Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE


ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii universitare de licență DREPT

REFERAT
DISCIPLINA
DREPTUL MUNCII ȘI SECURITĂȚII SOCIALE

TEMA
SALARIZAREA

Cadru didactic titular


Conf.univ.dr. Popescu Mihaela Agata
Student
Vulpe Cosmin - Florin
ANUL IV
Forma de învățământ: IFR

1
Cuprins
1) Introducere
2) Capitolul I
 Noţiunea sistemului de salarizare.

1) Capitolul II
 Principiile sistemului de salarizare

1) Concluzii
2) Bibliografie

2
1. Introducere
Salariul este preţul muncii prestate, exprimat în bani. Atunci când munca se desfăşoară
pentru sine este muncă independentă şi produce venit, în situaţia în care se realizează pentru o
terţă persoană este muncă dependentă şi produce salariu .

Salariul constituie obiect, dar şi cauză a contractului individual de muncă. Este obiect
deoarece constituie contraprestaţia pentru munca efectuată, este cauză pentru că în vederea
obţinerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.

Elementele salariului sunt următoarele :

 Salariul de bază este partea principală a salariului total , ce se cuvine fiecărui


salariat, luând în considerare, de regulă, nivelul studiilor, calificarea şi pregătirea
profesională, importanţa postului, caracteristicile sarcinilor şi competenţele
profesionale;

 Indemnizaţiile reprezintă sumele plătite salariaţilor peste salariul de bază, cu


scopul de a compensa cheltuielile pe care aceştia sunt nevoiţi a le efectua cu
ocazia îndeplinirii unor sarcini de serviciu sau în alte condiţii de muncă;

 Adaosurile şi sporurile la salariu (ca şi indemnizaţiile) formează partea variabilă


a salariului pentru că se plătesc numai în raport cu performanţele individuale
(rezultatele obţinute în muncă), pentru timpul în care munca este prestată în
anumite condiţii deosebite sau speciale ;

1. Capitolul I
Noţiunea sistemului de salarizare.

Ca orice alt sistem, şi sistemul în discuţie implică existenţa unui ansamblu organizat de
părţi componente care, păstrându-şi individualitatea, depind unele de altele, realizându-se astfel
aspectul de totalitate şi integralitate.

Sistemul de salarizare se stabileşte:

 prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau reprezentanţii
acestora la societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale, regiile
autonome şi ceilalţi angajatori persoane juridice şi fizice;

3
 prin lege, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau
în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale
şi bugetele fondurilor speciale, cu consultarea organizaţiilor sindicale representative

1. Capitolul II
Principiile sistemului de salarizare

Avem următoarele principii :

 -principiul negocierii salariilor

 principiul prestabilirii salariilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice prin


lege;

 principiul egalităţii de tratament: la muncă egală, salariu egal;

 principiul diferenţierii salariilor în raport de nivelul studiilor, funcţia îndeplinită,


cantitatea şi calitatea muncii, condiţiile de muncă;

 principiul indexării şi compensării salariilor;

 principiul confidenţialităţii.

Principiul negocierii salariilor.

Negocierea salariilor este o consecinţa a principiului constituţional potrivit căruia este


garantat dreptul la negocieri colective în raporturile de muncă Obiectul negocierilor colective îl
reprezintă reglementarea de principiu a salarizării angajaţilor cărora le sunt aplicabile contractele
colective, iar obiectul negocierilor individuale purtate cu prilejul încheierii contractului
individual de muncă este stabilirea concretă a salariului persoanei în cauză.

Principiul prestabilirii salariilor personalului din autorităţile si instituţiile publice


prin lege

Prestabilirea salariilor prin acte normative pentru o categorie importantă de personal,


constituie o excepţie de la principiul negocierii, dar care, la rândul său, se constituie într-un
principiu distinct al sistemului de salarizare. Prestabilirea salariilor se justifică în cazul acestui
personal deoarece în principiu, salariile se suportă din alocatiile bugetare.

4
Principiul diferenţierii salariilor în raport de nivelul studiilor, funcţia îndeplinită,
cantitatea şi calitatea muncii, condiţiile de muncă

Acest principiu este prevăzut şi dezvoltat de contractele colective de muncă precum şi de


actele normative care reglementează salarizarea diferitelor categorii de personal. Salariul de bază
se stabileşte pentru fiecare salariat şi în raport cu calificarea, pregătirea şi competenţa
profesională. În actele normative care reglementează salarizarea unor categorii de personal se
prevede că unui anumit nivel al studiilor îi corespunde un anumit salariu de bază. Nivelul
studiilor presupune o anumită calificare profesională care permite exercitarea unei anumite
funcţii sau meserii. Cu cât complexitatea acesteia este mai ridicată, cu atât creşte nivelul
salariului.

Prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional s-au stabilit coeficienţi minimi de
ierarhizare .

Principiul indexarii şi compensarii salariilor.

Reprezintă un principiu al sistemului de salarizare impus de creşterea costului vieţii, ca în


majoritatea ţărilor cu economie de piaţă. Prin intermediul indexării se realizează corelaţia dintre
salarii şi preţuri, dintre salarii şi costul vieţii, dintre salarii şi productivitate, dintre salarii şi
venitul naţional, dintre salarii şi creşterea economică. Funcţia principală a indexării este
prevenirea eroziunii puterii de cumpărare, atenuarea efectelor inflaţiei asupra nivelului de trai. În
ţara noastră, indexarea a privit salariile personalului societăţilor comerciale cu capital majoritar
de stat, regiilor autonome şi instituţiilor publice.

Principiul confidenţialităţii.

Este prevăzut de art.163 alin.1 din Codul Muncii, conform căruia "salariul este
confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea
confidenţialităţii". În practică principiul se traduce prin interzicerea comunicării altor persoane a
salariilor angajaţilor unităţii respective . În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor
salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor, sau reprezentanţilor
salariaţilor, în strictă legătură cu interesele acestora şi în relaţia directă cu angajatorul.

Confidenţialitatea derivă din caracterul individual, personal al contractului individual de


muncă, din principiul negocierii directe a salariului. În unele contracte colective de la nivelul
unităţilor, este stabilită expres confidenţialitatea. Se prevede, de asemenea, sancţionarea
disciplinară, inclusiv cu desfacerea contractului de muncă, a persoanelor cu atribuţii de serviciu
în domeniul salarizării care nu respectă principiul confidenţialităţii salariilor.

5
Plata salariului : Principala obligație a angajatorului este de aceea de a plăti salariul
pentru munca prestată de salariat .

Salariul trebuie plătit în moneda națională conform Băncii Naționale a României . De la


aceasta regulă fac excepție cetățenii români încadrați în muncă la ambasade , consulate sau
organizații internaționale care funcționează în țara noatră . 1

1. Concluzii
Ca o concluzie aș putea să-mi prezint câteva opinii despre sistemul de salarizare din
România .
Sistemul de salarizare din România este impus prin Codul Muncii din anul 2003 care
bineînțeles a avut câteva modificări sau abrogări.
Ca o comparație cu sistemul de salarizare de la nivelul Uniunii Europene suntem printre
ultimii , înaintea Ungariei , Letoniei și Bulgaria.

2. BIBLIOGRAFIE

1. Dreptul muncii. Editia 3 - Agata Mihaela Popescu, Ioan Ciochina-Barbu editura


EDITURA C.H. BECK
2. Dreptul muncii, curs universitar, Alexandru Ţiclea Editura Universul Juridic,
Bucureşti 2011
3. Tratat de dreptul muncii, Ion Traian Ştefănescu, Editura Universul Juridic, Bucureşti
2010

LEGISLAȚIE
1. Codul muncii, Legea nr. 53/2011, Republicat in Monitorul Oficial nr.
345/2011

1 Dreptul muncii. Editia 3 - Agata Mihaela Popescu, Ioan Ciochina-Barbu editura EDITURA C.H. BECK
6

S-ar putea să vă placă și