CONSILIEREA PACIENTULUI CU

HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ

Profesor coordonator:
Conf. Dragostin Oana Maria

Studenți:
Avram Anca
Tănăsuică Denisa
Vlasie Amalia
Cuprins

Definiție.................................................................................................................3
Clasificare..............................................................................................................4
Factori de risc........................................................................................................4
Cauze.....................................................................................................................5
Simptome...............................................................................................................7
Când să mergi la doctor.........................................................................................8
Diagnosticare.........................................................................................................8
Grupuri de risc.....................................................................................................10
Metode de tratament............................................................................................10
Efectul hipotensiunii în viața de zi cu zi.............................................................12
Metode de prevenire a hipotensiunii...................................................................12
Concluzie.............................................................................................................13
Bibliografie..........................................................................................................13
 Definiție

Hipotensiunea arterială ar putea să pară un lucru de dorit, iar pentru unele

persoane ea nu provoacă niciun fel de probleme de sănătate. Însă pentru unii
pacienți, tensiunea arteriala anormal de scăzută (numită hipotensiune) poate
provoca amețeli și chiar stări de leșin. În cazuri grave, hipotensiunea poate pune
viața pacientului în pericol, așa că este esențial să recunoaștem simptomele.
Hipotensiunea este tensiunea arterială suficient de scăzută din cauza
căreia fluxul de sânge către organele vitale din corp este neadecvat, iar
simptomele și sau semnele de hipotensiune pot duce la șoc. Tensiunea arterială
scăzută, în sine, fără simptome sau semne, de obicei nu este considerată
nesănătoasă.
Din nefericire, sunt și cazuri când hipotensiunea arterială care determină
un flux insuficient de sânge către organe poate duce la accident vascular cerebral
(AVC), infarct miocardic și insuficiență renală. Forma cea mai gravă de
hipotensiune este șocul.
Hipotensiunea arterială este definită ca o scădere a valorilor tensiunii
arteriale sub 90/60 mmHg (sub 90 mmHg presiunea sistolică, respectiv 60
mmHg presiunea diastolică). Această afecţiune se datorează scăderii eficacității
organismului de a menţine o tensiune arterială adecvată pentru funcţionarea la
un nivel optim.
Tensiunea arterială este formată din două componente, şi anume:
– tensiunea arterială sistolică – este reprezentată de presiunea în
artere în timpul umplerii lor de către ejecția sângelui din cord;
– tensiunea arterială diastolică – ne arată presiunea arterială atunci
când inima este în relaxare, sau mai bine zis între cele 2 bătăi.
 Clasificare

Hipotensiunea este împărțită în mai multe clase sau tipuri diferite, în

funcție de momentul în care tensiunea arterială scade. Astfel, există:
1. Hipotensiunea ortostatica (sau posturală) - Este scăderea tensiunii
arteriale care apare atunci când se face tranziția de la statul jos sau statul
întins și ridicarea în picioare. Este frecventă la persoanele de toate
vârstele. Pe măsură ce corpul se adaptează la schimbarea poziției, poate
exista o perioadă scurtă de amețeală. Aceasta este ceea ce unii oameni
numesc faptul că "văd steluțe" atunci când se ridică brusc.
2. Hipotensiunea severă este legată de șoc. Să nu uităm că șocul are loc
când organele nu sunt alimentate suficient cu sânge și oxigen, de care au
nevoie pentru a funcționa corespunzător. Hipotensiunea severă poate
pune viața în pericol dacă nu este tratată prompt.
3. Hipotensiunea mediată neuronal are loc după statul în picioare o
perioadă lungă de timp. Copiii și adulții tineri se confrunta cu această
formă de hipotensiune arterială mai des decât adulții la vârste mai mari.
Această scădere a tensiunii arteriale pare să aibă loc deoarece există o
comunicare "proastă" între inimă și creier.
4. Hipotensiunea postprandială - reprezintă o scădere a tensiunii arteriale
care are loc imediat după masă. Este un tip de hipotensiune ortostatică.
Adulții în vârstă, în special cei cu boala Parkinson, sunt mai predispuși să
dezvolte hipotensiune postprandială.
5. Hipotensiunea cronică asimptomatică - Unii oameni au tensiunea
arterială scăzută din motive necunoscute. Această formă de hipotensiune,
numită hipotensiune cronică asimptomatică, nu este de obicei
periculoasă.

Factori de risc

Principalul factor de risc incriminat în apariţia hipotensiunii arteriale este

vârsta. De-a lungul vieţii, în funcţie de mai mulți factori de risc, precum: stilul
de viaţă, alimentația, comportamente nocive (fumat, alcool) se pot produce
schimbări la nivelul arterelor. Astfel, la persoanele vârstnice, ele ajung să nu mai
poată răspunde la o hipo sau o hipertensiune arterială la fel ca la o persoană
tânără şi sănătoasă prin pierderea elasticității. De aceea, odată cu înaintarea în
vârstă, hipotensiunea arterială devine tot mai frecventă (în special la persoanele
peste 60 de ani).
Alţi factori de risc implicați în apariţia hipotensiunii arteriale sunt:
 Deshidratarea;
 Fumatul;
 Consumul de băuturi alcoolice;
 Boala Parkinson;
 Tulburări hormonale – hipo sau hipertiroidism, boala Addison.

Cauze

Cauzele hipotensiunii pot fi numeroase, de la deshidratare la afecțiuni

serioase sau complicații în urma unei intervenții chirurgicale. Așadar, este
important să fie descoperită cauza pentru a fi tratată. Tensiunea arterială poate să
scadă în următoarele situații:
1. Repaus prelungit în pat
Hipotensiunea determinată de ridicarea după un repaus prelungit în pat se
mai numește hipotensiune ortostatică sau posturală. Hipotensiunea ortostatică
este definită ca scăderea tensiunii arteriale sistolice cu ≥20 mmHg sau a
tensiunii arteriale diastolice cu ≥10 mmHg după 3 minute de la trecerea din
poziția culcat în poziție în picioare. Se manifestă prin amețeală, senzația de “cap
gol”, uneori leșin. Acest tip de hipotensiune poate dura câteva minute și nu
reprezintă motiv de îngrijorare, însă dacă devine cronică, este semn al unei
probleme de sănătate.
2. Hipotensiune mediata neuronal
Spre deosebire de hipotensiunea ortostatică, această afecțiune face ca
tensiunea să scadă după ce o persoană stă în picioare pentru o lungă perioadă de
timp. Se manifestă prin amețeală, greață și leșin. Apare frecvent la tineri și copii
și este provocată de o comunicare anormală între inimă și creier: inima transmite
în mod fals creierului că tensiunea arterială este crescută după ce persoana a stat
în picioare un timp îndelungat.
3. Sarcina
În primele 24 de săptămâni de sarcină, se întâmplă frecvent ca tensiunea
arterială să scadă, de obicei cu 5-15 mmHg într-o sarcină normală, și să revină la
valorile de dinainte de sarcină imediat după naștere. Hipotensiunea extremă
devine însă motiv de îngrijorare, deoarece poate să semnalizeze complicații la
începutul sarcinii, precum sarcina ectopică.
4. Scăderea volumului sanguin
Pierderea masivă de sânge în urma unui traumatism sau a hemoragiei interne
severe, precum și deshidratarea importantă reduc volumul sangvin, determinând
scăderea tensiunii arteriale.

5. Deshidratarea
Febra, vărsăturile, diareea severă, abuzul de diuretice și exercițiile fizice
epuizante provoacă deshidratare, o afecțiune potențial severă în care organismul
pierde mai multă apă decât primește. Uneori, și deshidratarea moderată
(pierderea a 1-2% din greutatea corpului) poate să dea simptome precum
slăbiciunea, amețeala și oboseala.
6. Anumite medicamente
Este cazul diureticelor, betablocantelor și al altor medicamente pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale. Hipotensiunea mai poate fi o consecință a
administrării de medicamente pentru boala Parkinson, antidepresive triciclice,
medicamente pentru disfuncția erectilă, îndeosebi în asociere cu nitroglicerina,
narcotice și alcool. De asemenea, alte medicamente recomandate pe bază de
rețetă sau care pot fi cumpărate direct de la farmacie (OTC-uri) pot provoca
hipotensiune când sunt administrate împreună cu medicamentele pentru
hipertensiune arterială.
7. Afecțiuni cardiace
În anumite situații, inima nu are capacitatea să pompeze suficient sânge
pentru a face față nevoilor organismului. Cauzele sunt: bradicardia (încetinire a
bătăilor inimii sub 60 de pulsații/minut), boli ale valvelor inimii, infarct de
miocard și insuficiența cardiacă.
8. Afecțiuni endocrine
Hipotensiunea este un simptom frecvent în hipotiroidism, afecțiuni ale
paratiroidei, insuficiența suprarenală (Boala Addison), hipoglicemie și, în
anumite cazuri, diabet.
9. Septicemie (șoc septic)
 Septicemia apare când bacteriile părăsesc locul inițial al infecției (frecvent, în
plămâni, abdomen sau tract urinar) și intră în fluxul sangvin. Bacteriile produc
ulterior toxine, care afectează vasele de sânge, ducând la scăderea tensiunii
arteriale, cu potențial fatal.
10. Reacție alergică severă (anafilaxie)
Șocul anafilactic este o reacție alergică severă care poate pune în pericol
viața unei persoane. Aceasta poate să apară în câteva secunde sau minute de la
expunerea la un alergen, cum ar fi penicilina, veninul de albine, consumul de
alune. Tensiunea arterială scade brusc, iar gâtul se edematiază (se umflă) cu
îngustarea căilor respiratorii și în final decesul.
11. Deficit nutrițional
Deficitul de vitamina B12 și acidul folic provoacă anemie, care are drept
consecință scăderea tensiunii arteriale.

Simptome

Persoanele cu hipotensiune arterială pot să se confrunte cu simptome

neplăcute atunci când presiunea sângelui lor în artere scade sub 90/60 mmHg.
Simptomele hipotensiunii pot include:
 Oboseală;
 stări de vertij;
 amețeală;
 greață;
 piele umedă și rece;
 depresie;
 pierderea conștiinței;
 vedere încețoșată.
Simptomele pot varia în funcție de severitate. Unele persoane se pot simți
puțin inconfortabil, pe când altele se pot simți destul de bolnave atunci când au
tensiunea extrem de scăzută. Pentru unii oameni, hipotensiunea poate semnala o
problemă mai gravă, în special atunci când tensiunea arterială scade subit sau
este însoțită de semne și simptome.
Alte simptome ale hipotensiunii sunt stările de leșin (sincopa, atunci când
persoana își pierde echilibrul) și lipsa concentrării. Uneori, apare șocul.
 Hipotensiunea extremă poate să rezulte în șoc, ceea ce pune viața
persoanei în pericol. Semnele și simptomele șocului includ:
 Confuzie, în special în cazul persoanelor vârstnice;
 Tegumente palide, reci și umede;
 Respirație rapidă, superficială;
 Puls rapid și slab.

Când să mergi la doctor

 Dacă simptomele tale sugerează evoluția către o hipotensiune arterială

severă (șoc) este important să ceri ajutor medical de urgență.
 Dacă ai frecvent tensiune arterială mică, dar fără simptome, medicul te va
monitoriza în timpul controalelor medicale de rutină.
 Amețeala ocazională și senzația de “cap gol” nu sunt în mod necesar
motive de îngrijorare – ar putea fi consecințele unele deshidratări ușoare
(de exemplu, ședere prelungită la soare sau în apă fierbinte). Totuși, este
important să mergi la medic dacă prezinți simptomele hipotensiunii,
deoarece acestea ar putea indica probleme mai serioase. Este util să ții un
jurnal al simptomelor, în ce condiții apar și ce faci tu în acel moment.
 Diagnosticare

De cele mai multe ori, din lipsa apariţiei simptomelor, hipotensiunea

arterială se descoperă întâmplător. Pentru stabilirea diagnosticului este necesară
o măsurare a tensiunii arteriale de minim 3 ori în perioade diferite. Tensiunea se
va lua la ambele brațe pentru a exclude o eventuală coarctaţie de aortă.
De asemenea, este necesar şi un set de analize suplimentare. Obiectivul
testelor făcute pentru tensiunea arterială scăzută este ca medicul să identifice
cauza de la baza acesteia. Pe lângă faptul că va fi interesat de istoricul tău
medical, medicul va efectua un examen clinic și se va ocupa apoi de măsurarea
tensiunii arteriale. De asemenea, medicul tău va recomanda următoarele:
1. Analize de sânge - acestea îi pot oferi informații despre starea ta de
sănătate, cât și despre faptul că ai sau nu hipoglicemie, hiperglicemie
ori diabet ori o formă de anemie, pentru că toate acestea pot provoca o
tensiune arterială mai mică decât cea considerată normală.
2. EKG sau ECG (electrocardiograma) - în timpul acestui test
nedureros și neinvaziv, ți se vor atașa de pielea de pe piept, brațe și
picioare o serie de electrozi. Aceștia detectează semnalele electrice ale
inimii tale, în timp ce un aparat le înregistrează pe hârtie sau pe un
ecran.
3. Ecocardiografia - această examinare neinvazivă, care include o
ecografie a toracelui, arată imagini detaliate ale structurii inimii tale și
ale funcționării inimii.
4. Testul de efort cardiac - unele probleme ale inimii care pot cauza o
tensiune arterială mică sunt mai ușor de diagnosticat atunci când inima
ta muncește mai mult decât atunci când corpul se află în repaus. În
timpul testului de efort cardiac, vei merge pe o bandă de alergare sau
pe o bicicletă eliptică ori vei face orice altă formă de efort fizic. Inima
va fi monitorizată în acest timp cu ajutorul electrocardiogramei sau cu
ajutorul ecografiei cardiace. Și tensiunea arterială poate fi monitorizată
în timpul testului.
5. Manevra Valsalva - acest test neinvaziv verifică funcționarea
sistemului nervos autonom, prin analizarea frecvenței tale cardiace și
tensiunii tale arteriale după câteva cicluri dintr-un anumit tip de
respirație profundă.
6. Testul mesei înclinate - Dacă ai o tensiune arterială mică în timp ce
stai în picioare sau din cauza semnalelor defectuoase de la creier
(hipotensiune mediată neuronal), un test de acest gen, cu masa
 înclinata, poate evalua modul în care corpul tău reacționează la
schimbările poziției. În timpul testului, vei sta pe o masă care este
înclinată, pentru a-ți ridica astfel partea superioară a corpului, lucru
care simulează mișcarea de la orizontală la poziția de stat în picioare.

Grupuri de risc

Tensiunea arterială mică (hipotensiunea) poate să apară la orice persoană,

deși anumite tipuri de hipotensiune sunt mai întâlnite în funcție de vârsta ta sau
de alți factori:
• Vârsta - scăderile în ceea ce privește tensiunea arterială în timp ce
stai în picioare sau după ce ai mâncat apar în principal la adulții cu
vârsta peste 65 de ani. Hipotensiunea mediată neuronal afectează,
în principal, copiii și adulții tineri.
• Medicamentele - persoanele care iau anumite medicamente, de
exemplu, medicamente prescrise pentru hipertensiunea arterială
(precum alfa-blocantele) au un risc mai mare de a duce la
hipotensiune.
• Anumite afecțiuni - pacienții care suferă de boala Parkinson, cei
cu diabet și cei cu afecțiuni cardiace au un risc mai mare de a
dezvolta hipotensiune arterială.

Metode de tratament
 În cazul pacienților asimptomatici nu trebuie instituit un tratament.
Medicul trebuie să prescrie tratament medicamentos numai persoanelor cu
simptome specifice bolii şi etiologiei acesteia.
O situaţie particulară este, de exemplu, medicația anti Parkinsoniană.
Aceasta produce hipotensiune arterială, iar dacă simptomele devin evidente, este
necesară schimbarea tratamentului sau ajustarea dozelor sub supravegherea
medicului curant. Acest lucru se poate aplica la orice alt medicament ce produce
hipotensiune arterială.
Tratamentul de primă intenție în hipotensiunea arterială este în cele mai
multe cazuri igieno-dietetic. Astfel, se poate recomanda:
 Ingestia de lichide – medicul va sfătui pacientul să consume cât mai
multe lichide pentru a preveni deshidratarea, cel puţin 2 litri de lichide
pe zi;
 Consumul de sare – pacienţii hipotensivi trebuie să crească doza
zilnică de sodiu ingerată. Cu toate acestea, pacienţii care suferă de
afecţiuni cardio-vasculare nu trebuie să crească ingestia de sare!
 Efortul fizic – este esenţial pentru un hipotensiv să facă mișcare zilnic
cel puţin câte 30 de minute pentru a îmbunătăți circulația sângelui;
 Evitarea schimbării bruște a poziției corpului, mai ales în cazul
persoanelor cu hipotensiune ortostatică;
 Evitarea ridicării unor obiecte cu o greutate crescută;
 Evitarea meselor bogate la pacienţii cu hipotensiune postprandială
– se recomandă acestora să mănânce puţin şi des.
Tratamentul medicamentos – este instituit la pacienţii cu simptomatologie
severă:
 Fludrocortison – este un medicament care ajuta în majoritatea
etiologiilor de hipotensiune. Mecanismul sau de acţiune constă în
creşterea retenției de sodiu de către rinichi, astfel producându-se o
creştere a tensiunii arteriale.
 Midodrin – este un vasopresor ce acţionează pe receptorii alfa-1 de pe
arteriole şi venule. Efectul său se produce prin creşterea tonusului
vascular la acest nivel.
Dacă hipertensiunea arterială este considerată de medici un factor de risc
foarte important în apariţia multor complicații, hipotensiunea arterială este de
cele mai multe ori benignă. Cu toate acestea, în cazul apariţiei simptomelor este
indicat să vă adresați medicului dumneavoastră.
 Efectul hipotensiunii în viața de zi cu zi

Tensiunea arterială optimă este sub 120/80 mmHg. În cazul persoanelor

sănătoase, o tensiune arterială scăzută, fără simptome, nu reprezintă de obicei un
motiv de îngrijorare și nu necesită tratament. Însă să nu uităm că hipotensiunea
poate fi un semn al unei probleme mai serioase, în special la vârstnici și nu doar
că le afectează viața de zi cu zi, dar ea poate duce la complicații.
Pe de altă parte, tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea) cronică, fără
niciun fel de simptome, nu este gravă aproape niciodată. Problemele de sănătate
pot să apară când tensiunea arterială scade subit, iar creierul este privat de o
cantitate adecvată de sânge care să îl irige. Acest lucru poate duce la amețeli sau
la senzația de vertij.
Efectele hipotensiunii în viața de zi cu zi se pot vedea atunci când stai în
picioare pe perioade mai lungi de timp ori când te ridici brusc de pe scaun, iar
corpul tău are nevoie de o perioadă de "acomodare" la noua poziție, însă acest
tip de hipotensiune nu este neapărat periculos.

Metode de prevenire a hipotensiunii

Medicul tău specialist îți poate recomanda anumite metode sau anumiți
pași pe care îi poți urma pentru a preveni sau pentru a reduce simptomele
hipotensiunii, cum ar fi:
1. Să bei mai multe lichide, adică să te hidratezi în mod adecvat;
2. Să te ridici ușor după ce ai stat jos, pe scaun, sau după ce ai stat o
perioadă întins în pat;
3. Să nu bei alcool;
4. Să nu stai în picioare pentru o perioadă lungă de timp (daca ai
hipotensiune mediată neuronal);
5. Să folosești ciorapi elastici compresivi, astfel încât sângele să nu se
acumuleze (să nu stagneze) în zona picioarelor.
 Ce mănânci este foarte important dacă vrei să previi hipotensiunea sau să
o crești, odată ce simți că tensiunea arterială a scăzut. Încearcă să consumi:
1. Mai multe lichide, pentru că deshidratarea face ca tensiunea arterială să
scadă.
2. Alimente bogate în vitamina B12, pentru că anemia prin carență de
vitamina B12 poate cauza episoade de hipotensiune.
3. Alimente bogate în acid folic, pentru că prea puțin acid folic în organism
poate avea aceleași efecte ca anemia prin carență de vitamina B12.
4. Sare - pentru că alimentele sărate pot crește tensiunea arterială.
5. Cafeina - de exemplu, cafeaua și băuturile cofeinizate pot să îți crească
temporar tensiunea arterială, prin stimularea sistemului cardiovascular și
prin creșterea frecvenței cardiace.

Concluzie

Hipotensiunea arterială este o boală întâlnită frecvent, ea însoțind și alte

patologii, ajutând la depistarea acestora. Aceasta poate fi diagnosticată ușor,
semnele și simptomele ce o definesc fiind recognoscibile oricărei persoane.
Însă pentru o diagnosticare corectă, dar și pentru un tratament
corespunzător, trebuie consultat medicul. Acesta măsoară tensiunea arterială și
supune pacientul și la alte teste, apoi prescrie un tratament adecvat.
Este important de știut că tensiunea arterială mică este o afecțiune ce nu
trebuie neglijată. În cazul în care nu există complicații sau situații medicale
speciale, această problemă poate fi rezolvată prin adoptarea unui stil de viață
sănătos și a unei alimentații adecvate.

Bibliografie

1. https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/semne-de-
alarma-hipotensiune-arteriala
2. https://paginadenursing.ro/project/hipotensiunea-arteriala/#Tratament
3. https://doc.ro/hipertensiune/totul-despre-hipotensiune
4. https://newsmed.ro/hipotensiunea-arteriala-tratament/
5. https://ro.sendo.info/blog/tensiune-mica-simptome-cauze-recomandari-
1156