Sumar pentru titularizare

educatori

GEORGIANA CARPEN
 Nivelul fonetic

Norme ortografice și ortoepice

cratima- marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte; scrierea unor
cuvinte compuse.
apostroful- marchează absența unor sunete.
punctul- marchează privirile.

Silaba- este alcătuită din vocală sau dintre un grup de sunete care conține o vocală și care se
pronunță cu un singur efort respirator.

Despărțirea în silabe a cuvintelor

Reguli de despărțire în silabe
V.C.V = V-CV
V.C.C.C = VC-CV
V..C.C.C.V = VC-CCV
V.V = V-V

Diftongi= este un grup de sunete alcătuit din o vocală și o semivocală pronunțate în

aceeași silabă de exemplu: știu, broască
Triftongi= este un grup de sunete alcătuit din o vocală și două semivocale pronunțate
în aceeași silabă de exemplu: creioane, aripioară
Hiat= două vocale alăturate pronunțate în silabe diferite de exemplu poezie, totdeauna
Accent= pronunțarea mai accentuată a unei silabe
 Nivelul lexico-semantic

Categorii semantice
sinonime- cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (ex: distractiv -amuzant);
antonime- cuvinte cu formă diferită și sensuri opuse (ex: frumos- urât);
omonimele- cuvinte cu aceeași formă și cu sens diferit (ex: devreme/de vreme);
paronime- cuvinte cu formă asemănătoare și cu sens diferit ( ex: eminent/ iminent);
arhaismele- cuvinte care nu se mai folosesc astăzi (ex: Spătar, palaturi);
regionalisme- se folosesc doar în anumite zone (ex: curechi, a mei);
neologismele- cuvinte împrumutate din alte limbă (ex: puzzle, site);
pleonasmul- greșeală de exprimare (ex: avansare înainte, praf și pulbere).

Mijloace de îmbogățire a vocabularului

derivare- suffix ( ex: bolnavioara)- prefix (ex: reîmpăduri)
compunere- alăturare ( câine-lup) - subordonare( gura-leului) - abreviere( s.o.s)
familia lexicală- ex: vorbă- vorbi,, vorbire, vorbit, vorbăreț
câmpul lexical- toate cuvintele care aparțin aceluiași domeniu și au trăsături comune
(ex: așezare - sat, cătun, oraș,, comună , metropolă, capitală)
cuvinte monosemantice- au un singur sens (ex: antibiotic, ecograf)
cuvinte polisemantice- cu mai multe sensuri ( omonimele)
unități frazeologice- ex: a tăia frunze la câini, tare de cap

Schimbarea valorii gramaticale

adverb din adjectiv - ex: frumos - (adjectiv)Scris frumos. (adverb)Scrie frumos.
adverb din substantiv - ex: ziua - (substantiv)Ziua aceasta. (adverb) Ziua ninge.
adverb din verb - ex: învățată - Lecția învățată este ușoară.
substantiv din adjectiv - ex: bătrânul - Bătrânul trece strada
substantiv din adverb - ex: un bine - Fa-mi și mie un bine.
 Finalitatile educatiei
timpurii

Finalitățile educației reprezintă orientări valorice cu rol în organizarea, direcționarea,

susținerea și realizarea activităților de tip educativ, în vederea formării personalității umane.
Finalitățile educației îndeplinesc mai multe funcții, însă principala funcție este aceea
de proiectare a activității de educație în tot procesul de învățământ ( planificare calendaristică,
anuală, semestrială etc.).
Finalitățile mai îndeplinesc și funcții de valorizare a educației și de prospectare.
Literatura de specialitate oferă diverse criterii de clasificare a finalităților educației,
însă mă voi concentrat pe cele trei categorii de finalități cunoscute: ideal, scopuri și obiective.

Idealul educațional
Idealul educațional este finalitatea educațională cu grad maxim de generalitate. Acesta
este unic, are caracter general și abstract, se construiește pe termen lung în conformitate cu
aspirațiile societății.
In prezent Legea Educației Naționale ne spune că ,, idealul educațional al școlii
românești constant dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în
formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
îndeplinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angorjarea pe
piața muncii".

Scopurile educaționale
Scopurile educaționale sunt definite ca finalități cu grad moderat de generalitate, care
stabilesc direcții de dezvoltare a sistemului de învățământ pe perioade medii de timp. Acestea
sunt multiple și asigură orientarea activității de educație în mod real.
Scopurile educaționale detaliază idealul educațional în cadrul activităților de tip
educativ și sunt detaliate la rândul lor prin obiectivele educaționale.

Obiectivele educaționale
 Obiectivele educaționale sunt finalități cu grad redus de generalitate care detaliază
scopurile educaționale, se referă la activități concrete și anticipează rezultatele dezirabile în
cadrul activităților educative.
Abordate în sens larg, obiectivele educației definesc orientările asumate de
reprezentanții educației în procesul de învățământ la nivel general (obiective generale), la nivel
specific ( obiective specifice) și la nivel concret ( obiective operaționale). Din obiectivele
generale derivă cele specifice și apoi obiectivele operaționale.
Obiectivele educaționale sunt componente reper în construirea arhitecturii activității
didactice, în realizarea,, derularea, motorizarea evaluare și mai ales reglarea bunei desfășurări
a activităților.

In concluzie, cadrul didactic trebuie să înțeleagă în profunzime problematica

finalităților educaționale și să demonstreze în activitățile didactice competențe în a construit
demersuri didactice de succes.
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN
EDUCATIA TIMPURIE

Strategie didactică/de instruire și autoinstruire

Strategia didactică este definită ca un ansamblu de metode, mijloace și forme ale unei
activități didactice care sunt combinate și organizate chronologic și logic, astfel încât să
conducă la realizarea unor obiective.
Strategia didactică reunește sarcinile de învățare cu situațiile de învățare, reprezentând
un sistem complex și coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care
vizează realizarea obiectivelor.
Proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a
profesorului

Tipuri de strategii didactice Criteriile de costructie a

➢ strategii inductive- unei strategi
demersul didactic este de la ➢ Concepția educațională;
particular la general; ➢ Sistemul principiilor
➢ strategii deductive- de la didactice generale și pe
general la particular; discipline;
➢ strategii analogice- ➢ Obiectivele;
învățarea se realizează cu ➢ Ciclul școlar;
ajutorul modelelor; ➢ Natura și specificul
➢ strategii transductive conținutului științific;
➢ strategii mixte- inductiv- ➢ Clasa de elevi;
deductive; ➢ Experiența cognitivă;
➢ strategii algoritmice- ➢ Natura probelor de
explicativ- demonstrative, evaluare;
intuitive; ➢ Ambianța educațională;
➢ strategii euristice- ➢ Subiectividatea cadrului
elaborarea cunoștințelor didactic.
prin efort propriu.

Tipuri de strategii didactice

➢ Strategii inductive demersul didactic ➢ Strategii transductive explicațiile prin

este de la particular la general;
➢ Strategii deductive demersul didactic
este de la general la particular;
➢ Strategii analogice învățarea se
realizează cu ajutorul modelelor;
motivare.·
➢ Strategii mixte inductive-deductive;
➢ Strategii algoritmice explicative-
demonstrative, intuitive;
➢ Strategii euristice elaboratea
cunoștințelor prin efort propriu.
 Funcțiile strategiilor didactice
➢ Conduce și coordonează activitatea de învățare;
➢ Duce la alegerea și utilizarea preferențială a unor metode, mijloace și forme de
organizare;
➢ Adaptarea la noi situații și aprecierea tuturor posibilităților noi;
➢ Contribuie la modelarea stilurilor de muncă ale copiilor;
➢ Ghidează demersul practic de realizare a acivității;
➢ Scoate la iveală competențele pedagogice ale profesorului.

Componentele principale ale unei strategii didactice

➢ sistemul formelor de organizare și desfășurare a activității educative;
➢ sistemul metodelor și procedeelor didactice;
➢ sistemul mijloacelor de învățare, respective al resurselor utilizate;
➢ sistemul obiectivelor operaționale.

MIJLOC DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
MIJLOACELE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
Reprezintă ansamblul de
obiecte, instrumente, produse,
aparate, echipamente și sisteme
tehnice care susțin și facilitează
transmiterea unor cunoștințe,
formarea unor deprinderi,
evaluarea unor achiziții și
realizarea unor aplicații în cadrul
procesului instructiv-educativ.
MIJLOACELE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
Se constituie din totalitatea
resurselor materiale ale
procesului de învățământ,
incluzând ansamblul de obiecte,
dispozitive, aparate care
contribuie la desfășurarea
eficienta a activității didactice.
CLASIFICAREA MIJLOACELOR
In func ț ie de provenien ță
Existente în dotarea scolii: calculator, truse, mulaje,
etc.
Realizate de profesor: monster, figuri, tablouri, etc.
Realizate de copii: colecții de roci, semințe,
fotografii, etc.
Dupa natura lor
Obiecte din natura: minerale, plante, insecte, etc.
Elaborate in scop didactic: tabla, truse, mulaje,
machete, etc.
Materiale de scris și grafice: manuale, cărți,
planșe, ustensile pentru scris, etc.
Mjloace tehnice: echipamente care redau
sunet/imagine
FUNCȚIILE MIJLOACELOR DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
De comunicare
Demonstrativă
Motivaționala
Formativă
Evaluare a performanței
De socializare (emisiuni TV, radio)
Alegerea mijlocului de învățământ adecvat realizării
obiectivelor propuse la o grupa de copii cu anumite
particularități de vârstă și individuale presupune
cunoașterea mecanismelor interne, psihologiece ale
tipului de învățare care intervine în condițiile folosirii
acestora.
PROCEDEE ȘI TEHNICI DIDACTICE

Procedeele didactice sunt practici însoțite, Tehnica didactică reprezintă soluția practică
după caz, de tehnici și mijloace didactice, de realizare a activităților didactice prin
pentru realizarea metodelor didactice, așa cum îmbinarea mai multor procedee și prin utilizarea
ar fi descoperirea inductivă sau analogică în mijloacelor didactice.
cadrul metodei descoperirii. Între cele trei elemente, metodă, procedeu și
Procedeul didactic reprezintă un mod de a tehnică didactică exită o interdependență
manifestă, de a proceda, având că scop vizibilă: Metodă cuprinde una sau mai multe
punerea elevului într-o situație de învățare, cu tehnici, iar tehnicile cuprind unul sau mai multe
sau fără profesor în calitate de dirijor. procedee. În același tim, în funcție de contextul
Relația dintre procedeu și metodă este una de învățare, o metodă se poate transformă în
mereu în schimbare, având character dinamic, procedeu și invers.
astfel procedeul poate deveni metodă și invers.

AUXILIARE DIDACTICE ȘI AUXILIARE

CURRICULARE
Auxiliarul curricular este un produs curricular Auxiliaru didactic este un material sau mijloc
auxiliar utilizat de cadrele didactice și elevi în de instruire utilizat că suport educațional, care
desfășurarea activităților instructive-educative, nu conține un mesaj educațional intrinsic.
în completarea manualului școlar, cu scopul de De exemplu : computer, videoproiector, table
a crește eficiența implementării adecvate și interactive.
eficiente a curriculumului.
Cu ajutorul auxiliarelor didactice, profesorii
pot construi situații de învățare.
Exită auxiliare atât pentru profesori , cât și
pentru elevi, spre exemplu: caiete de activitate
independentă, caietul profesorului, ghiduri,
culegerei, indumatoare.
 ÎNVĂȚAREA CENTRATĂ
PE COPIL
Centrarea procesului educațional
presupune preocuparea permanentă a
educatorilor pentru cunoașterea
individuală a copilului și adaptarea
programelor de formare. Fiecare copil
prezintă o provocare pentru profesor de a
căuta soluții, de a răspunde nevoilor
afective, de cunoaștere și de afirmare a
individualității.
Centarea pe copil influențează
deopotrivă maniera de
construcție a vor cere îndrumare.
conținuturilor curriculare
, dar și metodologia pusă
în valoare cu intenția de
a pune copilul în relație
cu domeniile cunoașterii.
Educația diferențiată
și personalizată a copiilor
poate fi unul dintre răspunsurile școlii la
reforma învățământului românesc. Dacă
pentru mult timp copilul trebuia să se
adapteze grădiniței sau școlii, în zilele
noastre este din ce în ce mai evident că
școala și grădinița trebuie să se adapteze
nevoilor specifice și particularităților
copiilor.
Învățarea centrată pe elev merge mult
mai departe și le oferă elevilor o mai mare
autonomie. În această etapă, elevul nu mai
este informat cu privirela ceea ce trebuie
să
învețe, ci pur și simplu merge și învață
ceea ce ne-am dori.Se pune accentual pe
a-l face pe elev mai responsabil pentru
propriul proces de învățare, astfel ei devin
căutători activi de cunoaștere.
Ei nu se mai bazează pe profesor care
să le deschidă mintea și le-o umple cu
informații, ei devin activi și folosesc
posibilitățile de învățare care li se oferă,
caută alte modalități de învățare și doar
atunci când au nevoie
Premisele învățării
individualizate le oferă
copiilor dreptul de a fi
diferiți, existând
diferențe semnificative
de ritm, volum și stil de
învățare. Copii au
dreputul la egalitatea șanselor și implicit la
egalitatea accesului la educație , astfel
școală adaptându-se la posibilitățile și
nevoile fiecăruia.
Vorbim astfel de respectarea ritmului
de învățare, de adaptarea strategiilor
didactice la stilul de învățare al copilului,
precum și de reorganizarea întregii
maniere de concepere și implementare a
proictului pedagogic, prin stimularea
implicării sale active în toate etapele
procesului educațional.
 NOI SEMNIFICAȚII ȘI EXTENSII
ALE CONCEPTULUI DE ÎNVĂȚARE

Invățare este un proces de adaptare a individului la mediul ca Obiectivele generale ale educației nonformale sprijină elevii
urmare a experimentării de către copil a unor situații de și chiar adulții cu șanse reduse de acces la școlaritate,
instruire, astfel urmărindu-se atingerea unor finalități specifice stimulând dezvoltarea socială, economică și culturală a
cu ajutorul personalului didactic. Procesul de învățământ personalității umane.
desfășurat în instituțiile educative este cel care generează Educația informală include ansamblul influențelor
transformările semnificative in plan cognitiv, afectiv-atitudinal pedagogice exercitate spontan și continuu, acesta se
și comportamental, fiind cea mai riguroasă modalitate de realizează natural în viața de zi cu zi. Interdependența
realizare. formelor de educație asigură creșterea potențialului
Desfășurată în grădiniță învățarea nu se reducedoar la pregătirea pedagogic al activității de formare a personalității. Astfel
copilului pentru integrarea în activitatea școlară, ci vizează o serie spus, educația formală urmărește dobândirea de cunoștințe
de finalități care țin de formarea pe tot parcursul vieții. prin programe și manuale școlare, sub îndrumarea
In funcție de gradul de organizare a influențelor educative putem
profesorului. Educația nonformală urmărește dobândirea de
delimita trei forme ale educației: educația formală, nonformală și
cunoștințe complementare prin studiul independent sau
informală .
orientat de profesor. Iar educația informală urmărește
Educația formală include ansamblu de acțiuni pedagogice
obținerea unor informații din domenii variate mai puțin
proiectate instituțional în cadrul sistemului de învățământ. Se
abordate de școală, informații neprelucrate.
desfășoară în instituții de educație și formare, conducând la
Invățarea pe tot parcursul vieții este un proces continuu de
diplome și calificative recunoscute oficial.
învățare, are cele trei cadre ale învățării neîntreruptă,
Cu ajutorul educației formale dobândim cunoștințe
oriunde și oricând. Acesta se desfășoară atât în, cât și în
fundamentale, ne exersăm aptitudinile și atitudinile intr-un
afara sistemului de educație, însă educația informală este
cadrul metodic, aplicăm instrumente de evaluare socială la
mult mai prezentă decât celelalte fiind cea mai ușoară formă
diferite niveluri și grade de integrare școlară.
Educația nonformală completează educația formală aceasta
de învățare.
realizându-se în afara școlilor dar și în interiorul lor prin activități In ultimii ani educația pe tot parcursul vieții a devenit o
extrașcolare. prioritate a sistemelor de învățământ, o condiție necesară
Educația nonformală sprijină acțiunile și influențele sistemului de pentru adaptarea la cerințele profesionale, sociale,
învățământ printr-un circuit pedagogic situat în afara clasei: cercuri economice mereu în schimbare.
tematice, ansamblulsportive, concursuri, competiții, olimpiade dar și
într-un circuit pedagogic situat în afara școlii prin cluburi de lectură,
tabere,expoziții, conferințe tematice, vizite la muzee.
 Jocul în educația
timpurie
DEFINIREA JOCULUI ȘI SPECIFICUL LUI ÎN PREȘCOLARITATE

La vârsta preșcolară, jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului.
Jocul este o activitate umană conștientă și are caracter universal, permanent și polivalent.
Sub o formă sau alta, jocul se
regăsește la copiii tuturor popoarelor
lumii încă din cele mai vechi timpuri.
In grădiniță, jocul este
activitatea fundamentală. Prin joc se
manifestă, se exteriorizează întreaga
viață psihică, se exprimă
cunoștințele, emoțiile, dorințele.
Jocul reprezintă de asemenea,
una dintre modalitățile prin care
copilul caută să recunoască realitatea
înconjurătoare.
In joc copilul este independent, nu are nevoie de sprijinul adultului, se poate întrece cu
prietenii sau colegii care ii sunt egali. In joc adultul are rol doar de sursă de inspirație
Deoarece la vârsta preșcolară copiii sunt angrenați în joc cea mai mare parte a timpului,
este evidentă importanța pe care trebuie să o atribuim caracteristicilor definitorii ale acestuia.
Jocul este o activitate distractivă și stimulativă care implică curiozitate, imaginație,
creativitate, optimist, aflat în relație de independență cu celelalte activități de învățare.
Jocul presupune manipularea de obiecte, rezolvarea de probleme, identificarea unui
model. acestea contribuie la dezvoltarea componentei sociale a comunicării, la dezvoltarea
cognitivă, fizică, socială și emoțională a personalității.
In concluzie, putem afirma că jocul este vazut ca activitate predominantă la vârsta
preșcolară, efectuată de bunăvoie, cu finalități diferite, date de vârstă și personalitate.
 JOCUL DIDACTIC

DEFINIȚIA JOCULUI
DIDACTIC
ORGANIZAREA
JOCULUI
PRESUPUNE:
Acest tip de joc este cel care declanșează
amenajarea mediului
cele mai numeroase situații de învățare,
ambiental deoarece este orientat către această finalitate
pregătirea materialelor prin intermediul sarcinilor didactice foarte clar
didactice
formulate și a subiectului jocului care este
direct subordonat sarcinii didactice și
realizează corelația dintre acțiunile jocului și
situația concretă de învățare.
DESFĂȘURAREA JOCULUI AVANTAJELE
JOCULUI DIDACTIC
înlesnește învățarea;
dezvoltă spiritul de
1. Introducerea în joc- prin elemente surpriză, observație, atenția,
vorbire șoptită, povestire, ghicitori, etc. ; disciplina;
2. Anunțarea titlului jocului didactic și a contribuie la însușirea
obiectivelor; unor regului de
3. Prezentarea materialului didactic; comportament;
4. Explicarea jocului didactic, a sarcinii de joc și a formează deprinderi de
regulilor; lucru corect și rapid;
5. Realizarea jocului de probă sub conducerea și îl implică activ pe copil.
îndrumarea educatoare;
6. Executarea propriu-zisă a jocului didactic;
7. Complicarea jocului prin introducerea unor noi DEZAVANTAJELE
variante; JOCULUI DIDACTIC
8. Încheierea jocului didactic; necesită o durată mare
9. Evaluarea jocului didactic. de timp;
în grupele numeroase
activitatea copiilor este
Notă: minimă;
Sarcina didactică reprezintă problema de gândire și strategii motorii
de acțiune adusă în față copiilor. (să recunoască, repetitive.
să imite, să descrie, să măsoare, să ghicească,
etc.)
Regulile jocului conduc la realizarea sarcinii
didactice. Copilului îi este indicat cum
trebuie să se joace și ce îi este permis în acest joc,
cum să rezolve problema, etc.
 Jocul în aer liber

Jocuri în aer liber care necesită mai multă mișcare.Este un joc dinamic.
Având în vedere că jocul contribuie la dezvoltarea fizică a copilului este recomandat ca
o parte din jocurile desfășurate în grădiniță să se desfășoare și în afară. Acestea se pot desfășura
în curtea grădiniței, în parc sau în alte zone care asigură siguranța copiilor.
Prin jocul liber copii învață abilitățile necesare pentru viața de adult. Atunci când se
joacă în aer liber, copiii cresc emoțional și academic, voi ști să își aprecieze mediul
înconjurător, vor intra in contact direct cu obiecte din natură.
Jocul in aer liber oferă de
asemenea posibilitatea copiilor de a
explora direct natura prin declanșarea
unor experiențe senzoriale directe.
 Jocul de rol

Specificul jocului de rol la vârsta preșcolară permite realizarea unor activități didactice
utile, pragmatice și creative, fie prin realizarea unor activități în care jocul de rol să fie de sine
stătător, fie prin integrarea acestuia în cadrul altor tipuri de activități didactice.
Jocuri de rol poate fi abordat în toate momentele unei zile de grădiniță, la intensitate
diferită, în funcție de conținuturile învățării, de nivelul de vârstă, de experiențele anterioare,
materialele didactice avute la dispoziție, de personalitatea și disponibilitatea cadrului didactic.

Etapele specifice jocului de rol

• alegerea unei ipoteze;
• adaptarea conținutului jocului în funcție de vârstă și particularitățile copilului;
• proiectarea scenariului și a structurii rolurilor;
• atribuirea rolurilor și conștientizarea sarcinilor de realizat;
• crearea ambientului propice desfășurării jocului;
• însușirea conținutului;
• desfășurarea propriu zisă a jocului;
• modului în care sa desfășurat jocul;
• asigurarea feedback.

Condițiile de aplicare
Pentru a asigura participarea activă a copiilor în cadrul tuturor activităților, esar ca
aceștia să fie stimulați pentru a deveni participanți activi ai actului
pedagogic pe plan obiectual, mental și verbal. Jocurile de rol îi
pregătesc astfel pe copii pentru viața reală formând ule anumite
competențe, abilități, comportamente și convingeri.
 Jocul cu text si cânt

Etapele desfășurării
Jocul cu cântec prezintă o importanță covârșitoare, jocurilor cu cântec
întrucât este o activitate care produce satisfacții și plăcere
➢ Predarea jocului
copiilor, atrage și îi antrenează, oferindu-le trăiri emoționale ➢ familiarizarea
dintre cele mai puternice. copiilor cu
cântecul;
Modalități de desfășurare, jocurile pot fi executate
➢ interpretarea
simultan cu toți copiii sau pe grupe de copii sau pe roluri. cântecului de către
Orice cântec poate fi transformată în un joc muzical, educatoare;
➢ familiarizarea
atenția educatoarei trebuie îndreptată spre elementele
copiilor cu jocul;
muzicale pe care le deține cântecul și spre sarcinile care pot ➢ executarea jocului
fi realizate prin intermediul acestuia. împreună cu
Cântecele pot fi transformate în jocuri dacă: copiii copiii;
➢ demonstrarea
sunt familiarizați cu regulile de interpretare, textul este
integrală a jocului;
însoțit de mișcări, se interpretează pe roluri sau pe grupe, ➢ explicații cu
ritmul cântecului poate fi marcat de bătăi din palme, picioare, privire la
mișcările și
pocnit din degete sau cu ajutorul instrumentelor muzicale, se
modalitățile de
mai pot utiliza accesorii sau costume pentru copii. execuție;
➢ pregătirea
formației (cerc,
semicerc,
coloană);
➢ executarea jocului
împreună cu
copiii;
➢ -executarea
jocului de către
copii;
➢ evaluarea.

Jocurile cu cântec nu sunt activități independente, ci se desfășoară în a doua parte a acestora

sau fac parte dintr-un demers mai complex, integrat în tranziții.
 Jocul logic

Jocul logic asigură îmbinarea optimă

dintre obiectivele urmărite, activității și
particularitățile copiilor prin transpunerea
sarcinilor de învățare în sarcini de joc.
In jocul logic copilul are posibilitatea
de a imagina diferite variante de rezolvare, de
a cauta și a descoperi soluții în raport cu
sarcina dată.
Jocurile logice contribuie la achiziția
unor experiențe care permit copiilor să grupeze obiectele de același fel, ori să separe obiecte
după diverse criterii.
Copilul este ajutat de acest tip de joc să găsească diferite variante de rezolvare,
acționează, își formează opinii și le confruntă cu ale colegilor.

Joc de masa

Jocurile de masă îi provoacă pe copii în direcția rezolvării unor situații problematice,

solicitându-le atenția, memoria vizuală și gândirea, spiritul de echipă și colaborarea.
Aceste jocuri se pot practica de unul singur sau în echipă, fie
cu un alt coleg, tipul educatoarea.
Prin aceste jocuri copiii poate exersat coordonarea mână -
ochi, cum să potrivească obiectele, capacitatea de discriminare
vizuală, musculatura fină, deprinderi de îmbinare, tăiere, așezare în
ordine,, clasificare sociabilitate, sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini.
Jocurile sunt însoțite de momente de întrecere, de situații neprevăzute, elemente de
competitivitate, vorba și de acțiune în echipă.
Exemple de jocuri: loto cu forme, mărimi, animale, puzzle, lego, mozaic e t c.
 Jocul muzical

Unul dintre mijloacele de realizare activitățile muzicale în grădiniță. în esență, nu este ceva
decât un amplu cântec care angajează mici interpreți pentru activitate multilaterală: cântec în
grup, dialog, mișcări, gesturi și acompaniament ritmic.
Jocul muzical este în mijloc adecvat de adaptare a copilului la mediul preșcolar, de sofisticare
a a nevoie sale de joc, de mișcare de amuzament, de a produce cultură și artă specifică
vârstei.

Clasificarea jocurilor
muzicale
• jocuri ca se desfășoară
după versuri
• jocuri care se
desfășoară după o Etapele de organizare
melodie cunoscută ➢ prezentarea textului;
• jocuri muzicale de ➢ recitarea versurilor împreună cu copiii;
recunoaștere ➢ anunțarea denumiri jocului;
• jocuri care se ➢ exemplificarea acțiunilor care urmează a fi
desfășoară potrivit îndeplinite;
sarcinii sau comenzii ➢ demonstrarea acțiunilor;
primate. ➢ repetarea demonstrării acțiunilor jocului de
două trei ori;
➢ executarea jocului împreună cu copiii;
➢ executarea jocului muzical de către copii;
➢ complicarea jocului;
➢ evaluarea joculu.
 Jocul de miscare
Antrenarea preșcolarilor în mod regulat în jocuri de mișcare le regăsim de obicei în
domeniul psihomotric, care facilitează coordonarea și controlul mișcărilor corporale,
mobilitatea generală, rezistența fizică, abilitățile motorii și pe cele de manipulare.
In programul zilnic trebuie să existe cel puțin o activitate de mișcare, fii independentă,
fii integrat în jocuri cu text și
cânt, plimbare în aer liber,
activitate fizică, momente de
înviorare, întreceri pe trasee.
Jocurile de mișcare
contribuie la dezvoltarea
motricității senzoriiomotorii,
dar și acele afine și grosiere.
Indicatori ai acestui
domeniu: merge, aleargă,
lovește, aruncă, prinde, participă
la activitățile fizice și domestice,
cățărare, echilibru.
Jocurile de mișcare sunt
de cele mai multe ori fără reguli,
labirinte ad-hoc sau inițiate de
preșcolari în diferite momente
ale zilei.
 Jocul de creatie
Jocul de creație este influențat de creativitatea expresivă incorporată în imaginația
creatoare, originalitatea sau libertatea de exprimare, dar și de experiențele de viață ale copilului
în mediul familial și social.
Jocul de creație se poate
realiza atât în curte cât și în sala
de grupă, cu condiții amenajării
corespunzătoare a spațiului.
Pentru pregătirea
jocului de creație este nevoie de
o alegere judicioasă a jucăriei.
deși jucăria nu este unicul
material al jocului, ea are
adesea un rol hotărâtor în
declanșarea și dezvoltarea
jocului.
In desfășurarea jocului,
cadrul didactic este responsabil de sarcini educativ pentru dezvoltarea limbajului și și a vorbirii
copiilor, de inițiere și de derularea subiectului ales de joc.
Jocul de creație formează și îmbogățește reprezentările
copiilor despre mediul înconjurător, activează vocabularul și
abilitățile de comunicare, formează deprinderi de folosire a
jucăriilor și altor materiale, stimulează imaginația.
Prin intermediul jocului de creație se pun bazele unei
relații speciale dintre preșcolar și lumea reală.
 Jocul-exercitiu

Acest tip de joc poate fi organizată atât individual cât și în microgrup sau chiar
frontal. Ele au abilitatea de a putea fii adaptate nivelului de dezvoltare a limbajului fiecărui
copil și de a permite repetarea exercițiului de atâtea ori cât este necesar pentru a obține o
dezvoltare a copilului.

Structura și organizarea
Jocurile exercițiu pot fi
• copiii sunt introduși în mod activ în
• senzorial-motorii sau de mânuire
jocul exercițiu prin trezirea și
(se trage se împinge, se
menținerea interesului
manevrează butoane, îmbinări de
• exercițiului
piese)
• executarea exercițiului de către
• jocuri de combinații de
copii
dezmembrare
• aprecierea
• jocuri de compunere după model
dat

Jocurile exercițiu sunt mijloacele educativ cele mai adaptabile vârstei și ritmului
individual de dezvoltare.
Repere bibliografice
 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR/CATEDRELOR

DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
2020

Probă scrisă
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
(ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)
Model
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMÂNĂ - 15 puncte
Se dă textul:
Tata iubea pantalonii de stofă, cu dungă (pe care și-i comanda la croitor), cămășile în culori
pastelate (cu nasture la gât descheiat) și scurtele de velur sau de piele întoarsă. Băteam
bulevardul Republicii în sus și-n jos și mie mi se părea de fiecare dată că bucata aia de-o sută de
metri, dintre Gambrinus și Casa Armatei, aduna toate cinematografele din lume și toți oamenii
fericiți. Umblam mult, ca două furnici năuce, prin ditamai furnicarul, până mă stârneau un afiș, un
titlu, un nume de actor. Atunci, tata mă lăsa să-l aștept într-un loc mai ferit, se pierdea prin
mulțime, cred că sufla flăcări pe nări ori se dădea peste cap, nu știu ce făcea, dar făcea sigur ceva
ieșit din comun, fiindcă se întorcea întotdeauna cu brațul ridicat, cât să înțeleg de la depărtare că a
reușit și să văd biletele fluturându-i între degete.
(Filip Florian, Matei Florian - Băiuțeii)

Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul
de mai sus:
1. Menționați câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: fericiți, umblam. 2 puncte
2. Scrieți două cuvinte care aparțin familiei lexicale a verbului a înţelege. 2 puncte
3. Precizați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul: Băteam bulevardul Republicii
în sus și-n jos și mie mi se părea de fiecare dată că bucata aia de-o sută de metri, dintre
Gambrinus și Casa Armatei, aduna toate cinematografele din lume și toți oamenii fericiți. 3 puncte
4. Rescrieți, din textul dat, un atribut substantival și un complement direct. 2 puncte
5. Explicați rolul cratimei din expresia: în sus și-n jos. 2 puncte
6. Construiți câte un enunț în care să folosiți corect următoarele omofone, fără a le modifica forma:
ne-a, nea, să-i, săi. 4 puncte

B. LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte

Redactați un eseu de 300 - 400 de cuvinte, în care să evidențiați particularitățile nuvelei
specificate în programa de concurs, ca specie literară a genului epic.
În elaborarea eseului, veți avea în vedere nuvela specificată în programa de concurs, ținând
cont de următoarele repere:
- precizarea a două trăsături ale nuvelei, ca specie literară a genului epic;
- exemplificarea celor două trăsături ale nuvelei specificate în programa de concurs, prin
valorificarea conținutului acesteia;
- ilustrarea a două elemente de construcție a discursului narativ (de exemplu: acțiune, temă,
conflict, momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spațiale, repere
temporale etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din nuvela specificată în
programa de concurs;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere cu privire la mesajul nuvelei selectate.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Probă scrisă la Limba și literatura română, Pedagogia preșcolară și Metodica desfășurării activităților
instructiv-educative în grădinița de copii (învățământ preșcolar în limba română) Model
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru
redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris – 1 punct; utilizarea limbii
literare – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 1 punct; ortografie, punctuație, așezare
în pagină și lizibilitate – 1 punct; încadrare în limita de spațiu indicată – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 300 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactați un eseu structurat, de maximum două pagini, în care să prezentați importanța
predării, ca ofertă de experiență de învățare.
În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele aspecte:
- definirea conceptului de predare;
- descrierea succintă a trei caracteristici ale predării, ca element component al procesului de
învățământ;
- prezentarea opiniei cu privire la importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru redactarea eseului veți primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilități de
analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografie, punctuație, așezare în pagină și lizibilitate – 2 puncte;
încadrare în limita de spațiu indicată – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum o pagină.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Prezentați valoarea educativă a jocului senzorial la vârsta preșcolară, având în vedere
următoarele repere:
- definirea conceptului de joc senzorial la vârsta preșcolară; 5 puncte
- descrierea unui joc senzorial pentru grupa de vârsta 5-6 ani, Domeniul Științe. 10 puncte

2. a) Definiți conceptul de evaluare în învățământul preșcolar, ca element component al unei

activități instructiv-educative în grădinița de copii. 3 puncte
b) Prezentați funcțiile evaluării în învățământul preșcolar, ținând cont de următoarele repere:
- precizarea a două funcții ale evaluării; 4 puncte
- descrierea uneia dintre funcțiile precizate, punând accentul pe utilizarea acesteia în
învățământul preșcolar. 8 puncte

Probă scrisă la Limba și literatura română, Pedagogia preșcolară și Metodica desfășurării activităților
instructiv-educative în grădinița de copii (învățământ preșcolar în limba română) Model
Pagina 2 din 2
 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR/CATEDRELOR

DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
2020
Probă scrisă
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
(ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Model
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMÂNĂ - 15 puncte
1. câte 1 punct pentru menționarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre
cele două cuvinte date (de exemplu: fericiți - bucuroși; umblam - mergeam) 2x1p=2 puncte
2. câte 1 punct pentru scrierea oricăror două cuvinte care aparțin familiei lexicale a verbului a înţelege
(de exemplu: înţelegător, neînţeles etc.) 2x1p=2 puncte
3. câte 1 punct pentru precizarea valorii morfologice a fiecăruia dintre cele trei cuvinte subliniate
(bulevardul - substantiv comun, mie - pronume personal, aduna - verb predicativ) 3x1p=3 puncte
4. câte 1 punct pentru rescrierea, din textul dat, a oricărui atribut substantival (de exemplu: de
stofă, cu dungă, în culori etc.), respectiv a oricărui complement direct (de exemplu: pantalonii,
biletele etc.) 2x1p=2 puncte
5. explicarea rolului utilizării cratimei în expresia dată (de exemplu: marchează căderea vocalei „î”,
evitarea hiatului, rostirea legată a două cuvinte etc.) 2 puncte
6. câte 1 punct pentru construirea oricărui enunț corect cu fiecare dintre cele patru omofone date,
fără modificarea formei (de exemplu: Ne-a invitat la o piesă de teatru. Iarna trecută am admirat o
pătură de nea strălucitoare. Am vrut să-i facem o surpriză. A plecat în vacanță cu prietenii săi.)
4x1p=4 puncte

B. LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte

1. Conținut – 10 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături ale nuvelei, ca specie literară a genului
epic 2x1p=2 puncte
- câte 1 punct pentru exemplificarea celor două trăsături ale nuvelei specificate în programa de
concurs, prin valorificarea conținutului acesteia 2x1p=2 puncte
- câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror două elemente de construcție a discursului narativ (de
exemplu: acțiune, temă, conflict, momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere
spațiale, repere temporale etc.) 2x1p=2 puncte
- prezentare completă, nuanțată a statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din nuvela
specificată în programa de concurs - 2 p./ prezentare neconvingătoare, schematică – 1 p.
2 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere cu privire la mesajul nuvelei selectate, prin
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, precum și a unor structuri,
conectori sau tehnici argumentative (utilizarea de argumente convingătoare, formularea de judecăți
de valoare - 2p./utilizarea, în argumentare, doar a elementelor de interpretare – 1 p.) 2 puncte

2. Redactare – 5 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se

încadrează în limita minimă de spațiu precizată și dezvoltă subiectul propus.)
- organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente –
introducere-cuprins-încheiere; construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiune logică a
ideilor) 1 punct

Probă scrisă la limba și literatura română, pedagogia preșcolară și metodica desfășurării activităților
instructiv-educative în grădinița de copii (învățământ preșcolar în limba română) Model
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

- utilizarea limbii literare (stil și vocabular adecvate conținutului eseului, claritate a enunțului,
varietate a lexicului) 1 punct
- abilități de analiză și de argumentare (succesiune logică a ideilor și susținere a acestora prin
argumente prezentate într-un mod persuasiv; abilitate de interpretare critică) 1 punct
- ortografie, punctuație, așezare în pagină și lizibilitate (0-2 erori, așezare defectuoasă în pagină,
fără evidențierea paragrafelor, lipsa lizibilității - 0 puncte) 1 punct
- încadrare în limita de spațiu indicată 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Conținut – 20 puncte
- definirea conceptului de predare 5 puncte
- câte 2 puncte pentru descrierea succintă a oricăror trei caracteristici ale predării, ca element
component al procesului de învățământ 3x2p=6 puncte
- prezentarea opiniei cu privire la importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare 9 puncte

2. Redactare – 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă eseul se încadrează în
limita minimă de spațiu precizată).
- organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente –
introducere-cuprins-încheiere; construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiune logică a ideilor)
3 puncte
- abilități de analiză și de argumentare (succesiune logică a ideilor și susținere a acestora prin
argumente prezentate într-un mod persuasiv; abilitate de interpretare critică) 4 puncte
- ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate 2 puncte
- încadrarea în limita de spațiu indicată 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1.
- definirea conceptului de joc senzorial la vârsta preșcolară 5 puncte
- descrierea unui joc senzorial pentru grupa de vârsta 5-6 ani, Domeniul Științe: descriere adecvată
și nuanțată, cu referire la grupa de vârstă și la domeniul precizate – 10p./ descriere inadecvată,
corectă din punct de vedere teoretic, însă fără referire la grupa de vârstă și la domeniul precizate –
4p./ descriere superficială, ezitantă – 2p. 10 puncte

2.
a) definirea conceptul de evaluare în învățământul preșcolar, ca element component al unei
activități instructiv-educative în grădinița de copii 3 puncte
b) – câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două funcții ale evaluării 2x2p=4 puncte
– descrierea uneia dintre funcțiile precizate, punând accentul pe utilizarea acesteia în
învățământul preșcolar: descriere adecvată și nuanțată, cu referire la învățământul preșcolar– 8p./
descriere inadecvată, corectă din punct de vedere teoretic, însă fără referire la învățământul
preșcolar– 4p./ descriere superficială, ezitantă – 2p. 8 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română, pedagogia preșcolară și metodica desfășurării activităților
instructiv-educative în grădinița de copii (învățământ preșcolar în limba română) Model
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
Cand, cum si de ce se intampla?
,,In padure“

PROPUNĂTOR:
PROF. INV. PRESC.
GEORGIANA BĂICOIANU

1
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
GRUPA: Grupa mica
PROF.ÎNV.PREȘCOLAR: Georgiana Băicoianu
TEMA ANUALĂ: ,,Cand, cum si de ce se intampla?’’
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,In padure“
TEMA ZILEI:„Vulpea’’
FORMA DE REALIZARE: activitate practica
TIPUL DE ACTIVITATE: formare de deprinderi şi priceperi
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Achizitionarea de noi cunostinte referitoare la
animalele din padure (animalele salbatice), educarea atentiei, perspicacitatii, a
spirituui de observatie si a promptitudinii in gandire.

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP )

Întâlnirea de dimineaţă: „Intalnire cu un animal din padure”
Rutine: prezenţa copiilor, servirea mesei, ne pregătim pentru activităţi
Tranziţii: ,,Carnavalul animalelor”- joc distractiv cu masti

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA I) –CENTRE DE INTERES

Arta :,,Peste pentru cumatra vulpe”-modelaj;
Stiinta: ,,Ce animal urmeaza?” -fisa de lucru

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE)

DOS: ,,Vulpea” – lipire

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE II

”Sarim ca veveritele, alergam ca vulpile”- joc de miscare

2
 Activitatea va debuta CU ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ, „Intalnire cu un animal din
padure”, unde copiii vor face cunostinta cu ursuletul Martinel, iepurasul Rica si vulpita Rita.

Salutul și prezența:
“Buna dimineata
Toţi copiii au venit
In cerc să ne aşezam
Si cu totii sa ne salutam!”
Copiii sunt invitați să isi salute colegii și îi strig pe nume, pentru a stabili numarul
copiilor absenti.
Împărtășirea cu ceilalți: Se poartă o discuţie cu copiii referitoare la anotimpul in care
ne aflam, despre ce animale am invatat in aceasta saptamana si unde traiesc acestea. Se
anunta astfel tema activităţii: „Astăzi vom vorbi despre vulpea cea sireata, care locuieste in
padure. Dar in padure este foarte frig, asa ca noi trebuie sa ii lipim vulpitei noastre mai
multa blanita.”
Noutatea zilei reprezinta jucariile de plus, ce reprezinta animalele salbatice care
locuiesc in padure .
Tranziţia se va realiza prin intermediul jocului distractive ,,Carnavalul
animalelor”, unde toti vom avea masti cu chip de animale. Vom imita glasul
animalelor si mersul lor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Să utilizeze corect formulele de salut;
• Să descrie vremea de afară;
• Să enumere patru animale care locuiesc in padure.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia,demonstratia.
RESURSE MATERIALE: catalogul grupei, animale de plus, masti din carton.
FORME DE ORGANIZARE: frontal şi individual

3
PARTEA I

TEMA ZILEI: „Vulpea’’

TIPUL ACTIVITĂŢII: formare de deprinderi şi priceperi
MIJLOC DE REALIZARE: jocuri şi activităţi liber alese
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstratia,
observatia.

Arta :,,Peste pentru cumatra vulpe”

Mijloc de realizare: modelaj;
Obiective operaționale: -să modeleze plastilina in forma unei peste ;
Material didactic: plastilina;
Metode și procedee: explicația, exercițiul, demonstratia;
Desfășurarea activității: copiii vor modela peste pentru vulpea cea sireata.

Stiinta: ,,Ce animal urmeaza?”

Mijloc de realizare: fise de lucru
Obiective operaționale: - sa coloreze drumul ursului pana la vulpe;
Material didactic: fisa de lucru, creioane colorate
Metode și procedee: explicația, exercițiul, demonstratia, observatia;
Desfășurarea activității: copiii vor avea de colorat pe o fisa de lucru, drumul
pe care trebuie s ail parcurga ursul pana la vulpe.

4
Partea a II-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Primara “ ANGELS” Păulești

GRUPA: Grupa mica
PROF.ÎNV.PREȘCOLAR: Georgiana Băicoianu
TEMA ANUALĂ: ,,Cand, cum si de ce se intampla?’’
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,In padure“
TEMA ZILEI:„Vulpea’’
FORMA DE REALIZARE: activitate practica - lipire
TIPUL DE ACTIVITATE: formare de deprinderi şi priceperi
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre materiale
şi caracteristicile lor, precum şi despre utilizarea unor tehnici de lucru necesare
acestui tip de lucru.
Formarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
Dezvoltarea simţului practic şi estetic.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să denumeasca instrumentele de lucru pregatite pentru activitate;
- să urmărească explicaţiile date privind tehnica de folosire;
-să participe conştient la activitate.
- să analizeze critic şi autocritic lucrările proprii şi ale altor copii.
-să utilizeze operaţii simple de lucru: rupere şi lipire;
-să rupă bucăţi de hârtie glasse şi să le lipească în conturul dat pentru a realiza
un colaj;
-să verbalizeze acţiunile întreprinse exprimând opinii faţă de lucrările proprii şi
ale altor colegi;

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstratia, exerciţiul,
expunerea.
Material didactic: : modelul educatoarei, bucăţi de hârtie glasse de culoare
portocalie sau roşie, fişa de lucru cu conturul vulpii, confeti (pentru ochi), lipici,
şerveţele, laptop.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.
LOCUL DE DESFĂŞURARE :Sala de grupă
DURATA ACTIVITAŢII: 15-20 min

5
 Desfășurarea activităților pe domenii experiențiale (ADE)
DOS
Evenimentul Conținutul științific Strategii Evaluare
didactic didactice
Momentul Se asigură climatul necesar bunei Conversația
organizatoric desfăşurări a activitaţii :
• aerisirea sălii de grupă;
• aranjarea mobilierului;
• pregătirea materialului didactic
necesar activității.

Captarea Introducerea în activitate o voi realiza Expunerea Stimularea

atenției prin prezentarea următoarelor versuri: Conversația interesului
„Eu sunt vulpea cea şireată, Surpriza pentru
Umblu noaptea la poiată, activitate
Pe la voi, pe la vecini,
După gâşte şi găini.
Eu l-am păcălit pe urs
Şi pe iepuraş, acuş.
L-am lăsat fără culcuş !”
Apoi, voi descoperi imaginea ( model)
şi voi purta o scurtă convorbire cu
copiii.
-Despre cine a fost vorba în poezioară?
-Ce se spune despre vulpe,cum este ea?
- Ce vedeţi în această imagine?

Anunțarea Astăzi copii, la activitatea practică, Explicaţia Aprecieri

temei și a vom face un tablou cu vulpea cea Conversația verbale
obiectivelor şireată.

6
Prezentarea Le voi prezenta tabloul model şi le voi
conținutului și explica modul de realizare. conversaţia,
dirijarea Se intuiesc apoi, materialele primite pe explicaţia,
învățării masuta şi se demonstrează tehnica de demonstratia, Aprecieri
lucru: ruperea hârtiei colorate în exerciţiul, verbale
bucăţele mici şi lipirea lor în conturul expunerea
dat pe fişă.
Se reactualizează obiectivele, cerinţele
privind corectitudinea,acurateţea
lucrărilor.
Voi da semnalul de începere a lucrului.
Voi trece pe la fiecare copil, verificand
modul de realizare al lucrarilor. Ii voi
ajuta pe cei care nu se descurca, voi da
indicatii unde nu au inteles si ii voi
aprecia pentru activitatea ce o
desfasoara.
Activitatea se va desfăşura pe fond
muzical

Obţinerea Se anunţă încetarea lucrului şi se vor Explicaţia,

Aprecieri
verbale
performanţei evalua lucrările copiilor, privind
exerciţiul,
corectitudinea, respectarea spaţiului –
conturului

Incheierea Voi face aprecieri individuale şi

activitatii colective asupra modului de participare Conversatia, Aprecieri
la activitate. verbale
Voi pune lucrarile la panou pentru a fi Expunerea.
admirate de ceilalti colegi si parintii
copiilor. Copiii
Copiii vor primi recompense. primesc
recompense

7
 MATERIAL BIBLIOGRAFIC
1. Aurelia Ana, Smaranda Cioflică „Proiecte tematice orientative”,
Ed. Tehno – Art., 2003
2. “Curriculum pentru învăţământul preşcolar” , Editura DIDACTIC
PUBLISHING HOUSE, 2009
3. Maria Petrică,„Metodica predării activităţilor practice în grădiniţa
de copii”, E.D.P., Bucureşti, 1970.
4. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii,
M.E.C. , 2005

8
 Model rezolvat
Prezentați valoarea educativă a jocului de mișcare la vârsta preșcolară, având în
vedere următoarele repere:
- definirea conceptului de joc de mișcare la vârsta preșcolară;
- descrierea unui joc de mișcare pentru grupa de vârstă 4-5 ani, Domeniul Psihomotric.

Antrenarea preșcolarilor în mod regulat în jocuri de mișcare le regăsim de obicei în

domeniul psihomotric, care facilitează coordonarea și controlul mișcărilor corporale,
mobilitatea generală, rezistența fizică, abilitățile motorii și pe cele de manipulare.
In programul zilnic trebuie să existe cel puțin o activitate de mișcare, fii independentă,
fii integrat în jocuri cu text și cânt, plimbare în aer liber, activitate fizică, momente de înviorare,
întreceri pe trasee.
Jocurile de mișcare contribuie la dezvoltarea motricității senzoriiomotorii, dar și acele
afine și grosiere.
Indicatori ai acestui domeniu: merge, aleargă, lovește, aruncă, prinde, participă la
activitățile fizice și domestice, cățărare, echilibru.
Jocurile de mișcare sunt de cele mai multe ori fără reguli, labirinte ad-hoc sau inițiate
de preșcolari în diferite momente ale zilei.

Descrierea unui joc de mișcare pentru grupa de vârstă 4-5 ani

In momentul organizatoric vom aduna colectivul de copii în linie și ne vom saluta.
In momentul de reactualizare a cunoștințelor vom face exerciții de încălzire, de exemplu
din poziția de drepți pe loc repaus, întoarceri la stânga, Întoarcere la dreapta.
Anunțarea temei- le voi spune copiilor astăzi vom face un alt tip de mișcare asemănător
unui joc album numim ,, mergi la jucărie.
Vom începe desfășurarea activității spunându-le copiilor ca la grădiniță sunt atât de
multe jucării, ne vom juca un joc foarte interesant iar astăzi. Copiii vor fi Împărțiți în două
grupe, iar în fața lor va fi așezată o jucărie. La semnalul ,,start!" câte un copil din fiecare grupă
va alerga până la jucăria din fața lui, după care va reveni în coloană. Jucăria va fi mutată în
diferite direcții.
Vom încheia jocul după ce fiecare copil a parcurs de cel puțin două ori traseul. La
sfârșitul jocului copiii vor fii apreciați pentru modul în care sau descurcat la joc.
Decupează semnul de carte și nu vei uita niciodată unde ai rămas!