănânce unele pe altele. traumelor făcute de oameni este
nevoie de tratarea relaţiilor prin
Ce ştiam eu: tema foamei în ţară încă nu fusese întâlnire autentică. Cu teoria
complet depășită. întâlnirii creăm conştient întâlnirea
Ce am aflat: cât suportă grupul şi cât de mare este cu celălalt. Ea se desfășoară pe
răbdarea în populaţie pentru a duce povara; faptul că scenă, ca acţiune în semirealitate,
resemnarea pentru viaţa proprie are o valoare mai dar și pe plan de realitate prin
mare decât violenţa pentru supravieţuire. sociometrie, sharing, feedback de
rol.
Așadar, rezilienţa nu este o trăsătură individuală ci
mai mult o trăsătură care se dezvoltă în urma În psihodramă avem teoria
comportamentului modelelor lor în viaţă, life rolurilor, potrivit căreia intrăm în
patterns. Altfel spus, nu este o trăsătură cu care ne- acţiune dintr-un rol (de protagonist)
am născut ci mai mult rezultatul unui proces în urma cu opusul lui (antagonist). Rolul este
interacţiunii între individ și mediul înconjurător. podul creat între individ și societate.
De obicei când intrăm în acţiune
avem nevoie de cineva, fie real sau

imaginar. Această dualitate de rol cu opusul lui arată Doresc locuitorilor acestei case să
o interdependenţă. În filozofia sa, Moreno transpune aibă succes şi o calitate bună a
rolurile în toate dimensiunile și stadiile existenţei vieţii, în care respectul, munca şi
noastre. În concepţia lui, învăţăm și ne dezvoltăm plăcerea să cântărească la fel de
mereu până în ultima clipă, ne aflăm în socializare mult. Le doresc să pășească pe un
permanentă. drum bun, în care se regăsesc atât
tradiţiile cât şi modernitatea
În psihodrama jucăm aceste roluri, experimentăm și
necesară.
aflăm trăirile rolurilor opuse. Cu modelul acesta
experimentăm cu noi, cu generaţiile anterioare și cu Mulţumesc.
culturi mai puţin cunoscute nouă.
Ce vrem să privim în viitor? Cum vrem să ne depășim
Hilde Gött: master în știinţe,
limitele? Cum vrem să ajungem la drepturi egale între
culturi și generaţii? Toate acestea sunt întrebări pe psihoterapeută pentru copii și
care trebuie să le dezbatem, să le lucrăm, să le adolescenţi, formatoare și
comunicăm. Să evaluăm experienţele avute pentru a supervizoare de psihodramă în
ne rezolva problemele și prin aceasta să creștem cadrul PifE; lucrează în diferite ţări
calitatea vieţii. din Europa în calitate de
Ce le doresc eu tânărului SPJLM şi surorii supervizoare DGSv; lucrează de 25
ani în domeniul violenţei domestice
sale ARPsiC pentru viitor
și politice, cu tulburările traumatice
Vă doresc sănătate şi bucurie, o casă a psihodramei
în cadru ambulatoriu și spitalicesc.
în ţară construită împreună, cu mai multe etaje în
care trăiesc membrii familiei de diferite generaţii,
vorbind diferite limbi din diferite culturi, care aduc
tradiţiile lor, miturile şi valorile lor şi care se bucură
de completările aduse de ceilalţi.

Teoria în practică
Drumul spre vindecare.
Confruntarea Holocaustului prin Psihodramă,
Sociodramă și Ritual
Yaacov Naor și Hilde Gött
participanţii să recunoască și să
înţeleagă implicaţiile morale,
sociale și personale ale
Holocaustului.
Faptul că venim, ca directori de
psihodramă, din părţi diametral
opuse ale Holocaustului, este un
lucru unic și special. Aducem cu noi
povestea si moștenirea familiilor
noastre.
Yaacov Naor este fiul a doi
Rezumat. În articolul „Drumul spre vindecare.
supravieţuitori ai Holocaustului.
Confruntarea Holocaustului prin Psihodramă,
Este născut în 1948 în sudul
Sociodramă și Ritual”, Yaacov Naor și Hilde Gött
Germaniei, într-un lagăr de refugiaţi
descriu un proiect de atelier itinerant care se
pentru persoane eliberate din
adresează celei de-a doua și a treia generaţii de
lagăre de concentrare, iar la vârsta
descendenţi ai supravieţuitorilor Holocaustului, fie ei
de 1 an s-a mutat cu părinţii în
supravieţuitori sau persecutori. Este analizată
Israel.
transmiterea trans-generaţională a traumei și se
identifică diferenţele și asemănările dintre Hilde Gött este născută în 1953 în
descendenţii victimelor care au supravieţuit și România, familia sa făcând parte
descendenţii persecutorilor, precum și a celor cu din minoritatea germană a acestei
familii din ambele părţi. Autorii descriu cum folosesc ţări. A crescut într-o perioadă
psihodrama, sociodrama și ritualurile pentru a facilita agitată: pe de-o parte, bunicii săi au
cunoașterea, dialogul și începutul vindecării. fost în serviciul armatei naziste și ea
a fost persecutată ca fiind copil de
Cuvinte cheie: dialog, întâlnire autentică (encounter),
fasciști; pe de altă parte, una din
generaţional, vindecare, Holocaust, persecutori,
bunicile sale a fost deportată in
psihodramă, reconciliere, ritual, sociodramă,
Siberia de către regimul comunist.
supravieţuitor, trauma trans-generaţională, victimă.
La vârsta de 20 de ani s-a mutat
INTRODUCERE împreună cu familia în Germania.
Din 1995, Yaacov Naor și Hilde Gött, autorii acestui Am început să conducem împreună
articol, s-au dedicat împreună unui proiect grupuri de psihodramă și am
psihodramatic deosebit, numit “Confruntarea realizat că împărtășim aceleași
Holocaustului prin psihodramă, sociodramă și ritual”, ţeluri și aceeași direcţie. Amândoi
conceput pentru a doua și a treia generaţie de doream să îi învăţăm pe oameni să
descendenţi ai victimelor Holocaustului, dar și ai asculte istoria Holocaustului, să
persecutorilor. Scopul nostru este să sprijinim respecte diferenţele, să-i respecte

pe ceilalţi. În timp ce lucram împreună, ne-am Rosenthal demonstrează că stilul
apropiat. Familiile noastre s-au întâlnit și, încetul cu general de viaţă al familiilor,
încetul, am devenit prieteni buni. Acest lucru a fost așteptările cotidiene ale membrilor
posibil pentru că am admis că scopul nostru nu era să familiei, sentimentul de siguranţă,
atingem reconcilierea, ci mai degrabă să îi învăţăm acceptare și apartenenţă, au
atât pe germani, cât și pe evrei, și de asemenea pe rădăcinile în experienţele din timpul
alţii care veneau la aceste ateliere, să fie martori ai Holocaustului ale acestor familii. Ea
exprimării de sine a celorlalţi participanţi și să creăm compară problemele
un dialog cu „celălalt”. descendenţilor, atât ale victimelor
cât și ale persecutorilor,
TRANSMITEREA TRANS-GENERATIONALĂ A TRAUMEI identificând asemănări și deosebiri.
Interesul profesional faţă de conceptul de traumă
Una din asemănări este tăcerea, dar
trans-generaţională, de trecere a unei consecinţe
motivaţia tăcerii este diferită. În
traumatice de la o generaţie la alta, a fost în continuă
familiile persecutorilor este vorba
creștere în ultimii douăzeci de ani, iar acum este bine
de cele mai multe ori de frica de
stabilit. S-au făcut studii de caz, rapoarte de
investigaţie, judecare și
psihoterapie și cercetătorii au descoperit că a doua
condamnare. În familiile
generaţie descendentă a supravieţuitorilor
supravieţuitorilor apare tristeţea
Holocaustului raportau același tip de probleme
resimţită pentru membrii de familie
emoţionale și profunzimi similare ale suferinţei, ca și
uciși, rușinea pentru o așa umilinţă
supravieţuitorii înșiși.
și dorinţa de a-i proteja pe
-Hohagen, care a lucrat psihoterapeutic
descendenţi de spectrul acestor
timp de mulţi ani, a publicat viziunea sa asupra
cumplite evenimente. Un alt
felului în care se transmite trauma. Criteriile de
element împărtășit de ambele părţi
diagnostic ale tulburării de stres posttraumatic
este efectul teribil al secretelor de
(PTSD) rezultat din trauma războiului sunt frecvent
familie, care împiedică analiza
îndeplinite, deși persoana nu are nici o experienţă
trecutului din perspectiva temei.
personală de război.
Acest lucru este oglindit în fanteziile
Însă trăirile profunde de rușine și vinovăţie fac dificilă descendenţilor, care se exprimă în
discuţia deschisă despre transmiterea trans- diverse forme. Descendenţii
generaţională în cazul traumelor persecutorilor din victimelor pun întrebări despre vina
război. Din informaţiile noastre, nu a existat o astfel supravieţuirii cum ar fi „Ce au făcut
de cercetare în Germania. Identificarea cu puterea, în plus supravieţuitorii, ca să
ascunderea și redefinirea făptașilor ca victime sunt supravieţuiască?”, în timp ce
câteva caracteristici care s-au transmis în familiile descendenţii persecutorilor pun
persecutorilor. Dacă dorim să oprim moștenirea întrebări ce implică vinovaţie,
traumei din generaţie în generaţie, trebuie să găsim precum: „Ce aș fi făcut într-o
un mod accesibil și adecvat de a gestiona și a situaţie asemănătoare?”.
prelucra trauma Holocaustului.
DESCRIEREA ATELIERULUI
Gabriele Rosenthal (1998) a investigat transmiterea
Oferim atelierul „Confruntarea
trans-generaţională a traumei în ambele tabere din
Holocaustul prin Psihodramă,
perioada nazistă. Descoperirile sale au avut o
Sociodramă și Ritualuri” în două
puternică influenţă asupra muncii noastre. Ea
variante. Prima cuprinde o serie de
cercetează modul de începere a dialogului în familiile
seminarii (întâlniri la sfârșit de
mixte, influenţa trecutului asupra prezentului.

săptămână) într-un ciclu de doi sau trei ani, incluzând politice, religioase sau sexuale.
vizite la locurile de comemorare de la Auschwitz – Acești participanţi sunt deseori
Birkenau, și psihodramă în Centrul de întâlniri angoasaţi de identitatea și
educaţionale în Oswiécim. În Birkenau conducem apartenenţa lor.
ritualuri create de participanţii la grup. Această Atât diferenţele cât și asemănările
abordare oferă timp și spaţiu pentru discuţii și pe care le împărtășesc participanţii
analize și este recomandat pentru grupuri mici de 15 sunt abordate în ateliere, fără a fi
până la 25 de participanţi. Oferim de asemeni generalizate ca fiind experienţe
ateliere cu durată de trei ore în cadrul conferinţelor, egale sau identice. Tăcerea
ca mostră a modului nostru de lucru, la care 30 până Holocaustului este grea. Toţi simt
la 80 de participanţi pot să discute consecinţele nevoia de a descifra acele lucruri și
Holocaustului în timpurile prezente. La aceste se simt profund implicaţi ca indivizi,
ateliere lucrăm de obicei cu psihodramatiști și ca membri ai familiilor lor și în
profesioniști care sunt familiarizaţi cu teoria rolului relaţia cu ceilalţi.
și tehnicile psihodramatice. Participanţii au vârste
cuprinse între 22 și 78 de ani. De asemenea toţi participanţii sunt
văzuţi de către propriile lor familii
PARTICIPANȚII : SUPRAVIEȚUITORI ȘI PERSECUTORI ca „trădători”, pentru că încalcă
Participanţii evrei care vin în atelierele noastre au tabu-ul tăcerii și provoacă discuţii
cunoștinţă despre soarta membrilor familiilor lor în deschise. Ei își confruntă familia cu
timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei deţin problemele trecutului și de aceea
informaţii concrete despre ce s-a întâmplat sau sunt percepuţi de către rude ca fiind
fragmente de istorie care îi tulbură. Ei îi plâng pe periculoși. Ei devin ţapi ispășitori ai
morţii familiei și deplâng distrugerea integrităţii familiei și sunt priviţi drept cauză
familiei, a reţelei sociale, simţind furie faţă de ale nenorocirilor.
persecutorii care i-au împovărat cu o tristeţe fără Dina Wardi (1992), o psihanalistă
sfârșit. Ei vor să ajungă la o oarecare potolire a din Ierusalim, îi descrie pe acești
durerii, disperării și doliului, care par că nu au sfârșit. „ţapi ispășitori” din familiile
Participanţii din familiile persecutorilor exprimă trăiri evreiești ca „lumânări
diferite: de multe ori, ei doresc să nege trecutul comemorative” care menţin vii
familiilor lor și luptă cu sentimente de vinovaţie și amintirile despre Holocaust și
rușine, fiindu-le greu să facă distincţie între vina păstrează doliul pentru cei
personală și vina colectivă. Ei încearcă să se înţeleagă dispăruţi.
mai bine pe sine și pe strămoșii lor și vor să scape de
Și în familiile persecutorilor sau în
identificarea cu persecutorii. Mulţi au crescut cu frica
cele mixte, membrii care confruntă
permanentă că vor trebui să plătească pentru faptele
familia cu trecutul ei nazist sunt de
petrecute și vor să abordeze această frică. Și ei caută
asemeni pedepsiţi și excluși pentru
ajutor, să poată accepta că simt afecţiune faţă de
că rup codul tăcerii. Ei poartă frica,
mama sau tata, care sunt acuzaţi de crime împotriva
rușinea, vinovăţia și blamul pentru
altor oameni. Unii speră totodată să găsească o
păcatele familiei, ale comunităţii și
formă de ispășire sau chiar la iertare.
ale lumii.
Alţi participanţi provin din familii mixte, cu istoric
Grupurile noastre sunt formate din
atât de victime cât și de agresori, de exemplu,
„ţapi ispășitori” care provin din
creștini provenind din familii în care un părinte este
toate tipurile de familii: de victime,
evreu, sau alţii din familii persecutate pentru motive
de persecutori sau mixte.

DE LA ÎNTÂLNIRE LA DIALOG ȘI LA VINDECARE atmosfere de deschidere și atenţie
pentru a trata cu sensibilitate tema
Perspectiva noastră are la bază conceptul lui Moreno
propusă.
de întâlnire autentică (encounter), care poate
conduce la dialog. Activităţile includ psihodramă, PSIHODRAMĂ ŞI SOCIODRAMĂ
sociodramă, ritualuri, art-terapie și activităţi care De obicei, trauma perioadei naziste
construiesc recunoașterea, încrederea, empatia și nu a fost trăită direct, personal de
acceptarea. participanţii în atelierele noastre. Ei
Preocuparea noastră este de a iniţia discuţii nu sunt supravieţuiori ai
personale profunde pe scena de psihodramă, de a Holocaustului și nici persecutori
găsi un limbaj adecvat, de a fi conștienţi de naziști, ci sunt copii, nepoţi și
adevărurile diferite (subiective), cu scopul de a membri ai familiilor acestora.
învinge consecinţele traumei colective din timpul Noi ne ocupăm de trauma trans-
perioadei naziste. generatională și facilităm condiţiile
Pornim cu premisa că urmașii participanţilor la ca adevărul subiectiv al părţilor să
Holocaust se nasc cu experienţa forţei și violenţei: fie reprezentat în psihodramă, cu
trauma stă strâns legată de corp, acolo unde își toate emoţiile resimţite: durerea,
găsește loc, și este resimţită fizic. plânsul, rușinea, disperarea,
Ca psihodramatiști și promotori ai metodei bazate pe oroarea, furia și vinovăţia. Astfel se
acţiune, știm că efectul de durată se produce când construiește o punte care îi unește
discutarea a unui subiect este simţită profund și pe participanţii din familii aflate pe
depășește procesul cognitiv, deschizând noi ambele părţi ale baricadei.
orizonturi și limpezind problemele. Aceasta Folosind sociodrama, explorăm
presupune că, în timpul lucrului, corpul fiecăruia istoria celui de Al Doilea Război
dintre participanţi trebuie să fie atent implicat. Mondial și cercetăm elementele
care au cauzat această violenţă
ÎNCĂLZIREA
cumplită, durerea și distrugerea din
Corpul și exerciţiile de întâlnire autentică, ce sunt Europa care a condus la schimbări
parte a încălzirii propuse de noi, încep să pregătească radicale în toata lumea. Reflectăm
procesul și ajută la stabilirea contactului real între de asemenea la consecinţele asupra
participanţii la grup. diferitelor categorii de populaţie,
Utilizăm o gamă largă de mici exerciţii de grup, cu care au fost implicate în conflict.
sau fără muzică, ce sunt focalizate pe corp și simţuri. Prin aceasta, ne propunem să
Unele exerciţii sunt concepute pentru ca participanţii facilităm întâlnirea autentică dintre
să se distreze împreună, să se oglindească unul pe descendenţii victimelor și cei ai
celălalt și să construiască coeziunea, în timp ce la persecutorilor și astfel să stabilim
altele membrii își unesc forţele pentru a-i exclude pe un dialog capabil să devină resursă
alţii și sparg grupul. în lupta cu povara traumei ce-și are
Emoţiile și instinctele participanţilor din contextul rădăcina în generaţiile anterioare.
vieţilor lor reale sunt astfel activate și toţi RITUALURILE
participanţii (din familiile de victime, agresori sau
mixte) devin capabili de întâlniri autentice și de a trăi Al Doilea Război Mondial și
experienţa celuilalt. Acest lucru ajută la crearea unei Holocaustul vorbesc despre
cruzimea, durerea și suferinţa care
au lăsat cicatrici în ambele tabere.

Urmele rămân în noi până în prezent și procesul de barăcilor pentru femei în timp ce se
vindecare este de lungă durată. Indiferent de cât de ţipă sau se plânge, ascultarea în
eficiente sunt atelierele noastre în determinarea tăcere a muzicii de acordeon
întâlnirii autentice, dialogului și vindecării, noi știm că înăuntrul unei barăci, citirea poeziei
doar cuvintele nu pot să exprime pe deplin și cu “Fuga Morţii” de Paul Celan,
acurateţe emoţiile participanţilor privind împărţirea de pâine uscată într-un
Holocaustul. Este necesară trăirea și exprimarea cerc și mestecarea acesteia foarte
fenomenelor. Drept urmare, la Auschwitz lucrăm lent, participarea la o ceremonie
psihodramatic pe scenă, incluzând și un proces de onirică de înmormântare a unei
elaborare a ritualului personal în Lagărul de tinere.
exterminare de la Birckenau. Aceste ceremonii ritualice permit
Una din cele mai dificile experienţe ale împărtășirea aspectelor personale și
supravieţuitorilor Holocaustului și ale urmașilor interpersonale și sunt astfel
acestora a fost absenţa unui mormânt real unde să-și terapeutice pentru întregul grup.
plângă morţii. Ritualurile sunt parte integrantă a unui Participanţii se concentrează pe
eveniment psihodramatic sau sociodramatic, pentru exprimarea emoţiilor puternice:
că ele fac posibilă concretizarea simbolurilor. mânia, furia, vinovăţia, frica,
Ritualurile creează un nou cadru pentru a ne putea anxietatea, rușinea, neajutorarea,
îngropa morţii. Oferă de asemeni sensuri și un fel de lipsa speranţei și umilinţa, devenind
închidere a rănii psihologice provocate de forme de înţelegere a suferinţei
evenimentele din trecut. Aceste ritualuri pot lua celuilalt.
forma unor slujbe religioase, a unor ceremonii Crearea unui echilibru între
memoriale, înmormântări, recitări de versuri sau „individual” și „grup” are putere de
cântece lângă un mormânt imaginar. Unele devin vindecare psihosocială, întârind
reprezentări pe scenă și includ miscare și muzică. legăturile între indivizi, grup și
Toate aceste ritualuri sunt îndeplinite de întregul comunitate.
grup, care devine astfel comunitatea necesară pentru
a alina și susţine în astfel de momente. SPRE VINDECARE ȘI RECONCILIERE
Ritualul ca formă de sharing psihodramatic și În aceste ateliere, participanţii
sociodramatic este un act terapeutic. Permite analizează diferite moduri în care
participanţilor să confrunte Holocaustul în felul unic sunt internalizate rolul de
ales de fiecare, fără a fi judecat sau acuzat. Ritualul persecutor și cel victimă, la nivel de
folosește imaginaţia și creativitatea, dă voce, formă și individ și de societate. Participanţii
loc de exprimare emoţiilor care nu au putut fi explorează prin trăiri spontane
exprimate cu claritate până atunci. modalităţi expresive și creative de a
aborda relaţia agresor–victimă și
Ritualul creează o perspectivă, un spaţiu delimitat, o
sunt încurajaţi să cunoască „cealaltă
plusrealitate care există simultan în trecut și în
parte”.
prezent, creează o punte între lumea interioară și
exterioară. Ritualul duce la catharsis, are puterea de Acţiunea ce implică corporalitate
a schimba și a da un sentiment de integrare. Unele permite o deschidere imediată și în
ritualuri au devenit pentru creatorii lor cel mai bun și același timp protejată a lumii
profund mod de a confrunta Holocaustul. Iată câteva emoţionale, cunoașterea adevărului
exemple: mersul desculţ pe șinele ce conduc la interior.
crematoriul central, spartul de sticle în pereţii

Participanţii își împărtășesc amintirile, experienţele, noastre și am reușit să creăm un
fanteziile și trăirile și pun în cuvinte suferinţa cadru sigur de exprimare a durerii,
personală. Se oferă astfel ocazia de a învinge în lupta de construire a încrederii, de
împotriva anonimatului prin ruperea codului familial dezvoltare a sentimentului de
și social de tăcere. Participanţii își spun și își arată pe apartenenţă.
scenă povestea, drept rezultat învăţând să facă faţă Ne dorim ca participanţii să accepte
Holocaustului personal într-un mod autentic. în grup tabăra opusă, să schimbe
Atât munca psihodramatică și sociodramatică, cât și frica, ura și prejudecăţile cu o
ritualurile, îi ajută pe participanţi să se detașeze de cunoaștere reală și un dialog sincer,
proiecţii, generalizări, prejudecăţi, preconcepţii și unde rănile sufletești pot fi simţite,
iluzii, și să înceapă un proces de învăţare autentică. plânse și apoi vindecate. Pentru noi
Participanţii învaţă să își asume responsabilitatea, să sunt mai clare acum dimensiunea
se întâlnească „ochi în ochi” și „faţă în faţă” cu dezastrului provocat de puterea
atenţie, empatie, respect și acceptare. Aceste nazistă și pierderile populaţiei și
întâlniri între a doua sau a treia generaţie de urmași culturii evreiești. În cei 15 ani de
ai supravieţuitorilor Holocaustului cu urmașii când lucrăm împreună, am
agresorilor sunt adesea încărcate de emoţii, uneori dezvoltat un sistem de cunoaștere
dureroase și câteodată imposibile. Acești oameni autentică și dialog prin acceptare
curajoși își asumă riscul de a cunoaște și confrunta reciprocă, respect, recunoaștere și
„cealaltă” parte într-un cadru de siguranţă, lucrând iubire.
profund tema în grup. Deoarece munca terapeutică În verile anilor 2008 și 2010 am
facilitează experienţe intense pentru participanţi, condus un nou seminar
suntem feriţi de pericolul de a crea false apropieri, internaţional de psihodramă de
care ar putea conduce la o iertare prematură. Nu ne câte o săptămână în Cracovia și
propunem să realizăm reconcilierea, dar cu timpul, Auschwitz, denumit „Urme ale
aceasta se petrece spontan și natural, într-un proces Holocaustului în Prezent”. Datorită
lung și lent, pas cu pas. Participanţii sunt reconectaţi succesului și profunzimii acestor
prin modul de lucru și ritualurile descrise. În acest experienţe, plănuim să oferim din
cadru ei reușesc din nou să simtă speranţa, nou acest format în viitor.
sentimentul de apartenenţă, depășirea sentimentului „Confruntarea Holocaustului prin
de solitudine în suferinţă, anonimat și neajutorare în Psihodramă, Sociodramă și Ritual”
faţa enormităţii Holocaustului. este o experienţă dureroasă și
CONSIDERAȚII FINALE purificatoare pentru ambele părţi
implicate în Holocaust, care se
Deși descendenţii victimelor și agresorilor
încheie frecvent cu decizia de a trăi
Holocaustului au deopotrivă dreptul de a-și
un viitor demn și onorabil. Acum
reprezenta suferinţa pe scena psihodramatică și de a
suntem cu toţii responsabili să ne
reflecta asupra suferinţelor în contextul istoriei reale,
asigurăm că istoria nu se va mai
aceasta nu înseamnă că suferinţele celor două părţi
repeta. Înţelegerea durerii care a
sunt privite ca fiind similare. Pentru noi este mult mai
guvernat viaţa unui om poate
important să găsim o limbă comună în care părţile
conduce la decizia fermă de a nu
diametral opuse să se exprime în privinţa realităţilor
provoca niciodată suferinţă cuiva și
acelor timpuri.
de a construi relaţii încărcate de
Ca directori de psihodramă ce vin din părţi opuse ale respect și căldură.
Holocaustului, am privit în urmă în istoria familiilor

Mai multe informații privind experiențele și atelierele YAACOV NAOR, MA. CAGS. TEP
discutate în acest articol pot fi găsite pe web-site-ul S-a născut în Germania într-o tabără
Institutului European de Psihodramă (PIfE) la de refugiaţi, ambii părinţi fiind
http://www.pife-europe.eu supravieţuitori ai Holocaustului.
Este fondator și director al ISIS
Bibliografie:
ISRAEL-Psychodrama Center din Tel-
Bar-On, D (1989). Legacy of silence : Encounters with Aviv. Începând cu anul 1986
Children of the Third Reich. Harvard University Press, conduce gupuri de psihodramă
Cambridge, MA. speciale pentru a doua și a treia
Bar-On, D (1995) Fear and Hope: Three Generations generaţie de supravieţuitori ai
of Holocaust. Harvard University Press, Cambridge, Holocaustului împreună cu tineri
MA. germani, respectiv pentru
Bergmann, M.S. &Jacovy, M.E. (eds) (1990). palestinieni și israelieni. Activează în
Generations of the Holocaust. Columbia University FEPTO - Federation of European
Press, New York. Psychodrama Training Organization
Celan, P.(1995). Death Fugue. In Hilda, S. - în calitate de președinte al
(ed.)Holocaust Poetry (p.39). St.Martins Griffin, New Comitetului de Reţea. Este
York. președintele Secţiei de Psihodramă
Kellermann,P.F (2007)Sociodramma and Collective din cadrul IAGP - Asociaţia
Trauma. Jessica Kingsley, London. Internaţională a Psihoterapiei de
Kellermann, P.F. (2009) Holocaust Trauma . Grup. Yaacov trăiește în Israel și
Psychological Effects and Treatment. I Univers poate fi contactat la adresa
Krondorfer, B (1995). Remembrance and yaacovn@gmail.com
Reconciliation: Encounters Between Young Jews and HILDE GOTT, MSC. DIPL. SOZ. PAD
Germans. Yale University Press, New Haven& London
S-a născut în România ca nepoata
Müller – Hohagen, J. (1994). Geschichte in uns. unor membri SS ale căror soţii au
Psychogramme aus dem Altag. Kneselbeck Verlags fost deportate în Siberia. Este
KG, München. Formator și Supervizor de
Rosenthal, G. (ed.) (1998) The Holocaust in Three Psihodramă acreditată (DGSv) a
Generations : Families of Victims and Perpetrators of Institutului de Psihodramă pentru
the Nazi Regime. Casell, London. Europa (PifE) și a fost președinta
Wanjrib, R. (2001). The silence : How Tragedy Shapes acestei instituţii. Este terapeută
Talk. Allen& Unwin, Crow’s Nest, NSW, Australia. pentru copii și adolescenţi, cu
Wardi, D. (1992). Memorial Candels: Children of the accent pe traumă, violenţă în
Holocaust. Tavistock, London. familie și suicid. Hilde trăiește în
Wiener, R. (2001). A Sociodramatist Goes to Work. In Berlin și poate fi contactată la
Chesner, A.&Hahn, H. (eds.) Creative Advances in adresa hildegoett@t-online.de
Groupwork. Jessica Kingsley, London.

Repere în desfăşurarea proiectului
„Psychodrama and Creative Education in Prison”
Violeta Pecican
Asociaţia Română de Psihodramă a contribuit la
efectuarea unor noi paşi în cadrul parteneriatului de
învăţare Grundtvig „Psychodrama and Creative
Education in Prison”, ID naţional GRU-13-P-LP-85-SB-
RO, finanţat de către Comisia Europeană prin
Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii.
Proiectul „Psychodrama and Creative Education in
Prison" s-a născut din entuziasmul şi profesionismul
uneia din cele mai talentate absolvente a şcolii
Fiecare întâlnire de lucru are
noastre, Sorina Țogoie, psiholog, director adjunct la
anumite obiective de învăţare,
Penitenciarul din Arad – entuziasm care m-a
pentru atingerea cărora sunt
contaminat şi pe mine –, având şi contribuţia uneia
implicaţi formatori din asociaţia
dintre studentele noastre din an terminal, Cristina
noastră, alături de formatori din
Burcă (psiholog la Penitenciarul Arad) .
Anglia.
Obiectivul proiectului vizează nevoile de formare ale Participanţii sunt partenerii de
personalului de specialitate din penitenciare şi ale proiect din Franţa, Italia, Lituania,
voluntarilor implicaţi în educaţia adulţilor, prin Anglia şi, evident, Romania. Aceştia
implementarea unor practici educaţionale novatoare, sunt specialişti care lucrează în
în vederea creşterii motivaţiei intrinsece a deţinutilor sistemul penitenciar şi de
pentru schimbare şi, implicit, a creşterii şanselor lor probaţiune, întâlnirile urmând să se
de integrare socială. desfăşoare în fiecare dintre ţările
Mai precis spus, proiectul urmăreşte: dezvoltarea partenerilor. Dacă prima întâlnire s-
cunoştinţelor şi abilităţilor personalului şi voluntarilor a petrecut la Arad, următoarele
două au avut loc la Londra şi la
din instituţiile partenere prin psihodramă;
Palermo.
organizarea unor sesiuni practice pentru a facilita
schimbul de informaţii şi bune practici în psihodrama Îmi imaginez psihodrama, în acest
pedagogică; testarea acestor abordări novatoare în proiect, ca pe o corabie ce are la cârmă
cadrul grupurilor educaţionale din penitenciare; timonieri când englezi, când români,
aplicarea metodelor psihodramatice în domeniul care pluteşte pe oceanul cunoaşterii
formării voluntarilor care desfăşoară activităţi acostând în diferite porturi - şi îmi
educaţionale cu deţinuţii. propun să prezint jurnalul de bord
februarie-iunie al acestui parcurs.

precedentă (petrecută la Arad şi
condusă de specialişti din cadrul
Asociaţiei Române de Psihodramă);
însuşirea şi exersarea unor tehnici
psihodramatice destinate
îmbunătăţirii coeziunii de grup.
În prima zi, lucrările sesiunii au fost
deschise de personalul şi studenţii
London Centre for Psychodrama
Group & Individual Psychotherapy,
adresând un cuvânt de bun-venit
partenerilor. Folosind tehnici
În perioada 18 – 22 februarie 2014 s-a desfăşurat
sociodramatice, membrii nou-veniţi
întâlnirea internațională planificată la Londra –
din delegaţiile partenere au fost
Marea Britanie. Întâlnirea de proiect de la Londra a
incluşi în grupul de lucru format.
fost organizată de unul dintre partenerii britanici,
Ulterior, doamna doctor Maxine
London Centre for Psychodrama Group & Individual
Daniels a prezentat modul de
Psychotherapy şi i-a reunit pe reprezentanţii tuturor
organizare şi aplicare a programului
partenerilor din proiect. Delegaţia Asociației Române
destinat tratamentului agresorilor
de Psihodramă Clasică a fost alcătuită din:
sexuali în penitenciarele britanice,
- Irina GRUIA, membru al echipei de proiect şi explicând „efectul de multiplicare”
formator în psihodramă; asupra întregului context familial şi
- Cristina BURCĂ, membru al echipei de proiect şi social al victimei şi subliniind în mod
studentă la psihodramă (pe raportul ei bazându-se particular importanţa modului de
prezentarea jurnalului de la Londra). dezvoltare a empatiei cu victima,
prin utilizarea inversiunii de rol în
Activităţile de învăţare au fost găzduite de Centrul de psihodramă.
Pregătire Profesională Ortus, parte a Spitalului
Maudsley din Londra, şi au fost conduse de
specialiştii partenerului britanic London Centre for
Psychodrama Group & Individual Psychotherapy,
organizatorul acestei întâlniri de proiect.
Obiectivele au vizat: cunoaşterea sistemului
penitenciar şi de probaţiune britanic, precum şi a
activităţilor educaţionale desfăşurate cu deţinuţii;
dezbaterea concluziilor rezultate în urma aplicării Demonstraţia practică a inclus
tehnicilor psihodramatice în activităţile educaţionale implicarea psihodramatică a
cu deţinuţii din fiecare instituţie parteneră, tehnici participanţilor, aceştia interpretând
care au fost învăţate la întâlnirea de proiect rolurile persoanelor apropiate

victimei şi care au fost afectate de agresiunea Ziua de lucru s-a încheiat cu scenete
sexuală. Exerciţiul a fost urmat de o dezbatere asupra de teatru playback, care au avut ca
modalităţilor de extindere a acestor practici şi la alte scop întărirea concluziilor
grupuri de infractori, care au săvârşit alte tipuri de dezvoltate în cadrul grupului extins.
infracţiuni, pentru a încuraja deţinuţii să se A patra zi, ziua finală, a fost
gândească la consecinţele extinse ale dedicată unei alte întâlniri
comportamentului lor antisocial. manageriale între formatorii din
A doua zi, doamna Anna Chesner, co-directorul proiect (London Centre for
organizaţiei, a condus o sesiune completă de Psychodrama Group & Individual
psihodramă, în scop demonstrativ. Tema a fost Psychotherapy şi Asociația Română
coeziunea grupului, iar unul dintre reprezentanţii de Psihodramă Clasică) şi
delegaţiei române a devenit protagonistul sesiunii, partenerul coordonator al
abordând tema motivaţiei pentru acest proiect. proiectului (Penitenciarul Arad). Cu
acestă ocazie, s-au stabilit
Sesiunea a fost apreciată ca fiind utilă, atât din
responsabilităţi şi termene în ceea
punctul de vedere al demonstrării practice a
ce priveşte elaborarea ghidului de
metodei, cât şi pentru oportunitatea oferită grupului
bune practici şi a filmului
de a discuta deschis nivelul de implicare al
educaţional prevăzute în proiect. De
partenerilor în proiect, precum şi abordarea în grupul
asemenea, la final, s-au împărţit
extins a preocupărilor şi a aşteptările lor. Acesta
responsabilităţile formatorilor
activitate a ajutat membrii delegaţiilor partenere să
pentru restul de mobilităţi, s-au
îşi clarifice obiectivele proiectului.
dezbătut aspecte etice legate de
Ziua s-a încheiat cu o prezentare Power Point despre utilizarea metodelor
importanţa coeziunii de grup. psihodramatice învăţate,
În cea de a treia zi, prima parte a zilei a fost dedicată necesitatea nuanţării procesului de
studenţilor aflaţi în formare la London Center, cărora diseminare a proiectului.
li s-a dat sarcina să demonstreze practic mai multe În concluzie, delegaţiile participante
tipuri de exerciţii destinate coeziunii de grup. au apreciat profesionismul cu care a
Participanţii au jucat un rol activ în exemplificarea fost condusă şi organizată acestă
tehnicilor demonstrate, iar la final au primit sesiune de învăţare de către
instrucţiunile folosite în format tipărit. psihoterapeuţii London Centre for
În sesiunea de după-masă, toate delegaţiile au fost Psychodrama Group & Individual
rugate să se împartă în grupurile lor naţionale şi să Psychotherapy, iar unii dintre ei
dezvolte câte o activitate specifică pentru propriul chiar şi-au manifestat interesul
grup de beneficiari. Obiectivul a fost dezvoltarea pentru aprofundarea metodei
coeziunii de grup, cu includerea a cel puţin uneia din psihodramatice în viitor. A fost
tehnicile psihodramatice prezentate în ziua unanim acceptată ideea utilităţii
anterioară: inversiunea de rol, concretizarea şi acestei metode în contextele
oglinda. educaţionale din penitenciare.

Obiectivele activităţilor au vizat:
însuşirea şi exersarea unor tehnici
psihodramatice destinate
îmbunătăţirii comunicării şi a
motivaţiei pentru schimbare pe de-
o parte, cunoaşterea sistemului
penitenciar şi de probaţiune italian
şi a activităţilor educaţionale
desfăşurate cu deţinuţii minori pe
de altă parte, precum şi dezbaterea
concluziilor rezultate în urma
În perioada 16 – 20 iunie 2014 reprezentanți ai
aplicării tehnicilor psihodramatice
Asociaţiei Române de Psihodramă Clasică au
învăţate la întâlnirea de proiect
participat la întâlnirea internațională planificată la
precedentă în activităţile
Palermo – Italia.
educaţionale cu deţinuţii din fiecare
Întâlnirea de proiect de la Palermo a fost organizată instituţie parteneră.
de către partenerul italian, Consorzio Tartaruga
În prima zi, reprezentanţi ai
Società Cooperativa Sociale, procesul de învăţare
Consorzio Tartaruga Società
fiind condus de reprezentanţii Asociației Române de
Cooperativa Sociale Palermo au
Psihodramă Clasică. La această întâlnire au participat
deschis sesiunea printr-un cuvânt
reprezentanţi ai tuturor partenerilor din proiect.
de bun-venit adresat partenerilor.
Delegaţia Asociației Române de Psihodramă Clasică a Apoi a avut loc deplasarea la sediul
fost alcătuită din: UEPE Palermo (Serviciul Execuţional
- Violeta PECICAN, coordonator de proiect şi Penal Extern), pentru a cunoaşte
formator în psihodramă; Serviciului de Probaţiune italian.
- Mihaela BRAD, membru al echipei de proiect şi În a doua parte a zilei am coordonat

formator în psihodramă; o activitate de grup ce a avut ca
scop introducerea noilor membri
- Cristina BURCĂ, membru al echipei de proiect şi
din delegaţiile partenere în grupul
studentă la psihodramă.
de lucru format şi, respectiv,
Activităţile din această întâlnire au inclus sesiuni de prezentarea temei întâlnirii. Această
învăţare structurată, workshop-uri de psihodramă activitate a permis atât sublinierea
conduse de formatorii Asociației Române de particularităţilor comunicării în
Psihodramă Clasică, (responsabilul pentru training-ul psihodramă şi a principiilor care
acestei întâlniri de proiect), care s-au desfasurat în stau la baza acesteia, cât şi
cadrul sălii de conferinţe a Hotelului Joli, Palermo, pregătirea grupului pentru
precum şi vizite de lucru la sediile Serviciului de achiziţionarea unor noi tehnici
Probaţiune UEPE Palermo şi al Penitenciarului de psihodramatice.
Minori Malaspina.

(activarea ariilor: posturală,
senzorială, emoţională, cognitiv-
simbolică).
Punctarea reperelor în conducerea
grupului s-a făcut prin: sublinierea
faptului că atât conţinutul, cât şi
forma activităţilor sunt astfel
structurate încât să scadă
anxietatea şi să fie stimulată
spontaneitatea (activităţi adecvate
Dacă la întâlnirea de la Londra au fost prezentate celor care participă în ”aici şi
aspecte legate de modul de desfăşurare şi de acum”); explicitarea faptului că,
impactul terapeutic al psihodramei în penitenciar, la într-un grup de psihodramă,
această intâlnire am pus, în schimb, accentul pe activitatea este ritmată de
metodologia psihodramatică în domeniul formarii consemne ce reprezintă regulile
celor care realizează activităţi educaţionale cu activităţii şi care sunt formulate de
deţinuţii, ca obiectiv principal al proiectului. formator/ facilitator (acesta având
o funcţie regizoral-directivă, motiv
Astfel, s-a putut arăta faptul că formarea grupului
pentru care este, îndeobşte, numit
(tema abordată la prima întâlnire de proiect,
„director”); reliefarea modului în
coordonată de A.R.Psi.C la Arad) şi întărirea coeziunii
care sunt construite consemnele ce
grupului (tema abordată la întâlnirea londoneză şi
urmăresc să declanşeze acţiuni
coordonată de psihodramatiştii britanici) creează
relaţionale între participanţi.
condiţii propice pentru comunicarea autentică şi
asertivă. Grupul de psihodramă fiind un grup S-au făcut exerciţii care să ilustreze
democratic, participanţii au sentimentul de modul de formulare a consemnelor
apartenenţă prin: egalitate, încredere şi menţinerea (ele au fost simple şi uşor de
unui climat prielnic confesiunii. executat - ca, de exemplu, „vă
spuneţi numele şi un gând legat de
Apoi, prin activităţile şi comentariile formulate,
motivaţia participarii la grup”).
atenţia grupului a fost focalizată pe principiile
Consemnele s-au caracterizat prin
comunicării în psihodramă, pe de-o parte, şi pe
faptul că au pus participanţii în
reperele în conducerea grupului, pe de altă parte.
situaţii neaşteptate, în aşa fel încât
Am prezentat şi exemplificat principiul circularității să nu provoace răspunsuri
(faptul că fiecare membru are un timp şi un spaţiu de prefabricate. Persoanele au fost
autoexprimare, cu o distribuţie simetrică a implicate în globalitatea lor
participării fiecăruia), principiul comunicării psihofizică, iar răspunsurile
intersubiective (ceea ce exprimă o persoană este un stimulate au fost noi şi adecvate/
adevăr subiectiv, care va fi ascultat şi respectat chiar spontane. Ex.: participanţii în
dacă nu e agreat) şi, respectiv, principiul globalității picioare se plimbă în diverse

ritmuri, în funcţie de consemnele directorului. „La celui care a realizat prezentarea în
semnalul meu, … măriţi ritmul, …vă plimbaţi ca şi inversiune au putut stimula în cel
când păşiţi pe cărbuni aprinşi, ...ca şi când alunecaţi vizat o clarificare a propriei imagini
pe gheaţă, …încetiniţi ritmul şi, când întâlniţi pe de sine.
cineva, îl priviţi în ochi, … îi zâmbiţi, ….îi atingeţi Membrii grupului au fost deschişi şi
umărul…..îl salutaţi într-un mod nonverbal”, apoi, „vă participativi în exersarea acestor
aşezaţi în cerc şi fiecare spune ce simte şi ce îi trece tehnici, fiind multumiţi că au primit
prin minte după această experienţă, fiecare are şi suportul scris al exerciţiilor
timpul lui, iar ceilalţi nu vor interfera, vor asculta şi demonstrate.
vor spune ceva doar când le vine rândul”.
A doua zi a debutat cu o vizită de
Atenţia participanţilor a fost focalizată apoi pe lucru la Penitenciarul pentru Minori
autoprezentare şi exersarea inversunii de rol. Malaspina, Palermo. Cu această
S-au format trei subgrupuri: A, B şi C. În fiecare ocazie, au fost prezentate informaţii
subgrup, directorul a solicitat: „Fiecare, pe rând, va generale privitoare la Sistemul
face o autoprezentare, spunând lucruri importante Penitenciar italian, subliniindu-se
despre sine, pe care le poate comunica acum în particularităţile specifice
grup”. Când s-a terminat autoprezentarea, cele trei penitenciarelor de minori.
grupuri s-au reîntâlnit şi, într-o primă fază, subgrupul Direcţiile de acţiune pe linia
A a pus întrebări subgrupului B, iar acesta a răspuns, reinserţiei minorilor din
dar fiecare fiind în inversiune de rol (fiecare membru Penitenciarul Malaspina sunt
cu cel din stânga sa). După ce fiecare persoană din structurate astfel: activităţi de
grupul B a răspuns la întrebări din inversiune de rol, şcolarizare şi formare profesională,
s-a revenit la propria identitate şi s-au făcut activităţi sportive, activităţi
rectificările necesare. Consemnul directorului („Pe
ocupaţionale, expresive şi culturale.
rând, toţi cei din subgrupul B veţi spune ce este Activităţile expresive includ teatru,
adevărat, ce nu este sau ce aţi vrea să adăugaţi la pantomimă, pictură şi muzică.
cele spuse de colegul aflat în pielea voastră”) s-a Activităţile cultural-educative
continuat după regula: B îi pune întrebări lui C şi C – cuprind: cerc de poezie, redactarea
lui A. De fiecare dată, subgrupul care a răspuns şi-a unor reviste interne, culturalizare
avut participanţii la început în inversiune de rol şi prin lectură, educaţie pentru
apoi în propria piele, făcând rectificările de rigoare. sănătate şi educaţie civică.
Ulterior, am făcut comentarii şi am explicitat ceea ce Formarea profesională vizează
s-a întâmplat. Construirea subgrupurilor în acest fel a dezvoltarea deprinderilor specifice
creat mai multă familiaritate şi încredere. Circulaţia de: artizanat, bucătar-ospătar,
informaţiilor a fost îmbogăţită de percepţii şi de informatică şi grădinărit.
imaginile mentale care se nasc firesc atunci când
suntem într-o relaţie de apropiere şi empatie cu o A treia zi a debutat cu o
persoană. Aceste percepţii şi imagini au putut să fie prezentare Power Point, făcută
verbalizate prin tehnica inversiunii de rol. Cuvintele împreună cu Mihaela Brad a

aspectelor teoretice privind comunicarea şi Astfel, toţi participanţii au fost
mecanismele implicate în procesul de schimbare în invitaţi să se plimbe, fiecare în
psihodramă (expresivitate, ruperea scenariilor, ritmul său, şi să se gândească, în
interacţiunea Eu-actor/ Eu-observator, mod individual, la viaţa lor
restructurarea teatrului intern - cu sublinierea profesională, la persoanele care fac
faptului că acestea sunt mecanisme care produc parte din viaţa lor profesională şi să
schimbare în procesul terapeutic psihodramatic). S-a găsească o persoană din viaţa
subliniat diferenţa dintre formarea în terapia profesională, persoană care nu este
psihodramatică (proces laborios şi îndelungat) şi, prezentă acum şi căreia nu au avut
respectiv, simpla însuşire a unor tehnici ocazia să-i spună ceva ce simte că îi
psihodramatice care să ajute la o gestionare mai frământă sau ceva ce ar fi dorit să îi
bună a grupurilor de învăţare în penitenciar. S-a spună. În momentul în care fiecare
evidenţiat, apoi, faptul că în procesul comunicării a identificat persoana, să se aşeze
apar aprecieri, referinţe privind imaginea de sine, iar pe scaunele aranjate în cerc. Odată
nevoia de schimbare se poate naşte din ce toţi participanţii s-au aşezat, în
conştientizarea propriei imagini de sine în ochii mijloc au fost plasate două scaune
celorlalţi. Au fost prezentate noi tehnici (pe lângă goale. Participanţii au fost poftiţi pe
oglindă şi inversiunea de rol) care pot stimula rând să ia loc pe unul din ele şi să îşi
procesul de comunicare şi pot impulsiona motivaţia imagineze că pe celălalt scaun se
pentru schimbare. Punctăm ca tehnici: tehnica află persoana la care s-au gândit
răspunsului suspendat (ce înlesneşte anterior, apoi să i se adreseze
autoprezentarea membrilor grupului datorită direct, spunându-i ce reprezintă
„blocării programatice” a stimulilor externi ce ar aceasta pentru ei (pentru el/ ea,
putea limita exprimarea celui care are cuvântul la un luaţi individual) şi ceea ce nu au
moment dat şi care facilitează relaţiile şi reuşit până în prezent să îi
comunicarea de tip intersubiectiv şi nu transmită. Apoi, fiecărui participant
interdependent) şi scaunul auxiliar (scaunul gol - i s-a cerut să spună ce simte şi ceea
folosit când persoana se adresează cuiva pe care şi-l ce-i trece prin minte acum, după ce
imaginează ca fiind pe scaun şi scaunul înalt – investit s-a exprimat. Au rezultat
cu funcţie auxiliară atunci când persoana trăieşte sentimente de tipul „uşurare”,
sentimente de inferioritate sau subordonare în „descărcare a furiei”, „eliberare”,
raport cu o altă persoană, cu un mediu sau cu o emoţii puternice, gânduri de tipul
situaţie). „nu ştiu de ce nu am spus până
acuma” sau „nici nu e aşa de greu
A doua parte a zilei a fost dedicată însuşirii noilor
să spun ceva de care mi-a fost
tehnici psihodramatice, în aplicaţiile practice fiind
frică”.
implicată de asemenea studenta noastră, Cristina
Burcă. În continuare, grupul a fost împărţit
Fiecare membru al grupului a avut posibilitatea să în trei subgrupuri, în care s-au
experimentat tehnica răspunsului
experimenteze tehnica scaunului gol în grupul mare.

suspendat, scaunul auxiliar, inversiunea de rol, Finalul zilei a fost dedicat întâlnirii
oglinda. Fiecare grup a fost dirijat de unul din manageriale a proiectului. Aici au
membrii delegaţiei A.R.Psi.C. fost abordate aspectele legate de
organizarea mobilităţilor viitoare,
Participanţii au jucat un rol activ în exemplificarea
utilizarea metodelor
tehnicilor demonstrate. S-a dezbătut apoi în grup
psihodramatice învăţate şi aplicarea
modul în care au fost aplicate tehnicile de
lor ulterioară în unităţile
psihodramă experimentate la întâlnirea precedentă
penitenciare, precum şi aspecte
(de la Londra) în contextul activităţilor de învăţare cu
privind procesul de diseminare a
deţinuţii. În final participanţii au primit materialele
proiectului.
de curs, cu informaţii privind tehnicile folosite.
În concluzie, delegaţiile participante
Sesiunea de concluzii s-a desfăşurat pornind de la
au apreciat maniera profesionistă
exprimare nonverbală, prin mişcare în ritmul muzicii,
în care a fost condusă activitatea de
în perechi, apoi în grupuri de câte patru, apoi câte
către psihoterapeuţii Asociației
şase, şi continuând prin comunicare verbală, bazată
Române de Psihodramă Clasică. Au
pe tehnica răpunsului suspendat, în care fiecare
fost exprimate de către ceilalţi
dintre membrii grupului de şase au avut posibilitatea
parteneri mulţumiri faţă de
să-şi prezinte propriul punct de vedere asupra
partenerii români, care au avut
concluziilor vizând tema întâlnirii. A urmat o sinteză
iniţiativa acestui proiect, ce a oferit
pe care fiecare grup a prezentat-o grupului mare prin
ocazia unor schimburi atât de
intermediul unei „portavoci”. După aceea, fiecare
productive şi interesante.
persoană a avut ocazia să exprime modul în care se
simte cu ajutorul unei metafore, al unei imagini Aplicabilitatea şi utilitatea
simbolice. Participanţii au fost surprinşi de propria metodelor psihodramatice în
creativitate şi de expresivitatea imaginilor rezultate activităţile educaţionale specifice
(una dintre imagini fiind foarte asemănătoare cu mediului penitenciar a fost
ilustraţia din prezentarea ulterioară, de tip Power confirmată şi cu ocazia acestei
Point, a concluziilor). Am formulat concluzia finală întâlniri.
accentuând importanţa consemnelor date de Aici se încheie, pentru moment,
coordonatorul de grup -consemne care facilitează periplul corabiei, care, din portul
interiorizarea şi exersarea regulilor limitative într-un Palermo, urmează să se îndrepte
context de siguranţă, ceea ce poate contribui la spre Marea Baltică, având, de
acceptarea regulilor şi a normelor impuse şi la această dată, la cârmă timonieri
integrarea acestora în proprul sistem valoric. O englezi…
activitate educativă în mediul penitenciar,
structurată după acest model, poate dezvolta la
nivelul deţinuţilor flexibilitate în acceptarea regulilor
limitative şi deschiderea, respectiv creşterea
motivaţiei pentru învăţare.

Director, protagonist, membru al grupului
– o analiză a dinamicii rolurilor în psihodramă –
prezentarea protocolului unei sesiuni terapeutice
Radu Vulcu
Psihodrama poate fi văzută ca o situaţie de laborator
care permite terapeutului (directorului /
psihodramatistului) să stimuleze în membrii grupului
producerea şi exprimarea rolurilor psihodramatice şi
sociale. Scopul este de a declansa şi susţine un
proces de schimbări semnificative în modul în care
funcţionează mecanismele mentale ale
individului.Acest lucru are loc prin trăirea şi
experimentarea rolurilor cu ajutorul factorului S/C.
Ele pot fi activate şi observate perceptiv atât prin prin situaţiile propuse de către
gesturile şi interacţiunile corporale, cât şi prin acesta. Deasemenea, analiza
conţinuturile verbale exprimate de fiecare membru comportamentelor verbale şi non-
al grupului într-o anumită situaţie particulară. verbale ale membrilor grupului
Rolurile membrilor grupului apar ca indicatori prin poate să explice modalităţile prin
care se relevă lumea internă a fiecăruia orientându-l care metodologia psihodramatică
pe terapeut în construirea unor situaţii prin care un generează o transformare
anumit rol se întâlneşte cu contraroluri adecvate . constructivă a rolurilor individului.
Dinamica relaţională a rolurilor unei sesiuni Comportament inițial al grupului:
psihodramatice este analizată pe baza unui protocol Intră Paul, Bogdan, Maria, Simona şi
a unei sesiuni terapeutice înregistrată video cu un Elena. Paul comunică vestea morţii
grup de 6 persoane- trei femei şi trei bărbaţi. Acest mamei lui George.
material supus analizei se referă la comportamentele
1) Doliul lui George
non-verbale şi exprimările verbale, atât ale
terapeutului cât şi ale membrilor grupului. Sunt [00,25) CUM COMENTAȚI DOLIUL
prezentate verbalizările psihodramatistului prin LUI George? TU, Paul, AI TRECUT
consemnele date atât în conducerea grupului cât şi în DE CURÂND PRINTR-O EXPERIENȚĂ
conducerea protagonistului. Aceste indicaţii verbale SIMILARĂ.
sunt rezultatul unui proces mental bazat atât pe PAUL→ întrebare: Eu îmi găsesc
cunoştinţele metodologice şi teoretice ale alinarea doar pentru că eram
terapeutului, cât şi pe intuiţia si empatia acestuia. prezent în momentul în care a trecut
Analiza lor poate evidenţia atât intenţiile sale ca şi în neființă.
strategie terapeutică, cât şi funcţia ”interpretativă” a
acestuia, funcţie care in psihodramă este activată

MARIA→ întrebare: Mama mea… când am aflat de întrebare→SIMONA: ÎȚI ESTE GREU
eoria în practică
metastazele la ficat.. după 4 zile a murit.. a fost o
lovitură. Mama mea era bine… aşa că a fost o
SĂ TE EXPRIMI DESPRE RELAȚIA CU
CELĂLALT SAU SĂ PĂSTREZI
lovitură. DISTANȚA?
BOGDAN→ grup: În schimb, în cazul mamei mele, a S→ la întrebare: La nivel relațional
fost rapid. Mama mea a fost lovită de o maşină şi în 3 eu sunt directă… La chemările
zile … i-au făcut o operație dar au intervenit sexuale eu râd… nu zic nu, pentru că
complicații… mi-e ruşine, dar apoi dau de înțeles
că nu este cazul…. Păstrez şi
ELENA→ întrebare: Din fericire părinții mei sunt încă
distanțele la nivel fizic. Problemele
în forță şi tineri…
sunt puțin şi la nivelul relației cu
Simona nu se exprimă. celălalt sex…
2) Situația fiecăruia întrebare →MARIA: MARIA ESTE
[15,00] SIMONA, CUM ÎȚI ESTE? RÂNDUL TĂU.
SIMONA→ grup: Sunt foarte neliniştită…Nu sunt Acasă este totul bine. Luni am
deprimată dar am probleme cu tata, fratele şi întâlnire cu un director: am o
gospodărirea casei… Nu reuşesc să fiu calmă cu tata propunere de muncă în afara
la telefon când el se enervează pe fratele meu… El, în orasului. Mi se propune altceva în
loc să îi țină piept, ia mai multe pastile decât ar fi momentul cel mai nepotrivit, pentru
normal. Când îi aud aşa mă supăr.. Nu reuşesc să că acum, aici unde sunt, mă simt
vorbesc calm cu fratele meu, am reacții bruşte... nu destul de bine… şi acum, când îmi
găsesc un mod de a dialoga cu el şi eu sunt cea care este bine, această propunere mă
are mai multe mijloace de a o face. El nu are posi- tulbură puțin. Este un nou început şi
bilitatea. Şi asta mă face să mă simt neputincioasă… iar un nou început… dacă s-ar
Apoi, de săptămâna trecută, îmi pregătesc o teorie… concretiza, m-as agita puțin: mă
De o lună spuneți că aveți ceva… eu nu am niciodată sperie noul şi gândul ca trebuie să o
nimic… (pauză) dar în schimb şi eu am… iau de la început.
(09,17) Intră Sorin. S→grup: Sunt cu moralul la pământ

şi de o lungă perioadă de vreme
….ceva probleme hormonale la ovulație; am o
sunt demotivat. Am dificultăți
mulțime de coşuri. Şi cred că sunt datorate
practice în ceea ce priveşte o serie
sexualității… e ceva psihosomatic. Simt că sunt
de probleme , în parte personale, în
blocată cu celălalt; sunt probleme pe care le-am
parte legate de bani. Cu cât mă
purtat cu mine…Şi acest lucru psihosomatic mă
implic mai mult cu atât mai rău
preocupă… Cred că înseamnă ceva şi este legată de
merg lucrurile. Sunt lucruri legate
sexualitate…
una de alta şi încep să cred că am
ghinion. Sunt frustrat şi dezamăgit,
simt că mă aflu pe o stradă

înfundată. La cum mă simt m-aş lăsa şi de serviciu, BOGDAN→grup: M-a făcut să stau
dar din cauza datoriilor nu pot să o fac. Simt că mă pe gânduri un seminar de grup de
lasă şi puterile. sâmbătă şi duminică. A fost un grup
frumos, numeros, cu o temă
Întrebare lui SORIN→ DAR FIICA TA?
interesantă despre masculin şi
SORIN→ grup: Toate acestea le resimt şi în sfera feminin şi relația dintre sexe. A fost
familiei. Cu ea este o perioadă bună, chiar dacă în un moment intens şi trăit la maxim.
prezent este ocupată cu şcoala; este în clasa a noua. Nu am şi nu îmi fac probleme.
Este mult mai liniştită şi acasă, şi e veselă: o
ELENA→ grup: Când vin aici îmi este
descopăr altfel.
imediat mai bine. Ieri seară am fost
PAUL→ grup: Eu în seara asta nu mă simt nici fericit, foarte supărată. Blocată… aş fi vrut
nici deprimat… Mi-am încărcat bateriile fapt care îmi să ies şi să cunosc oameni… dar fac
permite să muncesc destul de bine, față de ultima ce fac şi mă bag în situații închise,
perioadă când am fost mai degrabă tensionat. De trei de familie, protejate… Aş vrea să
săptămâni sunt mai liniştit. Din punct de vedere ies. Mă ia o depresie nejustificată..
afectiv trăiesc situația aceasta neclară cu mai puțină mă simt aşa… blocată… Şi mă
anxietate, dar în acelaşi timp aş vrea să fac ceva gândesc şi iar mă gândesc…
pentru a ieşi din această situație. Suntem în faza în
3) Alegerea protagonistului
care Magda ar vrea să îi spună soțului că nu îşi va
petrece concediul cu el, în aşa fel încât să îi dea de [41,16] ACUM VĂ DEZMORȚIȚI
înțeles că relația lor este pe terminate, dar nu are PUȚIN STÂND ÎN 4 PICIOARE ŞI
curajul să îi spună de ce. Nu reuşesc să o conving să UMBLAND PE FURIŞ. VĂ
clarifice lucrurile. Avem tot felul de idei, facem DEPLASAȚI, VĂ FRECAȚI DE SCENA,
proiecte.,.. şi apoi realitatea. I-am dăruit un câine, VĂ MIROSIȚI AŞA CUM FAC
dar câinele nu ne uneşte: lucrurile cotidiene şi ANUMITE PATRUPEDE…
normale sunt cele care ne unesc. Am văzut-o din nou Grupul se pune pe 4 picioare. Toţi
pe colega cu care am ieşit sâmbătă seara. Cu toate că se mişcă mirosindu-se. Elena pare a
este o femeie care îmi place din multe puncte de fi stânjenită.
vedere, nu ştiu dacă îmi doresc să încep o nouă
relație cu o altă persoană. Ea este disponibilă şi de CÂND VĂ VOI SPUNE „START” VA FI
sâmbătă s-au ivit şi alte ocazii de a ne vedea. Ea îmi MOMENTUL SĂ PRINDEȚI GLEZNA
cunoaşte situația, i-am vorbit deschis. Pe de o parte PERSOANEI PE CARE DORIȚI SĂ O
aş vrea să profit de această ocazie pentru a ieşi din ALEGEȚI CA PROTAGONISTĂ.
această situație: dar trebuie să fiu mai hotărât, îmi Toţi o aleg pe Elena.
trebuie mai multă convingere… Aş vrea ca Magda să
4) Elena protagonistă
reacționeze în mod clar.. dar eu ar trebui să fiu
prezent la maxim în timp ce ea nu mă simte aşa (45,57) Luarea în sarcină
pentru că situația aceasta care se prelungeşte aşa de Întrebare către E→ACUM VEI AUZI
un an ne-a distanțat. Mă întreb dacă este ea femeia PENTRU CE TE-AU ALES .
cu care vreau să fiu.

PAUL→ELENA Cum trăieşti în propriul tău corp? ACEST SPAȚIU CARE ESTE SPAȚIUL
RELAȚIEI VOASTRE. ÎN ACEST
BOGDAN→ELENA Eu aş vrea să ştiu dacă visezi şi
SPAȚIU O SĂ VINĂ ELIZA ŞI SĂ O
dacă da, ce visezi?
CUNOAŞTEM MAI BINE.
MARIA→ELENA Eu aş vrea să ştiu dacă şi când te-ai
Interviu luat Elizei
simțit diferit față de cum te simți în acest week-end.
Directorul o invită pe Elena să stea
SIMONA→ELENA Ce relație ai cu celălalt sex?
în genunchi ca să ia postura fetiţei.
SORIN→ELENA Eu aş vrea să ştiu cum eşti când faci
întrebare →ELENA (Eliza): BUNĂ,
dragoste.
ŞTIU CĂ AI 7 ANI ŞI O CUNOŞTI PE
Întrebare către ELENA→ CARE DIN ACESTE ELENA. CUM DE ELENA A INTRAT ÎN
ÎNTREBĂRI TE-AU MARCAT CEL MAI TARE? VIAȚA TA?
ELENA→întrebare Toate. Poate ca cea la care mă simt (ELENA) Eliza→ întrebare: Pentru că
în stare să răspund acum, este cea despre corp. nu îmi place să merg la şcoală. Am o
întrebare→ELENA: ATUNCI SĂ NE ORIENTĂM soră mai mică care merge la
ASUPRA CORPULUI TĂU… E CORPUL DE ATUNCI DE grădiniță şi nu înțeleg de ce dacă
CÂND EŞTI CU ELIZA, FETIȚA DE CARE TE OCUPI. am împlinit 7 ani trebuie să merg la
şcoală! Cu Elena facem atâtea
APOI, CORPUL TĂU CÂND EŞTI CU TATĂL TĂU, CU UN
lucruri… am fost să vedem peştii la
MEMBRU AL FAMILIEI TALE… ŞI CÂND EŞTI CU
acvariu.. a devenit prietena mamei.
PRIETENUL TĂU CUM ESTE CORPUL TĂU? NUMEŞTE
UN PRIETEN. d→(ELENA) Eliza: EŞTI FERICITĂ CĂ
ELENA STĂ CU TINE? CINE ESTE
ELENA→ Florin.
ELENA?
întrebare→ELENA: ÎN ACESTE IPOSTAZE DIFERITE,
(ELENA) Eliza → întrebare: Este o
SIMȚI CĂ ŞI CORPUL TĂU ESTE DIFERIT?
fată care se joacă. Este simpatică, o
ELENA→întrebare Este diferit cu adulții față de copii. iubesc foarte mult.
întrebare→ELENA: DIN CELE TREI SITUAȚII DE MAI Acţiunea scenică
SUS, ALEGE UNA.
întrebare →(ELENA) Eliza: ACUM VA
(52,41) Prima scenă: Elena şi Eliza VENI ELIZA ŞI TU VA TREBUI SĂ
Elena alege eu-rile auxiliare: Simona (Eliza) şi Maria JOCI JOCURILE CARE ÎȚI PLAC CEL
(alter-ego) MAI MULT.
întrebare→ELENA: SPUNE TOT CE ÎȚI TRECE PRIN (ELENA) Eliza → (MARIA) Elena:
MINTE GÂNDINDU-TE LA ELIZA. Elena nu insista cu temele, azi nu
am chef!
ELENA → întrebare: Mă simt foarte bine cu ea. Îmi dă
energie şi am chef să fac o mulțime de lucruri cu ea, (ELENA) Eliza fuge către
să îi arăt acest entuziasm. (MARIA)Elena: o îmbrăţişează şi o
sărută ţinând-o de talie. Se joacă
întrebare→ELENA: TU ŞI ELIZA VĂ VEȚI ÎNTÂLNI ÎN

de-a mingea cu o pernă, râzând. (ELENA) Eliza ia o ELENA→ întrebare: Când sunt
pânză şi o pune pe ea ca pe o eşarfă, continuând să observată nu mă simt bine. Apoi
se joace cu perna. într-adevăr contactul fizic îmi place,
mi-e teamă de cum poate fi
întrebare →(ELENA) Eliza: AI FĂCUT DE PLĂCERE CE
interpretat. Am nevoie de timp ca să
AI FĂCUT?
depăşesc primul moment, apoi mă
(ELENA) Eliza→ întrebare: Nu prea, aş fi vrut să fac simt bine, mai spontană. Atrag
mai mult. energia pozitivă mai uşor.
Elena ieşind din rol, zice că Eliza vorbeşte mult. întrebare → ELENA: ACUM
Directorul o roagă pe Elena să reintre în rolul Elizei, şi ADRESEAZĂ-TE ELIZEI ŞI SPUNE-I ŞI
să se joace cu toată plăcerea pe care o doreste În faţa EI CE SIMȚI
dificultăţilor Elenei de a interpreta personajul Eliza,
ELENA→SIMONA (Eliza) Sunt fericită
directorul îi sugerează să acţioneze.
că te-am cunoscut, te iubesc tare
(ELENA) Eliza merge in 4 picioare către (MARIA) mult. Cu tine mă simt vie.
Elena, trăgând-o de un picior, o pune să stea în faţa
(Se îmbrăţişează)
ei.
(1,27,38) A doua scenă: Elena şi
Se joacă cu picioarele şi se aşează în aşa fel încât să îşi
tatăl său
încrucişeze picioarele.
Elena îl alege pe Paul pentru a
Acţiunea continuă cu Elena care iese din rol. Elena şi
interpreta rolul tatălui său. Maria va
(SIMONA) Eliza se joacă entuziaste, apoi se
fi tot alter-ego.
îmbrăţişează.
Interviu tatălui
întrebare→ELENA: CE ÎȚI SPUNE CORPUL TĂU ÎN
ACEST MOMENT? CER AUDITORIULUI SĂ TE (ELENA) tata→ întrebare: Îmi văd
DUBLEZE. fiica doar în week-end. Am trei fii şi
o soție. Fiii sunt toți plecați de
BOGDAN→ELENA (dublând) Îmi simt corpul cu o
acasă. Eu sunt un om foarte timid,
vibraţie care mă sperie.
dar reuşesc să am relații bune cu
MARIA→ELENA (dublând) Nu mă implic uşor în orice toată lumea. Sunt mulțumit de
situație. familia mea, chiar dacă mi se pare
PAUL→ ELENA (dublând) Mi-e teamă de privirea celor că Elena nu duce nimic la bun
din jur; când mă ofer să fac lucruri noi, mi-e teamă sfârşit. A urmat şcoala de educatori
de părerea celorlalți şi acest fapt mă blochează. care este cam slabă. Acum nu
înțeleg de ce nu reuşeşte să termine
SORIN → ELEN (dublând) Corpul meu este puțin inert
această şcoală. Este independentă,
la început, dar apoi relaționez, îmbrățişez, intru în
dar mi-e milă de ea, pentru că
contact cu celălalt.
nivelul de trai cu care era obişnuită
întrebare → ELENA: ACUM SPUNE-NE CE SIMȚI CU era puțin diferit. De multe ori pentru
ADEVĂRAT. a o ajuta i-am propus să mergem să

cumpărăm împreună haine, pentru că nu se îmbracă accept… m-am săturat… m-am
bine. Dar ea nu a vrut. Eu o iubesc chiar dacă este o zăpăcit de cap. Mi se întâmplă
fiică puțin cam dificilă. lucruri şi eu aş vrea să nu se
întâmple.
Acţiunea scenică
întrebare → ELENA: ACUM SĂ
întrebare→ (ELENA) tata: AŞ VREA SĂ VĂD CUM
TRAGEM LINIE ŞI SĂ FACEM UN
SUNT ELENA ŞI TATĂL EI ÎMPREUNĂ.
BILANȚ CU PRIVIRE LA ACEASTĂ
Intră în scenă Maria: (ELENA) tata merge în faţa TEMĂ: TU ŞI CORPUL TĂU.
(MARIA) Elenei, o îmbrăţişează şi o salută.
ELENA→ întrebare: Corpul meu sunt
(ELENA) tata → (MARIA) Tot cu hainele astea? Cu eu. Este blocat ca şi mine. Are
fizicul pe care îl ai ai putea să te îmbraci cu altceva! dificultate în a se exprima.
Se repetă scena cu Elena în rolul sau. Elena întrebare → ELENA: SUNT FOARTE
reacţionează, deranjată şi contrariată de remarcile şi SIGUR CĂ TU AI TRĂIT UN
de contactul fizic cu (PAUL) tata. MOMENT, APROPIAT SAU
ELENA→ (PAUL) tata: Lasă-mă în pace… plec… Mama ÎNDEPĂRTAT, ÎN CARE ACEST CORP
unde e? TE-A APĂSAT CÂND ERAI
ADOLESCENTĂ SAU MAI MICĂ. ÎȚI
întrebare → (ELENA) SPUNE CE GÂNDEŞTI
AMINTEŞTI CEVA? CÂND TE-AI
ELENA→ întrebare: Mă simt blocată şi cu el. RUŞINAT FOARTE TARE SAU CÂND
întrebare → grup SĂ VEDEM DUBLURILE. TE-AI SPERIAT FOARTE TARE… CEVA
ORICUM NEPLĂCUT ŞI DECI MAI
SIMONA→ ELENA (dublând) Mă deranjează foarte,
GREU DE AMINTIT.
foarte tare pentru că un tată ar trebui să fie tată, el în
schimb îmi atrage atenția asupra unor lucruri care îl ELENA→ întrebare: Da, când eram
depăşesc şi asta nu e normal. mică… (pauză)… Gata.
BOGDAN→ ELENA (dublând) Eu aş vrea un tată care Elena merge către director şi îl
să nu continue să mă trateze ca pe un copil. îmbrăţişează.
MARIA→ ELENA (dublând) M-am săturat de toate întrebare→ ELENA: NU TREBUIE SĂ

aceste cuvinte, nu mă simt în largul meu, ci stânjenită DEZVĂLUIM ATÂTEA LUCRURI
. DINTR-O SINGURĂ DATĂ. SĂ LUĂM
O SITUAȚIE PROBABIL PUȚIN MAI
SORIN→ ELENA (dublând) Această apropiere fizică o
UŞOARĂ… TREBUIE SĂ FACEM PAS
simt ca pe o agresiune şi aceasta îmi influențează
CU PAS… SĂ MERGEM ÎNTR-UN
raportul cu ceilalți bărbați din viața mea. Îmi vine să
GRUP DE PRIETENI.
dispar şi să mă retrag.
(1,43,17) Scena a treia: Elena şi un
d→ ELENA ACUM CĂ AI ASCULTAT ACEŞTI STIMULI,
grup de prieteni
FĂ UN SOLILOCVIU.
Elena îl alege pe Florin (Sorin), Silvia
ELENA→ grup: M-am săturat să nu mă accept, să nu
(Simona) şi Cosmin (Bogdan).

întrebare → ELENA: ACUM FIECARE DINTRE EI ÎȚI VA PARTE ÎNTR-UN MOD FOARTE
SPUNE CEVA CARE PENTRU TINE ESTE FOARTE HOTĂRÂT ŞI CLAR, CEEA CE MI-AI
IMPORTANT… ÎN ACEST MOMENT ÎN CARE TE SIMȚI SPUS MIE. CÂTE CEVA, PE RÂND.
CONFUZĂ. ELENA → grup ( pauză lunga)
Elena dublează mesajul fiecăruia dintre prietenii …nu…
aşezaţi pe trei scăunele poziţionate în jurul unui întrebare → ELENA: ÎȚI VINE SĂ
scaun central, care urmează să fie ocupat de Elena. BAȚI ÎN RETRAGERE?
(ELENA) Cosmin → (scăunel) Elena: Eşti absurdă, eşti ELENA → întrebare Dacă spun ceva
în afară… Eu nu te pot ajuta… mă simt apoi obligată să fac. Nu
(ELENA) Silvia → (scăunel) Elena: Exişti, întotdeauna. mai zic nimic din acest motiv.
(ELENA) Florin→ (scăunel) Elena: Elena, te admir întrebare → ELENA: D Ă ACESTOR
pentru această perioadă pe care o traversezi, fără să PERSOANE UN SEMN, DE ORICE
te prefaci că îți merge ca celorlalte persoane. Fără să NATURĂ, DAR SĂ FIE HOTĂRÂT.
pretinzi că toți fac față situației în acelaşi fel. ELENA → întrebare: Într-adevăr simt
întrebare → ELENA: ACUM ELENA AŞEAZĂ-TE PE că acum sunt puțin supărată pe
SCĂUNEL SĂ ASCULȚI CUVINTELE PRIETENILOR. Cosmin, chiar dacă (pauză)… acum
APOI NE VEI SPUNE EMOȚIILE TALE. nu am sentimente pozitive. Nu pot
să cer ajutor niciunuia din cei trei…
Elena ascultă, apoi se întoarce revoltată către
(pauză; directorul o stimulează să
director.
continue).. Silvia nu ştiu de ce se
ELENA → grup: Ceea ce îmi trecea prin cap când îndepărtează şi asta m-a făcut să
eram aproape de ei pentru a-i dubla e că nu ştiam ce sufăr. Florin este un prieten
cuvinte să scot. Eram foarte confuză, toate acele simpatic. Cosmin …(pauză)… sper ca
momente de tăcere erau gânduri la care voiam să şi lui să îi fie mai bine.
dau formă… Am trait o stare de tristețe.
întrebare → ELENA: BINE… AM
întrebare → ELENA: ÎȚI DAU POSIBILITATEA SĂ TE AJUNS LA SFÂRŞITUL UNEI
IMAGINEZI PESTE UN AN. CUM VREI SĂ FII PESTE UN CĂLĂTORII FRUMOASE. CU ELIZA AI
AN? FĂ-MI O DESCRIERE SCURTĂ, ȚINÂND CONT ŞI AVUT O RELAȚIE BUNĂ PENTRU CĂ
DE CORPUL TĂU. ERA UN CORP MAI PUȚIN
ELENA → întrebare: Peste un an aş vrea să fiu mult SEXUALIZAT ŞI ERA MAI SIMPLU…
mai hotărâtă… măcar un pic mai mult. Şi apoi aş vrea CU TATA, AM LUAT O PAUZĂ…. CU
să fiu mai convinsă de ceea ce fac, nu doar din punct PRIETENII , CONFUZIE LA
de vedere al muncii, ci şi pentru tot ceea ce fac pentru ORIZONT…
mine în timpul zilei. În prezent mă simt ca o fugară, ELENA → întrebare: E o situație
simt că nu câştig teren, nu simt că aparțin total unui nouă… nu era aşa până acum puțin
loc, sunt fără puncte de referință clare. timp…
întrebare → ELENA: ACUM SPUNE FIECĂRUIA ÎN

5) Participarea auditoriului meu, sau simt mai puțină, şi față de
ceilalați la fel , față de amândouă
[2,07,16] VENITI PE SCENĂ ÎN JURUL ELENEI PENTRU
sexele… prin psihodramă am simțit
A SPUNE AMINTIRILE CARE V-AU FOST TREZITE ÎN
plăcere chiar şi atingând corpul unui
LEGĂTURĂ CU CEEA CE A ARĂTAT .
bărbat… Chiar şi cu copiii consider
SIMONA→ ELENA Eu am o mulțime de probleme cu că este important să ne simțim bine
corpul meu… din cauza părerii celor din jur. Chiar am în corpul nostru şi să nu ne jenăm cu
rămas uimită, când eram pe scenă, la un anumit nimeni , de orice sex ar fi. În această
moment dat că nu îmi mai dădeam seama de privirea seara mi-a plăcut să fac această
celorlalți. Folosindu-mi corpul m-am ascuns parte pentru că mi-ar plăcea foarte
întotdeauna foarte mult şi când mi s-a cerut să mă mult să devin tată. Simt frumusețea
comport ca un copil m-am stresat foarte tare; apoi unui raport nu doar verbal, unul
mi-a plăcut. Cu privire la tata… am simțit întotdeauna care să nu sperie nici pe unul nici pe
o atractie sexuală în ceea ce îl priveşte, chiar dacă nu celălalt. Se vede că nu te simți bine
mi s-a întâmplat niciodată nimic grav. În timpul în pielea ta. Înainte pe scenă m-am
adolescenței am început să refuz contactul fizic cu el, simțit foarte invadant pentru că am
de exemplu loviturile la fund, pentru că nu îmi exagerat: mă întrebam care era
plăceau. Problema pe care o am cu ceilalți bărbați… modul cel mai corect de a intra în
cred că dacă ei caută să vorbeasca cu mine vor să contact.
facă sex. Aveam o mulțime de lucruri de spus dar
BOGDAN→ ELENA: Jucând rolul lui
acum m-am pierdut…
Cosmin nu mă simțeam ca el. Eu nu
MARIA→ ELENA: Față de tata…am îndepărtat aş refuza niciodată să ajut pe
complet acea parte… mi-am spus că e prea târziu: cineva. De exemplu, am ajutat-o
tata a murit când aveam 17 ani. Descopeream un mult pe fiica mea când s-a aflat într-
lucru: după părerea mea se petrecea ceva cu bărbații, o situație gravă de depresie. În ceea
ceea ce a spus Simona. Acel ceva l-am îndepărtat pe ce priveşte corpul.. odată îl
o perioadă lungă de timp. Despre mine pot spune că foloseam ca pe un cuier. În prezent
am un corp care se adaptează cu uşurință la situații, îmi simt corpul ca pe mine însumi,
lucruri şi persoane, deci am o atitudine diferită în acum îmi place contactul cu corpul
situații diferite. Cred că îl folosesc… (râzând) sunt şi altora nu doar ca sex ci şi ca plăcere
eu puțin confuză. a contactului.
PAUL→ ELENA: Eu, de când am început psihodrama, SORIN→ ELENA: Simțeam senzația
am o mai mare intimitate cu corpul meu şi mai ales de blocaj ca şi când nu aş merge
cu cel al altora. Când am un raport chiar şi de nicăieri. Trăiesc în mod ambivalent:
prietenie mi se întâmplă spontan să simt cu corpul, pe de o parte îmi place să mă pun în
ceea ce înainte nu mi se întâmpla. În această seară joc, pe de altă parte mi-e greu să o
mă revedeam acum cativa ani când aveam acelaşi fac. Singur, spontan, nu mă exprim
blocaj, aceeaşi confuzie, corpul nu l-aş fi simțit deloc. cu corpul, decât dacă este un
În prezent, nu mai simt stânjeneala față de corpul stimulent extern. Contactul cu

corpul, nu cu corpurile care ne sunt familiare, mă Directorul începe cu Paul care şi-a
pune mai întâi în dificultate. După ce am spart pierdut de curând mama.
gheața este totul bine, simt plăcerea contactului, A doua activitate: Situaţia fiecăruia
căldurii, tandreței. E ca o obişnuință atavică: să simți (durată: 26 minute)
o mână care se apropie, dacă nu am intimitate îmi dă
un sens de violență şi intruziune. Pe de altă parte simt SIMONA, CUM ÎȚI ESTE? → Simona
plăcere la contact chiar dacă la vremea aceea nu pare a fi îngândurată şi confuză.
eram obişnuit cu contactul. Cu fiica mea a fost Directorul se adresează Simonei
contact fizic , mângâieri. Chiar şi în prezent. Emilia m- care nu a reuşit să se exprime
a certat de mai multe ori pentru aceste mângâieri asupra doliului.
pentru că spunea ea că în adolescență, fiica simte ÎȚI ESTE GREU SĂ TE EXPRIMI
mult aspectul sexual şi nu va găsi un iubit daca voi ASUPRA RELAȚIEI CU CELĂLALT SAU
continua să o țin legată de lumea copilăriei.. dacă SĂ PĂSTREZI DISTANȚA…?
continui să mă comport cu ea nu ca un tată ci ca un Răspunsul se concentrează asupra
iubit. Mie mi-a lipsit puțin acest contact şi procedez relaţiei cu masculinitatea şi
aşa poate ca reacție. De multe ori îmi invidiam sexualitatea.
prietenii care aveau mame aşa gospodine…
protectoare, cu care poate nu schimbau multe Întrebarea directorului încearcă să
cuvinte, dar erau mult mai apropiați. declanşeze o nouă reflecție în
Simona.
SIMONA→ ELENA Aceste lucruri mă fac să mă
A treia activitate: Alegerea
gândesc la mine. În sensul că şi mie mi-a lipsit
protagonistului (durata: 5 minute)
dintotdeauna. Mama mea era întotdeauna îmbrăcată
bine, părea sora mea. Şi eu îmi invidiam prietenele ACUM VĂ DEZMORȚIȚI PUȚIN
care aveau mame grase şi urâte, dar ele aveau STÂND ÎN 4 PICIOARE ŞI UMBLAND
raportul pe care aş fi dorit să îl am eu. PE FURIŞ. VĂ DEPLASAȚI, VĂ
FRECAȚI DE SCENA, VĂ MIROSIȚI →
6) Salutări finale
Elena pare a fi stânjenită.
[2,21, 47] BINE, A VENIT VREMEA SĂ NE SALUTĂM: O
Directorul propune o activare
SĂPTĂMÂNĂ BUNĂ TUTUROR.
psihomotorie care implică un joc de
A- ROLURILE JUCATE DE DIRECTOR - ANALIZA LOR natura regresivă, care creează o
Prima activitate: doliul lui George (durată 15 minute) departajare de activitățile
CUM COMENTAȚI DOLIUL LUI GEORGE? precedente.
Directorul aplică aici criteriul potrivit căruia doliului PRINDEȚI GLEZNA PERSOANEI PE
trebuie să i se facă față prin focalizarea experienței CARE O DORIȚI CA
pierderii, stimulând verbalizarea trăirilor şi PROTAGONISTĂ→ Toţi o aleg pe
amintirilor. Elena.
TU, PAUL, AI TRECUT DE CURÂND PRINTR-O Alegerea protagonistului apare din

EXPERIENȚĂ SIMILARĂ →Toţi se exprimă mai puţin stimulii dați de situația din „aici şi acum”.
Simona.

A patra activitate: Elena protagonistă (durata 1 oră şi după ce eu-actorul acesteia s-a
22 minute) exprimat prin acțiune. Cunoscând
ACUM VEI AUZI PENTRU CE TE-AU ALES → dificultatea Elenei de a exprima în
Persoanele prezente se exprimă. cuvinte trăirile sale interioare,
directorul cheamă dublurile din
În cadrul activității precedente a fost ales un membru
auditoriu.
al grupului,fără a fi prezent un conținut specific:
acum directorul îi invită să se exprime cu privire la ACUM ADRESEAZĂ-TE ELIZEI →
acest aspect. Elena trimite un mesaj verbal şi o
îmbrăţişează pe Eliza.
CARE DIN ACESTE INTREBĂRI TE-AU MARCAT CEL
MAI MULT? → Elena alege subiectul „corp” Directorul, prin interviul din
inversiunea de rol o familiarizează
Protagonistului îi revine sarcina de a defini mediul în
pe protagonistă în relația cu fetița.
care să se implice.
A doua scenă: Elena şi tatăl său
ESTE CORPUL ELIZEI… AL TATĂLUI.. AL UNUI
PRIETEN. → Elena alege fetiţa Eliza, tata, prietenul AŞ VREA SĂ VĂD CUM SUNT ELENA
Florin. ŞI TATĂL SĂU ÎMPREUNĂ→ Elena
reacţionează contrariată şi
Directorul propune dezvoltarea subiectului „corp” în
deranjată de contactul fizic.
situații specifice, care pot fi reprezentate concret pe
scenă. Se face scena cu protagonista mai
întâi în rol şi apoi în propria piele.
Prima scenă: Elena şi Eliza
SPUNE TOT CEEA CE ÎȚI TRECE PRIN MINTE
GÂNDINDU-TE LA ELIZA→ Elena exprimă sentimente SPUNE CE GÂNDEŞTI- Dificultatea
foarte pozitive. Elenei de a se exprima este
compensată de intervenţia
Directorul o familiarizează pe protagonistă cu scena
dublurilor.
stimulând-o să îşi exprime gândurile cât mai liber.
Şi aici directorul recurge la
BUNA ELIZA, ŞTIU CĂ AI 7 ANI ŞI O CUNOŞTI PE
intervenția dublurilor din auditoriu
ELENA.
pentru a o ajuta pe Elena în analiza
Directorul, printr-un interviu în inversiune de rol, o trăirilor sale.
încălzeşte pe protagonistă în interacțiunea cu fetița.
ÎȚI AMINTEŞTI UN MOMENT ÎN
ACUM VA VENI ELENA ŞI TU VA TREBUI SĂ TE JOCI CARE CORPUL TĂU A FOST O
JOCURILE CARE ÎȚI PLAC CEL MAI MULT→ Îmbrăţişări POVARĂ PENTRU TINE? → Elena
şi sărutări între Eliza şi Elena. are o amintire, apoi se blochează…
Este reprezentată întâlnirea dintre cele două, cu şi îl îmbrăţişează pe director.
protagonista mai întâi în rolul celuilalt apoi în pielea sa. Directorul o invită pe protagonistă
CE ÎȚI TRANSMITE CORPUL ÎN ACEST MOMENT? să caute în inima sa amintirea unei
Discursul Elenei este precedat de dubluri. scene care să fie legată de trăirea
actuală, a unei imagini
Directorul activează eu-observator al protagonistei,
semnificative din trecut.

TREBUIE SĂ FACEM CÂTE UN PAS… → Acţiunea Directorul restabileşte simetria in
demarată este întreruptă şi îndreptată în altă direcţie. grup.
Directorul, dându-şi seama că protagonista nu poate A şasea activitate: Saluturile finale
să vorbeasca despre amintirea apărută, B- ROLURILE FIECĂRUI
direcționeaza atenția asupra unei situații mai puțin PARTICIPANT
tensionate.
PAUL (A)
Scena a treia: Elena şi un grup de prieteni
Are o senzaţie de calm interior (nu
ACUM FIECARE DINTRE EI ÎȚI VA SPUNE CEVA → mă simt nici fericit nici deprimat…
Elena dublează pe cei trei prieteni, atribuind fiecăruia Am o energie pozitivă) care îi
un mesaj. permite să aprecieze relaţia bună pe
Aici directorul nu utilizează inversiunea de rol ci care, în prezent, reuşeşte să o
tehnica dublului. trăiască cu propriul corp (am o mai
ACUM AŞEAZĂ-TE PE SCĂUNEL SĂ ASCULȚI mare intimitate cu corpul meu) şi cu
CUVINTELE PRIETENILOR. → Elena ascultă şi apoi îşi corpul altora (mai ales cu acela al
exprimă confuzia. altora… o relație care nu este doar
verbala si care nu deranjeaza nici pe
Şi aici directorul recurge la intervenția dublurilor din
unul nici pe celălalt). Simte puternic
auditoriu pentru a o ajuta pe Elena în analiza trăirilor.
dorinţa de paternitate (mi-ar plăcea
ÎȚI DAU POSIBILITATEA SA TE IMAGINEZI PESTE UN foarte mult să devin tată).
AN. → Astfel , Elena luând distanţă şi apelând la
(B Magda)
imaginaţie poate să ajungă să gândească mai
coerent. Relaţia cu Magda, cu toate că în
prezent este trăită cu mai puţină
Directorul o ajută pe Elena să-i fie mai uşor , prin
suferinţă (trăiesc neclaritatea
proiecția în viitor.
situației cu mai puțină anxietate),
SPUNE FIECĂRUIA, ÎNTR-UN MOD FOARTE HOTĂRÂT rămâne ambiguă (Nu reuşesc să o
ŞI CLAR, CEEA CE MI-AI SPUS MIE→ Elena vorbeşte conving să îmi clarifice lucrurile) şi
cu greutate, cu pauze lungi. orice impuls de a acţiona rămâne la
Directorul readuce protagonista în prezent pentru a o nivelul gândirii ( Avem tot felul de
implica într-o comunicare verbală structurată şi de idei, facem planuri… apoi realitatea)
oglindire. sau lasă loc comportamentelor
inadecvate ( nu este câinele cel care
CU ELIZA AI AVUT O RELAȚIE FRUMOASĂ.. CU TATA
ne uneşte… eu ar trebui să fiu
AM LUAT O PAUZĂ.. CU PRIETENII CONFUZIE…
prezent la maxim) şi unor convingeri
Directorul încheie munca oferind protagonistei o nesigure (mă întreb dacă ea este
oglindă. femeia cu care vreau să fiu).
A cincea activitate: Participarea auditoriului (durată (B colega)
15 minute)
Apariţia unei alte femei în orizontul
TOȚI VIN PE SCENĂ său sentimental (îmi place din multe
puncte de vedere) îi creşte opţiunile

dar şi incertitudinea ( aş vrea să profit… dar trebuie că mă lasă şi puterile). Trăieşte un
să fiu mai hotărât) raport ambivalent faţă de corpul
BOGDAN (A) său, cu dorinţă pe de o parte şi
incapacitate pe de altă parte (Eu
Subliniază imaginea sa ca persoană generoasă în mod
trăiesc în mod ambivalent: pe de o
necondiţionat (Nu aş refuza niciodată să ajut pe
parte mi-ar plăcea să îl pun în joc,
cineva) orientată către o implicare globală în relaţii
pe de altă parte îmi este greu să o
interpersonale (îmi place contactul cu corpul altora
fac) decat dacă există solicitările
nu doar ca sex ci si ca plăcere a contactului).
altcuiva ( Singur, spontan, nu mă
SIMONA (A) exprim cu corpul, dar dacă primesc
Se defineşte „neliniştită” (sunt foarte neliniştită) în un impuls extern, da). Simte un sens
timp ce se concentreaza pe justificări legate de corp de intruziune şi de disconfort faţă
(am o mulțime de coşuri… acest lucru este legat de de contactul cu persoane
sexualitate) şi de relaţiile sale cu universul masculin nefamiliare : o senzaţie de închidere
(la provocarile sexuale eu râd… dar apoi dau de care exista de mult timp (E ca o
înțeles că nu este cazul… mă gândesc că dacă vor sa obişnuință atavică: să simți o mână
vorbeasca cu mine vor să facă sex); şi mama e care se apropie, dacă nu am
prezenta în acest gânduri (îmi invidiam prietenele intimitate, îmi dă un sens de
care aveau mame grase şi urâte, dar aveau relația pe violență şi de intruziune), poate şi
care mi-aş fi dorit să o am eu). pentru că acest contact nu l-a avut.(
Mie mi-a lipsit puțin acest contact).
(B tata)
(B fiică)
Este foarte prezentă în ea figura tatălui suferind ( ia
mai multe pastile decât este normal), dar care a avut O priveşte pe fiica adolescentă cu
o mare influenţă în dezvoltarea sa (am simțit ochi matur (Este mai liniştită… o
dintotdeauna o atractie sexuală în ceea ce îl priveşte, descopăr diferită, mai matură) şi
chiar dacă nu s-a întâmplat niciodată nimic grav), menţionează aspecte pozitive ale
mai ales în ceea ce priveşte relaţia corporală (în rolului său de părinte (cu fiica mea a
timpul adolescenței am început să refuz contactul fost un contact fizic, de mângâieri).
fizic cu el). (B Emilia)
(B fratele) Redă cu claritate criticile raportului
Şi relaţia cu fratele său îi dă bătăi de cap ( am reacții cu fiica sa, pe care o tratează ca pe
bruşte… nu găsesc un mod de a dialoga cu el). o iubită (continui să mă comport nu
ca un tată ci ca un iubit).
SORIN (A)
(C Elena)
Pare a fi mai degrabă abătut, dar oricum în măsură să
se privească cu un ochi observator (probleme Propune protagonistei să se
economice.. sens de frustrare şi dezamăgire) şi orienteze asupra unui conţinut
capabil să se perceapă în diferite situaţii. Se simte concret şi „privat” (în detaliu, cum
demotivat şi frustrat (Simt un sens de frustrare şi de eşti când faci dragoste).
dezamăgire, parcă sunt pe o stradă înfundată. Simt MARIA (A)

Pare a fi în formă (acasă este totul bine) şi hotărâtă să (B mama)
înfrunte dificultăţile date de noile provocări Mama este percepută ca absentă şi
(propunere de muncă… mă tulbură puţin.. mă sperie neprotectivă în relaţia dintre tată şi
noutatea şi faptul că trebuie să o iau de la început). fiică (Mama unde e?).
Stimulată de Simona (bărbații… aşa cum a spus
(B prieteni)
Simona), face referire la relaţia cu propriul corp şi cu
lumea masculinitatii, dând dovadă de dezinvoltură Relaţiile din lumea socială sunt
(am un corp care se adaptează cu uşurință… Cred că confuze din punct de vedere
îl folosesc). emoţional (sunt puțin supărată pe
Cosmin… Silvia nu ştiu de ce se
ELENA (D)
îndepărtează… Florin este un prieten
Declară încă de la început că îi face plăcere să fie în simpatic)
grup (când sunt aici îmi este imediat mai bine).
(situaţie)
(A)
În jocurile corporale cu prietenii nu
Dă semne de disconfort (nu mi-a fost bine), blocaj se simte în largul său (pare a fi
generalizat (mă ia depresia nejustificată), stânjenită), în timp ce pare
îngândurată (mă gândesc…). În rolul de protagonistă dezinvoltă şi spontană în scena în
se confruntă cu conflictul între dorinţa de apropiere care interacţionează şi fizic cu
fizică (contactul fizic îmi place) şi senzaţia de fetiţa. Interacţiunea cu tata o
ambiguitate legată de experienţa corporală (îmi este blochează imediat ce presupune un
teamă de cum poate fi interpretat), rezultatul fiind o contact corporal (reacționează
retragere care nu o face să se simtă complet deranjată şi contrariată). Directorul
prezentă (M-am săturat să nu mă accept, să nu este reperul care, într-un moment
accept…corpul meu… este blocat ca şi mine). Relaţiile de dificultate, simte că o poate
sociale sunt la o răscruce de drumuri (M-am simțit înţelege (se duce aproape de
foarte confuză) şi o fac să simtă nevoia unei director şi îl îmbrățişează).
schimbări în sensul autoafirmării (aş vrea să fiu mai
hotărâtă), de a-şi defini personalitatea (aş vrea să fiu
mai convinsă de ceea ce fac), a unei prize mai mari la BIBLIOGRAFIE
realitate (nu simt că aparțin total unui loc). De Leonardis P., Lo scarto del
(B Eliza) cavallo.Lo psicodramma come
intervento sui piccoli gruppi,
În relaţia cu Eliza se simte în largul său (Mă simt
F.Angeli,Milano,1994.
foarte bine cu ea) şi plină de vitalitate (Îmi dă
energie… Cu tine mă simt vie). Moreno J.L., „The Role Concept, a
Bridge Between Psychiatry and
(B tata)
Psychology”, in American Journal of
Relaţia corporală cu tata îi apare ca ameninţătoare Psychiatry, pp.118, 518-522, 1961.
(Lasă-mă în pace…) şi o face să bată în retragere (plec),
provocând reacţie de blocaj (Mă simt blocată).

Psihodrama pentru copii: metoda autovindecării copiilor în
cadrul unui grup
Partea I. Jocul şi creativitatea – ingredientele vindecării
Mária Orbán, Enikő Szőke și Mónika Román
Mária Orbán este Mónika

psiholog principal, Román
formator-supervizor în este
psihoterapie sistemică de psiholog,
cuplu şi familie (ATF-PF), psiho-
psihoterapeut în etapa terapeut
superioară de formare în în etapa
psihodramă la SPJLM, supe-
formator psihodramă rioară de
pentru copii (Ungaria-MIPE). Are experienţă formare în psihodramă la SPJLM,
profesională de 15 ani în psihoterapia copiilor şi formator psihodramă pentru copii
adolescenţilor, consilierea părinţilor, respectiv (Ungaria-MIPE). Este preşedinta
psihoterapia cuplurilor şi familiilor. Este implicată în Asociaţiei de psihodramă pentru
formarea şi supervizarea psihoterapeuţilor sistemici copii şi adolescenţi „Kende Hanna”.
de cuplu şi familie. Conduce grupuri de psihodramă Are experienţă profesională cu copii
pentru copii, preadolescenţi, adolescenţi. de vârstă preşcolară şi şcolară,
respectiv cu părinţi; experienţă de
Enikő Szőke este psiholog
12 ani în conducerea grupurilor de
clinician principal,
psihodramă pentru copii.
psihoterapeut în etapa
superioară de formare în Rezumat. Acest articol are la bază
psihodramă la SPJLM, prelegerea prezentată în cadrul
formator psihodramă celei de a 7-a Conferinţe Naţionale
pentru copii (Ungaria- de Psihodramă din Cluj-Napoca
MIPE). Are experienţă („Memoriile viitorului. Transcultural
profesională cu copii de şi transgeneraţional în
vârstă preşcolară şi şcolară, respectiv cu părinţi; psihodramă”), completată cu
experienţă de 12 ani în conducerea grupurilor de descrierea mai nuanţată a
psihodramă pentru copii. psihodramei pentru copii, elaborată
de d-na psiholog Hanna Kende,
specialistă de reputaţie
internaţională în psihoterapia

copiilor. Articolul s-a împărţit în două: în prima parte elemente (şi) din temerile copilului.
(cea prezentă) sunt descrise principiile de bază, În acest sens are legătură cu
originile teoretice, indicaţia pentru utilizarea acestei realitatea, dar nu ameninţă cu
abordări, ilustrate cu fragmente dintr-un caz, consecinţe negative, repercusiuni,
respectiv este prezentată activitatea d-nei psiholog ori pedepse. Păpuşa poate fi
Hanna Kende şi a Asociaţiei de Psihodramă pentru agresată cu cruzime, poate fi
Copii şi Adolescenţi „Kende Hanna” din Cluj. În a operată de o sută de ori, tot aşa
doua parte al articolului (care va apare în următorul cum pe scenă se pot imita accidente
număr al revistei) se vor descrie caracteristicile unui mortale, poate fi bătut ursuleţul
proces psihoterapeutic prin psihodramă pentru copii nou-născut, poate fi omorâtă
(contractul, etapele procesului, fazele şedinţelor, vrăjitoarea sau poate fi învins regele
tehnicile moreniene modificate, rolul special al leu. Pe de altă parte, jocul în sine
terapeuţilor), exemplificate printr-o prezentare de este o activitate reală, vie, dar se
caz. delimitează de realitate prin
elementul „ca şi cum”, permiţând
Limbajul simbolic al jocului
trăirea, ventilarea emoţiilor într-un
Jocul este limbajul natural al copiilor, având rol context mai puţin ameninţător
foarte important în dezvoltare. Winnicott (2003) decât situaţia reală. Un indicator al
consideră criteriul sănătăţii emoţionale unui copil dezvoltării emoţionale a copilului
(chiar şi unui adult) capacitatea sa de a juca. El este nivelul lui de implicare în
susţine că rolul primordial al psihoterapiei este, în lumea simbolică a jocului de rol în
cazul copiilor care nu sunt capabili de joacă, să-i ajute cadrul scenelor.
să descopere acest potenţial interior şi să găsească
Pentru a ilustra acest principiu dar
acces la partea lor creativă, ludică. Pe de altă parte,
şi pentru a oferi o imagine despre
jocul simbolic al unui copil poate fi interpretat şi ca
un proces psihoterapeutic de
un mijloc de reprezentare şi rezolvare a conflictelor.
psihodramă pentru copii, se vor
Psihodrama pentru copii, conform (şi) abordării lui prezenta foarte pe scurt etapele
Hanna Kende, are la bază acest principiu, se bazează semnificative din evoluţia unui
pe acţiune şi pe capacitatea creativă a copiilor de copil, David, de-a lungul şedinţelor,
reprezentare a propriilor trăiri şi emoţii prin raportat la rolurile alese. Iniţial
simboluri individuale, inedite. având o atitudine foarte reţinută,
Conceptul winnicottian de „spaţiu potenţial” se manifestată prin evitarea completă
potriveşte şi pentru jocul psihodramatic; în acest a simbolizării lumii interioare, David
spaţiu se poate întâmpla aproape orice, este un a ajuns la o prelucrare simbolică
mediu de creştere în cadrul securizant al şedinţelor, profundă a problemelor sale
asigurat de „holding”-ul terapeuţilor. emoţionale. În desenele lui se
reflectă drumul parcurs. Desenele
Jocul se desfăşoară într-un spaţiu magic, la graniţa
sunt numerotate în ordine
dintre fantezie şi realitate. Jocul spontan produce
cronologică.
întotdeauna plăcere, deşi de multe ori conţine

David, în vârstă de 6 ani, a fost înscris la grupul de După trei-patru luni de şedinţe de
psihodramă de către mama lui datorită anxietăţii, psihodramă a început să folosească
coşmarurilor, timidităţii exagerate şi problemelor de simboluri şi să transpună
performanţă şcolară. Familia lui trecea printr-o povestioarele pe scenă. A reuşit să-
perioadă de criză, părinţii lui erau în toiul divorţului şi exprime propriile probleme şi să-
iar mama însărcinată avea deja o relaţie nouă. În şi satisfacă nevoile emoţionale pe
aceste condiţii băiatul nu-şi acest plan simbolic. Din desenele 3
găsea locul, făcând faţă mai şi 5 reiese cum percepe el relaţiile
greu dificultăţilor din familie, apărând şi încercările lui
emoţionale. de integrare a noului partener al
mamei. În desenul 3, „Barza-
La început David a povestit
prieten” din vecin o ajută pe „Barza-
(şi a desenat) numai despre
mamă”, aducându-i de mâncare; iar
subiecte cotidiene, de obicei
în desenul 5 familia de iepuraşi este
despre evenimente sau
condusă de un cerb la o petrecere.
persoane văzute împreună
Se poate observa că personajul
cu o persoană dragă sau
masculin din afara familiei, când
relatate de către o persoană
aparţine aceleiaşi specie ca familia,
dragă (desenul 1). O
când este diferit; acest aspect
asemenea persoană de
reprezintă frământarea lui David, nu
ataşament a fost bunicul lui
ştie cum să se raporteze la noul
din partea mamei. Mai rar a
partener a mamei; întrebarea lui
povestit despre părinţi sau
apăsătoare este: Oare de acum
despre surioara lui (chiar
încolo el trebuie să fie tati? Din
dacă o făcea, aceste
desenul 5 reiese clar răspunsul găsit
persoane apăreau
de David.
reprezentate deficitar, fiind
schiţate doar cu pixul pe În această perioadă şi-a găsit un
desene colorate în rest). În simbol şi pentru propria persoană
desenul 2, de exemplu, (desen 4): devine un căţeluş
apare un bărbat care e neînfricat, care supravieţuieşte
foarte singuratic şi care îşi chiar şi scufundării Titanicului, îşi
construieşte o casă pentru face prieteni şi are grijă de stăpânul
el. Aceste întâmplări său. David povesteşte cum a fugit
povestite sunt în strânsă legătură cu realitatea din iar căţeluşul de acasă, ajungând la
viaţa lui, dar aparent nu au o încărcătură emoţională stâncă, deşi i-a fost frică, a trecut
semnificativă pentru David. În această perioadă încă printr-un tunel şi a ajuns în oraş.
nu şi-a asumat roluri propriu-zise în scenete, era mai Acolo a fost prins de hingheri, dar a
mult observatorul jocului celorlalţi. reuşit să scape şi şi-a făcut prieteni
noi. Pe această cale simbolică a

retrăit o parte din anxietăţile lui şi a găsit o soluţie Prima abordare are ca scop
promiţătoare. schimbarea comportamentului
copilului cu ajutorul psihodramei.
Spre sfârşitul terapiei (după 20-22 de şedinţe) David
Şedinţele sunt identice cu cele ale
şi-a asumat deja roluri de erou, care luptau împotriva
psihodramei adulţilor: scenele reale
Răului. În desenul 6 el este cel care luptă aprins
sunt evocate şi retrăite în timpul
împotriva personajelor zombi.
şedinţelor. Se folosesc toate
În timp ce aceste lucruri se întâmplau pe plan tehnicile psihodramei pentru adulţi.
simbolic în cadrul grupului de psihodramă, părinţii au Necesită un insight conştient şi
relatat terapeuţilor că David a început să accepte multă verbalizare din partea
relaţiile intrafamiliale noi şi s-a acomodat mai bine la participanţilor (Kende, 2003).
şcoală. Spre sfârşitul anului şcolar s-a apropiat de
Reprezentanţii abordărilor din a
colegi, a colaborat cu ei destul de bine, iar cu câţiva
doua categorie provin în mare parte
băieţi s-a şi împrietenit.
din şcolile psihanalitice (mai ales din
Bazele teoretice ale psihodramei pentru Germania şi Franţa) şi au o viziune
copii elaborată de dna Hanna Kende: profund diferită despre şedinţele de
psihodrama moreniană şi psihoterapia psihodramă pentru copii. Principiul
adleriană de bază comun este: într-un mediu
potrivit pentru eliberarea
Moreno a afirmat că spontaneitatea şi creativitatea creativităţii şi spontaneităţii
ajung să fie reprimate în mare parte la vârsta adultă, înnăscute a copilului, el devine
astfel un scop al psihoterapiei adulţilor este regăsirea capabil să depăşească blocajele, să-
şi eliberarea acestora (Moreno, în Kende, 2003). şi dezvolte personalitatea, să-şi
Aceste resurse sunt mult mai uşor accesibile în cazul schimbe comportamentul. Este
copiilor. considerată chiar iatrogenă
Pe de altă parte, deşi Moreno s-a implicat de la reprezentarea pe scenă a unor
început foarte intens în lucrul cu copiii, şi-a conceput întâmplări reale, fiindcă poate
şi elaborat metoda psihodramei numai pentru adulţi traumatiza copilul (de exemplu
(Aichinger, în Kende 2003). retrăirea pe scenă al unui conflict cu
părinţii i-ar putea crea sentimente
Nevoia de a aplica psihodrama la grupuri de copii a
de vinovăţie).
apărut destul de timpuriu în rândul specialiştilor şi s-
a exprimat pe două căi diferite: prin transpunerea Integrarea psihodramei şi a
directă, nemodificată a psihodramei moreniene psihoterapiei psihanalitice pentru
clasice în psihoterapia copilului (abordare care s-a copii a avut ca rezultat elaborarea
răspândit mai ales în SUA), respectiv prin apariţia unei abordări specifice în care jocul
unor variante modificate, care au în comun psihodramatic este perceput ca o
adaptarea psihodramei moreniene la caracteristicile posibilitate de proiecţie, un spaţiu
de vârstă a copiilor (Kende, 2003). de autovindecare (Kende, 2003).

Abordarea lui Hanna Kende face parte din această multor probleme: tulburări de
categorie, având ca bază teoretică pe de o parte anxietate, atacuri de panică,
psihoterapia individuală a lui Alfred Adler, iar pe de simptome psihosomatice (de
altă parte psihoterapia prin psihodramă, elaborată exemplu cefalee, enuresis, tulburări
de Jacob Levy Moreno. Aceste două piloane sunt a sistemului digestiv şi/sau
scoase în evidenţă şi de titlul-subtitlul cărţii sale, respirator), anorexie/bulimie,
ediţiei în limba engleză apărută în vara anului 2014. tulburări comportamentale (deficit
Titlul este: „Psychodrama with Children” de atenţie, hiperactivitate,
(Psihodramă cu copii) iar subtitlul: „Group therapy agresivitate), anxietate de
with adlerian individual psychology: healing children performanţă, stimă de sine scăzută
through their own creativity” (Terapie de grup prin („complex de inferioritate”),
psihologie individuală adleriană: vindecarea copiilor dificultăţi cauzate de diferite situaţii
cu ajutorul propriei lor creativităţi). de viaţă: relaţie tensionată între
părinţi, divorţ, abuz de orice fel
Aşa cum afirmă
(copii neglijaţi, abuzaţi psihic/fizic,
întemeietorul psihologiei
agresaţi), probleme psihosociale
individuale Alfred Adler,
grave (pseudodebilitate), mediu
fiecare copil este
defavorizant (părinţi alcoolici, etc.),
înzestrat cu potenţial de
copii cu nevoi speciale, boli cronice,
autorealizare înnăscut, cu
delicvenţi juvenili, etc. (Kende,
tendinţa interioară de
2003).
autoperfecţionare. Se
poate formula şi cu De cele mai multe ori grupurile de
conceptele psihologiei psihodramă pentru copii sunt
adleriene modul de alcătuite din 5-6 copii (cu probleme
acţiune a psihodramei pentru copii: în jocul diferite), sunt conduşi de doi
autovindecător copilul poate să-şi afirme terapeuţi, iar şedinţele au o
individualitatea proprie unică şi indivizibilă, să frecvenţă săptămânală şi o durată
elaboreze stilul propriu de viaţă (Adler, 2011). de 1-1,5 oră. De obicei se
desfăşoară de-a lungul unui an
Indicația pentru psihoterapia prin
şcolar, incluzând 20-24 de şedinţe
psihodramă pentru copii de grup.
Metoda este recomandată pentru psihoterapia de În cadrul acestor şedinţe activitatea
grup a copiilor între 4 şi 12/14 ani (inclusiv până la se focalizează pe trăirile subiective
vârsta de preadolescent). Pentru grupurile de ale copiilor, transpunându-le pe
psihodramă cu adolescenţi se aplică o combinaţie scenă, prelucrând experienţele lor
între psihodrama pentru adulţi respectiv cea pentru prin dramatizare. Astfel se oferă
copii. copiilor posibilitatea să retrăiască
Metoda s-a demonstrat a fi benefică pentru într-un mediu securizant unele
vindecarea sau ameliorarea simptomelor în cazul situaţii dificile, prelucrarea

traumelor fiind posibilă prin aşa-numitul „catharsis România, Serbia (acreditarea
prin acţiune” (Kende, 2003). Pe de altă parte, prin metodei fiind în diferite stadii în
intermediul jocurilor dramatice se îmbogăţesc aceste ţări, se poate vedea mai jos).
deprinderile copiilor, învaţă roluri şi comportamente În aceste ţări funcţionează în
noi, respectiv strategii alternative de rezolvare a prezent aproximativ 100 de grupuri
conflictelor intrapsihice şi interpersonale, toate de psihodramă pentru copii şi
acestea ajutându-le să facă faţă cu succes solicitărilor adolescenţi cu metoda elaborată de
şi provocărilor întâlnite în viaţa lor reală. Prin Hanna Kende.
îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi de Asociaţia de Psihodramă pentru
relaţionare, ei pot reuşi să se integreze mai bine în Copii şi Adolescenţi „Kende Hanna”
colectivitate şi în societate, dezvoltând „sentimentul din Cluj (APCAKH) a fost înfiinţată în
social” (Adler, 2009). anul 2009, de către formatorii-
Hanna Kende – fondatoarea psihoterapiei supervizorii primului grup de
prin psihodramă pentru copii formare: dna Hanna Kende (Franţa)
şi dnele Blanka Mihály, Csilla
Dna Hanna KENDE s-a născut la
Németh şi Viola Szebeni (Ungaria),
Cluj, în 1925, iar în prezent
respectiv unii membrii primului
trăieşte în Franţa şi în Ungaria.
grup de formare din Cluj. Scopul
Este psihoterapeut acreditat
acestei asociaţii este să fie forum şi
de Societatea Franceză de
sprijin pentru psihodramatiştii de
Psihanaliză Adleriană (SFPA) şi
copii: să faciliteze organizarea
formator-supervizor în
grupurilor de psihodramă pentru
domeniul psihodramei pentru
copii şi adolescenţi, să asigure
copii. A condus grupuri de psihodramă de peste 40
intervizii şi supervizii pentru
de ani. Între 1963-1991 a fost angajată de Ministerul
conducătorii de grup, să contribuie
de Justiţie francez, unde a desfăşurat activitate de
la aprofundarea teoriei şi practicii,
psiholog expert, psihoterapeut, coordonatoare a
să asigure acreditarea metodei în
unui atelier de psihodramă pentru copii. Între 1968-
România.
1992 a deşfăşurat activitate profesională şi în regim
privat, având preponderent o clientelă alcătuită din Primul grup de formare de
copii şi adolescenţi. Între 1993-2010, în Ungaria, s-a specialişti în psihodramă pentru
ocupat de formarea post-universitară a psihologilor copii şi adolescenţi a avut debutul în
specializaţi în lucrul cu copiii; formator în psihanaliza 2004 în Cluj, şi a fost urmat de încă
adleriană şi în psihoterapie prin psihodramă pentru două grupuri de formare, unul la
copii, a fost responsabilă de cursurile de specializare Cluj, celălalt la Târgu-Mureş, având
de psihologie adleriană şi de psihodramă pentru copii în total 54 de cursanţi. În prezent
în diferite facultăţi de psihologie (Budapesta, aproximativ 20 de membri sunt
Debrecen, Szeged). Este angajată şi în prezent în activi (adică conduc grupuri de
formarea prin psihodramă şi terapie prin joc a psihodramă pentru copii sau
viitorilor psihoterapeuţi din Ungaria, Franţa, Italia, adolescenţi).

În cei zece ani, de când au început formările, ca asociaţie formatoare, şi în
participanţii specializaţi în metodă au organizat şi au viitorul apropiat urmează să fie
condus aproximativ 40 de grupuri de psihodramă elaborat un program eligibil pentru
pentru copii şi adolescenţi în patru localităţi din creditare CoPsi şi în cadrul APCAKH.
Transilvania (12 dintre aceste grupuri s-au organizat Informaţii pot fi accesate în limba
în cadrul unor proiecte finanţate de către Asociaţia română şi maghiară pe pagina web
Communitas şi Mol România, respectiv de către al Asociaţiei de psihodramă pentru
Consiliul Local Cluj-Napoca). Membrii APCAKH au copii şi adolescenţi „Kende Hanna”
participat la patru Conferinţe Naţionale de (varianta în limba engleză fiind în
Psihodramă (susţinând workshopuri şi/sau prelegeri). pregătire). Pagina APCAKH are
În ţările unde s-a răspândit în practică, metoda a fost următoarea adresă:
acreditată în cadrul formării profesionale a www.psihodramacopii.ro. Noutăţile
psihoterapeuţilor, în funcţie de reglementările se pot urmări pe pagina facebook al
profesionale din fiecare ţară: în Franţa este parte a asociaţiei: „Kende Hanna"-
formării psihoterapeuţilor de copii şi adolescenţi Psihodramă pentru Copii-
(Societatea Franceză de Psihanaliză Adleriană), în Gyermekpszichodráma
Ungaria este parte a formării de psihoterapeut de
copii/adolescenţi de orientare adleriană (Asociaţia
Maghiară de Psihoterapie Individuală/Adleriană), Bibliografie:
respectiv există o secţiune de „Psihodramă pentru Adler, A. (2009). Înțelegerea vieții.
copii şi adolescenţi” (cu metoda dnei Hanna Kende) Ed. Trei, Bucureşti (Lucrarea
în cadrul Asociaţiei Maghiare de Psihodramă, unde originală publicată în 1926)
specialiştii interesaţi pot deveni terapeuţi sau
Adler, A. (2010). Sensul Vieții. Ed.
conducători de psihodramă pentru copii şi
IRI, Bucureşti (Lucrarea originală
adolescenţi. În Serbia este parte a formării de
publicată în 1933)
psihoterapeut de copii/adolescenţi de orientare
integrativă (Asociaţia de Psihoterapie Integrativă), iar Adler, A. (2011). Practica şi teoria
în Croaţia este acreditat cu titlu de curs de formare psihologiei individuale. Ed Trei,
continuă în specializarea psihologilor. În Italia este în Bucureşti (Lucrarea originală
curs de acreditare. publicată în 1930)
Structura formărilor acreditate conţine cel puţin 150 de Saint-Exupéry, A. (2006). Micul
de ore de autocunoaştere/dezvoltare personală, un prinț. Ed. Rao Books, Bucureşti
număr de 100-150 de ore de formare teoretico- (Lucrarea originală publicată în
metodologică, respectiv 50-100 ore de supervizare, 1943)
în funcţie de competenţa finală acordată. Kende B, H. (2003).
Conducerea sub supervizare a minimum două Gyermekpszichodráma (Psihodrama
grupuri de copii constituie de asemenea un criteriu. pentru copii). Ed.Osiris, Budapesta
În prezent, în România, metoda psihodramei pentru Winnicott, D.W. (2003). Joc şi
copii este în curs de acreditare ca formare continuă realitate. Ed. Trei, Bucureşti
(cu credite CoPsi, prin Asociaţia de Terapia Familială Winnicott, D.W. (2004). Procesele
„Pro Familia”), respectiv s-au iniţiat tratative (acum de maturizare. Ed. Trei, București
doi ani) cu Comisia Profesională a SPJLM pentru a
înfiinţa o secţiune de Psihodramă pentru copii şi
adolescenţi în cadrul asociaţiei. APCAKH apare pe
site-ul Colegiului Psihologilor din România (CoPsi),

Intervenţii în procesul de coaching prin
tehnici psihodramatice adaptate
Anabela Hani
Consilierea psihologică este o intervenţie specifică
realizată în scopul optimizării adaptării, cunoaşterii
de sine şi dezvoltării personale şi în scopul prevenirii
apariţiei ori reglării tulburărilor emoţionale, cognitive
şi de comportament.
Psihoterapia presupune o intervenţie plecând de la

un psihodiagnostic şi se bazează pe demersuri
terapeutice ce vizează intervenţii care urmăresc
diminuarea şi înlăturarea unor simptome sau
comportamente maladaptative şi reechilibrarea prin
modificarea cauzelor acestor simptome şi la nivel 2. Definirea stării dorite, formulate
profund prin restructurarea personalităţii. printr-un obiectiv – Unde vreau să
ajung!
Spre deosebire de cele două metode de intervenţie,
schimbarea propusă de coaching este una 3. Construirea unei strategii de
generativă, care operează cu aptitudini şi cunoştinţe în atingere a stării dorite (plan de acţiune)
scopul de a crea un rezultat de calitate superioară. – Ce şi când fac!
Clientul care se adresează unui coach are aspiraţii către 4. Identificarea şi activarea resurselor
mai bine, are vise, dorinţe şi ţeluri îndrăzneţe şi este în necesare – Cum fac!
căutarea unor mijloace de a le duce la îndeplinire.
Astfel, structura pe care se desfăşoară
Coachingul este asociat cu una sau mai multe dintre procesul de coachig declanşat în timpul
dorinţele importante ale unui om: sesiunii urmăreşte patru direcţii
1. Evoluţia conştientă – înţelegere, autocunoaştere şi distincte:
depăşirea unor limite
- Stabilirea OBIECTIVULUI unei sesiuni
2. atingerea performanţei într-un anumit context
de coaching, care poate fi
3. definirea şi atingerea nivelului de excelenţă individuală. subordonat unui obiectiv pe termen
mai lung
În coaching accentul este pus pe
identificarea resurselor pe care fiecare - Verificarea REALITĂŢII pentru
persoană/echipă/organizaţie le are şi pe construirea unor explorarea situaţiei curente
strategii care să permită atingerea ţelurilor dorite. - OPŢIUNILE şi strategiile alternative
sau direcţiile în care se poate
Un proces clasic de coaching presupune susţinerea acţiona
clientului pe parcursul unei sesiuni prin metode adaptate
- Stabilirea a CE e de făcut, CÂND,
coachingului şi conţine următorii paşi: CUM şi verificarea VOINŢEI de a
face.
1. Identificarea şi prezentarea situaţiei prezente, aşa cum
este ea percepută de către client – Unde sunt!

TGROW Ce anume ţi-ar sugera un mentor pe
care-l ai? Dar prietenul tău cel mai
Un instrument clasic pentru structurarea unei sesiuni de bun?
coaching este modelul TGROW, o extindere a lui GROW Dacă ai şti în mod secret ce ai de
propus prima dată de Sir John Whitmore. făcut, ce ai alege să faci?
Care sunt cele mai creative opţiuni
TGROW este un acronim pentru: Topic, Goal, Reality, la care te poţi gândi?
Options, Way forward/What action/Wrap up. Pentru
fiecare dintre etapele procesului de coaching, se WAY FOREWARD/WHAT
adresează o serie de întrebări specifice. ACTION/WRAP UP – Claritate,
TOPIC – Informațiile inițiale Implicare, Suport
Care este subiectul despre care doreşti să vorbim? Priveşte-ţi lista de opţiuni! Care este
Spune-mi mai multe despre acesta. cea care ar genera cele mai bune
Defineşte aria discuţiei. rezultate?
Care dintre ele simţi că este cea mai
GOAL – Obiectivul sesiunii bună, intuitiv? Care dintre ele ar fi
Ce anume doreşti să obţii până la sfârşitul acestei mai uşor de ales?
sesiuni? Acum alege o opţiune sau crează o
Cum ar arăta succesul atingerii obiectivului? combinaţie din opţiunile preferate
Cât de mult este sub controlul tău atingerea acestui şi ia-ţi angajamentul de a o
obiectiv? (0%-100%) implementa.
Care sunt beneficiile pe care ţi le va da atingerea Ce impact va avea atingerea
acestui obiectiv? obiectivului asupra ta şi a altora?
Care ar fi consecinţele în cazul în care nu ai atinge Care sunt beneficiile?
acest obiectiv? Care va fi primul tău pas?
Ce impact ar avea atingerea acestui obiectiv asupra De ce resurse vei mai avea nevoie?
altora? De unde şi cum vei face rost de ele?
REALITY – Cine? Ce? Unde? Cât de mult? Pe o scală de la 1 la 10 ce notă ai da
Ce se întâmplă acum şi ce lipseşte din realitatea ta de angajamentului tău de a atinge
acum? acest obiectiv?
Ce anume ai făcut până în prezent pentru a-ţi atinge După contractarea sesiunii şi stabilirea
acest obiectiv? obiectivului, în oricare dintre fazele
Care a fost efectul?
procesului, într-un mod adecvat în
Care sunt potenţialele obstacole pe care le-ai putea
funcţie de situaţia prezentată şi de
întâmpina?
răspunsurile clientului, se poate
Care sunt principalele tale calităţi care te vor ajuta în
interveni cu tehnici complementare de
atingerea acestui obiectiv?
Cine ai mai vrea să fie implicat în atingerea explorare şi înţelegere a celorlalţi sau
obiectivului tău? cele de analiză din perspectiva istorică
a evoluţiei preconizate din prezent
OPTIONS – Ce este posibil? către viitor.
Fă o listă cu toate opţiunile pe care le identifici şi prin
care poţi atinge acest obiectiv (dă frâu liber
creativităţii şi imaginaţiei).
Ce altceva ai mai putea face?

Tehnici de psihodramă adaptate Un alt mod de a înlesni intrarea
coachingului clientului în pielea celeilalte
persoane este descrierea situaţiei
Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le într-un mod plastic înainte de
poate face un coach constă în a facilita experienţa punerea întrebării. Exemplu:
pentru client, atunci când este cazul, de a se pune „în „Închipuie-ţi că X stă şi el aşezat şi a
pielea celuilalt”. ascultat cu luare aminte discuţia
noastră. Ce ar spune despre tot ce a
Inversiunea de rol este una dintre primele intervenţii
auzit?”. Dacă răspunsul clientului
terapeutice ale lui Jacob Levi Moreno care, în
vine repede, probabil că experienţa
acţiune, conduce către înţelegerea şi conştientizarea
nu se soldează cu vreo concluzie
celuilalt. Este o simplă şi puternică tehnică de acţiune
suplimentară. Dacă face o pauză şi
care se bazează pe convingerea că dacă avem
pare să stea pe gânduri, după care
capacitatea de a înţelege poziţia celuilalt, intrând „în
răspunde cu băgare de seamă, e
pielea lui” putem preveni sau depăşi un conflict,
foarte posibil să facă un salt
îndreptându-ne spre rezolvare.
empatic şi să privească lucrurile din
Oglinda este o tehnică necesară în diverse situaţii în punctul de vedere al celeilalte
care este nevoie de comunicarea şi clarificarea persoane.
percepţiei asupra unei persoane sau situaţii.
În mod practic, în momentul când
Persoana care face oglinda este detaşată, scoasă din
clientul e pregătit să formuleze un
acţiune şi furnizează informaţii care pot constitui un
răspuns al lui X, coachul îl invită să-
nou punct de pornire pentru acţiunile viitoare.
şi schimbe locul, oferindu-i un alt
În situaţii concrete de coaching, pe baza funcţiilor pe scaun, rezervat pentru noul invitat.
care le au inversiunea de rol şi oglinda, se pot aplica
b. Meta-oglinda
tehnici pentru a-l pune pe client în situaţia de a
vedea lucrurile cu ochii altcuiva. Coachul stabileşte trei poziţii, de
regulă cu ajutorul a trei scaune. Un
a. „Ce ar spune persoana X? scaun îl reprezintă pe client (cel pe
Coachul poate să „aducă de faţă” cealaltă persoană care stă clientul). Al doilea scaun
dintr-o relaţie problematică întrebându-l pur şi reprezintă un personaj cu care
simplu pe client: „Ce ar spune X dacă ar fi acum cu clientul are o relaţie problematică.
noi?”. Momentele propice pentru a pune această Al treilea scaun este pentru un
întrebare sunt imediat după ce clientul a prezentat observator neutru şi detaşat.
situaţia din punctul lui de vedere, sau îşi exprimă o
După ce clientul spune tot ce are de
primă idee despre cum ar putea proceda în acea
spus din poziţia proprie, se mută
relaţie. În acest caz, întrebarea care se mai poate
fizic pe scaunul celeilalte persoane,
pune este: „Cum ar reacţiona X faţă de acest lucru?”.
adoptându-i postura şi făcând orice
l-ar ajuta să „devină” celălalt pentru

câteva momente. Este invitat să răspundă la normal în care se raportează la
întrebările: „Ce vezi, ce gândeşti şi ce simţi, când te ceilalţi; pe de altă parte, nefiind un
uiţi la el?” (la client). mod de a proceda normal, mulţi
oameni se simt jenaţi să le
În sfârşit, coachul îl invită pe client să se mute în
folosească. Tot ce poate face un
poziţia „observatorului”. I se cere să-şi închipuie că
coach în acest caz, este să descrie
atât clientul cât şi cealaltă persoană sunt în
tehnica şi avantajele ei, iar apoi să-l
continuare aşezate pe celelalte două scaune.
lase pe client să decidă dacă vrea
Întrebările la care e invitat să răspundă sunt: „Ce
sau nu s-o folosească.
remarci la ei, ce vezi şi ce simţi privindu-i?”.
Linia timpului este un instrument
Ultimul pas cu care se încheie exerciţiul este
de analiză dintr-o perspectiva
revenirea clientului în poziţia sa iniţială, pentru a
istorică a evoluțiilor personale,
reflecta la ce a aflat. Există lucruri pe care le va face
profesionale, organizaționale,
altfel, ca o consecinţă a celor aflate?
sociale etc. Este importantă
c. Tehnica psihodramei marcarea momentelor importante
prin obiecte şi de cele mai multe ori
Un pas mai departe faţă de meta-oglindă este se completează cu proiecţia în
exerciţiul complet de interpretare de roluri. Acesta viitor, în special în situaţiile în care
devine util atunci când un client vrea să încerce o există un blocaj în prezent.
anumită abordare a problemei, - eventual să-şi
imagineze o conversaţie - şi să înţeleagă cât mai Concluzii
multe posibil despre efectele produse asupra relaţiei.
Modelul de coaching proiectat în
Coachul şi clientul decid împreună ce abordare
acest fel conferă siguranţa şi
urmează să aplice şi clientul joacă rolul celeilalte
confortul de a avea o structură clară
persoane, fiind atent la ce i se întâmplă în acel
care permite construirea şi
moment, ce gândeşte şi ce simte.
urmărirea acelui „fir roşu” al
Aceste tehnici au efect pentru că ele scot la iveală procesului de coaching asigurând
mult mai multe informaţii despre altă persoană decât cadrul şi condiţiile care-i oferă
accesăm şi folosim în mod normal şi conştient. Într-o clientului premizele unei sesiuni
relaţie care ni se pare dificilă sau stresantă, reuşite.
suprimăm multe dintre informaţiile pe care le avem
În plus, folosirea tehnicilor amintite,
şi ne protejăm concentrându-ne aproape în totalitate
la care se mai pot adăuga şi altele,
pe poziţia noastră.
permite o abordare creativă, poate
Prin tehnicile meta-oglinzii şi psihodramei sunt aduce procesului de coaching
ocolite sistemele de apărare şi sunt aduse în planul eficienţă, iar relaţiei de coaching un
conştient al minţii toate acele lucruri cunoscute nivel crescut de încredere şi
despre cealaltă persoană, până atunci ignorate. Acest intimitate cu beneficii majore
lucru se întâmplă tocmai pentru că nu sunt modul pentru client.

Un obiectiv de dezvoltare a intervenţiei prin tehnicile Anabela Hani este psiholog şi
psihodramatice în procesul de coaching poate fi psihodramatist – psihoterapeut sub
orientat către abilitatea de a alege cel mai eficace supervizare, absolvent al Asociaţiei
mod de a lucra cu clienţii în funcţie de tipologie şi de Române de Psihodramă Clasică;
situaţiile abordate, precum şi capacitatea de a facilitator de grup, certificat în
combina, integra şi folosi în beneficiul clientului sociodramă şi metode de acţiune –
tehnici diverse inspirate din metodele de acţiune din acordat de British Psychodrama
psihodramă şi sociodramă. Association prin Sociodrama Centre
România; trainer certificat ANC cu 6
Referinţe bibliografice
ani de experienţă ca trainer în
programe de formare şi dezvoltare
Alison Hardingham, Mike Brearley, Adrian
profesională şi personală; autor de
Moorhouse şi Brendan Venter, Coaching pentru un
articole şi desktop publishing
coach – Dezvoltare personală pentru specialiştii în
pentru Revista de Psihodramă.
dezvoltare personală, din colecţia Coaching – lecturi
utile, Editura CODECS,
în colaborare cu Coaching Institute, 2007
Max Landsberg, Coaching, Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 2007
John Whitmore, Coaching pentru perfomanţă –
Formare personală, performanţă şi scop, Editura
Publica, 2008

Coaching în acțiune pe linia timpului
Irina Ștefănescu
Un grup bine încălzit, o întrebare relevantă pentru
grup din partea unui participant interesat ce are
disponibilitatea de a lucra, conceptul de linia timpului
din sociodramă și din coaching cu programare
neurolingvistică, o frânghie, un șir de vignete cu
ajutorul grupului pe linia timpului, multă
spontaneitate, un facilitator curios și disponibil – iată
premisele pentru o sesiune de coaching în acțiune, ce
deschide noi posibilități de explorare ulterioară
pentru grup; o sesiune de descoperire, abilitare și
învățare pentru toți cei prezenți. demonstrăm cu toţii că putem
învăţa oriunde, oricând, cu oricine.
Cuvinte cheie: coaching, metode de acțiune, vignetă,
Și reușim – cu multă bunăvoinţă,
sociodramă, linia timpului, învățare nonformală.
entuziasm, creativitate, zvâc,
Cluj, noiembrie 2014. CONNECTOR, prima ediţie a perseverenţă, curiozitate, toleranţă,
evenimentului internaţional de învăţare nonformală haine groase, ceai fierbinte,
organizat prin Erasmus+. Peste 250 de participanţi bomboane de ciocolată și respect
din peste 30 de ţări. În primele două zile au loc 16 pentru noi, pentru ceilalţi, pentru
workshop-uri în paralel, în Sala Polivalentă. programul comunicat.
Am ales să facilitez „Concretizare cu metode de În după-amiaza primei zile,
acţiune”. La workshop-ul condus de mine s-au înscris participanţii deja încălziţi lucrează în
și participă 13 persoane din România, Marea grupuri să definească o temă pe
Britanie, Finlanda, Slovacia, Italia, Spania, Franţa, care s-o dezvoltăm sociodramatic și
Letonia și Rusia. Lucrători de tineret, voluntari în să putem pune în practică și
proiecte internaţionale, învăţători, bibliotecară observa modalităţi de concretizare
doctorand în psihologie, traineri, director al Casei ce pot ajuta un grup să facă
Corpului Didactic. De la 19 la 52 de ani. Nivelul de invizibilul vizibil. Diversitatea foarte
înţelegere și exprimare în limba engleză variază mare de experienţe și interese duce
foarte mult: de la vorbitori nativi la începători. la negocieri intense. Tema educaţiei
În arena Sălii Polivalente, un spaţiu deschis uriaș, adaptată la nevoile copiilor și
suntem 6 workshop-uri în paralel – la distanţe mari, tinerilor începe să se contureze. Se
fără pereţi despărţitori, sub lumina reflectoarelor, pune întrebarea cum vom ști ce fel
într-un murmur continuu și o temperatură destul de de educaţie să oferim copiilor și
scăzută. Fiecare workshop are un cerc de scaune, o tinerilor când ei nu știu ce vor? Unul
masă cu materiale, un flipchart, o cutie cu rechizite și dintre participanţi, P. – născut în
un banner cu numele workshop-ului. Vrem să Taiwan, crescut în Noua Zeelandă și

lucrează în Slovacia – întreabă concret: „Ce mă fac cu câștige. În acest moment îi
tinerii care spun «Nu vreau să învăț nimic, vreau doar mulţumesc în gând fiului meu că
să mă joc!»?” joacă acest joc și că m-a pus în temă
cu felul în care funcţionează
„Cunoști un astfel de tânăr? Poţi să devii acea
jocurile, campionatele și în general,
personă?” îl întreb.
industria de jocuri online.
„Da” - și P. sare în picioare, vine lângă mine, gata de
Îl invit pe eroul nostru să aleagă pe
lucru.
linia timpului momentul premierii la
După un foarte scurt instructaj, P. intră în pielea campionat. Chem un membru al
personajului, ia poziţia de jucător pasionat al juriului care oferă marele premiu,
jocurilor pe calculator, numit T. de 14 ani și facem un cineva face fotografii, chem un
scurt interviu existenţial, după care îi spun: jurnalist care ia un interviu marelui
„T., P. este un trainer de tineret disponibil cu campion. La întrebarea „Ce vei face
multe metode interesante de învăţare acum cu atâţia bani pe care i-ai
nonformală; tu ce îţi dorești să înveţi?” câștigat?”, T. răspunde „O firmă de
jocuri pe calculator, împreună cu
T.: „Nu vreau să învăţ nimic, vreau doar să mă joc pe
câţiva prieteni și probabil
calculator; lăsaţi-mă să mă joc.”
încurajarea unor tineri
Eu: „Văd că ești foarte pasionat de ceea ce faci. Dacă informaticieni care au idei în
toată lumea te-ar lăsa să te joci cât vrei tu și nu domeniu, un mic incubator de
ţi-ar cere nimic altceva, ce dorești să obţii?” afaceri online”.
T.: „Să fiu din ce în ce mai bun, să trec la nivelurile Mergem mai departe pe linia
superioare, să fiu recunoscut ca fiind bun de către timpului, într-un moment în care T.
prietenii mei cu care joc.” are afacerea înfloritoare. Îl întreb
În acel moment, îmi apare clar în minte linia timpului. cum este, ce a fost nevoit să înveţe,
Aduc o frânghie colorată, îl întreb pe T în ce direcţie cum a învăţat să facă tot ceea ce
este viitorul lui și aștern frânghia pe jos în acea face astăzi, la conducerea firmei.
direcţie. O prezint ca fiind linia timpului și îl rog să Vorbește de finanţe, de
pășească în viitorul său până la momentul în care are management, de lucrul cu tinerii, de
ce și-a dorit. Îl invit să-și aducă doi prieteni, parteneri clienţii săi, de cât de mult
de jocuri. muncește, de faptul că nu mai are
acei prieteni din copilărie, are alţii,
După o scurtă discuţie între ei, aflăm răspunsuri la
făcuţi în perioada campionatelor. Îl
doua întrebări importante: „Ce aţi învăţat până acum
întreb de viaţa personală. Îmi spune
din aceste jocuri?” – strategie, lucru în echipă,
că este căsătorit și are două fiice. Îl
concentrare, să știi să pierzi, decizie rapidă, controlul
invit să aibă un dialog cu fetele sale.
emoţiilor; și „Ce vreţi să mai învăţaţi și încotro
Le alege și participantele alese intră
ţintiţi?”. T. spune că vrea să participe la campionatul
rapid în rol și vin ţopăind, îi sar de
mondial de League of Legends la Chicago și vrea să
gât; mezina îi arată cum a aranjat

rochiţa, cea mare îi arată un desen și îl roagă să o I-am mulţumit și am cerut tuturor
înscrie la un curs de desen, să poată desena și picta permisiunea să încheiem
din ce în ce mai frumos. Moment în care T. se intervenţia care a durat cu totul mai
enervează și îi spune că spera să-i placă calculatorul puţin de 20 de minute și ne-am
și informatica și că toată munca lui este pentru ele adunat în cerc pentru a împărtăși
etc. Fetiţa lasă capul în jos, tristă. T. se sperie și se din rol, apoi din experienţa
oprește. anterioară, ca la final să procesăm
experienţa și să vedem ce aspecte
În acest punct puteam continua psihodramatic, practice pot fi luate de participanţi
cerând inversiune de rol. După reacţia lui P. în rolul în activitatea lor și în ce situaţii.
lui T., am realizat că vom aduce la suprafaţă multe
lucruri personale și ne îndepărtăm de tema iniţială și Pentru participanţi impactul a fost
de contractul cu grupul mult prea mult. Mi-am puternic, mai ales pentru P. și
promis în gând că voi fi disponibilă pentru P., în caz pentru toţi cei interesaţi de
ca vrea să dezvolte aceste aspecte personale (ceea ce coaching.
a și făcut mai târziu, în timpul liber) și am reorientat Am verificat dacă intervenţia a
acţiunea către tema noastră. răspuns întrebării lui P. Feţele și
L-am scos pe T. de pe linia timpului într-o poziţie de semnele participanţilor au
observator, l-am
rugat să
rememoreze ceea ce
s-a petrecut pe linia
timpului și să
reflecteze la de unde
am plecat și unde
am ajuns. A observat
că dorea să fie liber
să se joace și să
înveţe ceea ce dorea
prin joc și a ajuns să
condiţioneze
interesele fiicei sale. L-am rugat să se reîntoarcă la confirmat în unanimitate. Au
momentul iniţial, la 14 ani, înapoi pe linia timpului. menţionat că partea cea mai
valoroasă a fost că nimeni nu a
Eu: „T., am făcut împreună o călătorie imaginară
făcut generalizări și că au avut,
interesantă din care cred că ai învăţat mult. Acum,
astfel, încă o confirmare că fiecare
la 14 ani, ca să ai o viaţă frumoasă, așa cum ţi-o
om are o lume interioară unică,
dorești, ce ai nevoie să înveţi?”
bogată ce merită explorată,
După un moment lung de tăcere în care îmi auzeam respectată și că această lume
bătăile inimii: interioară are deja răspunsurile
T. „Să fiu liber și să respect libertatea celorlalţi”. potrivite, e important doar să avem

permisiunea și abilitatea de a lucra cu ea. 5. Începem și terminăm intervenţia
pe linia timpului în prezent.
Pentru mine a fost prima oară când am parcurs un
proces de coaching pe linia timpului cu clientul în 6. Dacă folosim un obiect pentru
linia timpului, este important să
pielea unei alte persoane (în permanentă inversiune
invităm clientul la final să mai
de rol) și tot prima oară când am avut ocazia să parcurgă o dată cu privirea
inserez vignete, având la dispoziţie un grup bine „scena”, să-și ia un moment de
încălzit, interesat și suportiv. reflecţie și să-și strângă obiectul
Iată o fotografie de la finele workshop-ului – din 7. Putem lucra fie cu o persoană,
păcate două participante din Cluj au fost nevoite să fie cu un grup – în cazul unei
plece cu câteva minute mai devreme. sesiuni de coaching de grup,
team building (istoria formării
Câteva precizări privind linia timpului: echipei pe linia timpului), vignetă
sociodramatică etc.
1. Întrebăm clientul / protagonistul unde este
viitorul, respectiv trecutul și respectăm acest Curaj și succes!
referenţial cu stricteţe.
2. Cel mai practic este să folosim un obiect pentru
linia timpului – frânghie, panglică, o eșarfă, o Irina Ștefănescu – partener de
cravată, o bandă adezivă lipită pe podea (în caz că învăţare pentru oameni și
vă este necesară mai multă vreme, ca ancoră), un organizaţii din 1996; facilitator,
cablu de la un încărcător sau prelungitor sau o trainer, coach, consultant și
linie din desenul mochetei, dunga dintre dalele de administrator la Flux Training and
gresie / podea, o linie trasă cu creta etc. Consultancy; organizator și trainer
la Sociodrama Centre Romania;
3. Pe linia timpului, în orice moment, clientul este ca psihodramatist din 2009 cu ARPsiC,
în scena de psihodramă, vorbește la timpul master coach cu NLP din 2009 cu
prezent și folosește alţi timpi doar dacă se referă Mind Master si Institutul Austriac
la momente trecute, respectiv viitoare pe care le pentru NLP & NLPt, sociodramatist
și indică pe linia timpului. din 2012 cu MPV SAM Manchester,
4. Putem oricând să scoatem clientul de pe linia membru al British Psychodrama
timpului dacă vrem să-l aducem într-o postură de Association, membru fondator al
observator – este ca și cum l-am urca în balcon; Asociatiei Române pentru Coaching
din postura de observator se poate întoarce pe Profesionist, voluntar în proiecte de
linia timpului fie la momentul din care a plecat, fie învăţare nonformală, om curios și
la un alt moment, ales de comun acord, în trecut vesel ce învaţă și împărtășește cu
sau viitor. familia, colegii, prietenii și clienţii.

Studiu
Memorie și uitare în jocul psihodramatic
Sorin CRIȘAN
Sorin Crişan este profesor universitar și rector al „déclin de la trace” (Ebbinghaus,

Universităţii de Arte din Tîrgu-Mureş, doctor în teatru 1885), ci, mai curând, o formă de
(2001) și în istorie (2011); redactor şef al revistei de studii manifestare a funcţiei protectoare a
teatrale „Symbolon”; membru al consiliului ştiinţific al eului (Freud). Apelând la memoria
revistelor „Jurnalul Artelor Spectacolului”, „DramArt” și protagonistului și la virtuţile
„Comuique”; conducător de doctorat în domeniul cronotopului punerii în scenă – cu
teatrului și al artelor spectacolului; membru al Asociaţiei cele trei paliere ale sale, timpul și
Internaţionale a Criticilor de Teatru, al Uniunii Scriitorilor spaţiul scenic (impersonal),
din România, al UNITER, al Societăţii de Psihodramă „J.L.
personal și colectiv – participanţii la
Moreno”; autor de cărţi de estetică şi de teorie a
jocul psihodramatic vor oscila între
teatrului: Arta, fizionomia şi circulația cărții în Transilvania
secolelor XV-XVI (2014), Sublimul trădării (2011), Teatru şi o soluţie de tip analitic, în care, ca
cunoaştere (2008), Teatrul de la rit la psihodramă (2007), în teatru, conform lui Wolfgang
Teatru, viață şi vis. Doctrine regizorale (2004), Jocul Kayser, totul s-a spus înainte de
nebunilor (2003), Circul lumii la D.R. Popescu (2002); autor ridicarea cortinei, și una sintetică,
de studii şi de articole în domeniul teatrului şi al culturii, cu un trecut devalorizat. Ca urmare,
publicate în volume şi în reviste din ţară şi din străinătate; nevoia de a vedea împreună cu
în anul 2003 i-a fost decernat Premiul Naţional de critică. ceilalţi o întâmplare de viaţă stă în
Axe de cercetare : estetica şi filosofia teatrului, confruntarea noastră cu o realitate
psihodramă şi psihanaliză. de dincolo de scenă, astfel încât să
fie evitată căderea în impasul
aparenței kantiene, specifică
Pe dos precum considera Nietzsche – în
himerelor și producţiilor onirice. În
Considérations inactuelles (1873-1876) – și într-o
acest context, memoria face
manieră oarecum paradoxală, trecutul este
posibilă întoarcerea refulatului,
prezentificat prin intermediul jocului psihodramatic,
asigurând jocului psihodramatic
făcându-ne martorii unui timp de altă dată (ai unui
spontaneitatea creatoare. Aici,
timp fără timp), aflat la distanţă de actualitatea
vizăm, mai cu seamă, acea memorie
mundană a „spectatorului”. Aducerea (i.e. activarea)
semantică la care se referea José
în scenă a unei întâmplări dramatice face ca, pentru
Fonseca și care „reprezintă registrul
potagoniști și pentru auxiliari, ca și pentru toţi adepţii
de episoade asociate nevoilor
jocului psihodramatic, uitarea să nu mai fie un
emoţionale [adică afectelor - n.m.],

Studiu
în momentul apariţiei lor, dar și al necesităţilor cu seamă, prin evaluarea acţiunii
emoţionale din momentul reapariţiei lor.”1 psihodramatice cu ajutorul „mitului
lamelei”.
Astfel, protagonistul [jocului psihodramatic] este liber
să încerce şi să eşueze într-un rol, pentru că ştie că va Realul sau realitatea scenei
avea ocazia de a încerca o altă variantă, şi încă una, psihodramatice ne apare mai
până când descoperă, în cele din urmă, abordări noi curând ca ipostază a locului pe care
ale situației de care se teme, abordări pe care, mai îl ocupă simbolul lacanian, diferit
apoi, le poate aplica in situ, în viața însăşi.2 fundamental de cel descris la
începuturile psihanalizei, dar şi de
Însă, ieșirea în afara duratei va elibera memoria de
cel al realităţii sensibile. Mai exact:
restricţiile diacroniei, psihodrama vorbind, în fluxul
Freud este cel care a retras simbolul
acţiunii scenice, mai puţin despre ceea ce este
de pe palierul proceselor
protagonistul (ca tip sau caracter) și mai mult despre
inconştiente primare (unde, de
cine este acesta. Astfel, ocupându-și locul în aria de
regulă, îl găsim alături de
joc descrisă de protagonist, auxiliarii vor fi însărcinaţi
condensare şi deplasare, formând o
să-i „apere” acestuia interesele și să caute în locul lui
triadă necesară structurării sinelui)
răspunsuri la întrebări care nu pot fi rostite cu voce
şi a numit „simbolică o astfel de
tare. Iar prin ceea ce insul uită, pe de o parte, și prin
relaţie constantă între un element
ceea ce scena psihodramatică rememorează, pe de
oniric şi traducerea sa”, elementul
alta, se formulează o veritabilă etică a Fiinţei. Uitarea
oniric fiind „un simbol al gândurilor
vizează, în psihodramă, capacitatea de a face un pas
onirice inconştiente”3. Pe de altă
în laterala sinelui, de a te privi reflectat printr-un
parte, la Lacan, simbolicul introduce
demers de tip anamorfic și, în consecinţă, de a te
o discontinuitate a sensului şi este
vedea în lumina unei „realităţi” a inconștientului.
„topit” în Celălalt, ceea ce-l
Demersul este de afla câteva posibile răspunsuri la
confirmă ca formă de manifestare a
întrebări care au făcut ca prin psihodramă, memoria
alterităţii. Ordinea simbolică
și uitarea să convieţuiască, întronându-i
lacaniană este marcată de relaţia cu
specificitatea. Însă, în subsecvent, persistă câteva
celelalte două elemente care
întrebări cărora abia le putem intui răspunsul: care
structurează inconștientul (i.e. cu
este rolul pe care imaginarul (și fantasma, uneori) îl
condensarea şi deplasarea),
joacă, în economia punerii în scenă a ceea ce a fost
obligându-ne să ţinem seama de
aruncat în străfundurile memoriei? Unde se
faptul că în relaţiile intersubiective,
poziţionează protagonistul, între extrema uitării de
cel de-al treilea (îl putem defini,
sine (a uitării propriului corp?) și cea a unei memorii
oare, terț inclus?) va gestiona
excedentare a scenei (sau a dramei retrăite), în
conţinutul pulsiunilor.
încercarea de a rescrie trecutul într-o formă cu care
să poată convieţui? Câteva posibile răspunsuri pot fi Însă, în demersul lacanian, esenţială
date printr-o lectură a Seminariilor lui Lacan şi, mai este retragerea simbolicului de pe
traseul realului, cu care nu are în
1
José Fonseca, Contemporary Psychodrama. New approaches
3
to theory and technique, translations by Carleton Pinelo and Sigmund Freud, Opere esențiale, vol. 1:
Elizabeth Walden Tambor, Hove and New York, Brunner- Introducere în psihanaliză, traducere din
Routledge, 2004, p. 95. germană de Ondine Dascăliţa, Roxana
2
Jacob Levy Moreno, Scrieri fundamentale. Despre psihodramă. Melnicu, Reiner Wilhelm, notă asupra
Metoda de grup şi spontaneitate, editor: Jonathan Fox, ediţiei: Raluca Hurduc, note introductive:
traducere din engleză de Ioana Maria Novac, Bucureşti, Editura Roxana Melnicu, Bucureşti, Editura Trei, p.
Trei, 2009, p. 42. 170.

Studiu
comun decât iluzia de a fi produs. Simbolicul este copil şi nu de cea care i-a dat viaţă)
locul spre care se îndreaptă căutarea obiectului şi, deci, de sine, de lamela (sau
dorinţei, în măsura în care acest obiect (a mic, la omul-letă, în formularea plastică a
Lacan) a părăsit realul. Tot astfel, în psihodramă, psihanalistului francez), care-i
având loc desprinderea de un eveniment care a lăsat conferă plenitudine. Astăzi, am
doar urmele unei emoţii negative (sau, cel puţin, putea spune că lamela lui Lacan
încărcate cu o energie traumatizantă pentru este, în fapt, „celula stem” a sinelui,
protagonist), atacul (asaltul, actul în sine) asupra o celulă predispusă să ocupe, în
acelui trecut pe care doreşte să-l cunoască şi, formă nevăzută, întreg spaţiul în
totodată să-l „învingă”, presupune un ocol. Realul (şi care se multiplică. Lamela este
nu realitatea) tocmai pentru că este real devine pentru fiinţa vie complementul
inaccesibil fiinţei. Astfel, în formă inconştientă, ceea anatomic al inconștientului,
ce caută protagonistul prin jocul său, dar şi prin „adaos”-ul care îi întregeşte
aducerea în scenă a auxiliarilor şi prin capacitarea imaginea.
emoţiilor „spectatorilor”, vizează două etape. Prima În realitate, refăcând prin joc
etapă este dată de transformarea întâmplării psihodramatic un episod
originar-traumatice4 într-un eveniment golit de orice traumatizant, omul întrezăreşte
posibilitate de a mai genera simptome (în acest caz, şansa de a recupera (în ordinea
manifestările nevrozei obsesionale sunt pe deplin simbolică şi nu în cea a realului)
relevante); în plus, fiind structurat ca limbaj, partea care ar putea să-i restituie
simptomul (de altfel, ca şi inconștientul care îl fiinţa. Este clipa în care impulsul
produce) poate fi supus curei jocului psihodramatic primar dispare şi se manifestă
şi, conform lui Lacan, se va descrie ca semnificant al pulsiunea de viaţă (şi, în egală
acelui ceva pierdut, mutilat, sfârtecat etc. în clipa măsură, pulsiunea de moarte). Aici
suferinţei şi nu ca indiciu al acesteia. Funcţia se impune readucerea în discuţie a
limbajului teatral ne ajută să (de)construim modelul relaţiei dintre eu şi supraeu, ca
poliscenic pe care fiinţa umană se manifestă în instanţe capabile să gestioneze
complexitatea sa5. A doua etapă a jocului trăirile ascunse, refulate: supraeul
psihodramatic vizează „modelul vieţii”, mai precis al împinge subiectul spre căutarea
existenţei, al ființei întregi care, prin télé (şi nu prin iniţială traumatizantă (şi spre
transfer), notifică subiectul în vederea recuperării juisare), pentru care apoi îl
lamelei originare. condamnă, în tip ce eul ţine la
Să explicăm: conform lui Lacan, la origine, în clipa distanţă subiectul de experienţa
naşterii sale, fiinţa vie este supusă unui proces de suferinţei (sau, mai exact, de
„sfârtecare”, de desprindere de ceea ce pentru el juisare6). Or, divizarea subiectului
reprezintă starea plenară, perfect proteguitoare, o prin intermediul sau, mai exact, de
stare pe care o poate atinge doar împreună cu către limbaj face ca, în timpul
placenta (al cărei exemplu metonimic este chiar jocului psihodramatic, să fie pusă în
lamela). Or, ceea ce sugerează Lacan, spre deosebire prim plan pulsiunea scopică,
de Freud, este că omul, la naştere, nu se separă de vederea acelui „ceva” restricţionat
mamă, ci de o parte din sine (placenta aparţinând de de către eu. Prin mizanscena
4 6
Scenele primitive, originare sunt profund traumatice. Așadar, prin juisare, pe urmele lui Lacan,
5
Cf. Walter Orioli, Théâtre et thérapie, préface de France e necesar să traducem suferinţa la care
Schott-Billmann, postface de Claudio Meldolesi, Cesena, Macro subiectul ajunge în urma unui surplus de
Edizioni, 2010, p. 139. plăcere.

Studiu
conducătorului de joc, „ceva”-ul devine altceva, iar constă în furnizarea unui mijloc
subiectul se clivează (adică, în expresia lui Lacan, se pentru obiectivarea lor [a
barează). Se remarcă faptul că, pe de o parte, ceea ce experienţelor negative], prin
se înscrie în sensibilitatea noastră se înscrie şi în stabilirea unei realităţi imaginare.”9
limbaj (fapt care ne aminteşte de Kant, care La limită, efortul este acela de a
propunea un discurs similar cu privire la judecată), iar reface structura originară a fiinţei, o
divizarea subiectului apărând doar în clipa în care se fiinţă androgină, neseparată de
trece la un semnificant secund (la un S2), adică atunci Altul şi, pe de altă parte, oarecum
când semnificanţii lui S1 se îndreaptă spre S2 cu paradoxal, de a diferenţia între
scopul de a-şi construi o identitate: afectele apărute și conţinutul
reprezentării acestora.
Aşa cum am văzut, afectul în
psihodramă (ca şi în psihanaliza
Un exemplu fertil este, din nou, cel al răsturnării (sau
lacaniană) trebuie căutat mereu
schimbului) de roluri din jocul psihodramatic, prin
într-un alt loc. În acest sens, poate fi
care afectele se deplasează pe o altă „scenă”, adică
reţinută opţiunea unuia dintre
într-un context diferit de cel în care s-au produs,
obsesionalii care au făcut carieră,
făcând loc unui „joc” ambiguu al subiectului, un „joc”
apelând, avant la lettre, la
care îl obligă pe acesta să oscileze între calitatea de
principiile psihodramei (în scena
protagonist (de actor) şi cea de spectator sau de
uciderii lui Gonzago) – Hamlet-ul lui
regizor. Afectele intră într-o logică a predicativităţii,
Shakespeare, eroul marcat de
putând fi pliate pe o interpretare de tip sintactic,
gândul de a rectifica o injustiţie şi
adică proprie limbajului. Iar scena care asigură
de a şterge originea greşită a
spaţiul expresiei afectelor trebuie privită ca pe „un
semnificantului. Se pune mereu şi
analogon al scenei visului”7 și, afirmă Anne Ancelin
mereu problema dorinţei celuilalt (o
Schützenberger, aceasta „nu presupune doar « a
dorinţă imposibilă pentru nevroticul
acţiona ca şi », ci de a încerca « să fii » altul, de a
obsesional), cea care îl obligă să iasă
incarna personajul, sentimentele, atitudinea fizică,
din propria fantasmă. Însă dacă,
maniera de a fi a celuilalt.”8
prin psihanaliză, limbajul
Jocul psihodramatic face ca limbajul să transgreseze obsesionalului ratează cauza,
imaginea diformă (ireală) a realităţii şi să se obiectul, juisarea corpului (cu alte
manifeste sub chipul „realului” (chiar dacă şi în acest cuvinte, atingerea obiectului
caz avem de-a face doar cu o proiecţie a dorinţei), prin psihodramă,
simbolicului). Iar schimbul de roluri poate asigura, în acţiunea, gestul, expresia corporală
acest caz, instrumentele de validare ale noilor vor satisface nevoia de „act”.
structuri imaginative, aidoma celor practicate de Pentru a-l parafraza pe Moreno,
Socrate în dialogurile cu sofiştii. De altfel, însuşi putem spune că psihodrama
Moreno recunoştea că „principiul psihodramatic continuă din locul în care
psihanaliza a încetat să mai producă
7 efecte. Scena de teatru în teatru
Pierre Denis, Marie-Laure Léandri (propos recuillis par),
Entretien avec Michel Ody, în: Maya Garboua, Marie-Laure
(cea a dezvăluirii, sub forma jocului
Léandri (sous la direction de), Psychodrame : la magie du jeu, teatral, a actului originar al crimei)
Paris, Éditions In Press, 2009, p. 29.
8
Anne Ancelin Schützenberger, Le psychodrame, nouvelle
9
édition revue et augmentée, Paris, Éditions Payot & Rivages, Jacob Levy Moreno, Scrieri fundamentale,
2003, p. 228. p. 136.

Studiu
şi, alături de aceasta, finalul din Hamlet, nu conduc tron de către unchiul său –, ci şi tot
doar la preluarea unui registru performativ, ci şi la ceea ce Hamlet întrevede, tot ceea
încheierea curei psihodramatice: luarea deciziei, ce bănuieşte în caracterul scandalos
neamânarea „actului” punitiv constituie ultima filă a al acestei substituiri.”12 Mai mult,
suferinţei, dar şi a împlinirii dorinţei. Din ceea ce relevându-se a fi chiar
vede pe scena construită de actorii aduşi la palat, „dimensiunea” inconştientului,
Hamlet înţelege că el nu mai este preocupat de celălalt îi permite subiectului
revanşă (de uciderea lui Claudius), ci de propria întâlnirea cu sine, adică ieşirea din
fantasmă – o fantasmă al cărei prizonier a devenit și spaţiul lui ca şi cum, al ambiguităţii
în care, în final, se recunoaşte a fi dublul lui Claudius. şi al umbrei care i-a produs
Problema lui Hamlet este legată de dorinţa celuilalt, angoasa. Pedepsindu-l pe ucigaşul
prin care i se pretinde să abandoneze fantasma. Or, tatălui său, eroul lui Shakespeare se
aceasta devine o sarcină imposibilă pentru pedepseşte pe sine, însă, dincolo de
obsesionalul Hamlet, în măsura în care construcţiile actul de autopuniţie, abandonând
inconștientului gestionează traseele semnificantului: aria diviziunii subiective, acesta îşi
„Dacă Oedip al lui Sofocle reprezintă inconștientul, poate rosti sieşi, în cele din urmă:
adică o eficacitate simbolică ce-i scapă subiectului, eu sunt ceea ce sunt.
Hamlet al lui Shakespeare reprezintă o conștiinţă
rănită, un actor, un personaj vinovat de-a avea un
inconștient.”10
Scena psihodramatică (în piesa Hamlet, dar şi în
varianta întâlnirilor de grup) dobândeşte atribute
care fac să pălească şansele de reuşită ale oricărei alt
tip de cură psihanalitică, chiar în absenţa cuvintelor
sau, poate, chiar datorită acestei absenţe:
Deoarece – afirmă Jean Florence – este vorba [aici]
de a accede la chiar spațiul şi timpul spectacular,
unde nu se mai pune problema de a explica, de a
reflecta sau de a recupera propriile imagini, ci de a te
lăsa atras sau abandonat, de a găsi cuvintele şi de a
le pierde totodată, spectator fără spectacol sau
spectacol fără spectator al unei Poezii, care nu
trăieşte decât o singură dată şi care nu trăieşte decât
ca să se repete.11
Aşadar, prins în dialectica dorinţei celuilalt, lui
Hamlet i se relevă adevărul. Iar Claudius, „obiectul
întregii aversiuni a eroului central, a lui Hamlet, nu
este doar cel împotriva căruia, practic, se îndreaptă
motivele de rivalitate ale eroului – cel îndepărtat de
10
Élisabeth Roudinesco, Familia în dezordine, traducere din
12
limba franceză de Nicolae Baltă, București, Editura Trei, 2006, p. Jacques Lacan, Le séminaire, Livre VI : Le
61. Désir et son interprétation, Éditions de La
11
Apud Serge J. Minet, Du divan à la scène. « Dans quelle pièce Martinière, Le Champ freudien, 2013, p.
je joue ? », Sprimont, Pierre Mardaga éditeur, 2006, p. 17. 247.

Evenimente – cronică
Analiza semanticii emoţionale și traducerea în acţiune.
SPJLM la 20 de ani şi 7 Conferinţe cu participare internaţională
Graţiela Sion
Ca să cuprindă invitaţia cuvinte cum
sunt „psihodramă”, „naţională”, „a -
7 a conferinţă” este necesară o
muncă ce presupune, după
numărătoarea mea, aproape o mie
de săptămâni, sute și mii de ore de
formare, zeci de grupuri îndrumate,
volume întregi de documente,
multe adunări și scăderi de bugete,
zeci de ore de organizări și
reorganizări și milioane de cafele în
Psihodramaticienii din România și din Euroapa, poate
orele mici ale nopţilor nedormite.
și de mai departe, au primit o invitaţie pentru luna
octombrie 2014, în orașul Cluj din România, care Simt o profundă recunoștinţă
anunţa că „Începuturile de acum 20 de ani au devenit pentru toţi cei care au participat la
azi”! Semnul exclamării îmi aparţine, nu era și el în nașterea acestor cuvinte și le
invitaţie, dar eu îi simt necesitatea. mulţumesc că „Începuturile de
acum 20 de ani au devenit azi”!
Când esti invitat la A 7-a Conferinţă Naţională de
Psihodramă poţi avea viziunea unei succesiuni de Se spune că nu e greu să iubești, e
evenimente care se descriu în 7 trepte și etape, poţi mai greu să rămâi în iubire. Au
avea înţelegerea construcţiei în durabilitate primit aplauze cu sala în picioare, la
temporală, poţi simţi continuitatea de la o Întâlnire la scena deshiderii celei de a 7-a
alta între oameni devotaţi ideilor de munca conferinţe de psihodramă, pentru
psihodramatică. Poţi în același timp să privești cu că au rămas în iubire timp de 20 de
atenţie la semnificaţia adaugată prin cuvântul ani, toti cei care au participat la
„Naţional”. Vorbim despre un eveniment care de 7 nașterea și creșterea fenomenului
ori s-a dat peste cap precum Făt-Frumos și a crescut de psihodramă din România.
într-un an cât alţii în 10, aducând împreună, de-a Sociometria a arătat că, de la
lungul timpului, novici dar și ilustri iubitori de începuturile de acum 20 de ani, unii
psihodramă din întreaga ţară, din Euroapa și din sunt încă împreună cu noi în „hic et
lume. nunc”, alţii mai sunt cu noi doar în
spirit, alţii au mers către alte iubiri,
dar tuturor celor care au generat
nașterea și au însoţit creșterea
psihodramei în România li s-a
mulţumit printr-un ropot cald de
aplauze.
Prezenţa acelora care au călăuzit
primii pași a fost un moment de

Evenimente – cronică
confirmare a maturităţii profesionale și instituţionale
a Societăţii de Psihodramă J.L. Moreno, căci simbolul
celor 20 de ani a fost sărbătorit ca majorat în
psihodrama românească.
Conferinţa a fost onorată de părinţii fondatori și
întreaga familie extinsă, alături de numeroși dragi
prieteni: Hilde Gött din Germania, Kamilla Sarkady și
Sylvia Frenkl din Ungaria, Ildikó Mävers, Doris Immich
și Bernd Fichtenhofer din Germania, Eva Fahlström-
Borg din Suedia, Melinda Meyer din Norvegia și Lázár împreuna cu Maria Popa, o
Yaacov Naor din Israel. renaştere din cenuşă.
Sorina Bîrle și Éva Varró s-au ocupat de Memoriile Melinda Ashley Meyer DeMott
viitorului în deschidere. A fost parcursă semantica (Norvegia) a rupt tăcerea cu privire
emoțională a celor 20 de ani de activitate și la minorii refugiaţi şi Dana
traducerea în fapte și acte a acestui drum, cu ochii Dragoteanu a creat cadrul pentru
deschiși spre viitor. explorarea dimensiunilor
existenţiale cu şi prin psihodramă.
Hilde Gött a adus împreună trecutul și viitorul în
prezent, arătând pe scena conferinței legătura dintre Şi acesta este doar vârful iceberg-
istoria nașterii psihodramei în România și ului privind bogaţia muncii
semnificația vindecării sociale transgeneraționale, psihodramatice desfăşurate în Cluj,
prin inițiativa de psihodramă. Despre convergențe România la vremea Conferinţei.
trecut, prezent și psihodramă în Europa de Est a Maestrul de ceremonii pentru
vorbit și Ildikó Mävers. închiderea Conferinţei a fost Bernd
Ca de fiecare dată la conferințele de psihodramă, a Fichtenhofer care, cu mult umor și
fost greu de ales din oferta variată a atelierelor spontaneitate, a condus întreaga
simultane, atât de tentante și provocatoare. adunare peste arcul Timpului
Interior.
Cu Radu Vulcu în wokshop am mers în explorarea
Viitorului iar Timpul s-a redefinit și cu Luminița Au fost multe momente
Felezeu și Mihaela Țăranu. Adriana Oachiş a construit memorabile şi Întâlniri de excepţie
designul Hărții Culturale a Întâlnirilor şi schimbărilor la această conferinţă şi vă invit,
interculturale. citând organizatorii, să participăm
mai departe la „a învăța să avem
Hilde Gött şi Yaacov Naor ne-au ivitat în universul grijă de Ființă”.
transgeneraţional al transmiterii traumei: Războiul de
după încheierea păcii. Doris Immich, în workshop de
bibliodramă, a propus o călătorie prin viața şi Sarolta Grațiela Sion este psihodramaticiană
cu experienţă în conducerea grupurilor
de psihodramă, de suport și de
dezvoltare personală, lector universitar
doctor cu o experienţă de peste 15 ani,
autor de cărţi și articole, specialist în
psihologia dezvoltării.

Evenimente – calendar
Pentru informaţii suplimentare: www.psihoterapie.ro

Pentru informaţii suplimentare şi înscrieri: wwwconferintadepsihodrama.ro

A VIII-a Conferinţă Naţională de Psihodramă
„Relaţii de iubire – de la lumea internă

la scena psihodramatică”
9-11 octombrie 2015
Sibiu


Pentru informaţii suplimentare şi înscrieri: http://www.fepto.com




Psychodrama Calendar
2017
July 24-28 World Council for Psychotherapy (WCP) - Paris, France
8th World Congress for Psychotherapy: topic to be decided
http://www.worldpsyche.org
2016
May 25-28 Associaçāo Brasileira de Psicodrama e Sociodrama (APBS) - São Paulo, Brazil. 20º
Congresso Brasileiro de Psicodrama: topic to be decided
http://www.febrap.com.br/
2015
Jan. 21-25 Australian and Aotearoa New Zealand Psychodrama Association (AANZPA)
Otautahi Christchurch, Aotearoa New Zealand. Moreno: a man of his time; a man
for our times?
Pre-Conference Workshops: 20 and 21 January
Post-Conference Workshops: 26 and 27 January
http://aanzpa.org/conference/2015
Jan. 3 Various Italian psychodramatists and psychodrama associations
Feb. 1 Provaglio D’Iseo, Brescia, Italy: Psicodramma a più voci, 16. Edizione,
www.psicosociodramma.it
Feb. 5-8 Bulgarian Society for Psychodrama and Group Therapy -
Plovdiv, Bulgaria: 4rd Psychodrama Festival,
http://centaur_art.ngobg.info/psychodrama-festival.html
Feb. 23-28 American Group Psychotherapy Association (AGPS) - San Francisco, USA:
Promoting Secure Attachments through Group Therapy, www.agpa.org
April 9-12 American Society for Group Psychotherapy and Psychodrama (ASGPP)
Philadelphia, Pennsylvania. 73rd Annual Conference: Revolutionizing Group
Process through Psychodrama and Sociometry, www.asgpp.org
April 11-13 Italian Association of Morenian Psychodramatists (AIPsiM)
Milan, Italy: 13th AIPsiM Encounter of Spring: Psicodramma. Teatro dela vita. Le
radici spirituali del pensiero di J.L. Moreno, www.aipsim.it
April 29 GAM and Centro de Extensión de la Universidad Católica
2 May Santiago de Chile, Chile: X Congreso Iberoamericano de Psicodrama
La Fiesta del Encuentro y lo Intercultural, http://www.psicodrama2015.com/ws/
May 1-3 Österreichischer Arbeitskreis für Gruppentherapie und Gruppendynamik
Fachsektion Psychodrama (ÖAGG) - Spital am Pyhrn, Austria. 33. Psychodrama
Symposium: Bereicherung oder Beschränkung?, www.psychodrama-austria.at

May 1-3 FEPTO with Szenen and Deutsche Fachverband für Psychodrama (DFP)
Bonn, Germany. 10th FEPTO Conference: Shame and Fame, www.fepto.eu
May 3-7 FEPTO - Bonn, Germany
23rd FEPTO Annual Meeting: Promotion of Psychodrama. Who Shall Survive?,
www.fepto.eu
May 9-10 Istanbul Psychodrama Institute and Istanbul International Zerka Moreno Institute
Istanbul, Turkey. 21st International Psychodrama Conference:
Different Faces of Sociometry, www.istpsikodrama.com.tr
May 27-30 Turkish Group Psychotherapies Association - Bergama/Aesclepion, Turkey
40th Internationally Contributed Group Psychotherapies Congress:
A Tree. a forest: to be one, be together, http://www.bergamakongresi2015.com
June 8-12 IAGP (Educational Committee), supported by UNESCO - Granada, Spain
15th International Granada Summer Academy: Groups between Worlds and Cultures.
One world only - The value to be human. The Intercultural Competence of Groups.
www.granada-academy.org
Aug. 31 IAGP - Rovinj, Croatia
Sept. 1 Pre-Congress: Despair and desire in times of crisis, http://www.iagpcongress.org
Sept. 2-5 IAGP - Rovinj, Croatia
19th International Congress: Despair and desire in times of crisis.
Groups in the city ... of the world, http://www.iagpcongress.org
Sept. 18-20 Psychodrama Institut für Europa (PIfE) and Psychodrama Society “J.L. Moreno”
(SPJLM) - Cluj-Napoca, Romania: 13th International PIfE Conference: Options.
Meeting the Future, www.pife-europe.eu
Sept. 30 Various psychodramatists and sociodramatists - Kos Island, Greece
Oct. 4 5th International Sociodrama Conference: Oh, Eros, unconquerable in battle,
www.fepto.com
Oct. 9-11 Romanian Association of Classical Psychodrama (ARPsiC) and Psychodrama
Society “J.L. Moreno” (SPJLM). Sibiu, Romania: VIII. Psychodrama National
Conference, topic to be decided, www.conferintadepsihodrama.ro
Nov. 24-26 Asociación Española de Psicodrama (AEP) - Murcia, Spain
XXIX Reunión AEP: El Psicodrama como herramienta aplicada,
http://www.aep.fidp.net/
Sursa de informaţii: http://www.fepto.com/annual-meetings/psychodrama-calendar

Arte şi carte
Travaliu psihodramatic – Incursiune în lumea mea
Anca Nicolae
Mă întâlnesc în mine
Cu toate luminile şi
Cu toate umbrele.
Stau de vorbă cu
Toţi oamenii importanţi care-mi
Locuiesc ungherele inimii mele.
De câte ori mă înnoiesc
Gata să nu mă recunosc!
Îmi pun emoţiile în ordine Foto: Andreea Ionescu

Îmi pieptăn gândurile
Rostesc adevăruri din rărunchi
Ca toate câte-mi populează lumea
Să poată sta paşnic împreună
La masa tăcerii.

Arte şi carte
Grupul de psihodramă pentru dezvoltare personală
Dan Pașca
Dezvoltarea personală în cadrul diverselor tipuri de liderul s-a achitat de sarcinile de
grupuri este o activitate din ce în ce mai mult promovată, conducere a grupului şi stilul său
atât de către profesionistii din domeniul psihoterapiei cât interpersonal din cadrul acestuia.
şi de traineri cu diverse formări alternative. Eficienţa
Oamenii învaţă şi se schimbă cel mai
acestor demersuri este însă doar rareori evaluată, iar
mult atunci când abordeză, prin
rezultatele acestor evaluări sunt şi mai rar făcute publice.
intermediul punerii în scenă, teme de
Autorul şi-a propus să înlăture, în parte, acest neajuns şi a
mare relevanţă pentru ei înşişi.
făcut publice rezultatele unei cercetări de evaluare a
Rezultatele obţinute indică faptul că
rezultatelor participării unor tineri studenţi la activităţile
simpla autodezvăluire din grupul de
unui grup de psihodramă pentru dezvoltare personală,
psihodramă nu produce schimbarea,
grup pe care l-a condus el însuşi.
dacă nu este însoţită de dorinţa punerii
Designul cercetării a fost unul în scenă a situaţiilor ce ilustrează
experimental, iar abordarea natura dificultăţilor intrapersonale sau
cantitativă a datelor cercetării a interpersonale.
fost îmbinată cu un demers de
tip calitativ de investigare – şi de
ilustrare cu fragmente de tip Dan Paşca,
narativ – a dinamicii grupului şi a licenţiat în
evoluţiei unei membre a psihologie şi în
acestuia – prin intermediul unui sociologie, este
studiu de caz. doctor în
psihologie și
Partea teoretică a lucrării
asistent de
cuprinde un istoric al apariţiei, dezvoltării şi diversificării
psihodramă.
grupurilor de dezvoltare personală, o sinteză a aspectelor
Este profesor
teoretice ale psihodramei prezentate în lucrările de
logoped la
specialitate şi o prezentare a modului specific în care
Centrul Judeţean de Resurse şi
psihodrama abordează dezvoltarea personală, oferind
Asistenţă Educaţională din Braşov şi
astfel şi argumente pentru utilizarea acesteia în cadrul
desfăşoară activitate de terapie
grupurilor de tineri.
logopedică la Centrul Logopedic
Principalul scop al cercetării a fost de a verifica dacă Interşcolar din cadrul Şcolii Gimnaziale
participarea tinerilor la grupul de psihodramă pentru Nr. 3 „Gheorghe Lazăr”, Braşov.
dezvoltare personală produce rezultate concretizate în Principalele sale domeniile de
schimbări psihologice măsurabile. Originalitatea competenţă sunt psihopedagogia
demersului a constat în faptul că autorul a acordat atenţie specială şi psihologia organizaţională.
şi mecanismelor schimbării, răspunzătoare de aceste
rezultate, investigând percepţiile membrilor grupului. În
plus, ca factor de care au depins în mare măsură
rezultatele obţinute, au fost vizate modalitatea în care

Psihodrama-4 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihodrama-4 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă

ISSN–L 2344 – 1062 nr. 4 / 2015

Sumar FEPTO Conference and Annual

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 1

Anca Nicolae Adela Mihaela Ţăranu Horaţiu Nil Albini

Evenimente recente de afirmare din ce în ce mai Yaacov Naor obișnuiește să spună

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 2

„Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi,

Mă bucur că avem ocazia să sărbătorim împreună să se dezvolte la distanţă, să plece

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 3

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 4

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 5

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 6

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 7

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 8

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 9

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 10

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 11

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 12

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 13

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 14

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 15

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 16

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 17

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 18

- Mihaela BRAD, membru al echipei de proiect şi În a doua parte a zilei am coordonat

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 19

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 20

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 21

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 22

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 23

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 24

(09,17) Intră Sorin. S→grup: Sunt cu moralul la pământ

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 25

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 26

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 27

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 28

MARIA→ ELENA (dublând) M-am săturat de toate întrebare→ ELENA: NU TREBUIE SĂ

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 29

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 30

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 31

TU, PAUL, AI TRECUT DE CURÂND PRINTR-O Alegerea protagonistului apare din

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 32

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 33

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 34

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 35

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 36

Mária Orbán este Mónika

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 37

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 38

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 39

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 40

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 41

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 42

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 43

Psihoterapia presupune o intervenţie plecând de la

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 44

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 45

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 46

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 47

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 48

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 49

Revista română de psihodramă nr. 4 / 2015 50