Handouts Sesiunea 2

ORTODONTIE PRACTICA
SESIUNEA 2
DIAGNOSTICUL IN PRACTICA ORTODONTICA
Dr. Bogdan Geamanu, Dr. Adina Sirbu, Dr. Andrei

Iacob
Aceste materiale sunt protejate de Legea Copyrightului in Romania si international,

distribuirea lor in forma electronica sau printata fara acordul autorilor este strict
interzisa si este pedepsita conform legilor in vigoare
Examinarea Clinica
Dr. Adina Sirbu

©Copyright Dr. Adina Sirbu
Examinarea ortodonticā trebuie sa țina cont de
obiectivele de tratament
Obiectivele de tratament:
• estetica faciala
• estetica dentara
• sanatate parodontala
• airway
• stabilitate ocluzala
• stabilitate la nivelul ATM
Estetica faciala
Examinarea clinica faciala
• planul de tratament TREBUIE facut tinind cont de analiza clinica faciala si

dentara
• planul de tratament NU TREBUIE sa fie facut dupa conceptul ca:

• daca incepem tratamentul mai devreme in dentitia mixta putem
corecta cele mai multe discrepante scheletice
• daca incepem tratamentul in dentitia mixta prin expansiune nu vor mai
fi necesare extractiile in dentitia permaneta
• daca vom folosi aparate functionale sau miotreinere nu va mai fi
necesara chirugia ortognatica
Examinare exorala din norma frontala
• toate examinarile trebuie facute in NHP

• NHP a fost introdusa de Moorrees si Kean
• pacientul priveste inainte la anumite inaltimi indicate de
medic
• nu e o pozitie determinata de puncte de referinta
scheletice
• este pozitia cea mai confortabila
Examenul facial din norma frontala
• rotatia este controlata clinic si corectata in momentul

cand se face poza in plan frontal
• planul axiala paralel cu podeaua si canthus stinga- canthus
dreapta
• cu buzele apropiate
• in suris, in repaus
Examenul exoral din norma frontala
• etajele fetei
• asimetriile
• pozitia incisivul maxilar fata de buza superioara
• 3-4 mm fata de buza superioara
• 1-2 mm de gingie in zimbet
• factorii care influenteaza pozitia inc superioare in
repaus sunt: lungimea coroanei,lungimea buzei
superioare,dimesiunea verticala a maxilarului
Examinarea din norma frontala
• forma si dimesiunea buzelor: buza superioara 19-22 mm

• pozitia stomionului SN la pc cel mai inferior al vermilion
o buza superioara lunga sau hipermobila,sau scurta
•
• poate fi corectat doar prin chirurgie: avansarea si
impactarea maxilarului
Poze cu expunere corecta
• incisiv superior 11-13 mm

• hiperplasia gingivala trebuie apreciat de la inceput
• latimea reprezinta 75-80% din lungime - golden proportion
Implicatiile ortodontice:
• colarea bracketilor trebuie facuta tinind cont de dimesiunea
corecta a dintilor poze
• daca nu se respecta colarea pot rezulta: margini gingivale
neregulate, curba Spee modificata, arch lenght discrepancy
• pozitia maxilarului superior si a coridorului bucal..hipoplazie
maxilara
Buza superioara in plan sagital in fata TVL
• 2.5-5mm anterior TVL

• 10.8-14.4 mm grosime
• testul oglinzii plasate sub buza superioara si raportul cu incisivii superiori
• incompetenta labiala
Implicatiile ortodontice: extractia si camuflajul clasei 2 !!!!
Diagnosticul asimetriei scheletice:
• devierea mentonului
• pozitii diferite la nivelul unghiului mandibular
• pozitii diferite la nivelul urechii
• examinarea planului bipupilar. Ikeda sugereaza ca examinarea sa fie
facuta dupa corectarea planului
Evaluarea discrepantei transversale este necesara
deoarece:
•Curba Wison accentuata

•Poate determina discrepante intre relatia centrica si
ocluzia habituala
•Poate determina retractii gingivale
•Determina tulburari de crestere la nivelul maxilarelor
•Modificari la nivelul cailor aeriene
• Mx-jugal point ,dr,stg la nivelul maxilarului,la nivelul
concavitatii maxilarului,punctul de intilnire dintre
maxilar si zigomatic
• Ag,antegonial noch pentru mandibula, punctul cel
mai proeminet de pe unghiul mandibular
• Pe baza tabelelor de calculeaza in mm
expansiunea necesara
• Mx-Mx=58
•
•
Ag-Ag=85,4
Diferenta=27.4
• din tabel Mx-Mx=66,2
• Ag-Ag=85.8
• Diferenta=19,6
• expansiunea necesara=7.8mm
Wala Ridge
•Punctul cel mai proeminet de la nivelul osului

alveolar
•Jonctiunea muco-gingivala
•FA point la nivelul M1
•Wala stg-Wala dr=FA M1-FAM1 + 4 mm
•Se corecteaza torque M1
•Maxilar-Mandibula =5mm
•Ex: W-W=50,FA-FA=44, 6mm diferenta,4 mm
corect,2 mm upright pt M1,FA-FA=46
•Maxilar:FA-FA=45,2mm corectie,43.
•FA-FA corect=46+5=51 ,51-43=8mm expansiune
trans
Mandibula
WALA ridge dr

W-W=56mm
Wala ridge stg

FA point dreapta

FA-FA=48
FA point stinga
Mandibula
FA dr-FA stg=48mm
Wala dr.-Wala stg=56mm
FA-FA corect=56-4=52 mm
Diferenta=4mm corectie Torque
Corectam torque M1-2mm de fiecare parte
Maxilar

53 mm
FA Stg
FA dr
Torque M1=2mm
FA-FA mandibula corect=52mm
FA-FA maxilar existent=53-2=51 mm
FA-FA maxilar necesar=52+5=57 mm

Expansiunea transversala=57-51=6mm
Implicatiile in ortodontie :
• In miscarea de intruzie a dintilor trebuie sa fie folosite forte

usoara
• Inainte de folosirea primului arc rectangular ,dupa 6 luni,
trebuie facut un OPT
Daca pe OPT se identifica resorbtia radiculara trebuie 2-3
•
luni introdus un arc pasiv .
Continuarea tratamentului in caz de resorbtie radiculara:
• Este permisa dupa un repaus de 2-3 luni

• Fortele ortodontice trebuie sa fie usoare , si la anumite intervale sa fie
introduse arcuri rotunde
• Daca este posibil-scurtarea duratei tratamentului

• La finalul tratamentului ortodontic este contraindicata retentia fixa
doarece trauma ocluzala pe dintii cu retentie fixa poate accelera
procesul de resorbtie (Brezniak 2002b)
Ce este pozitia de Relatie Centrica sau CR?
• cea mai stabila pozitie a mandibulei
• cea mai confortabila pozitite a mandibulei
• CR se poate determina si evidentia usor cu ajutorul arcului

facial si articulatorului
• Relatia Centrică - este o poziție determinată de
anatomia ATM care se poate reproduce și înregistra.
Gibbs și Lundeen consideră că această poziție este esența formei și funcției

optime a TMJ
RC-RELATIA CENTRICA=CR
- Relatia dintre mandibula si craniu atunci cand condilul se afla in pozitie

anteros-superioara in contact cu portiunea avasculara a disculuI, si
independenta de pozitia dintilor.

CO (SAU IM) OCLUZIA CENTRICA
Intercupidare cu contacte dentare multiple fara a tine cont

de pozitia mandibulei
• Anika Isberg -“ inainte de virsta de 5 ani nu exista
luxatii discale datorita morfologie ATM luxatiile discale
pot produce incetinirea cresterii la nivelul articulatiei
afectate”.
Este necesar diagnosticul luxatiilor discale cat mai

•
devreme in timpul cresterii
Cantul -implicatiile ortodontice ale CBCT
• aparitia unei modificari degenerative la nivelul

ATM ,resorbtia condilului si micsorarea lui pot
determina devierea mandibulei de partea afetata cu

aparitia ocluziei incrucisate si o dezlvoltare execesiva a
maxilarului de partea opusa
TIPARELE DE
CRESTERE FACIALA
Dr. Dan-Andrei IACOB

TIPARELE DE CRESTERE FACIALA
• Au la baza studiile cefalometrice (BJÖRK ȘI SKIELLER) cu

implanturi metalice:
• Bjork, A. Prediction of mandibular growth rotation. Am J Orthod. 1969;55:585–599
• Bjork, A, Palling, M. Adolescent age changes in sagittal jaw relation, alveolar
prognathy, and incisal inclination. Acta Odontol Scand. 1954;12:201–232
• Bjork, A, Skieller, V. Facial development and tooth eruption: an implant study at the
age of puberty. Am J Orthod. 1972;62:339–383
• Bjork, A, Skieller, V. Postnatal growth and development of the maxillary complex,
Monograph No. 6. in: Craniofacial Growth Series. Center for Human Growth and
Development, University of Michigan, Ann Arbor; 1976:61–99
• Bjork, A, Skieller, V. Normal and abnormal growth of the mandible: a synthesis of
longitudinal cephalometric implant studies over a period of 25 years. Eur J
Orthod. 1983;5:1–46
• Jarabak, JR, Fizzell, JA. in: Technique and treatment with light-wire edgewise
appliances. vol. 1. The C. V. Mosby Company, St. Louis; 1972

• Au la baza studiile cefalometrice (BJÖRK ȘI SKIELLER) cu

implanturi metalice:
• Meredith, HV. Selected anatomic variables analyzed for inter-age relationships of
the size-size, size-gain, and gain-gain varieties. in: Advances in child development and
behavior. vol. 2. Academic Press, Inc., New York; 1965:221–256
• Hixon, EH. Prediction of facial growth. Trans Eur Orthod Soc. 1968;44:127–139
• Bhatia, SN, Wright, GW, Leighton, BC. A proposed multivariate model for prediction of
facial growth. Am J Orthod. 1979;75:264–281
• Ricketts, RM. The value of cephalometrics and computerized technology. Angle
Orthod. 1972;42:179–199
• Ricketts, RM, Roth, RH, Chaconas, SJ, Schulhof, RJ, Engel, GA. Orthodontic diagnosis and
planning. Rocky Mountain Data Systems, ; 1982
• Johnston, LE. A statistical evaluation of cephalometric prediction. Angle
Orthod. 1968;38:284–304

CRESTEREA COMPLEXULUI MAXILAR
• Cresterea maxilarului este in jos si inainte fiind asociata cu

cresterea suturala.
Sutura fronto-maxilara
Sutura zigomatico-temporala
Sutura zigomatico-maxilara
Sutura pterigo-palatina
CRESTEREA COMPLEXULUI MAXILAR
• Cresterea suturala poate avea o componenta rotationala,

dar aceasta este mascata de remodelarea periostala si de
compensarile dento-alveolare.
Sutura fronto-maxilara
Sutura zigomatico-temporala
Sutura zigomatico-maxilara
Sutura pterigo-palatina
TIPARELE DE CRESTERE MANDIBULARA
• 3 tipare de crestere ale mandibulei :
–Rotatie anterioara
– Crestere neutrala
–Rotatie posterioara

ROTATIE POSTERIOARA

ROTATIE POSTERIOARA

ROTATIE ANTERIOARA

ROTATIE ANTERIOARA

SEMNELE STRUCTURALE CARE
PREVIZIONEAZĂ TIPARUL DE CREȘTERE



ROTATIE POSTERIOARA

ROTATIE ANTERIOARA

• Exista 3 componente ale rotatiei mandibulare (BJÖRK si

SKIELLER) :
1. Total rotation – rotatia implantului metalic raportata la
baza anterioara a craniului. Na
Se


SKIELLER) :
2. Matrix rotation– cuantifica rotatia planului bazal
mandibular raportata la baza anterioara a craniului.
Na
Se


SKIELLER) :
3. Intramatrix rotation– reprezinta diferenta dintre total
rotation si matrix rotation. Cuantifica remodelarea
marginii inferioare a corpului mandibulei.
Na
Se

IMPLICATII CLINICE
• Tiparul de rotatie mandibulara si pozitia AP a mentonului.

– Exista doar 3 alti factori:
1. Modificarea pozitiei fosei glenoide - in special in plan sagital,
2. Cresterea condiliana – in special in plan sagital,
3. Rotatia mandibulara.
ROTATIE ROTATIE
ANTERIOARA POSTERIOARA Dr. Dan-Andrei IACOB
IMPLICATII CLINICE
• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari

dentare.
– Rotatie anterioara – I inf sunt mai retroinclinati .
– Rotatie posterioara – I inf sunt mai proclinati.

IMPLICATII CLINICE

dentare.
– Rotatie posterioara – I inf au tendinta de extruzie.
– Cantitatea de extruzie este direct proportionala cu
amplitudinea rotatiei posterioare a mandibulei.

IMPLICATII CLINICE
• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari dentare.

– Rotatie anterioara - M au tendinta si pot fi usor extruzati (in
aceste cazuri nivelarea Curbei Spee / OA se face prin
extruzie posterioara),
– Cantitatea de extruzie este direct proportionala cu
cresterea spre inferior a mandibulei.

IMPLICATII CLINICE

dentare.
– Rotatie posterioara - M trebuie controlati in plan
vertical (intruzie), pt ca agraveaza tiparul de rotatie.

IMPLICATII CLINICE
• Autorotatia mandibulei si mecanica de control vertical:

– La un pacient in crestere prin intruzia dintilor superiori
posteriori si controlul (mentinerea) pozitiei dintilor
posteriori inferiori se obtine:
• O pozitie anterioara a mentonului si a molarilor inferiori,
• Corectarea OB si OJ,
• Reducerea dimensiunii vertical a etajului inferior,
• Cresterea condiliana directionata catre superior,
• Scaderea valorii unghiului goniac,
• Imbunatatirea profilului facial.
– Trebuie inceputa cat mai devreme – prima etapa a
dentitiei mixte (6-9 ani)
IMPLICATII CLINICE
• Tratamentul trebuie sa mearga in acord si nu contra,

tiparului de crestere al pacientului.
– La rotatia posterioara condilul creste predominant

posterior.
– Tratamentul ortopedic al pacientilor hiperdivergenti, cu
mandibula retrognata, presupune obligatoriu realizarea
mecanicii de control vertical.
– Prin controlul pozitiei in plan vertical al dintilor
superiori si inferiori, se obtine autorotatia mandibulei.

IMPLICATII CLINICE
• Autorotatia mandibulei, mai mult decat cresterea

condiliana, trebuie sa fie in centrul planului de tratament
ortodontic, la pacientii hiperdivergenti, cu mandibula
retrognata, atunci cand se urmareste:
– Obtinerea unei proiectii mandibulare mai bune,

– O mai buna definire a conturului mandibular,
– Controlul inaltimii faciale anterioare (Na - Gn),
– Armonizarea profilului, cu augmentarea esteticii faciale,
– O pozitie in plan sagital mai avantajoasa a mandibulei.

IMPLICATII CLINICE

– Extractiile pot ajuta mecanica de tratament.

– Atentie la aparatele functionale!!!!.

IMPLICATII CLINICE

– La pacientii cu rotatie anterioara, condilii cresc in

directie superioara, sau chiar supero-anteriora, ceea ce
creeaza conditiile pentru normalizarea rapoartelor
distalizate de ocluzie, daca mandibulei i se creeaza
conditii pentru exprimarea/stimularea cresterii.
– Acestea sunt cazurile in care tratamentul clasei a doua
va fi intotdeauna favorabil.
– Sunt cazurile in care extractiile pot fi usor evitate.

Amprentele, modelele si
inregistrarile de ocluzie Ortod
©Copyright Dr. Bogdan Geamanu practi
Dr. Bogdan Geamanu Persp

Bucuresti / Cluj, octombrie 2020 clară,
concis
corec
INREGISTRARILE DIAGNOSTICE
Rolul inregistrarilor diagnostice are doua componente:
- sa documenteze conditia initiala a pacientului;

- sa suplimenteze informatia diagnostica obtinuta din
anamneza si examinarea clinica.
Inregistrarile se clasifica in patru categorii:

©Copyright Dr. Bogdan Geamanu
1. Modele dentare si inregistrari de ocluzie
2. Fotografii intra si extra orale
3. Radiografii
4. Masuratori clinice directe
inregistrari clinice
FARA
TRATAMENT
inregistrari
fotografii, modele montate, radiografii
U/L, BW, OPC, LATERAL, FRONTAL, SMV, CT-uri, HW, LCBCT
analiza Modelului Functional

analiza tesutului moale
Roth - Jarabak
analiza Ricketts
analiza CPI
©Copyright Dr. Bogdan Geamanu DIAGNOSTIC
VTO
terapia
plan de tratament
SPLINT
-
progrese inregistrate
inregistrari post tratament

PRIMA VIZITA
EXAMENUL CLINIC:
- parcurgerea fiselor
- motivul prezentarii
- examenul ATM
- examenul facial
- examenul dentar
- examenul parodontal
- examenul functional
- examenul intraoral al partilor moi
- analiza cailor aeriene
CO BITE
MUSCATURA IN OCLUZIE CENTRICA (HABITUALA)
- cu ceara subtire roz de 10x

- faciliteaza o inregistrare buna a ocluziei centrice
- este folosita pentru a masura discrepanta dintre relatia
centrica si ocluzia centrica (CO-CR)

- se va lua intotdeauna prima, fara a se deprograma
neuromuscular pacientul
CO BITE
MUSCATURA IN OCLUZIE CENTRICA

CO BITE
TEHNICA USOARA SI RAPIDA:
- se ramoleste ceara la 57 grade C in baie de apa

- se plaseaza pe arcada maxilara pentru a obtine marimea arcadei
dentare
- se decupeaza excesul la nivelul fetei vestibulare a dintilor
maxilari
- se pune din nou in baie la 57 grade C
- se plaseaza pe arcada maxilara si pacientul este instruit sa muste

tare pe ceara
- se scoate, se raceste in apa cu gheata
- se repune in gura pe arcada maxilara si pacientul este instruit sa
mai muste o data tare
- se scoate, se raceste in apa cu gheata
- se usuca cu spray si se dezinfecteaza
- se trimite in laborator
CO BITE

POWER CENTRIC BITE
MUSCATURA POWER CENTRIC
- se ia folosindu-se un jig anterior dur, astfel incat

muschii ridicatori ai mandibulei vor aseza condilii sus si
inainte in fosa
- se foloseste ceara albastra extradura

-
POWER CENTRIC BITE
Tehnica POWER CENTRIC
- o bucata de ceara se pune in baie la 56 grade C

- ceara ramolita se ruleaza de 2 ori (4 straturi) si se taie
pentru a forma partea anterioara a inregistrarii
- se plaseaza pe dintii anteriori maxilari, de la canin la
canin
- se scoate si se decupeaza cu foarfeca, apoi se introduce
din nou in baie
- cand e moale se repune pe dintii anteriori maxilari cu
mana stanga
- mana dreapta se va folosi pentru a conduce mandibula
la inchidere, plasand policele pe menton, iar indexul si
mediusul pe zona submentoniera
POWER CENTRIC BITE

POWER CENTRIC BITE
- mandibula e inchisa pe ceara pana cele mai apropiate

contacte dintre dintii posteriori sunt la 2-3 mm distanta;
- ceara e racita cu aer
- ceara se scoate si se pune in apa cu gheata
- dupa racire si finisare pentru reducerea adancimii
indentatiilor, se va repune in gura si se va repeta
inchiderea, pentru control
POWER CENTRIC BITE

POWER CENTRIC BITE

POWER CENTRIC BITE
- segmentul posterior are 2 straturi grosime, se taie si se

adapteaza la nivelul PM2 si M1 superior
- se va lua din apa la 56 grade C si se va pozitiona pe dintii
posteriori cu mana stanga
- ulterior se va plasa fragmentul anterior
- cu mana dreapta se va conduce mandibula sa inchida pe
fragmenul anterior care acopera dintii anteriori
- fragmentul posterior va fi racit in gura si apoi ambele
fragmente se vor scoate si pune intr-un bol cu apa cu
gheata
- doar varfurile cuspizilor vor fi marcate in ceara
POWER CENTRIC BITE

POWER CENTRIC BITE

ADEVARATA RC
- pacientii care au activitate musculara crescuta

(MUSCULATURA CONTRACTATA) vor tinde sa
protrudeze mandibula la aplicarea unei presiuni opuse
- LD (luxatia discului) este asociata cu un exces de fluid
articular care altereaza pozitia mandibulei
- myalgia si artralgia pot face inregistrarile ocluzale
imposibil de luat
ADEVARATA RC
GASIREA POZITIEI CENTRICE CORECTE/INCORECTE AFECTEAZA

TOATE ASPECTELE TRATAMENTULUI:
▪ diagnosticul
▪ planul de tratament
▪ rezultatul tratamentului

▪ stabilitatea pe termen lung
-
NECUNOASTEREA/NELUAREA IN CALCUL A ACESTOR
ASPECTE VA CONDUCE LA TRATAMENTE ESUATE SI
ATRIBUIREA ESECULUI PE SEAMA ALTOR FACTORI
AMPRENTELE
Lingurile trebuie centrate.

AMPRENTELE
Amprenta trebuie de asemenea sa includa santul vestibular.

AMPRENTELE
Tineti cont ca zona retromolara superioara este destul de dificil de

amprentat

AMPRENTELE
Prea multa presiune aplicata in aceasta zona, va sparge alginatul.

AMPRENTELE
Amprentele pt modelele de studiu sunt foarte importante:

In linguri “rim lock”.

AMPRENTELE
Lingura pe care decideti sa o folositi trebuie sa aiba

dimensiunea potrivita. In mod normal trebuie sa
exceada dintii pe ambele parti cu 3 mm. Daca este
cazul masurati!

AMPRENTELE

AMPRENTELE
- se alege marimea si se adapteaza marginile

- alginatul se mixeaza pana are o consistenta moale fara
bule
- materialul se umezeste cu degetele inainte de a fi plasat
peste dinti
- pacientul este instruit sa inchida gura cat se poate pentru

a reduce distorsiunile date de deschiderea maxima a
mandibulei
- grosimea marginilor trebuie sa fie de cca 3 mm
- amprenta este dezinfectata, clatita si impachetata in
servetele umezite cu apa
- alginatul este instabil, trebuie turnat in decursul a 20
min
AMPRENTELE

AMPRENTELE

AMPRENTELE

DEFECTELE DE AMPRENTARE
• alginat prea fluid

• presam prea tare amprenta pe camp
• s-a decupat prea mult din siliconul
• folosit pt captusirea lingurii
• se pot observa defectele in palat
TURNAREA MODELELOR

TURNAREA MODELELOR

TURNAREA MODELELOR

MODELELE

SOCLAREA MODELELOR

Inainte de asezarea
modelului in soclul de
cauciuc, udati-l!
SOCLAREA MODELELOR
Turnati gipsul cu grija, cate putin, pentru a evita

formarea bulelor, amestecati-l, iar la final asezati
amprenta deasupra, indepartand excesul de material.

MODELELE
Taierea si finisarea modelelor

CONCLUZIE
- RESPECTAREA CU ACURATETE A FIECAREI

ETAPE VA CONDUCE LA OBTINEREA UNUI
DIAGNOSTIC SI UN PLAN DE TRATAMENT
ADECVAT!
Roth Jarabak
De ce o folosim?
• Ne arata directia de crestere mandibulara: rotatie anterioara sau rotatie
posterioara
• Cum se va modifica pozitia mandibulei in functie de mecanica pe care o
folosim
• Directia de crestere a fetei
• Ne ajuta sa alegem o mecanica de tratament favorabila
• Ne ajuta in stabilirea diagnosticului si planului de tratament
©Copyright Adina Sirbu

-
Tiparele faciale
• Rotatie anterioara
• Rotatie posterioara
• Este obligatoriu sa o folosim la toti pacientii dar mai ales la copii
aflati in crestere pentru a vedea felul in care putem sa influentam
cresterea prin mecanica de tratament pe care o folosim
• Sa putem face un diagnostic mai exact , sa stabilim daca este o
clasa II scheletala sau doar dento-alveolara
• Sa ne alegem mecanica de tratament in functie de tiparul facial
• Pe parcursul tratmentului ortodontic ca si radiografie de etapa
putem evalua daca planul de tratament si mecanica de tratament
aleasa sunt corecte

Roth Jarabak
-
• Important sa luam in calcul toate valorile si modul in care acestea se

influenteaza reciproc
• Doar o singura valoare nu are importanta in stabilirea unui diagnostic
• Luam in considerare faptul ca valoarea axei faciale se mentine constanta pe o
perioada de 2-3 ani( o crestere de 1/3 pe an)
• Daca apare o modificare la nivelul axei faciale in perioada tratamnetului
ortodontic se datoreaza mecanicii de tratament +/_ sau resorbtiei condiliene

Mecanica de tratament -Roth Jarabak
•Modul in care alegem mecanica de tratament

tinind cont doar de clasificarea anomaliilor in
Angle I,II,III si de extractii/non extractii nu este
suficient
•Tiparele faciale diferite reactioneaza diferit
la aceasi mecanica de tratament
•Initial trebuie stabilit tiparul facial pe baza
analizei Roth-Jarabak si ulterior diagnosticul si
mecanica de tratament
Dimesiunea faciala posterioara

DIMENSIUNEA FACIALA POSTERIOARA
•Valori normale: 80 mm
•Normala/ scazuta mecanica de tratament nu
trebuie sa produca extruzia dintilor posteriori
deoarece produce luxatia condililor sau
modificarea axei faciale
•Dimesiune crescuta extruzia dintilor posteriori se
poate efectua fara a avea modificarile citate
anterior
•O dimesiune micsorata semnificativ impune
analiza ATM cu ajutorul computer tomograf-CT
DIMENISIUNEA FACIALA ANTERIOARA
• Valori normale: 120 mm

• Crescuta: rotatie
posterioara 2/1
• Scazuta: ocluzie adanca 2/2
rotatie anterioara

Raportul DFP/DFA
• Indica tipul de rotatie mandibulara :CW , CCW
• Alegerea planului de tratament si a mecanicii de tratament:Extractii/distalizare
• Studiile lui Bolton indica urmatoarele tipuri de crestere:
• Rotatie anterioara: 67-80% crestere normala
• Rotatie posterioara: 54-60% nu creste sufficienti anterior
• Crestere neutrala: 63-65%

Raportul DFP/DFA
• Valori 67-80-crestere prin rotatie anterioara, normala
• Pacientii prezinta relatii de clasa 1,2,3
• Frequent clasa 2/2 cu ocluzie adinca direct proportional cu cresterea
raportului
• Mecanica de tratament poate include distalizari sau extractii
• Se pot folosi Arcuri mai rigide: SS
• Se pot folosi elastice intermaxilare

Raportul DFP/DFA
•Valori de 63-65% crestere normala

•Cresterea e in aceeasi directie cu axa faciala
•Pot aparea luxatii condiliene daca dimensiunea
faciala posterioara este mult scazuta
•Nu este indicat sa se foloseasca mecanica de
distalizare
•Trebuie mentinut controlul vertical pe toata
durata tratamentului
•Nu vom folosi aparate functionale care
mezializeaza mandibula deoarece exista riscul
luxatiei permanente a condilului mandibular
Raportul DFP/DFA
•Valori 54-60% crestere prin rotatie posterioara

•Valorile mici necesita un diagnostic corect al ATM
•Maxilarul poate avea dimensiuni normale sau
poate fi hipoplazic Clasa 2 biretruziva
•Mandibula are dimensiune scazuta
•De vazut valorile de crestere Rickets
•Planul de ocluzie are o directie diferita la CW-
CCW
•Plan de ocluzie si ATM e mai bine sa fie

divergente
Mecanica de tratament pentru CCW

Implicatiile ortodontice
•Clasa 2 CCW este mai usor de tratat

•La pacientii in crestere se foloseste cu succes HPHG
•Cazurile cu inghesuiri de pina la 6mm pot fi tratate
fara extractii
•Se pot folosi elastice intermaxilare dar cu indicatii
stricte

Mecanica de tratament pentru CW
• Cei mai multi pacienti au o dimesiune faciala posterioara scazuta si
o predispozitie spre luxatii condiliene
• Este necesar sa fie mentinut controlul vertical pe toata durata
tratamentului
• Este necesar sa inchidem axa faciala pentru a imbunatatii estetica
faciala
• Daca exista patologie la ATM este indicat tratamentul luxatiei
condiliene cu ajutorul gutierei de repozitionare
• Nu se vor folosi Arcuri reziliente
• Se vor folosi Arcuri de NITI, betatitanium
• Nu se vor distaliza dinti
• Nu se va mezializa mandibula

• Nu se vor folosi elastice de clasa 2
SADDLE ANGLE
AVERAGE 123º
• Ne indica pozitia fosei condiliene si

implicit a condilului mandibular
• Fosa sfeno-occipitala este centru
de crestere pina la 15 ani si
influenteaza pozitia condilului si
proiectia madibulei
• Se modifica prin repozitionarea
condilului
• Pozitioneaza mentonul la nivelul

fetei
•

SADDLE ANGLE
> 128
• Fosa condiliana este situata posterior si superior
• Cresterea /proiectia mandibulei spre anterior este anulata
• Posterior cranial base inclination

SADDLE ANGLE
> 133
•Cresterea mandibulara aneterioara este anulata

•Pacientii cu clasa 2 vor ramine in clasa 2 indifferente de
marimea mandibulei

SADDLE ANGLE
mai mic 120º
•Este un indicator al clasei III

•Cu cat valoarea este mai mica tratamentul
ortodontic al clasei III este mai dificil
•Pentru un pacient cu clasa 2 si <122 trebuie sa ne
asteptam la o crestere spre anterior a mandibulei
chiar daca marimea mandibulei e mica

Articulare

ARTICULARE
AVERAGE 143º
•Este un indicator al pozitiei mandibulei

•Indica felul in care muschii masticatori vor putea
influenta mecanica de tratament
•Un AR > 150 muculatura este hipotona ,se va evita
mecanica care poate determina extruxia dintilor
posteriori
•Luxatia condiliana determina pozitionarea AR distal
si posterior
•La finalul tratamentului Ar micsorat indica faptul ca
mecanica folosita a fost corecta
•Se modifica in functie de pozitia condilului
•Pozitioneaza mandibula in campul de profil
GONIAL ANGLE
•Este impartit in: unghiul superior si unghiul inferior

•Portiunea superioara este un indicator al proiectiei
mandibulare.Cu cat este mai mare cu atit mandibula va
avea o crestere anterioara
•Portiunea inferioara este un indicator al dimensiunii
faciale a etajului inferior
•Go> 130 etajul inferior este marit, estetica facial poate fi
corectata doar cu ajutorul chirurgiei ortognate
•De vazut si valorile P/A si planul ocluzal mandibular

GONIAL ANGLE
Portiunea inferioara
• Average 70 ,directia corpului

mandibular
• Valorile mai mari de 72 =etaj inferior
mult marit
• Trebuie apreciat si impreuna cu
portiunea superioara:
• > vom avea o proiectie mandib spre
anterior
• < 45 crestere cu rotatie posterioara
• Marcheaza dimensiunea etajului
inferior dento-alveolar

GONIAL ANGLE
UPPER PART
• Average 52-55 descrie directia ramului mandibular

• >55 crestere cu proiectie anterioara a mandibulei
• < 52 proiectia mandibulara spre anterior este anulata
• Clasa 2/1 sau 2/2 cu un unghi mic vor ramine in clasa 2 skeletala

Baza craniana anterioara

BAZA CRANIANA ANTERIOARA
•Average 71+_6
•Ricketts ACB scazuta va da valori gresite pentru
alte unghiuri.
• pot indica o mandibula normal proportionata si
un maxilar protrusiv

BAZA CRANIANA ANTERIOARA-ACB
•La 10 ani o ACB egala sau mai mica decat corpul

mandibular este un indicator de clasa III
•Daca Sadle Angle este scazut si ACB scazut
indicator de clasa III
•ACB 72 si corpul mandibular 62 diferenta este
prea mare -
•ACB = corpul mandibular la vista de 10 ani sau
diferenta de 2-3 mm!!!!!
•Trebuie interpretat impreuna cu Saddle Angle

B.M .10 ani ANB 7 diferenta 10 mm clasa 2 scheletala se va mentine
BAZA CRANIANA POSTERIOARA
•Average 30-32 mm
•Cresterea la nivelul suturii Sfeno-ocipitale pina la
15 ani
•Influenteaza dimensiunea faciala posterioara
•Este influentata de dimensiunea Sadle Angle:un
unghi marit anuleaza cresterea ramului si un
unghi micsorat creste dimensiunea ramului

Clasa 2-a biretruzie maxilara si mandibulara

Ramul mandibular

RAM MANDIBULAR
•Ideal in raport de 3/4 cu baza craniana

posterioara average 44 mm
•La o dimesiune de 35 mm sau mai mica exista
posibilitatea aparitiei resorbitei
condiliene..indicatie CT
•Un ram mandibular mic creste posibilitatea
aparitiei luxatiei condiliene

Ram mandibular/ Baza craniana posterioara
•3/4 crestere neutrala dar trebuie mentiunut

controlul vertical
•3/5 crestere anterioara cu o dimesiune posterioara
mare-perfecta pentru tratament ortodontic
•1/1.5 crestere posterioara ,
•1/1 posibil resorbtie condiliana
•Un unghi Articulare crescut va accentua tendinta
spre rotatie posterioara

Stability
Patient
Dental aesthetics
satisfaction
Facial aesthetics OBIECTIVE TMJ health
Periodontal
Airway
Health
Functional
©Copyright Adina Sirbu Occlusion

DEVIERILE
FUNCTIONALE

DEVIERILE FUNCTIONALE
• Devierile de la traiectoria de inchidere terminala a

mandibulei, datorate contactelor dentare premature.
• Au loc in cele trei directii ale spatiului:
– Transversal
– Sagital
– Vertical

• Interfera cu cresterea mandibulei, deoarece provoaca

modificarea raporturilor intre elementele osoase ale ATM
si pot determina luxatii / subluxatii discale.
MORFOLOGIA ATM

• Crestere mandibulei are loc la nivelul cartilajului condilian.

• Luxatiile/subluxatiile discale determina modificarea
cartilajului condilian cu posibile consecinte grave in
derularea cresterii mandibulare.

• Tratamentele functionale in perioada

de crestere trebuie corelate cu tiparul
si directia de crestere !!!

• Trebuie eliminate cat mai devreme cauzele care determina

discrepante de pozitie in plan vertical, sagital si
transversal, la nivelul mandibulei:
– Ocluziile/angrenajele inverse anterioare si laterale,
– OB sau OJ excesive,
– Ocluzia deschisa,
– Eliminate/ameliorate asimetriile mandibulare, prin
stabilizarea pozitiei mandibulei pe splint.


SHIFT-URILE FUNCTIONALE


DISJUNCTIE MAXILARA

Devierile Functionale



ANALIZA
SPATIULUI TOTAL

ANALIZA SPATIULUI TOTAL
• Sunt definite 3 zone ale dentitiei:
– Zona anterioara a arcadei dentare: Ic, Il, C,

– Zona mijlocie a arcadei dentare: Pm1, Pm2, M1,

– Zona posterioara a arcadei dentare: M2, M3.

ZONA ANTERIOARA
1. Incongruenta dento-alveolara,
2. Corectia cefalometrica,
3. Volumul si pozitia tesuturilor moi.

ZONA ANTERIOARA
1. Incongruenta dento-alveolara:
– Diferenta in mm, intre spatiul existent la nivel alveolar,
intre reperele D ale celor 2 C si dimens. M-D, insumate,
ale celor 6 frontali.

ZONA ANTERIOARA
– Diferenta poate fi pozitiva: surplus de spatiu, sau

negativa: deficit de spatiu.

ZONA ANTERIOARA

ZONA ANTERIOARA
2. Corectia cefalometrica (TWEED):

– Calcularea spatiului necesar pentru redresarea axului I
inferiori:
• FMA: 21° - 29° FMIA = 68° - 70°,
• FMA ≥ 30° FMIA ≥ 65°,
• FMA ≤ 20° IMPA ≤94°.
– Corectia in mm = 0.8 x diferenta FMIA

ZONA ANTERIOARA
2) Corectia cefalometrica (FACE / Cocconi):

– Se ia in calcul axul si pozitia I inf si sup in raport cu
reperele folosite:
• TVL din SNA pentru I sup
– 1° de proclinare a I furnizeaza 0,5 mm de spatiu,
– 1 mm de deplasare vestibulara furnizeaza 2 mm de spatiu
pe arcada.

ZONA ANTERIOARA
2) Corectia cefalometrica (FACE / Cocconi):

– Se ia in calcul axul si pozitia I inf si sup in raport cu
reperele folosite:
• TVL din I inf fata de Pog osos
– 1° de proclinare a I furnizeaza 0,5 mm de spatiu,
– 1 mm de deplasare vestibulara furnizeaza 2 mm de spatiu
pe arcada.

ZONA ANTERIOARA

ZONA ANTERIOARA
3. Grosimea tesuturilor moi (TWEED).

– Buza superioara (Upper Lip),
– Mentonul (Total Chin)
– Cele 2 grosimi trebuie sa fie egale.
Na
B
ZONA ANTERIOARA
3. Grosimea tesuturilor moi (TWEED).

– Daca mentonul ˂ buza superioara, dintii anteriori sup.,
trebuie retroinclinati/retrudati, pentru ca buza
superioara urmeaza modificarea de pozitie a incisivilor.
Na
B
ZONA ANTERIOARA
3. Grosimea si pozitia tesuturilor moi (FACE / Ayala):

– Se apreciaza pozitia buzei superioare, inferioare si a
mentonului cutanat in raport cu reperul:
• TVL din Sn

ZONA ANTERIOARA
• Discrepanta anterioara:
– Suma dintre Incongruenta dento-alveolara (deficit /
surplus) + Corectia Cefalometrica + Modificarile
tesuturilor moi influentate de modificarile de pozitie ale
dintilor anteriori.

ZONA MIJLOCIE
2. Spatiul necesar nivelarii curbei Spee,
3. Dizarmonia ocluzala: clasa a II-a, sau

clasa a III-a

ZONA MIJLOCIE
– Diferenta in mm, intre spatiul existent la nivel alveolar, intre
reperele D ale C si M1 (pe fiecare hemiarcada) si dimensiunile M-
D, insumate, ale M1, Pm2 si Pm1.

ZONA MIJLOCIE
• Diferenta poate fi pozitiva: surplus de spatiu, sau negativa:

deficit de spatiu.

ZONA MIJLOCIE

clasa a III-a

ZONA MIJLOCIE
2. Spatiul necesar nivelarii curbei Spee.

– Se masoara adancimea curbei Spee, pe ambele
hemiarcade, la nivelul concavitatii maxime,

ZONA MIJLOCIE

– Se masoara adancimea curbei Spee, pe ambele
hemiarcade, la nivelul concavitatii maxime,

ZONA MIJLOCIE
– Se calculeaza media intre cele 2 valori masurate si se

adauga 0.5 mm pt. a obtine necesarul de spatiu pentru
nivelarea curbei Spee.

ZONA MIJLOCIE

clasa a III-a.

ZONA MIJLOCIE
3. Dizarmonia ocluzala: clasa a II-a, sau clasa a III-a

(TWEED):
– Trebuie cuantificata aici deoarece corectarea
rapoartelor ocluzale, influenteaza deficitul / surplusul
de spatiu.

ZONA MIJLOCIE
3. Dizarmonia ocluzala: clasa a II-a, sau clasa a III-a

(TWEED):
– Se calculeaza masurand distanta (spre M, sau D), de la
varful cuspidulul V al PM1 max, la ambrazura dintre
Pm1 si Pm2 mandibulari.

ZONA POSTERIOARA
• Incongruenta dento-alveolara (Tweed).

ZONA POSTERIOARA
– Limita posterioara a dentitiei: marginea anterioara a
ramului ascendant.
– Spatiul necesar (teoretic) este suma dimensiunilor MD
ale M2 si M3 (se apreciaza clinic si/sau radiologic: OPT
sau CBCT),

ZONA POSTERIOARA
– Limita posterioara a dentitiei: marginea anterioara a
ramului ascendant.
– Spatiul necesar (teoretic) este suma dimensiunilor MD
ale M2 si M3 ( se apreciaza clinic si/sau radiologic: OPT
sau CBCT),

ZONA POSTERIOARA
– Spatiul disponibil se calculeaza:
• Masurand spatiul existent (de-a lungul planului de
ocluzie) de la reperul D al M1, pana la limita
posterioara a dentitiei,
• Estimand cresterea in zona posterioara, in functie de
sex si varsta:
▪ 1,5 mm/an/pe fiecare hemiarcada pana la
varsta de 14 ani pentru fete si 16 ani pentru
baieti.

INCONGRUENTA DENTO-ALVEOLARA, CAZ #1
2,5 mm 2 mm
5 mm 6 mm
1.5 mm 9-10 mm
8 mm 7 mm
5 mm 8 mm
Varsta osoasa
Evaluarea maturarii vertebrelor cervicale
(Bacetti)
Ortodonție
dr. Bogdan Geamanu practică.
Bucuresti / Cluj, decembrie 2020
Perspectiva
clară,
concisă,
corectă.
VARSTA OSOASA
-VARSTA CRONOLOGICĂ NU ESTE CORELATĂ CU CEA

OSOASĂ
(Bergersen, 1972)

-VARSTA OSOASA ESTE CORELATA CU RATA DE
CRESTERE STATURALA
(Mauchamp, Sassouni, 1973)
VARSTA OSOASA - CRESTEREA STATURALA

VARSTA OSOASA
- RATA CRESTERII STATURALE ESTE CORELATA CU
CEA A MAXILARULUI (SUTURI) SI A MANDIBULEI
(Bjork)

VARSTA OSOASA
• DECI, EVALUAND VARSTA OSOASĂ PUTEM STABILI

STADIUL SI RATA DE CREȘTERE LA NIVELUL
MAXILARULUI SI MANDIBULEI
• ASTFEL PUTEM INITIA TRATAMENTE ORTOPEDICE

CARE SA AIBE O RATA DE SUCCES CRESCUTA:
– DISJUNCTIA CU MASCA DELAIRE (PROTRACTIE) IN
CLASA A III-A (CU SAU FARĂ ANCORAJ
SCHELETIC)
– PROPULSIA MANDIBULEI CU APARATE
FUNCȚIONALE SAU ORTOPEDICE
VARSTA OSOASA
- STADIILE DE EVOLUTIE ALE OASELOR
METACARPIENE SUNT CORELATE CU RATA DE
CRESTERE (Bjork)

VARSTA OSOASA
OSUL SESAMOID APARE CU 9 LUNI INAINTE DE

VARFUL PUBERTAR LA FETE SI CU 12 LUNI LA BAIETI
(Bjork, 1973)

EVALUAREA MATURĂRII VERTEBRELOR
CERVICALE (Baccetti, 2005)








VTO-Visualised Treatment Objective
Ortodonție
dr. Bogdan Geamanu
practică.
Bucuresti/Cluj, decembrie 2020
Perspectiva
clară,
concisă,
corectă.
VTO
- Teleradiografia laterala este un examen de rutina in

ortodontie
- Are doua scopuri:
1.Sa releve detalii ale relatiilor scheletale si dentare care
nu se pot observa in alt fel
2.Sa permita evaluarea precisa a raspunsului la
tratament
VTO
- Brodie a avertizat ca analiza cefalometrica nu trebuie

folosita singura in elaborarea tratamentului ortodontic si
ca importanta ei este data de cuantificarea cresterii si ca
material de studiu
VTO
- Desi cateodata un diagnostic ortodontic poate fi pus fara a

folosi cefalometria, o evaluare exacta a raspunsului
pacientului la tratament este practic imposibila fara a
compara teleradiografiile
‣ inainte
‣ in timpul
‣ dupa tratament
- Din acest motiv, cefalometria este necesara si in cazurile
in care relatiile scheletale par normale
- Tratarea malocluziilor scheletale fara o evaluare
cefalometrica este o grava eroare!
VTO
- Valoarea diagnostica a unei Teleradiografii laterale este

data de:
- Orientarea pacientului in NHP (Natural Head
Position)
- Buzele pacientului care trebuie sa fie relaxate

- Dintii care trebuie tinuti usor apropiati in RC!
- Daca exista o discrepanta severa CO = CR, o a

doua radiografie trebuie facuta dupa deprogramare si
repozitionarea condililor in fosa
VTO
- Malocluzia este rezultatul interactiunii dintre maxilare si

pozitia dintilor
- Pozitia dintilor, asa cum au erupt, este la randul sau
afectata de relatia dintre maxilare
- Din acest motiv, doua malocluzii aparent similare cand se
evalueaza pe modele, devin complet diferite cand se
evalueaza utilizand analiza cefalometrica
VTO

VTO
- Alta intrebuintare a Teleradiografiei laterale este sa

prezica modificarile care trebuie sa apara in cursul
tratamentului
- Rezultatul este un plan al tratamentului ortodontic

numit VTO ”visualised treatment objective”
- Acuratetea VTO-ului este o combinatie intre predictia

efectului biomecanicii de tratament si predictia de crestere
VTO
- Din pacate, predictia de crestere si predictia efectului

tratamentului sunt foarte relative, deci VTO pentru un
copil in crestere este doar o estimare bruta a rezultatului
- VTO insa este de ajutor in planificarea tratamentului in
cazurile complexe la pacientii de toate varstele
- VTO este obligatoriu in realizarea unui plan de
tratament ortodontic si de chirurgie ortognata in
care efectele cresterii nu mai exista
VTO
- VTO permite clinicianului:
- Sa integreze toata informatia disponibila

- Sa descopere potentiale probleme
- Sa planifice precis mecanica de tratament
-
-
Sa vizualizeze rezultatul final
Sa identifice potentialele compromisuri
- Sa alinieze asteptarile medicului si ale
pacientului
- Sa determine decizia de a trata sau nu
VTO
- Evaluarea usoara a progresului tratamentului in

locul timpului pierdut cu rediagnosticarea la fiecare
vizita
- Daca rezultatele se confirma, controalele devin mai
eficiente si de rutina
- Timpul de tratament devine mai predictibil
VTO
- Pentru procesul de VTO urmatoarele date sunt

esentiale:
1. Datele rezultate din examinarea

pacientului
2. Inregistrarile diagnostice
3. Constantele de crestere
4. Efectele mecanicii de tratament
individualizata pentru fiecare pacient
5. Setul ideal de scopuri de tratament
VTO
- Informatiile rezultate din VTO:
1. Un plan de tratament complet si predictibil

ca timp

2. Secventa mecanicii de tratament necesar
realizarii planului
3. O estimare corecta a timpului de tratament
4. Scopurile tratamentului individualizate
pentru fiecare pacient
SISTEMUL DE FEEDBACK PENTRU TRATAMENTUL
ORTODONTIC ORIENTAT PE OBIECTIVE
Diagnostic Plan de Secvente ale Scopurile

tratament tratamentului tratamentului
Lista de probleme Corespondenta Prioritizarea Aparatele, 1. Sanatatea ATM

bazata pe fiecarui punct pasilor de mecanicile 2. Ocluzia
cerintele necesare din lista de tratament si functionala
atingerii scopului probleme modalitatil 3. Echilibrul
e de facial
©Copyright Dr. Bogdan Geamanu tratament

necesare
4. Estetica
dentara
atingerii 5. Sanatatea
scopurilor parodontala
6. Sanatatea
cailor aeriene
7. Stabilitatea
8. Motivul
prezentarii
pacientului
VTO
- Pasii necesari pentru realizarea VTO:

1. Examinarea amanuntita a pacientului
2. Set complet de radiografii:
• Teleradiografie laterala
• Teleradiografie anteroposterioara
• OPG
• Radiografie submentala vertex
• Rx sau CT de ATM
• RMN ale zonei ATM
• CBCT
3. Set complet de fotografii intraorale si faciale
4. Modele dentare orientate pentru a permite evaluarea
tridimensionala a ocluziei
5. Stabilirea unei pozitii de referinta reproductibila
pentru ocluzie si fata
VTO - ORDINEA DECIZIILOR
1. Montarea in articulator- pt a evalua eventuala

discrepanta intre CO si CR
Mandibula:
2. Inclinatia si pozitionarea incisivilor inferiori

Maxilar:
3. Pozitia incisivilor superiori
4.Incongruenta dento alveolara inferioara si superioara

5.Posibiltatea autorotarii mandibulare
6.Pozitionarea M1 sup si inf -intruzie, mezializare sau
distalizare
CONCEPTUL STOMION SUPERIOR
Evolutia expunerii incisivilor in repaus cu varsta

RG Vig ,GC Brundo
La 15 ani ————— 5,3mm femei (ISup)
————— 4,7mm barbati (ISup)
Peste 30 ani————-3,5mm (ISup)…………..0,5mm (IInf )

30-40 ani————-1,5mm (ISup)…………..1,0mm (IInf)
40-50 ani————-1,0mm (ISup)…………..2,0mm (IInf)
50-60 ani————-0,5mm(ISup)……………2,5mm (IInf)
Peste 60 ani————-0 mm (ISup)……………3,0mm (IInf)
CONCEPTUL STOMION SUPERIOR
- Pozitia cu buzele relaxate este cea mai importanta si cea

mai reproductibila pozitie functionala
- Trebuie folosita ca ghid pentru pozitionarea dintilor
- Pozitia cu zambet nu are acuratete pt pozitionarea
incisivilor
©Copyright Dr. Bogdan Geamanu C. Burstone
-E mai bine sa se expuna putina gingie in zambet decat

prea putin din incisivi in vorbire
W. Proffit
CAZ 2 - ROXANA INITIAL

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO CPI

CAZ 2 - ROXANA VTO
-Nu mai avem crestere

CAZ 2 - ROXANA VTO ALD

CAZ 2 - ROXANA VTO TX PLAN

CAZ 2 - ROXANA VTO INC INF

CAZ 2 - ROXANA VTO INC INF

CAZ 2 - ROXANA VTO OBIECTIVE

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - ROXANA VTO

CAZ 2 - SUPERIMPOZITII INITIAL/VTO

CAZ 2 - SUPERIMPOZITII INITIAL/VTO

CAZ 2 - SUPERIMPOZITII INITIAL/ VTO/FINAL

CAZ 2 - ROXANA FINAL

TELERADIOGRAFII
Initial Final
SUPERIMPOZITII INITIAL/FINAL

SUPERIMPOZITII INITIAL/VTO/FINAL

CAZ 2 - SUPERIMPOZITII VTO/FINAL

CAZ 2 - SUPERIMPOZITII VTO/FINAL

Handouts Sesiunea 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Handouts Sesiunea 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORTODONTIE PRACTICA

Dr. Bogdan Geamanu, Dr. Adina Sirbu, Dr. Andrei

Aceste materiale sunt protejate de Legea Copyrightului in Romania si international,

Dr. Adina Sirbu

• planul de tratament TREBUIE facut tinind cont de analiza clinica faciala si

©Copyright Dr. Adina Sirbu

• toate examinarile trebuie facute in NHP

• rotatia este controlata clinic si corectata in momentul

• forma si dimesiunea buzelor: buza superioara 19-22 mm

• incisiv superior 11-13 mm

• 2.5-5mm anterior TVL

•Curba Wison accentuata

•Punctul cel mai proeminet de la nivelul osului

©Copyright Dr. Adina Sirbu

Wala ridge stg

©Copyright Dr. Adina Sirbu

©Copyright Dr. Adina Sirbu

©Copyright Dr. Adina Sirbu

• In miscarea de intruzie a dintilor trebuie sa fie folosite forte

• Este permisa dupa un repaus de 2-3 luni

©Copyright Dr. Adina Sirbu

• cea mai stabila pozitie a mandibulei

• cea mai confortabila pozitite a mandibulei

• CR se poate determina si evidentia usor cu ajutorul arcului

Gibbs și Lundeen consideră că această poziție este esența formei și funcției

- Relatia dintre mandibula si craniu atunci cand condilul se afla in pozitie

©Copyright Dr. Adina Sirbu

Intercupidare cu contacte dentare multiple fara a tine cont

Este necesar diagnosticul luxatiilor discale cat mai

• aparitia unei modificari degenerative la nivelul

©Copyright Dr. Adina Sirbu

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Au la baza studiile cefalometrice (BJÖRK ȘI SKIELLER) cu

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Au la baza studiile cefalometrice (BJÖRK ȘI SKIELLER) cu

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Cresterea maxilarului este in jos si inainte fiind asociata cu

• Cresterea suturala poate avea o componenta rotationala,

• 3 tipare de crestere ale mandibulei :

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Exista 3 componente ale rotatiei mandibulare (BJÖRK si

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Exista 3 componente ale rotatiei mandibulare (BJÖRK si

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Exista 3 componente ale rotatiei mandibulare (BJÖRK si

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Tiparul de rotatie mandibulara si pozitia AP a mentonului.

• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari dentare.

Dr. Dan-Andrei IACOB

• Tiparul de rotatie mandibulara determina compensari

Dr. Dan-Andrei IACOB