FUNDATIA ECOLOGICA GREEN IASI

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator

Asistent medical principal,

Iftode loredana Cursant,

Bordeianu Anca Vasilica

IASI

2010
INGRIJIREA PACIENTEI CU NASTERE

PRIN CEZARIANA
 Cuprins

ARGUMENT

CAPITOLULI ...............................................................................pag. 7

Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale aparatului genital

CAPITOLUL II .............................................................................pag. 19

Notiuni despre nasterea prin cezariana

CAPITOLUL III .............................................................................pag. 29

Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului pentru explorări paraclinice

CAPITOLUL IV .............................................................................pag. 39

Intervenţiile asistentei medicale privind îngrijirea pacientului cu cezariana

CAPITOLUL V .............................................................................pag. 54

Prezentarea cazurilor

CAPITOLUL VI .............................................................................pag. 75

Educaţie pentru sănătate

Bibliografie
 ARGUMENT

Instruirea clinică în spital mi-a plăcut în toate secţiile, dar impresionată în

mod deosebit am fost în sala de naştere. Acolo am considerat că naşterea este un
miracol şi cum spune Prof. Dr. Octav Rusu naşterea este “cel mai frumos, cel
mai înălţător act fiziologic, acela al procreaţiei.”
Acolo am văzut ce înseamnă cu adevărat echipa medico -sanitară, înţelegerea,
coordonarea intervenţiilor, ţinănd cont că răspunderea este pentru două vieţi.
Deşi mi-am dat seama că responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele
spuse mai sus m-au convins să tratez în lucrarea mea îngrijirea gravidei în Sala
de Naştere.
 CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

GENITAL FEMININ
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se

realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul
fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid).
Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se
dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie,
hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este
extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si
spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura
conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe
(salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.

7
VULVA – reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin 45421icr99kyn7g
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul cy421i5499kyyn
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu
glandele Skene.
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita,
de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un
relief usor proeminent si o consistenta moale de „perinita”.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe
partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
foliculi polisebaceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie
debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare
se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un
bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si
hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care
se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un
epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.

8
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta
cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare
a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite
din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos
excavatia osoasa a bazinului.
Organele genitale externe :

vaginul

9
uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
ovarele
Organele genitale interne :
Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-
posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste
drept canal – trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul
nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa
aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se
intrun
conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi,
inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul
in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu
sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte
in raport cu vezica si uretra.

UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
anterior – cu vezica urinara

10
posterior – cu rectul
inferior – se continua cu vaginul
superior – cu organele intestinale si colonul
- lateral – cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la
multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu
doua fete si doua margini.
- Fata anterioara – usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde
acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara – mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de
peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava
sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui
este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale
denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al
ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.
Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa
divizand colul in portiune supra si subvaginala.

11
 Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al
vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe
linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de
sac Douglas. Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie
a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu
treimea inferioara.
Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala
ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm.Colul este separat de
peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la
marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.

12
 Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm,
care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea
aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajeaza in canalul inghinal,
terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al
muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara – a ligamentului este ridicata in portiunea mijlocie de catre
ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul
principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a
regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul
celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare
netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive
elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin
intermediul peretilor vaginali.
Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel
mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-
ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se
formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele
dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza
venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele
venos urmeaza calea ligamentului rotund.

 Limfaticele

13
 Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai
abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe
marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza
calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta
prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte
parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei
staii ganglionare.
– Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern
si extern
– Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
– Este formata din ganglionii lombo-aortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul
utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric
inferior cu predominenta simpatica.

Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte
musculo-membranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de
la coarnele uterine pana la fata superioara a
ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 2 – 4 cm pana la 6 – 8 cm, in partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 – 4 cm.
Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatata.

14
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul
trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin
ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezo-
ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera
ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 – 12 arteriole
care patrund in ovar la nivelul hilului.

Functii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un
ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc
organismul feminin pentru graviditate.
Ovogeneza – consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula
germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula
germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44
somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune
mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.
In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o
celula mare – ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin
ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand
preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi
redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele
uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine.
Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra
zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat,

15
corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al
sarcinii.

Secretia de hormoni ovarieni

Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de
celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in
timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si
testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale
feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de
corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau
in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral
de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior
muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in plus sau
minus; anomalii de forma sau volum. ]Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm,
diametrul, inaltimea de 10 –12 cm si greutatea de aproximativ 150 – 200 grame.
Consistenta este formata dar elastica.
Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm,
pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 – 12 orificii galactofore.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza,
constituind expresia activitatii genitale feminine.

16
 In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc:
ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul
uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua
straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici
mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor
este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferativa asupra mucoasei.

Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)

In cea de-a 15 –17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele
devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a
excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu
mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 – 27, tot acum stroma se
micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.

Faza menstruala

17
 Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 – 10 cm in grosime si
se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,
realizat prin jocul modificarilor vasculare.
Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: - zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum.
Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt
eliminate in placarde. Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a
celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.

Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si
progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia
tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore.
In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului
lobulo-alveolar.

18
 In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea
colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea,
circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte
evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a – a 4-a datorita inceperii
secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul
suptului, intervenind si o cale neuroflexa.
 

19
 CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE NASTEREA PRIN CEZARIANA

DEFINITIE
Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma
inciziei abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la
cezariana pentru a salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul
sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana, pe considerente de
genul ca elimina frica de nastere sau o parte din problemele medicale
caracteristice nasterii pe cale vaginala.

In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau. Aceasta

operatie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre
practicarea cezarianei dateaza din secolul XVI. Cu toate acestea, pana in
secolele XVIII si XIX nu se putea vorbi despre supravietuirea celor doi: mama
si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si hemoragiilor puternice ce
apareau dupa efectuarea operatiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea
uterului si abdomenului dupa efectuarea unei cezariene.

20
 Desi cezariana a devenit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul
mortii scazut (2%), acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii vaginale.
Motivele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii, si cele pentru care
pot apare multe complicatii dupa aceea, se datoreaza procedurii chirurgicale,
care include atat incizia la nivelul abdomenului cat si cea la nivelul uterului.

ETIOPATOGENIE
Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau
copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei
cezariene. Cezariana se indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps de
cordon, probleme ale placentei.

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat
pentru mama cat si pentru fat:

● travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii

operatiilor de cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu
este dilatat suficient, in ciuda contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului
este prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana).
● monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu
primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat,
obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei.
● prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala

21
(canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia
de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemenea
obligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului.
● sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai
multi copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin
cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala.
● atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii
travaliului (placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta
parevia) nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.
● cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se
recomanda de regula practicarea cezarienei.
● Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
● atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare,
hipertensiune arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru
a reduce riscul complicatiilor. Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este
necesara interventia chirurgicala.
● atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei
vertebrale (spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian
(hidrocefalie).
● daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie
practicata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa
cezariana.

Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada

astazi. Ca si in toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana
este asociata cu riscuri de adeziuni postoperatorii, hernii incizionale si infectii
de plaga. Daca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta, riscul poate fi
crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei poate sa nu fie golit
crescind riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia severa si cefaleea
postanestezica.

22
 O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decit cele
medicale. Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului,
centrului medical si ale mamei.

In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea vaginala

este de preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.

Sfatul medicului
Se impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si
daca gravida:
- are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei
unor complicatii;
- are miopie accentuata (medie sau forte);
- sufera de boli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare;
- a mai facut o cezariana;

Complicatiile si accidentele sarcinii

23
Sarcina extrauterina
Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului in afara
cavitatii uterine.Defineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara
endometrului ,incluzand si localizarile uterine la col sau in grosimea
miometrului.

Dizgravidia de prim trimestru

Reprezinta traducerea clinica a modificarilor biologice induse de prezenta
zigotului.El este un element de semnalare biochimica, metabolic si
imunologica.
Simptomatologia predominant este digestive, prin modificari alea functiei
grandei salivare, a apetitului, gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si
varsaturi.Greturile si varsaturile ocazionale, nesistematizate nu pun probleme
clinice si terapeutice deosebite,deoarece permit mentinerea unui aport alimentar,
hidric care asigura necesitatiile organismului.Aceste simptome dispar la
sfarsitul primului trimsetru de sarcina.

Preeclampsia
Sau HTA indusa se sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru
de sarcina la o femeie de obicei primipara, indemna de orice afectiune renala
sau vasculara anterioara, tradus prin HTA cu sau fara albuminurie si eventual cu
retentive excesiva de apa (edem).Netratat, evolueaza de obicei spre eclampsie,
iar correct tratata se vindeca fara sechele si nu recidiveaza in sarcinile
urmatoare.

Eclampsia

24
 Este cea mai grava forma de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizata
prin aparitia de convulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o
gravid ce nu prezentat anterior o patologie convulsivanta.
Criza epileptica apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de
ultim trimestru, preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

25
 TRANSFORMĂRI SURVENITE ÎN TMPUL SARCINII

SI DUPA CEZARIANA

.
Aspectul colului uterin

Uterul este un organ musculo-cavitar situat în pelvis deasupra vaginului,avănd

anterior vezica urinară şi posterior rectul.Are rolul de a primi ovulul
fecundat,să-l protejeze pe perioada dezvoltării sarcinii şi să-l expulzeze dapă
270-280 de zile
(40 de săptămâni). Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin
gasindu-se la nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5
cm/zi , astfel ca in 10 zile devine organ pelvin .

Endometrul este supus unor modificări hormonale ciclice şi se elimină

lunar prin menstruaţie sau primeşte ovulul fecundat şi sete supus altor
modificări,influenţat de hormonii de sarcină(progesteronul în timpul sarcinii şi
ocitocinaînexpulziafătului)..

Trompele uterine(salpingele) sunt două conducte legate de uter pe fiecare parte

a lui şi cu deschidere în abdomen spre ovare.au rol de a capta şi a conduce
ovulul spre locul de unire cu spermatozoidul(în treimea externă a trompei),apoi
aouluisprecavitateauterină.
Ovarele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale
femeieşti-ovulul şi cu rol secretor(endocrin) prin producere de hormoni.Pe

26
perioada sarcinii ovarele nu excretă ovule.Ovarele şi trompele formează
împreunăanexeleuterine.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin

Glandele mamare.Sânii proemină pe faţa anterioară a toracelui.Au rol esenţial
în funcţia de procreaţie.Încep să se dezvolte în pubertate şi au dezvoltare
maximă în sarcină şi alăptare.Au formă sferică şi în mijlocul feţei convexe se
observă o zonă circulară de culoare roz-brună numită areolă mamară,iar în
mijlocul areolei se găseşte mamelonul,o formaţiune cilindrică la nivelul căreia
se deschid porii galactofori.Ca structură este o glandă tubulo acinoasă formată
din lobi,lobuli şi acini glandulari,care sunt elemente secretoare.Secreţia lactată
are loc sub influenţa hormonilor(prolactină şi ocitocină)şi pe cale neuroreflexă
(după naştere prin actul suptului).

Modificari generale dupa operatie

Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar

vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie
crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximativ
2 saptamani.

Sistemul osteomuscular
Dispare treptat imbibatia dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului si
relaxarea simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea.

Aparatul cardiovascular
Hemodinamica normala se restabileste in prima saptamana
postpartum.Volumul sanguine creste, imediat postpartum. Debitul cardiac si
presiunea venoasa centrala cresc in cursul primelor ore postpartum si revin la
normal in primele doua saptamani.

27
 Pulsul bradicardic in primele 24 de ore, revine la normal dupa 2-3
zile.Tahicardia apare in caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor
crescuta in travaliu, revine la valorile de dinainte de sarcina.

Sistemul hematologic
Hemoglobina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine
din timpul nasterii.Leucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Factorii
de coagulare se mentin crescuti 10-12 zile ,ceea ce explica frecventa
trombozelor in lauzie.VSH pastreaza ,de asemenea valori ridicate.

Aparatul respirator
Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata
de ascensiunea diafragmului in sarcina.

Aparatul urinar
In primele 2-3 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii
surplusului de apa din sectorul interstitial.Hipotonia cailor urinare retrocedeaza
in 4 saptamani.Traumatismele uterovezicale pot duce la retentii de urina ce
necesita sondaj vezical.

Aparatul digestive
Hipotonia intestinala se poate mentine in lauzie,determinand constipatia.
Hemoroizii, exagerati dupa nastere , cedeaza treptat in prima saptamana.

Sistemul nervos
Dupa nastere, femeie este calma si linistita,dar in urmatoarele zile poate
apre o labilitate psihoafectiva (plans usor, stare depresiva) ce pare cauzata de
dezechilibrul brusc hormonal si de oboseala acumulata.
Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern.

28
 Lactatia
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia
lactate si include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si
galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:
 Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut
 Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului
 Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

Mamogeneza
Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou-
nascutului.Anatomic in aceasta etapa este definitivata maturizarea glandei
mamare pentru functiile de lactogeneza si galactopoiza manifestate
postpoartum,
Pregatirea dezvoltarii glandei mamare incepe la pubertate.Instalare sarcinii
determina continuarea accelerate a dezvoltarii glandei mamare care se
desfasoara in doua stadii: proliferativ , in prima jumatate a sarcinii si secretor ,
in jumatatea a doua a sarcinii.

Lactogeneza
Se declanseaza intre zilele 2-5 postpartum si consta in fabricarea si
depozitarea laptelui matern de catre celulele epiteliale si alveolo-acinoase. Pana
in momentul instalarii lactatiei, epiteliul alveolo-acinos secreta, in gestatie
colostru.Colostrul este o secretie galbena, apoasa si bogata in imunoglobuline si
contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine si mai putine
glucide si grasimi.

29
 Galactopoieza
Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este
principalul factor responsabil de mentinere a lactatiei prin eliberarea de
prolactina.
O treime din volumul sanilor este reprezentata de depozitul lactate care
poate dura 48 de ore.Daca golirea sanilor nu se produce in acer interval,secretia
lactate regreseaza.Golirea sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani
de zile.
Lactatia inhiba functia ovariana reproductive a femeii.Prima ovulatie si
mentruatie si produc in primele 6 saptamani postpartumla 40% din femeile ce
nu alapteaza si la 5% din cele ce alapteaza.

30
 CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului pentru
explorări paraclinice

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia

de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta
pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic.
Acesta va cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar
fi ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea
si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem
osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,
tonalitate si timbru
- ascultatia inimii si plamanilor
Examene de laborator
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic
dejun care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală
(lapte,unt,ouă,ciocolată,margarinăetc).
De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.
Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele
medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică
pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se
etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin
inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de
anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se
poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii,
trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM, CHEM).

31
 Valori
•   Hematii= 4,5–5milioane/mm³
•   Leucocite = 5000–9000/mm³
•   Trombocite=150.000-300.000/mm³
Formulaleucocitară
•   neutrofile =60–70%
•   bazofile =0,5–1%
•   eozinofile =1–4%
•   monocite =5–8%
•   limfocite =20–27%
    Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA
    Valori : 12 – 15 %  - femei  
Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca
anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg
   Valori: 80–120mg/dl
Colesterolul
    Valorile  normale  variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica. 
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept
anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml
   Valori :200-400mg/dl

    Ionograma – se aspiră 4,5-5 ml sânge prin puncţie venoasă, fără

anticoagulant
   Valori:
•   Na = 135–145mEq/l
•   Ca= 4,3–5,7mEq/l

32
•   Cl = 100–110mEq/l
•   K    = 3,5 – 5 mEq/l   

 
  Electroforeza proteinelor 

   Valori:
•   α1 =2–4%(0,2–0,g/dl)
•   α2 =6–21%(0,4–0,8g/dl)
•   β=8–14%(0,5–1,0g/dl)
•    γ = 13 – 33% (0,6 – 1,2 g/dl)
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre
care conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot
evidenţia timpul de protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de
coagulare, INR,fibrinogen.
    Valori normale : TS = 2'- 4'      TC = 5'- 8'
Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de
anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.
Valori normale: 2 – 13mm/1h

Rolul asistentei medicale in analizele de sange

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante – alcool 90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se
examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o
distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga
pumnul

33
Executie:
- asistenta se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;
- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei; 
- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta,
între police şi restul degetelor;
- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până
când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;
- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi a pumnului;
- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a
acului şi se retrage brusc acul;
- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria
dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează
pacienta.
Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează
formularele de trimitere, se masoară cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc
pentru o noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se
comprimă locul puncţiei 1-3 minute ;
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul
venei ;
- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit
dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

34
Examene de urină – sumar urină
Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate(sterile)
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++
- glucoza
Normal: abumina, glucoza- absent
- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

  - pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale
pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în
funcţie de examenul cerut;
- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea
bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără
defecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu urineze în timpul
toaletei;
- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează
bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se
îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.

Executie:
- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un
eşantion de 100-150 ml la laborator;
- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la
micţiunea anterioară;
- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către
laborator în maxim o oră de la recoltare. 

35
Teste clinice
Roll-over test

Este un test simplu,care masoara modificarile de tensiune arteriala la

femeia gravida odata cu schimbarea pozitiei.Este util in urmarirea prenatala a
gravidelor cu risc de HTA indusa de sarcina.Se practica intre 28-32 de
saptamani.

Executie
Se aseaza gravida in decubit lateral,se masoara TA(diastolica) din 5 in 5
minute timp de 15 min pana se stabilizeaza.Se schimba pozitia,in decubit
dorsal,si se masoara TA la 1 min si apoi la 5 min.Daca TA distolica creste cu
20 mm sau mai mult,atunci testul este pozitiv si exista risc de a dezvolta HTA
indusa de sarcina.

Rolul asistentei nedicale

- Pregateste materialele necesare, pregateste psihic pacienta si o ajuta sa se
aseze in pozitiile corespunzatoare , noteaza in foaia de observatie valorile
obtinute si anunta medicul de rezultatul testului.

Testul non stres (TNS)

Un fat prezinta accelerari adaptive ale cordului in special ca raspuns la
miscarile active fetale.

Executie
Se asaza gravida in pozitie semidecubit lateral, este urmarita
cardiotocografic 20 min si se inregistreaza frecventa cordului fetal.Miscarile
fetale active sunt semnalizate de mama.
Prezenta a cel putin 2 accelerari alea frecventei cordului fetal cu
amplitudine de 15 batai/min timp de 15 sec in 20 min , accelerari de obicei
ascociate cu MFA indica un test reactiv.Aceasta inseamna o buna prezumtie
pentru 7 zile daca nu intervin alte modificari patologice.

36
 Absenta accelerarilor sau prezenta a unui accelarari de 15 batai/,om to,p
de 15 secunde in 20 de minute indica un test nereactiv care inseamna
prognostic nefavorabil.

Rolul asistentei medicale

- Pregateste psihic gravida si o ajuta sa ia pozitia corespunzatoare testului
noteaza in foaia de observatie rezultatele si anunta medicul.

Examene echografice - echografia abdominala

Echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea
ultrasunetelor.
Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea
vizuală a organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale

- se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea
unor reguli de examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să
bea 500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu
o oră înaintea examinării, etc..

Biometria fetala si placentara

Se executa prin tehnica ecografica:
- Masurarea sacului ovular de la 7 saptamani, depistarea activitatii cardiac
de la 8 saptamani, masurarea capului fetal de la 11 saptamani, a lunigimii
cranio-caudale intre 8 si 13 saptamani.
- Masurarea elementelor fetale: cap, trunchi, coloana vertebrala, diametrul
biparietal in dinamica.Sunt elemente importante pentru aprecierea varstei
gestationale, dar in asociere si cu alti paramentri, ca diamentru toracic,
diametrul transabdominal, lungimea femurului.
- Masurarea grosimii placentare, vizibila doar dupa 14-15 sapramani,
diametrului maxim la locul de insertie a cordonului ombilical, care la
termen ajunge la 40 -45 mm
37
Rolul asistentei medicale
-se pregăteşte gravida psihic, si se explică necesitatea tehnicii

Amniocenteza
Este o metoda de investigatie invaziva care consta in prelevarea prin punctie
transabdominala a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata
biochimic si citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoe,
dupa 16 saptamani sau tardiva , in ultimele saptamani de sarcina.

Rolul asistentei medicale

- Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transabdomila
steril, dezinfectant, eprubete sterile, manusi sterile
- Pregateste psihic gravida-o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea
efecturii tehnicii
- Pregateste gravida fizic- ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic
in timpul examinarii

Examenul regiunii pelvine

Acest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pelvine
si va fi efectuat de catre medic.

Rolul asistentului medical

- pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului
- ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la brau in jos; acesteia i se va
asigura de catre asistent un halat, preferabil de unica folosinta

- va aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, permitand medicului sa-

i examineze vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul
examinarii pe masa ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele

38
-in timpul examinarii va plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai
multa intimitate;

Examenul extern

In timpul examenului extern medicul va: 

-examina vulva si orificiul de deschidere a vaginului, pentru
semne de roseata, iritatii, scurgeri, chisturi, negi genitali
(condilomatoza genitala) sau alte afectiuni

-examina interiorul vaginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi eventuale

chisturi sau puroi provenind de la glandele Bartholin

-introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii

vaginali permitand examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din
plastic sau din metal, caz un care se va incalzi in prealabil si lubrifia

-examina peretii vaginali si cervixul, pentru a decela eventuale leziuni,

formatiuni, inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari. 
Daca se doreste efectuarea unui test Babes-Papanicolau, medicul va folosi o
mica perie sau o spatula de lemn pentru recoltarea probei. Dupa recoltare pot sa
apara mici sangerari sau patari ale lenjeriei intime. De asemenea, se poate
recolta si o proba de mucus cervical pentru decelarea unor infectii cu
transmitere sexuala, precum gonoreea sau chlamydia.

Examenul bimanual

Acesta examen fizic este parte integranta a examenului

pelvin. Medicul va introduce unul sau doua din degetele de la o mana in vagin,
iar pe cealalta o va plasa pe abdomen. Prin apasarea abdomenului si miscarea
degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea, forma,
consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. De asemenea, pot fi
identificate eventuale formatiuni sau dureri.

39
Examenul rectovaginal

Pentru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin.

Acest examen ajuta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a
ligamentelor uterine. Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a
examinarii pelvine. 

Rolul asistentului medical

-Va pregati materialele necesare( manusi sterile ,camp steril, eprubete sterile,
lame sterile, specule sterile, lubrefiant, tampoane sterile)

-va informa pacienta asupra procedurilor ce se vor efectua in timpul examinarii

si scopul acestora
-Dupa ce examinarea este incheiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o
fasa pentru a indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii.

40
 CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientei cu cezariana

Ingrijirile preoperatorii vor urmarii urmatoarele:

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei

2.Pregatirea generala : A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)
Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element major
de prevenire a infectiilor postoperatorii.De ea depinde reusita operatiei si
evolutia postoperatorie.
Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii ,prin utilizarea de
antiseptic.Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sau
urinare recente ori vindicate , paraziti externi, posibilitati de alergie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei
Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic si
psihic.
Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventiei
chirurgicale, de anestezie , de durere, de moarte.
Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa
inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:
 Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama
 Sa-i insufle incredere in echipa operarorie
 Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala de
preanestezie, cum va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, cand
va primi vizite.
 Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata
Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie disimulate fata de
pacient. Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism

41
siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa
capete incredere in serviciul in care a fost internat.
Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu
slabiciune, binevoitoare dar si autoritara, va reusi cu siguranta sa inspire
pacientei incredere.
Bilantul clinic
1) Bilant clinic general
Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra
pacientei are obligatia:
 Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si
greutatea, varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem
starea de hidratare sau deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul,
mersul, starea psihica.
 Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si manifestarile
de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili
obiectivele evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate.
 Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva
, sa remarce detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei si
utile pentru explorarea preoperatorie
 Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de
temperature,familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,
insa principala sursa ramane pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mare
atentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa problemele importante si pentru
a face o evaluare corecta alor.
 Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia se
noteaza permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a
obtine un tablou clinic exact,care va fi valorificat de echipa de ingrijire si
va fi baza unui nursing de calitate.
2) Culegerea de date privind antecedentele pacientei.

42
 a.familiale:
 daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii,
tuberculoza etc.
b.chirurgicale:
 daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau au
fost complicatii.
c. Patologice:
 se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventiei
 daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
 afectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.
3) Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:
 Tensiunea arteriala
 Pulsul
 Respiratia
 Temperatura
 Diureza
 Scaunul
4) Examenul clinic pe aparate:
 Este facut de medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie.
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru
complectarea bilantului clinic preoperator.
Bilantul paraclinic
Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoarei
mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor
biologicesi patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.Pentru o mai
buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa examenele paraclinice in:
1) Examene de rutina:

43
  Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor
chirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soi
indifferent de starea generala a pacientului: timp de sangerare si
coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree
sanguina.
2) Examene complete:
 Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul acido-
bazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie,
transaminaze, examen de urina.electrocardiograma, radiografie sau
radioscopie pulmonara.
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
a)repaos
b)regim alimentar:
 Usor digerabil
 Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea
diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei
postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:
 Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
 Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.
In seara zilei precedente
 Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)
 Se limpezeste abundant
 Se sterge foarte bine
 Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lac
de unghii), picioarele, spatiile interdigitale.
 Toaleta bucodentara

44
  Toaleta nasului
 Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea
germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonaj
sau alte solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat.
 Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
 Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei
Pacienta nu mai bea

In camera( salon)
 Se indeparteaza bijuteriile
 Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
 Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)
 Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
 Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
 Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie
Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea
pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte
observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia
chirurgicala.Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta trebuie
sa fie asezata confortabil si acoperita.
In sala de preanestezie:
 se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,
intertrigo etc.)
 se verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele,
spatiile interdigitale, unghile.
 Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara

45
  Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice
colorate.
 Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de
catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vu
echipament steril, camp steril in zona genitor-urinara.
In sala de opertatie
 Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.
 Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
 Monitorizarea functiilor vitale
 Obtinerea unui obord venos
 Pregatirea campului operator
 Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul
anterior
 Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand
cu linia de incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.
 Ajuta la instalarea campului steril.

2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate

Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii
interventiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din
acest moment, lauza devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea
spitalului.
Reintoarcerea in camera
In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si de
asistenta de anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este
transportata si asezata in pat.
Transportul pacientei operate:
 Este indicat a se pace cu patul rulant .

46
  Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de
schimbarile de temperature.Asistenta medicala care o insoteste se va
asigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca eventuala
tubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
 Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri
bruste.
 In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza)
respiratia, pulsul, perfuzia
Instalarea lauzei
 Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi
curate, bine aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa
intre18 si 20o C (caldura excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) ,
prevazuta cu instalatii de oxygen montate pe perete, cu prize in stare de
functionare si cu aparatura pentru aspiratie.
 Patul va fi accesibil din toate partile
 Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi
de apa, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
 Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .
Pozitiile pacientei in pat
 Transferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae,
ale caror miscari trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei.
 Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,
pana cand isi recapata cunostiinta.Pentru a favoriza irigarea centrilor
cerebrali, cateodata patul este usor inclinat.
 In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care se
va schimba din 30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii.
Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile
aeriene.

47
 Suparvegherea operatei
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.Supravegherea este
permanenta, in vederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor
postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe
langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze
orice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) sis a administreze , la
timp, tratamentul prescris, evitant initiativele personale, fara a tine cont de
responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatil
examenelor complementare.
Date clinice
Aspectul general al operatei
 Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza
 Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
 Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor si
picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau
curate- indica starea de hidratare a pacientei.
 Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa
exprima o complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita
postoperatorie etc)
Diferiti parametri fiziologici
 Tensiunea arteriala s masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua
ore de la operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele sase
ore si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de
reanimare

48
  Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea,
amplitudinea, care se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardie
sau tahicardie) se va sesiza medical reanimator.
 Respiratia – se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si se
sesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita
pipei Mayo , lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand
se trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratiei
va di semnaluzata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o aspiratie
pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda administarea de
oxigen
 Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia de
observatie
Pierderi lichidiene sau sanguine
 Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la
inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la
normal.Se masoara cantitatea si se observa aspectu; daca emisa de urina
lipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi actiuni
specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sa
curga, fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc
Scaunul
 Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; in
cazul in care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care
scaunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoare
Vomismentele
 Se vor nota cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara,
sanguinolenta)
Pierderile prin drenaj
 Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte

49
 Alte semen clinice
 Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiile
asistentei medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie;
starea abdomenului (balonare,contractare, accelerarea perisaltismului
intestinal) starea aparatului respirator.
Ingrijiri acordate pacientei operate
De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperatorie
si absenta complicatiilor.
In momentul trezirii:
In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea,
permanent operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:
 Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara
perna, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
 Agitatia –prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient.La
trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente
de drenuri sau sonde.
 Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in
acest caz asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite de
apa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca
membri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara discernamant.
Imediat dupa trezire
Asistenta medicala
 va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt lateral
dreapta sau stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu
rahianestezie.
 Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori
pe z , ca cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte de
culcuare, ii va curate gura mentinand-o umeda in permanenta.

50
  Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului, neuitand
toaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
 Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si
de cate ori este nevoie
 Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la
temperature corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta
perianala.
 Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,
fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori.
 Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte
pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda
pentru a pregati sculatu din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand
cazurile in care este contraindicate.
 Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,
ingrijirile sunt foarte numeroase.
a) Lupta impotriva durerii
La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizati
inainte de a prescrie analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra
calmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii
b) Lupta impotriva insomiei
Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc
cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.
In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:
ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.
c) Lupta impotriva anxientatii
Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul
chirurgical cantinua si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele

51
face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.Aici intervine rolul moral al
asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba incredere in echipa
de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia
postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele
d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare
La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse
complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor
bronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acriva prin:
 Dezinfectie nazofaringiana
 Evitarea frigului, in special noaptea
 Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
 Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin “tapping”
e) Lupta contra distensiei digestive
Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu
retentive de gaze si lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,
nedepasind 3 zile.
Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si
antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si
favorizand eviscerarea postoperatorie.
Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme
evacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza relurarea
functiilor intestinale.
De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea
peristaltismului intestinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie
continua cu o sonda gastroduodenala
f)Lupta impotriva stazei venoase
Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase
raman complicatia majora in chirurgie.

52
 La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua
prin miscari active si contractii muscular statice ale membrelor inferioare,
alterate cu perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de mai
multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensia
genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului.
Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea
complicatiilor venoase.
In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei
interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica
datorita faptului ca favorizeaza aplitudinea respiratory, ventilatia pulmonara,
tusea si expectoratia , accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in
mod pozitiv psihicul pacientei.
Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:
 Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare
 Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza
gambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie
si coborate in expiratie
 Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nu
exagereza de prima data
 Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau daca
vrea sa se opreasca
 Dupa ce nu m ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un
fotoliu inainte de a se reintoarce in pat
 Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare
precoce.Sculatul din pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor
chirurgicale.

53
  Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici
deshidratarea , nici obezitatea, nici varicele – stari ce nu trebuie sa constituie o
scuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va avea
loc cat mai precoce posibil.
 Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at
precoce, care nu va fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
 Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo
unde este posibil.
g)rehidratarea
Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia
normal se reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , este
necesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta
acoperirii necesitatilor cotidiene.
h) alimentatia si realimentatia
In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de
urmatoarele principii:
 Pacienta va bea atunci cand nu vomita
 Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
 Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

54
 CAPITOLUL V
PREZENTARE CAZURI

Cazul 1

 Nume si prenume: B.D.

 Varsta: 28 de ani
 Stare civila: casatorita
 Religie: ortodoxa
 Nationalitate: romana
 Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale:- neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:
 Menarha-11 ani
 Cicluri menstruale –neregulate
 Ultima menstruatie:4 august
 Nasteri: 0
 Avorturi :3
 Contraceptive: neaga
 Internari anterioare– in luna VI de sarcină pentru ameninţare
de avort
 Obiceiuri de viata – fumătoare:10 ţigări pe zi
Greutate initiala – 64kg. Greutate actuala – 77kg
Diagnostic de internare: Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte
16.04.2010 la ora 07:20, bazin eutocic, debut de travaliu. Sarcina a fost depistata
la 10 saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.
Interventie chirurgicala principala: operatie de cezariana.

55
Motivele internarii:
Pacienta M.D in varsta de 28 de ani se interneaza in data de 16.04.2010 in
clinica de obstetrica cu motificari de sarcina in 36 de saptamani.
 Fara CUD
 Col sters, nedilatat
 Scurgere de LA
 Prezentatie pelvina
 Circumferinta abdominal 111 cm
 IFU 37 cm
 Tonus uterin normal
 T.A. 130/80 mmHg, P. 90b/min
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana.
In data de 16.04.2010 nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da
nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme, fara
malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei 15 minute.

56
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări Sursa de

crt. de dificultate
dependenţă
1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare
circulaţie moderata
2. A bea şi a mânca Greţuri, deficit
vărsături alimentar si
hidric prin
refuz
3. A elimina Eliminare Cezariana
inadecvata
4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea,
postură interzicerea
mobilizarii
5. A dormi, a se odihni Insomnie Durerea,
anxietatea
6. A se îmbrăca, a se Deficit de Cezariana
dezbrăca autoingrijire
7. A menţine temperatura Hipertermie Durerea
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Dificultate in Repaus la pat
curate şi integre autoingrijire
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independenta -
13. A te recrea incapacitatea Anxietate
de a indelpini
o activitate
recreativa
14. A învăţa Cunostinte Incaccesibilitatea
insuficiente la informatii.
asupra noului
rol de mama

57
 Plan de ingrijire
Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare
delegate

Cezariana Sa nu prezinte comlicatii in Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit

timpul interventiei - se face testarea la anestezic; complicatii pre si
chirurgicale se face clisma evacuatoare, postoperatorii, prezinta o stare
baie generala, generala relativ buna cu
-in ziua interventiei pacienta T.A.130/50mmHg,
nu mai bea, se mai face o P.=74b/min., R=18resp./min.,
clisma evacuatoare, se Temp.=38,5, Diureza=1700ml
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza sonda
urinara, se prinde o linie
venoasa si se masoara
functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie: se
supravegheaza functiile vitale
si vegetative, se asigura
pozitia corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar mobilizarea
se face sub supraveghere
Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac in -monitorizarea functiilor Pacienta prezinta un puls
limite normale vitale, masurarea pulsului la normal
fiecare 4 ore, se linisteste
pacienta, se face bilantul

58

Greturi si varsaturi Combaterea lor
Durere la nivelul Diminuarea durerii
abdomenului
Hipertermie Mentinerea temperaturi in
limite normale
Insomnie Sa se odihneasca suficient in
decursul noptii
Dificultate in mobilizare Sa se poata mobiliza
Risc de infectie Prevenirea infectiei
Disconfort la nivelul Asigurarea confortului la
hidro-electrolitic al lichidelor,
se administreaza medicatie
prescrisa de medic
Administrea de medicamente Pacienta nu mai prezinta
la indicatia medicului, greturi si varsaturi
hidratare parenterala
Administarea de antalgice, Durere diminuata
efectuarea masajului uterin
-se hidrateaza pacienta, se Pacienta nu mai prezinta
administreaza antitermice, se temperatura T.A.140/50mmHg,
masoara temperaturea P.=70b/min.,R=16resp./min.,
dimineata si seara Temp.=36,7, Diureza=1500ml
Administrea de sedative la Pacienta se odihneste nopatea
cererea medicului
Asistenta medicala ajuta Pacienta a inceput sa se poata
pacienta sa mearga, sa isi mobiliza
satisfaca nevoile fiziologice,
igiena cotidiana
Supravegheaza intoarcerea
pacientei in pat , maseaza
gambele
Monitorizarea functiilor Plaga este curata, functiile
vitale, observarea semnelor vitale se incadreaza in limite
locale sischimbarea normale
pansamentului plagii
operatorii zilnic.
Golirea sanilor prin muls Disconfort diminuat
59
 sanilor
Deficit de autoingrijire
tegumentelor si mucoaselor
Anxietate
Deficultate in recreere
Lipsa de informatii legate Sa aiba cunostinte suficiente
de rolul de mama
nivelul sanilor Aplicarea compreselor la T.A.150/50mmHg,
nivelul sanilor P.=60b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=37,2, Diureza=1200ml
Asigurarea igieniei Se practica spalatul pacientei Tegumentele sunt curate si
pe regiuni in pat, controleaza integre
involutia uterina si lohiile
Folosirea tampoanelor curate
si sterile, si schimbarea lor ori
de cate ori este nevoie
Diminuarea acesteia Asistenta medicala Anxietate diminuata cu stre
incurajeaza pacienta sa isi generala buna
explime temerile T.A.120/50mmHg,
Vorbeste cu blandete P.=68b/min.,R=16resp./min.,
Creaza un climat de incredere Temp.=36,5, Diureza=1600ml
empatica
Sa se poata recreea Se creaza o stare linistita in Pacienta se recreeaza
salon, i se ofera radio, tv,
reviste si brosuri
i se pun la dispozitie brosuri, Pacienta a dobandit cunostinte
se pune in legatura cu alte legate de noul rol de mama
mame cu experinta,
i se explica toate nelamuririle
si este incurajata in noul rol
de mama.
60
Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se
externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

61
 Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5

Puls
Resp.

T.A.

Temp.
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

CNP
Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

62
 Cazul 2

 Nume si prenume: S.C.

 Varsta: 25 de ani
 Stare civila: casatorita
 Religie: ortodoxa
 Nationalitate: romana
 Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:

 menarha la 11 ani

 cicluri menstruale neregulate

 ultima menstruatie 15 august

 Nasteri -0

 Avorturi -0

 Contraceptive –orale 2005-2009

 Greutate initiala – 57kg. Greutate actuala –

68kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.
Diagnostic de internare:
Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,
bazin eutocic.
Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

63
Motivele internarii:
Pacienta S C in varsta de 25 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in
clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.
 Circumferinta obdominala : 103 cm

 IFU :32 cm

 Contractii uterine : la 7 minute

 Tonus uterin normal

 Col sters

 Membrane rupte

 Lichid amniotic clar

 Prezentatie pelvina

 T.A.150/80 mmHg, P.=87b./min.

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de

19.05.2010 la ora 02:36 , nasterea a fost declansata cu cezariana.
Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara malformatii,
fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -20 min

64
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări Sursa de

crt. de dificultate
dependenţă
1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare
circulaţie moderata
2. A bea şi a mânca Inapetenta Cezariana
3. A elimina Constipatie Peristaltism
4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea,
postură interzicerea
mobilizarii
5. A dormi, a se odihni Dificultate in a Durerea,
se odihni anxietatea
6. A se îmbrăca, a se Deficit de Cezariana
dezbrăca autoingrijire
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Dificultate in Repaus la pat
curate şi integre autoingrijire
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independenta -
13. A te recrea incapacitatea Anxietate
de a indelpini
o activitate
recreativa
14. A învăţa Independenta -

65
 Plan de ingrijire

Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare

Cezariana Sa nu prezinte complicatii in
timpul interventiei
Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac
delegate
Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit
- se face testarea la anestezic; complicatii pre si
se face clisma evacuatoare, postoperatorii, prezinta o
baie generala, stare generala relativ buna
-in ziua interventiei pacienta T.A.140/50mmHg,
nu mai bea, se mai face o P.=84b/min.,R=17resp./min.,
clisma evacuatoare, se Temp.=37,5,Diureza=1200ml
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza sonda
urinara, se prinde o linie
venoasa si se masoara
functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie: se
supravegheaza functiile
vitale si vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Observarea si masurarea Puls tahicardic

66
 normal functiilor vitale
Inapetenta Sa se poata hidrata Stimularea poftei de Pacienta a inceput sa se
corespunzator manacare, hidratare alimenteze usor
parenterala
Constipatie Sa prezinte eliminari Masaj abdominal, regim Pacienta si-a reluat tranzitul
adecvate alimentar usor si intestinal cu stre generala
administrarea de laxative la relativ buna
cererea medicului, clisma
evacuatoare
Durere abdominala Diminuarea acesteia Administrarea de antalgice la Durere relativ diminuata
indicatia medicului
Imobilizare la pat Sa se poata mobiliza Masaj usor gen netezire la Pacienta efectueaza miscari
nivelul gambelor, miscari usoare
pasive, schimbarea pozitiei si
a lenjeriei
Dificultate in odihna Sa se odihneasca Administrea de medicamente Pacienta de odihneste
la cererea medicului T.A.120/70mmHg,
P.=78b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5,Diureza=1600ml
Deficit de ingrijire Asigurarea igienei Se practica spalatul pacientei Tegumentele sunt curate si
pe regiuni in pat, controleaza integre
involutia uterina si lohiile
Folosirea tampoanelor curate
si sterile, si schimbarea lor
ori de cate ori este nevoie
Anxietate Combaterea ei Asistenta comunica cu Anxietate diminuata
pacienta, o educa privind

67
 rolul de mama,
Dificultate in recreere Sa se recreeze Se creaza o stare linistita in Pacienta a inceput sa se
salon, i se ofera radio, tv, recreeze citind
reviste si brosuri

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru
scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii, sa consume lichide si alimente
usoare.

68
 Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5

Resp.

T.A.

Temp.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

CNP
Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

69
 Cazul 3

 Nume si prenume: M.I.

 Varsta: 35 de ani
 Stare civila: casatorita
 Religie: ortodoxa
 Nationalitate: romana
 Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:

 menarha la 13 ani

 cicluri menstruale regulate

 ultima menstruatie 15 august

 Nasteri -1

 Avorturi -0

 Contraceptive –neaga

 Greutate initiala – 60kg. Greutate actuala –

72kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.
Diagnostic de internare:
Sarcina 39 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,
bazin eutocic.
Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

70
Motivele internarii:
Pacienta S C in varsta de 35 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in
clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 39 de saptamani.
 Circumferinta obdominala : 103 cm

 IFU :32 cm

 Contractii uterine : la 7 minute

 Tonus uterin normal

 Col sters

 Membrane rupte

 Lichid amniotic clar

 Prezentatie pelvina

 T.A.150/50 mmHg, P.=82b./min.

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de

19.05.2010 la ora 05:50 , nasterea a fost declansata cu cezariana.

Pacienta da nastere unui fat de sex M, cu 3800 g, L=58cm, fara malformatii,

fara traumatisme, scor APGAR -9, iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei -15min

71
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări Sursa de

crt. de dificultate
dependenţă
1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare
circulaţie moderata
2. A bea şi a mânca Varsaturi Cezariana
3. A elimina Ischiurie Cezariana
4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Interzicerea
postură mobilizarii
5. A dormi, a se odihni Dificultate in a Durerea
se odihni
6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Dificultate in Repaus la pat
curate şi integre autoingrijire
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta -
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independenta -
13. A te recrea incapacitatea Anxietate
de a indelpini
o activitate
recreativa
14. A învăţa Independenta -

72
 Plan de ingrijire

Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare

delegate
Cezariana Sa nu prezinte complicatii Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit complicatii
- se face testarea la prezinta o stare generala relativ buna
anestezic; se face clisma T.A.120/40mmHg,
evacuatoare, baie P.=64b/min.,R=17resp./min.,
generala, Temp.=37,2,Diureza=1200ml
-in ziua interventiei
pacienta nu mai bea, se
mai face o clisma
evacuatoare, se
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza
sonda urinara, se prinde o
linie venoasa si se
masoara functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie:
se supravegheaza functiile
vitale si vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac Observarea si masurarea Puls normal
normal functiilor vitale

73
 Varsaturi Combaterea lor Administrarea de Incetarea varsaturilor
medicamente la indicatia
medicului
Ischiurie Sa prezinte eliminari Se verifica prezenta Ischiurie combatuta cu diureza de
adecvate globului vezical 1200ml si stare generala buna
Introducerea bazinetului T.A.130/80mmHg,
cald sub pacienta. P.=74b/min.,R=16resp./min.,
Lasa robinetul deschis sa Temp.=36,7,Diureza=1300ml
curga apa ( sa fie auzita de
pacienta)
Introduce mainile
pacientei in apa calda.
Efectuarea sondajului
vezical , in conditii de
asepsie.
Imobilizare deficitara Sa se poata mobiliza Administrarea de Pacienta se mobilizeaza singura
antalgice la indicatia T.A.110/50mmHg,
medicului P.=68b/min.,R=16resp./min.,
Ajutarea pacientei pentru Temp.=36,5,Diureza=1500ml
adoptarea unei pozitii de
confort.

Oboseala Sa se poata odihni La indicatia medicului Pacienta se odihneste satisfacator

corespunzator vitaminoterapie
Dificultate in ingrijire Sa prezinte tegumente Se practică spălatul Tegumente integre
integre pacientei pe regiuni la pat
Folosirea tampoanelor
sterile si curate si
schimbarea lor ori de cate
ori este nevoie
Controleaza involutia

74
 uterina.

Anxietate Combaterea anxietatii Asistenta comunica cu Anxietate diminuata

pacienta, o educa privind
rolul de mama,
Dificultate in recreere Sa se recreeze Se creaza o stare linistita Pacienta se recereeaza
in salon, i se ofera radio,
tv, reviste si brosuri

Evaluare

Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru
scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

75
 Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5

Resp.

T.A.

Temp.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

CNP
Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

76
 CAPITOLUL VI

Educatia pentru sanatate

Asistenta medicala va instrui lauza sa previna aparitia prolapsului genital

prin:
- Instruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in
primele zile de la nastere
- Instruim pacienta sa mentina igiena locala sis a previna incontinent
(spalarea si uscarea repetata a regiunii genital, folosirea tampoanelor,
evitarea ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor care produc
gase si constipatie)
- Asistenta medicala ca observa antitatea si aspectul lohiilor
- Spalarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic
- Unghiile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile
- Sanul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge
cu prosop curat.
- Dupa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina
- Zilnic se examineaza sanul (declansarea secretiei lactate, anomaly.
Alte satri patogene)
- In primele 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostru
(lichid galbui cu continut crescut de minerale si protein si scazut de
lipide si glugide, contine anticorpi) care are rol important in
imunizarea pasiva a nou nascutului.
- In urmatoarele zile se stabileste secretia laptata propriu zisa care
devine tot mai abundenta.
- Daca apar fisuri mamare sanul va fi pus in repaus, laptele va fi extras
prin mulgere, se ingrijesc fisurile.
- Cand lauza are hipolactatie , copilul se pune la san
- In “furia laptelui”. Se reduce cantitatea de lichide
Pregatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale:
- Lauza va imbraca halatul de protectie

77
 - Acopera parul cu basma de panza , iar gura nou nascutului cu masca de
tifon.
- Se asigura igiena personala zilnic
- Dupa 6 saptamani lauza poate face baie generala
- Asigurarea regimului alimentar: Primele 24 de ore regim hidro-vegetal, a
2-a zi regim complect, bogat in lichide.Zilnic se consuma zarzavaturi,
fructe, legume crude, pentru tranzitul intestinal.
- In primele zile lauza se va ridica din par doar pentru alaptarea copilului,
servirea mesei si pt toaleta.
- Treptat se trce la o viata normal
- Mobilizarea precoce se aplica dupa a 2-a zi de lauzie cu miscari usoare de
gimnastica medicala pentru refacerea muschilor abdominali, refacerea
planseului pelvi-perineal.
- In primele 24 de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea
si coborarea bratelor, miscari active ale membrelor inferioare de 3 ori pe
zi cate 10-15 minute.In urmatoarele zile se complecteaza gimnastica
medicala si se fac miscari de flexie si extensie a coapselor, de pedalare,
de forfecare, miscari de contractii ale muschilor ridicatori anali, miscari
pentru intretinerea muschilor peretelui abdominal.
Realizarea alaptarii copilului.
- In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in decubit lateral
- Ii se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul
sanului din care va suge copilul sprijinit pe un scaunel
- Ajutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata
intoarsa spre san
- Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber
- O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru examen
local
- Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-natal.
- Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.

78
BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia şi fiziologia omului, 1987

2. Belaşcu M., Tratamentul bolilor cronice în medicina internă, vol. I,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti-1990
4. Borundel C., Manual de medicină internă, Editura Medicală, Bucureşti,
1979
5. Bruckner I., Medicină interna, 1980
6. Fodor O., Medicină internă , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C., Anatomia şi fiziologia omului – Compediu, Editura Corint, Bucureşti
2001
8. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Dorobanţu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan
M., Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de
asistenţii medicali, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2001
9. Voiculescu M., Medicină generala, 2004
10.Ion Munteanu, Uterul cicatriceal dupa cezariana, Editura Facla,
Timisoara 1990