Terapia Educationala

Prof. Cristina Farzikhosroushahi Înv.
Maria Condrea
Iaºi - 2005
COLABORATORI
prof. Dănilă Sorin Gabriel - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"

prof. Talpanu Anca - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Afloare Luminiţa - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Axinia Alina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Boutiuc Maria-Elena - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Climatiano Alina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Creţu Graţiela - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Enache Ecaterina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Popa Laura - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Serea Adela - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Strugaru Irina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
înv. Timofte Mihaela - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Vasiliu Coca Marilena - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
ISBN 973-702-256-4
CUVÂNT ÎNAINTE
Pentru început vom încerca să răspundem la o întrebare posibilă a lectorilor: ”De ce un ghid de
lucru pentru învăţătorii şi profesorii educatori?”
Pentru cine a lucrat sau lucrează într-o şcoala specială pentru copii cu cerinţe educative speciale
(deficienţă mintală) pe postul de învăţător / profesor educator ştie că aceştia se confruntă cu lipsa unui
material structurat necesar în activitatea de proiectare a demersului didactic şi a unor materiale didactice
necesare în desfăşurarea activităţilor educative cu copiii.
De aceea, ne-am gândit să concepem această lucrare ca pe un instrument de lucru util atât cadrelor
didactice cu experienţă cât şi tinerilor absolvenţi ai Facultăţii de Pedagogie şi Ştiinţe ale Educaţiei care-şi
desfăşoară activitatea în Şcoala Specială " Constantin Păunescu", ea urmărind să răspundă nevoii de
informare a acestor categorii de persoane.
Întrucât Şcoala Specială oferă servicii de sprijin educaţional elevilor cu cerinţe speciale (deficienţă
mintală) integraţi în învăţământul public, considerăm că lucrarea va interesa şi pe cadrele didactice din
şcolile integratoare, întrucât conţinutul lucrării oferă strategii de lucru specifice acestei categorii de elevi.
Scopul acestei lucrări este de a valoriza experienţa la catedră a mai multor cadre didactice din
şcoala noastră, care să conducă la formarea unor deprinderi şi competenţe necesare în activitatea educativă
a cadrelelor didactice debutante. Le mulţumim tuturor colegilor care ne-au sprijinit cu sugestii, materiale
informaţionale, materiale auxiliare ce au făcut posibilă apariţia acestei lucrări.
Lucrarea am structurat-o astfel:

- descrierea programului terapeutic-recuperator necesar copiilor cu deficienţă mintală conform
Programei de terapie educaţională complexă şi integrată, cu prezentarea detaliată a ariilor de conţinut
pentru formarea autonomiei personale, socializării, activităţilor ludice, stimulării cognitive şi terapiei
ocupaţionale;
- modele de proiectare calendaristică (planul săptămânal de recuperare al clasei);
- modele de proiecte de activitate pentru toate tipurile de activităţi prevăzute în programă;
- exemple de strategii educaţionale menite să eficientizeze programul terapeutic-recuperator
(parteneriatul la clasă, activităţi extracurriculare, proiecte de intervenţie personalizate, exemple de
activităţi ludice).
Sperăm ca materialele prezentate să constituie un material suport util în activitatea cadrelor

didactice, care să conducă la îmbunătăţirea calităţii procesului terapeutic-recuperator al copiilor cu
deficienţă mintală.
Autorii
3
I. STRUCTURA PROGRAMULUI TERAPEUTIC-RECUPERATOR AL
COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE
(DEFICIENŢĂ MINTALĂ)
Programul terapeutic-recuperator urmăreşte adaptarea şi integrarea copiilor cu cerinţe educative

speciale la cerinţele vieţii sociale, vizând în primul rând formarea deprinderilor practice necesare în
activitatea curentă, cât şi dezvoltarea însuşirilor de personalitate şi formarea unor comportamente
adaptative la diferite situaţii sociale.
Întrucât în ultimii ani s-a înregistrat, în şcolile speciale cu deficienţă mintală, un număr din ce în ce
mai mare de elevi cu deficienţe mintale severe, grave şi asociate, de vârstă şcolară mică, acest fapt a
condus la modificarea planului de învăţământ al şcolilor speciale pentru deficienţă mintală şi elaborarea:
- Planului-cadru pentru clasele/grupele/unităţile de îmvăţământ special sau de masă
care şcolarizează elevi cu deficienţe moderate;
- Planului-cadru pentru clasele/grupele/unităţile de învăţământ special care
şcolarizează copii/elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
aplicabile din anul şcolar 2005-2006.
În ambele planuri de învăţământ, recuperarea şi adaptarea elevilor se realizează în cadrul
activităţilor de “Terapie educaţională complexă şi integrată”. Programul de terapie educaţională
cuprinde următoarele tipuri de activităţi educaţionale:
¾ FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

¾ STIMULARE COGNITIVĂ
¾ LUDOTERAPIE
¾ TERAPIA OCUPAŢIONALĂ
¾ SOCIALIZAREA
Învăţătorul/profesorul educator este cel care stabileşte orarul săptămânal al programului terapeutic-
recuperator, acesta fiind centrat pe nevoile copiilor din clasă putând fi modificat de la o săptămână la alta
în funcţie de obiectivele şi activităţile de recuperare propuse.
Repere orare orientative:
Activitatea terapeutică Deficienţe mintale moderate/uşoare Deficienţe mintale

grave,
clasele I-IV clasele V-VIII asociate
Stimulare cognitivă 5 4 3
Formarea autonomiei personale 5 5 5
Socializare 1 2 3
Ludoterapia 4 4 5
Terapia ocupaţională 5 5 4
Activităţile educaţional-terapeutice au un caracter integrativ, adică toate categoriile/tipurile de

terapie nu pot fi abordate izolat, ele se găsesc într-o relaţie de interdependenţă reciprocă, toate fiind
centrate pe elev, având ca scop principal creşterea gradului de autonomie personală şi socială a acestor
categorii de copii.
4
A. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE (FAP)
Aceste activităţi vizează formarea comportamentelor legate de autoservire, autoîngrijire, de adaptare la

viaţa cotidiană şi a conduitelor sociale.
Aria de conţinut cuprinde:
♦ Autoservire:
a. Corpul omenesc:
- Identificare şi numirea corectă a segmentelor propriului corp şi ale partenerului;
- Identificare, localizarea şi numirea corectă a părţilor dureroase ale corpului şi a senzaţiilor proprii
(foame, sete, frig, căldură, etc.);
- Cunoaşterea şi denumirea corectă a funcţiilor de bază ale segmentelor şi organelor corpului omenesc
(vedere, auz, mişcare,etc.);
- Activităţi practic-aplicative de recunoaştere şi asamblare pe marionete, păpuşi a diferitelor segmente
ale corpului omenesc.
b. Igiena personală-sănătate:
Autoîngrijire:
- Obiecte de toaletă: cunoaştere, denumire corectă, metode de utilizare şi păstrare;
- Sala de baie: descriere, elemente componente, modul de folosire;
- Spălatul pe dinţi, identificarea obiectelor necesare, păstrarea şi întreţinerea lor, ordinea operaţiilor;
- Îngrijirea părului: spălatul, clătitul, pieptănatul, folosirea aparatelor de uscat;
- Spălatul unghiilor cu peria, tăiatul lor;
- Baia generală: pregătirea băii, operaţiile premergătoare spălării, potrivirea temperaturii apei, folosirea
duşului;
- Bărbieritul: instrumente necesare, ordinea operaţiilor;
- Igiena intimă în adolescenţă (fete, băieţi);
- Toaleta şi folosirea grupului sanitar;
- Grija pentru propria sănătate. Regimul de viaţă zilnic, îngrijirea zilnică. Reguli de igienă, îmbrăcăminte,
adaptare la anotimp. Cabinet medical, control medical al stării de sănătate, durere de cap, gât, stomac,
febră etc.
c. Îmbrăcăminte:
- Recunoaşterea şi denumirea obiectelor de îmbrăcăminte;
- Identificarea, ordonarea obiectelor de îmbrăcăminte după modul de folosire, sex, vârstă, anotimp;
- Exerciţii practice de îmbrăcat şi dezbrăcat, înşiretat, înnodat, încheiat, descheiat;
- Ordonarea şi aranjarea îmbrăcămintei în raport de ordinea îmbrăcare-dezbrăcare;
-Formarea abilităţilor de a cunoaşte şi a opera corect cu măsurile, forma, grosimea, culoarea
corespunzătoare obiectelor de îmbrăcăminte;
-Întreţinerea şi păstrarea îmbrăcăminţii în funcţie de felul şi anotimpul de folosire;
- Exerciţii aplicative de curăţat, spălat, călcat a diferitelor obiecte de îmbrăcămite;
- Alegerea şi schimbarea propriei îmbrăcăminţi în raport de măsură, starea de igienă precum şi adecvarea
ei diferitelor ocazii;
- Moda, tradiţia, specificul naţional în alegerea îmbrăcăminţii;
- Activităţi de formare a gustului în modul de a se îmbrăca îmbinând utilul cu frumosul.
d. Încălţămintea:
- Operarea corectă cu termenii corespunzători noţiunii de încălţăminte;
- Identificare, denumirea, sortarea încălţămintei după anotimp, funcţionalitate, sex, vârstă;
5
- Activităţi practice de curăţire, văcsuire, păstrarea încălţămintei;
- Exerciţii practice de înşirare, încălţare-descălţare.
e. Hrana:
- Cunoaşterea şi folosirea corectă a denumirii principalelor produse alimentare: carne, lactate, mezeluri,
brânzeturi, conserve, legume, fructe etc.;
- Identificarea, sortarea, gruparea principalelor produse alimentare;
- Identificarea şi discriminarea gusturilor alimentare, ale diferitelor alimente şi mirosurilor specifice;
- Cunoştinţe generale de igienă alimentară. Activităţi practice demonstrative de manipulare, păstrare a
diverselor alimente;
- Prezentarea şi însuşirea unor reţete, de pregătire a unor meniuri, mâncăruri simple, folosind corect
diferite alimente.
f. Bucătăria:
- Descrierea, denumirea corectă a mobilierului şi a obiectelor principale de bucătărie;
- Activităţi practice de folosire a unor aparate de uz casnic:aragaz, fierbător, frigider, maşina de tocat;
g. Veselă şi tacâmuri:
- Însuşirea corectă a noţiunilor de veselă, tacâmuri;
- Identificarea, denumirea corectă a obiectelor de veselă, tacâmuri;
- Cunoaşterea modului de folosire, curăţare, păstrare;
- Exerciţii practice de manevrare a tacâmurilor la servirea mesei;
- Activităţi practice de aşezare a veselei şi tacâmurilor pentru servirea mesei (dimineaţa, prânz, seara) şi de
strângerea lor;
h. Locuinţa
- Identificarea şi denumirea principalelor tipuri de locuinţe (casă în curte, bloc, vilă, cabană, hotel, palat);
- Denumirea şi descrierea spaţiilor, dependinţelor din locuinţe, funcţiile acestora (acoperiş, podea, horn,
scară, balcon, baie, cămară etc.);
- Cunoaşterea şi denumirea corectă a încăperilor şi mobilierului specific;
- Activităţi de gospodărire în interiorul şi exteriorul locuinţei (măturat, spălat pe jos, şters praful, bătut
covoarele, folosirea aspiratorului);
♦ Autonomia personală – în mediul ambiant

a. Familia:
- Cunoaşterea şi identificarea membrilor propriei familii; relaţii de rudenie; poziţia copilului în familie
(mama, tata, părinţi, bunici, fiu, fiică, fraţi, nepot, mătuşă, unchi);
- Cunoaşterea numelui membrilor familiei, adresa familiei, mijloacele de transport, numărul de telefon,
locul de muncă al părinţilor;
- Ocupaţia membrilor familiei: profesia, ocupaţii zilnice în familie, autogospodărire;
b. Relaţii de familie, norme de convieţuire şi comportament: respect, ajutor, dragoste, ataşament:

- Comportamente pozitive: exemplul părinţilor, preluarea de modele comportamentale în familie, pe
stradă, în vizite, la aniversări, sărbători, relaţii cu vecinii etc.;
c. Pregătirea pentru viaţa de familie prin activităţi gospodăreşti în interirul şi exteriorul locuinţei:
- Aranjarea şi ordinea zilnică în camerele care alcătuiesc lociunţa (dormitor, camera de zi, bucătărie,
baie);
- Aranjarea patului, ordinea obiectelor în dulapuri şi sertare;
- Măturatul şi spălatul podelelor;
6
- Ştergerea prafului de pe obiecte;
- Spălarea geamurilor;
- Masa, aranjarea mesei, folosirea corectă a tacâmurilor, ordinea servirii alimentelor într-un meniu;
- Spălarea obiectelor de uz personal;
- Folosirea aparatelor de uz casnic: uscător de păr, maşina de călcat, maşina de spălat, aspirator, radiator,
mixer;
- Cunoaşterea mijloacelor de transport;
♦ Autonomia socială – adaptarea la mediul social

a. Cunoaşterea mediului social:
- Strada: ambianţa stradală (cartier, deplasări în diferite locuri);
-Magazinul: identificare, denumire, organizare, rol, sistem de funcţionare, denumirea produselor prezente
în magazin;
- Piaţa: aşezare spaţială, denumire, organizare, sistem de funcţionare;
- Instituţii: uzine, fabrici, spitale, şcoli, universităţi (denumire, aşezare, rol);
- Instituţii religioase, de artă şi cultură: teatru, cinematografe, muzee, expoziţii, parcuri, stadioane etc.
(denumire, aşezare, rol, sistem de funcţionare);
- Acţiuni practice cu asumare de rol şi comportamente sociale corespunzătoare;
- Oraşul/satul, denumirea oraşului/satului unde locuieşte;
- Peisajul natural (câmpie, dealuri, munţi, păduri, ape, climă);
- Cunoaşterea, identificarea peisajului urban: blocuri, bulevarde, metrou, fabrici, parcuri, grădini,
stadioane, instituţii publice;
- Cunoaşterea, identificarea peisajului rural: case, livezi, grădini, câmpuri, animale;
- Patria: denumirea ţării, capitalei, judeţe, localităţi (aspecte din viaţa socială a capitalei, a diferitelor
localităţi din ţară, tradiţii, cultură, istorie);
b. Autonomia şcolară:
- Identificarea componentelor unei grădiniţe/şcoli (clădiri, curtea de joacă, teren sportiv, clase, cabinet
medical, grup alimentar, ateliere etc.);
- Orientarea în spaţiul şcolar; deplasarea în interiorul şi exteriorul clădirilor, diferitelor spaţii, încăperi;
- Topografia spaţiilor şcolare (clasa este sus la etajul 1, sufrageria este jos lângă...);
- Cunoaşterea şi identificarea elementelor componente ale unei clase; mobilier, rechizite, obiecte şcolare;
- Participarea la activităţi de curăţenie, înfrumuseţare a şcolii, clasei;
c. Autonomia în afara clasei şi a şcolii:

- Deplasarea în împrejurimile locuinţei (adresa, localizare în stradă, cartier, staţie, mijloc de transport);
- Deplasarea independentă în spaţiul şcolii: culoare, scări, clase, cabinete, dormitoare, grup alimentar şi
sanitar;
- Deplasarea în curtea şcolii şi împrejurimi;
- Cunoaşterea adresei şcolii şi localizarea ei într-un spaţiu determinat având ca repere magazin, piaţă,
poştă, etc. ;
- Deplasarea de acasă la şcoală şi invers, alegerea mijloacelor de transport corespunzătoare;
d. Mijloace de transport:
- Cunoaşterea mijloacelor de transport (pentru persoane, mărfuri);
- Identificarea şi gruparea acestora după diferite criterii;
- Cunoaşterea profesiilor persoanelor care lucrează în domeniul transporturilor;
- Comportarea în mijloacele de trasport în comun;
- Cunoaşterea traseelor principale: casă-şcoală, complex alimentar, piaţă, poştă, farmacie (individualizat);
- Cunoaşterea traseelor de autobuz, troleibuz, tramvaie, maşini la nivelul cartierului, sectorului, oraşului;
- Harta rutieră a localităţii;
7
- Cunoaşterea regulilor de circulaţie;
- Activităţi practice de folosire şi respectarea acestora în diferite situaţii;
e. Forme sociale ale timpului
- Zilele săptămânii; intervalele unei zile, regimul zilei;
- Orientarea în timp: astăzi, ieri, mâine, mai de mult;
- Tipuri de zile în viaţa comunităţii: zile de muncă, de odihnă, zile festive, zile de sărbătoare;
- Sărbători religioase (Crăciun, Paşte, etc.);
- Sărbători naţionale şi internaţionale (1 Decembrie, 8 martie-Ziua Internaţională a femeii, 1 iunie-Ziua
Internaţională a copilului);
- Structura anului calendaristic: anotimpuri, succesiunea lor, caracteristici, acţiuni pentru îngrijirea
sănătăţii corespunzătoare fiecărui anotimp;
B. STIMULAREA COGNITIVĂ (ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE CUNOAŞTERE)
Are ca obiectiv central formarea abilităţilor cognitive (logico–matematice, formarea conceptelor,

înţelegerea situaţiilor, formarea proceselor cognitive), precum şi a comunicării (receptivă sau expresivă).
◊ cunoaşterea senzorială: vizuală, gustativă, olfactivă, tactilă ,auditivă;
◊ formarea abilităţilor vizual-perceptive: coordonarea vizuo-motorie, percepţia formă-fond, constanţa
percepţiei, poziţia şi spaţiul, relaţii spaţiale;
◊ învăţarea conceptelor fundamentale (după Programul Mary Baratta-Lorton): grupări, asociaţii,
corespondenţa unu la unu, ordinea numerică, relaţii, percepţie, sunete şi litere;
◊ învăţarea structurilor cunoaşterii: conservarea de mici mulţimi discrete de elemente (conservarea şi
compunerea cantităţilor de lichide, conservarea cantităţii de materie, conservarea greutăţii, conservarea
lungimii, cuantificarea incluziunii claselor, schimbarea de criteriu);
◊ exerciţii perceptive şi senzorio-motorii ce concură la formarea şi dezvoltarea proceselor psihice
(reprezentarea mentală, atenţia, memoria,etc.);
◊ activităţi de organizare, consolidare, sistematizare a cunoştinţelor implicate în desfăşurarea procesului
de învăţare.
C. LUDOTERAPIA (ACTIVITĂŢI LUDICE ŞI DE LOISIR)
Activităţile ludice se prezintă sub o diversitate de forme. În funcţie de obiectivele urmărite, ele se pot
clasifica astfel:
♦ Jocuri funcţionale:
1. Perceptive: - vizual
- auditiv
- stabilirea diferenţelor şi asemănărilor
2. Senzorio-motorii: - pipăit
- statice
- dinamice: kinestezice, ritmice, precizie
3. Verbale: - repetiţii
- fredonări
- verbo-motor: a executa comenzi date, a descrie acţiuni;
4. Imitaţie: - verbale
- nonverbale: imitarea acţiunii unui model;
♦Jocuri simbolice:
1. Afective
2. Identificarea cu un model: familie, profesie, familiale;
8
3. De socializare (reprezentarea unei situaţii) şcolare, sociale;
♦Jocuri simbolice:
1. Cognitive (pe date manipulative): serieri, incluziuni, cauzalitate, spaţio-temporale, conservare;
2. Cognitive (pe date verbale): înregistrare, deducţie, implicaţie;
3. Sociale: - priza de rol
- comunicarea
- influenţa altuia
- cooperare/competiţie
♦Jocuri de construcţie:
1. Cu model: - cu reproducerea operaţională a mecanismelor de funcţionare
- cu reproducerea mai mult sau mai puţin fidelă a mecanismelor de funcţionare
- cu stimularea mecanismelor de funcţionare;
2. Fără model: - creaţie
♦Jocuri de expresie:
1. muzicale: cu cântec, jocuri de mişcare pe fond muzical, dans;
2. verbale: jocuri de comunicare, teatru, dramatizări, jocuri de rol;
3. plastice: formă şi culoare, desene decorative, naturi statice şi dinamice;
♦Jocuri de divertisment, societate (de genul “Cine este mai tare?”; “Cine este mai iute?” “Cursa
cangurilor”; “Lingurile”; “Mingea şi masca” etc.).
Precizăm că, indiferent de tipul de activitate terapeutică ales, componenta ludică trebuie să predomine,
deoarece prin joc copilul cu deficienţă mintală învaţă, îşi dezvoltă capacităţile intelectuale, îşi exersează
atenţia, îşi dezvoltă stima de sine scăzută.
D.TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ACTIVITĂŢI PRACTICE DE PREGĂTIRE PENTRU

MUNCĂ ŞI VIAŢĂ)
Principalele forme ale terapiei ocupaţionale se referă la activităţile de muncă şi cele legate de viaţa
cotidiană:
◊ activităţi de expresie plastică (desene, pictură, desene decorative, pictură pe sticlă);
◊ exerciţii de tăiere , decupare, lipire, colaje din materiale naturale (seminţe, frunze, etc.), din hârtie, etc.;
◊ exerciţii/ jocuri pentru exersarea capacităţilor de organizare şi orientare spaţio–temporală;
◊ activităţi pe ateliere de lucru: cusături, împletituri, confecţionări păpuşi;
◊ activităţi gospodăreşti de întreţinere a spaţiilor şcolare.
E. SOCIALIZAREA (ACTIVITĂŢI DE SOCIALIZARE)
Are ca obiectiv central formarea deprinderilor de comportare civilizată şi de relaţionare socială.

♦ Norme de comportare civilizată:
- Salutul în raport de: momentele zilei, persoane, diferite situaţii şi ocazii;
- Forma de salut: modalităţi de folosire, activităţi practice;
- Exersarea deprinderilor de comportare civilizată în instituţii publice, activităţi culturale, artistice,
sportive etc.;
- Formarea unor comportamente adecvate, civilizate în ocazii speciale (vizite, aniversări, onomastici,
sărbători);
- Cunoaşterea şi folosirea corectă a formelor de aprobare/dezaprobare verbală;
- Cunoaşterea şi respectarea emoţiilor proprii şi ale altora (vesel, trist, timid);
9
♦ Relaţii de adaptare, integrare în micro şi macrogrupurile sociale:
a. Relaţii de familie:
- Cunoaşterea numelui, vârsta, data naşterii (proprii şi ale părinţilor);
- Cunoaşterea relaţiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră şi a rudelor
apropiate, mătuşă, unchi, văr);
- Cunoaşterea profesiei şi locului de muncă al părinţilor, fraţilor, surorilor;
- Activităţi gospodăreşti în familie: autoservire, curăţenia încăperilor, pregătirea dejunului, îngrijirea
copiilor mici, a plantelor, animalelor mici;
b. Relaţii în grupul şcolar:

- Identificarea şi cunoaşterea numelui colegului de bancă şi a colegilor de clasă;
- Relaţii de colaborare cu colegii;
- Prietenia şi rolul ei;
c. Relaţii în microgrupul social:
- Deplasarea liberă spre diferite obiective;
- Alegerea şi participarea la diferite spectacole, competiţii sportive;
- Rezolvarea de comisioane şi efectuarea de diverse cumpărături;
d. Relaţii interumane:
- Cunoaşterea principalelor tipuri de relaţii interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie, etc.);
- Formarea şi cultivarea relaţiilor pozitive: colaborare, cooperare, întrajutorare, bunătate, respect,
competiţie, toleranţă;
e. Relaţii între sexe. Educaţia sexuală:
- Cunoaşterea propriului corp, a funcţiilor biofiziologice ale organelor genitale;
- Comportamentul sexual. Instinctul sexual;
- Responsabilitatea vieţii sexuale. Igiena şi sănătatea sexuală;
- Boli cu transmitere sexuală;
- Comportarea psiho-afectivă a relaţiilor dintre sexe: dragoste, respect, consideraţie reciprocă în
viaţa sexuală, responsabilitate şi opţiune sexuală,comportamente complexe în viaţa socială;
f. Viaţa de familie:
- Informarea şi cunoaşterea familiei, locul şi rolul familiei în societate;
- Legislaţia şi familia;
- Pregătirea pentru viaţa de familie;
- Respectarea deprinderilor de autoservire şi autonomie personală;
- Gospodărirea spaţiului de locuit;
- Activităţi de autoservire şi deservire;
- Activităţi utilitar-gospodăreşti din cadrul cercurilor (gospodărie, cusături, croitorie, mecanică-
întreţinere);
- Maturizarea socio-afectivă. Cultivarea relaţiilor sociale în integrarea socio-familială;
- Activităţi de dezvoltare afectiv emoţională pozitivă, cultivarea emoţiilor şi sentimentelor motivate
pozitiv;
- Dezvoltarea perseverenţei, stăpânirii de sine, voinţei;
- Înlăturarea unor fenomene negative, instabilitate, anxietate, brutalitate, tensiune internă;
- Responsabilităţi în relaţiile cu membrii familiei;
- Cultivarea relaţiilor de întrajutorare, cooperare, toleranţă, acceptare;
- Organizarea timpului liber în funcţie de interesele individuale;
- Căsătoria-rolul ei în organizarea familiei;
- Statusuri şi roluri în familie;
- Baza materială şi financiară a familiei.
10
g. Activităţi de socializare:
- Vizite în parcuri, instituţii publice, magazine, pieţe, muzee, expoziţii;
- Excursii pe teme ecologice sau cuprinse în programele şcolare;
- Vizionări: filme, spectacole muzicale, sportive;
- Competiţii inter-clase, inter-şcoli cu conţinut cultural artistic, sportiv;
- Programe distractive:
- Audiţii poveşti, concerte, muzică, spectacole;
- Vizionări: programe TV, video, diafilme;
- Şezători, serbări, teatru de păpuşi, dramatizări;
- Acţiuni proprii de proiectare şi organizare a timpului liber.
II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL – TERAPEUTICE
În vederea stabilirii programului terapeutic la clasă, învăţătorul/profesorul educator trebuie să

realizeze activităţi de evaluare iniţială (la începutul fiecărui an şcolar) pentru a putea stabili tipurile de
strategii educaţionale de intervenţie în funcţie de nevoile şi de particularităţile de vârstă ale copiilor .
Rezultatele evaluării iniţiale vor fi consemnate în grila globală de evaluare-observare şi pot impune
elaborarea programelor de intervenţie educaţional-terapeutice personalizate pentru fiecare caz în parte.
Programul de intervenţie educaţional-terapeutic personalizat este un instrument de lucru elaborat de o
echipă pluridisciplinară, care va cuprinde, de la caz la caz:
- învăţătorul/profesorul de educaţie specială
- psihologul şcolar
- logoped / profesorul psihopepagog
- învăţătorul/profesorul educator
- asistentul social
- părinţii copilului.
În calitate de partener în echipa de caz, învăţătorul/profesorul educator va avea următoarele sarcini
specifice:
- stabileşte obiectivele terapeutice pentru o perioadă medie de timp (3 luni) şi pe termen scurt (1 lună);
- planifică întreaga intervenţie terapeutică în ordinea priorităţilor impuse de fiecare caz;
- evaluează periodic nivelul de dezvoltare al copilului în urma aplicării intervenţiei;
- readaptează programul terapeutic în funcţie de răspunsurile copilului la sarcini, de abilităţile şi
deprinderile acestuia de a lucra independent;
- menţine legătura cu părinţii/tutorele copilului pentru a susţine şi continua în familie programul
terapeutic.
11
Grila globală de evaluare – observare
1. AUTONOMIA FUNCŢIILOR FUNDAMENTALE
PROBE DE EVALUARE UŞOR PRIN NU

ÎNCERCARE
ŞI EROARE
(UNEORI)
a) ALIMENTAŢIE
Se serveşte singur şi mănâncă fără ajutor
Toarnă lichide şi bea fără să verse
Foloseşta lingura şi furculiţa
Foloseşte cuţitul pentru a tăia pâinea
Ştie să pună şi să stângă masa
Îşi spală corect vesela folosită
b) IGIENA CORPORALĂ
Îşi spală mâinile cu săpun
Foloseşte prosopul ca să se şteargă
Îşi şterge nasul
Ştie să folosească singur grupul sanitar şi să se curăţe
Îşi piaptănă părul şi îl aranjează în momentele potrivite
Se spală pe dinţi, faţă, urechi, gât
Se îmbăiază singur, foloseşte duşul fără să fie ajutat
Îşi taie singur unghiile
Se duce din proprie iniţiativă la frizer
Se bărbiereşte singur (băieţi), se ocupă singură şi corect de
igiena intimă (fete)
c) ÎMBRĂCĂMINTEA
Îşi pune singur pe el hainele obişnuite (chiloţi, maioul, cămaşa,
pantalonii)
Încheie şi descheie nasturi la cămaşă
Înnoadă şireturile şi panglicile
Îşi pune singur ciorapii
Se încalţă corect
Are grijă de haine şi le curăţă
Alege îmbrăcămintea adecvată funcţie de anotimp, starea
vremii, ocazii festive
d) MIŞCAREA ŞI SECURITATEA PERSONALĂ
Se poate deplasa singur pe scări şi în interiorul lociunţei, şcolii
Traversează singur străzile
Se deplasează singur de la şcoală spre casă şi invers
Foloseşte mijloacele de transport
Este capabil să se orienteze faţă de repere cunoscute (şcoală,
magazin, piaţă, etc.)
Ştie să se ferească de obiectele periculoase
Conştientizează situaţiile periculoase
]
12
2. COMPORTAMENTUL RELAŢIONAL ŞI EMOTIVITATEA
Se adaptează sau refuză regimul şcolii

Se adaptează la ritmul folosit în activitate şi capacitatea de efort,
oboseală
Este plângăcios, emotiv, timid
Este obraznic, impulsiv, agresiv
Stabileşte relaţii interpersonale la nivelul clasei
Stabileşte relaţii cu copii din alte clase sau de altă vârstă
Se antrenează uşor în activităţile de joc şi respectă regulile
implicate
Respectă profesorii şi personalul şcolii
Se comportă corect faţă de colegi
Stabileşte şi menţine relaţii de întrajutorare cu cei din jur
Apreciază activitatea şcolară (nivel de rezolvare a sarcinilor)
3. PSIHOMOTRICITATEA
a) MOTRICITATEA GLOBALĂ
Este capabil să meargă pe un traseu
Este capabil să sară, să ţopăie
Este capabil să urce scările cu paşi alternativi
Este capabil să alerge
Poate să prindă obiecte mici
Poate să înşireze şi să deşireze încălţămintea
Este capabil să ţină corect un creion, un pix
Este capabil să apuce obiectele în mână
Este capabil să poziţioneze corect caietul pe bancă
b) ABILITĂŢI MOTORII
Poate tăia şi decupa cu precizie
Poate folosi corect unelte simple:pilă, foarfece, cleşte,
perforator
Face diferite reparaţii simple: cârpit, lipit, cusut, pilit
Execută independent munci simple: spălat, greblat, bătut cuie
etc.
Execută munci mai complexe: plantat, gătit, manevrări de
maşini (cusut, perforat)
Poate înşira pe aţă mărgele mari
Poate învârti un buton, deşuruba un capac
Poate tăia hârtia cu foarfecele
Poate să folosească constructiv plastilina, cuburi, lut, sârmâ etc.
Poate decupa corect imagini
Poate înnoda, răsuci,desface fire de diferite dimensiuni
Poate depăna aţa pe mosor, poate face un ghem
Poate construi un obiect din elemente date
Poate tăia pânza cu foarfecele
Poate tăia precis după contururi date folosind diferite unelte
13
c) SCHEMA CORPORALĂ
Ştie care sunt mâinile şi câte sunt
Ştie care sunt picioarele şi câte sunt
Ştie care sunt degetele şi câte sunt
Cunoaşte părţile componente ale corpului (cap, gât, trunchi,
membre)
Poate localiza părţile dureroase ale corpului
d) ORIENTAREA SPAŢIALĂ
Arată membrul (mâna, piciorul) stâng/drept
Se orientează în interiorul clasei folosind cuvintele: în faţă-în
spate, înăutru-înafară, înapoi-înainte
Identifică poziţia unor obiecte în spaţiul cunoscut (stânga-
dreapta,sus-jos, mijloc, centru)
Execută comenzi mai complexe:stânga-jos, dreapta-sus, mijloc-
jos etc.
Face distincţiile:scurt-lung, mare-mic, gros-subţire
Se orientează după punctele cardinale
e) STRUCTURAREA TEMPORALĂ
Recunoaşte momentele zilei
Foloseşte cuvintele astăzi, ieri, mâine
Numeşte zilele săptămânii
Ştie anotimpurile
Ştie lunile anului
Cunoaşte ceasul şi citeşte orele şi minutele
Calculează corect timpul folosind calendarul
Asociază timpul indicat de ceas cu diferite acţiuni, evenimente
f) ORGANIZAREA SENZORIO-PERCEPTIVĂ
Reuşeşte să recunoască şi să discrimineze:
- formele
- culorile
- mărimile
- sunetele
- modele ritmice
- mărimea obiectelor
- calitatea obiectelor
4. COMPETENŢELE LOGICO-MATEMETICE ŞI FUNCŢIA SIMBOLURILOR
a) PRELIMINARII
Observă şi discriminează
Face clasificări
Individualizează relaţiile între clasificări
Individualizează relaţiile de ordine
b) DEZVOLTAREA NUMĂRULUI
Este capabil să formeze o mulţime:
- prin relaţie (exemplu: flori, albine)
- pe baza unui criteriu (exemplu: separă florile de albine)
14
Stabileşte corespondenţe între mulţimi şi cardinalele mulţimii
Poate număra obiectele
Cunoaşte termeni şi convenţii matematice
Recunoaşte situaţiile în care se aplică cele patru operaţii
aritmetice
Creează şi rezolvă probleme, după model dat
Operează calcule numerice de adunare, scădere, înmulţire,
împărţire
Cunoaşte unităţile de măsură şi simbolurile corespunzătoare
c) RELAŢII GEOMETRICE
Numeşte şi identifică principalele forme geometrice
Posedă noţiunea de simetrie
5. EDUCAŢIA LINGVISTICĂ
a) COMUNICAREA VERBALĂ
Articulează corect fonemele, silabele, cuvintele
Foloseşte gesturi şi mimica în comunicare
Foloseşte cuvinte şi propoziţii adecvate
Poate transmite informaţii orale
Poate transmite informaţii scrise (scurte notiţe, scrisori
personale, numele şi adresa, liste de cumpărături)
Foloseşte informaţii orale (reacţionează la auzul numelui şi la
interdicţii, transmite mesaje de la şcoală, de acasă , urmează
indicaţiile care comportă o succesiune de mai multe acţiuni etc.)
Foloseşte informaţiile scrise (recunoaşte etichetele de pe
produsele din magazin, urmăreşte indicaţiile primite pe stradă
etc.)
Vorbeşte la telefon şi poartă o conversaţie simplă
Foloseşte telefonul cu cartele
b) COMPETENŢE LINGVISTICE
Înţelege mesaje diferite
Scrie corect propoziţii după autodictare şi dictare
Poate copia un text
Citeşte corect şi coerent
Citeşte expresiv
* Probele de evaluare nu sunt obligatorii pentru toţi elevii. Pentru elevii cu deficienţe moderate,
severe, grave sau asociate, se vor selecta acele probe care pot fi îndeplinite de către aceşti copii, ce
vizează, în principal, comportamentele de autonomie personală, deprinderile de comunicare şi
socializare.
15
II.1 PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI
Toate informaţiile privind particularităţile psihoindividuale şi capacităţile de învăţare ale fiecărui copil
ajută la realizarea unei planificări realiste a intervenţiei educativ-recuperatorii. În cadrul fiecărei clase se
găsesc copii cu vârste cronologice apropiate dar cu nivele de dezvoltare diferite. Acest lucru face ca atât
proiectarea cât şi desfăşurarea activităţilor de terapie educaţională să fie dificilă. Pentru înlăturarea acestor
neajunsuri, învăţătorul/profesorul educator ar trebui să identifice acele achiziţii şi comportamente pe care
ar trebui să le dovedească toţi elevii clasei la sfârşitul anului şcolar, cu excepţia acelor cazuri care necesită
intervenţie personalizată.
Pentru ca intervenţia terapeutică să fie eficientă, învăţătorul/profesorul educator va realiza o
planificare săptămânală a activităţilor terapeutice, ceea ce presupune o evaluare periodică a achiziţiilor şi
comportamentelor elevilor şi reproiectarea programului de interveţie dacă rezultatele obţinute în urma
evaluării nu au fost mulţumitoare.
Planul săptămânal de recuperare al clasei este structurat pe următoarele rubrici: număr curent;
obiective operaţionale; activităţi educaţional-terapeutice; resurse; scheme orare; evaluarea.
Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional- Resurse Scheme Evaluare

crt. terapeutice orare
Obiectivele operaţionale se formulează în termeni de acţiune şi vizează comportamente observabile sau

care pot fi demonstrate de elevi. De exemplu:
- să relateze o întâmplare din experienţa proprie respectând ordinea cronologică a evenimentelor;
- să prezinte date personale (numele şi prenumele, data naşterii, vârsta, ardesa unde locuieşte, numele
membrilor propriei familii);
- să enumere regulile de igienă personală realizate zilnic (dimineaţa, la prânz, seara);
- să denumească obiectele de toaletă necesare în efectuarea igienei personale;
- să recunoască unităţile monetare (monede şi bancnote);
- să realizeze mici cumpărături primind corect restul;
- să rezolve exerciţii simple de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire cu numere naturale în concentrul 0-
100 ( 0-1000, 0-10000, 0-100000, 0-1000000);
- să traseze corect conturul după şablon;
- să decupeze corect după conturul trasat; etc.
În formularea obiectivelor operaţionale nu se vor folosi verbele: a şti, a cunoaşte, a înţelege.
La rubrica “Activităţi educaţional-terapeutice” se trec activităţile cu conţinut tematic conform terapiilor

stabilite pentru nivelul mediu al clasei, cu adăugarea unor specificaţii pentru grupele mai avansate sau cu
un nivel de achiziţii scăzut.
La rubrica “Resurse” se trec materialele necesare şi resursele umane (toţi elevii, pe grupe, diferenţiat).
La rubrica “Scheme orare” se trece orarul săptămânal al terapiilor ( număr flexibil de terapii) întocmit de
fiecare cadru didactic.
La rubrica “Evaluare” se trec metode specifice de evaluare (orală, scrisă), instrumente de evaluare (fişe de
lucru, chestionare, concurs). La finalul fiecărei teme se aplică o evaluare pentru a şti dacă ne–am atins
obiectivele propuse, s–au format comportamentele dorite, dacă nu , se reiau temele în planul de recuperare
al săptămânii următoare.
16
Pentru realizarea evaluării se recomandă:
- nu se va urmări ierarhizarea copiilor, prin notare, ci monitotizarea progresului elevului pe o perioadă
determinată;
- individualizarea evaluării: de unde s–a plecat cu acel copil şi unde s–a ajuns;
- accentul în evaluare se pune pe formarea de comportamente şi atitudini şi mai puţin pe achiziţii
cognitive;
- diversificarea instrumentelor de evaluare în funcţie de particularităţile elevului.
Rezultatele evaluărilor periodice vor fi trecute în FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI
ELEVULUI care ar putea avea structura prezentată mai jos.
Completarea fişei se realizează prin notarea cu un X pentru calificativul corespunzător
comportamentelor urmărite pe parcursul unei luni.
17
PROFESOR-EDUCATOR: FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI ELEVULUI
AN ŞCOLAR: NUME ELEV: CLASA:
ITEMI DE CALIFI- EVALUA OCTOM NOIEM DECEM IANU EVALUARE FEBRU MAR APRI MAI IUNIE EVA
EVALUARE CATIVE RE BRIE BRIE BRIE ARIE SUMATIVĂ ARIE TIE LIE LUARE
INIŢIA FINALĂ
LĂ
1.EXPRIMA FB
RE ORALĂ/ B
CITIT
S
INS
2.EXPRIMA FB
RE ÎN B
SCRIS
S
INS
3.CALCUL FB
MATEMA B
TIC
S
INS
4.AUTONO FB
MIE PERSO B
NALĂ
S
INS
5.AUTONO FB
MIE SOCIA B
LĂ/
RELAŢIO S
NARE INS
6.DEPRIN FB
DERI PRAC B
TICE
S
INS
18
PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a (deficienţă mintală uşoară)

Perioada: 26. 09 – 30.09 2005
Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

crt. orare
1 să respecte regulile jocului; Jocuri sportive-tenis palete, mingi Luni 26.09
2 să măsoare cu metrul/rigla/ruleta Măsurăm şi transformăm metru, rigle, ALL concurs pe grupuri
dimensiunile unor obiecte; să utilizeze ruletă, obiecte ACC mici
multipli şi submultiplii metrului (cm, din clasă, APPMV activităţi practice
mm, km); Activităţi gospodăreşti în grădină greble, sape, FAP
3 să efectueze independent activităţi roabă, mături,
simple: săpat, greblat; Ce este bine, ce este rău? – grija
4 să recunoască substanţele/produsele care pentru sănătate
pot cauza deteriorarea stării de sănătate;
să identifice acţiunile umane care pot
cauza îmbolnăviri;
5 să plaseze mingea coechipierului; Jocuri sportive cu mingea mingi, Marţi 27.09
6 să efectueze independent activităţi Activităţi gospodăreşti în grădină greble, sape, ALL concurs pe echipe
simple: săpat, greblat, curăţenie; mături, APPMV activităţi practice
7 să cântărească masa unor corpuri cu Cât este de uşor/greu? cântare, ACC exerciţii practice
cântarul; să utilizeze multiplii şi obiecte din FAP joc cu reguli:”Aşa
submultiplii kilogramului (g, t); clasă da!”-„Aşa nu!”
8 să recunoască efectele nerespectării Ce se întâmplă dacă nu repectăm
regulilor de igienă personală; regulile de igienă?
9 să efectueze activităţi simple de săpat, Activităţi practice în grădină greble, sape, Miercuri 28. 09
greblat, stângerea gunoiului; APPMV aprecierea
10 să identifice vasele în care este mai Unde este mai mult? – compunerea vase de sticlă ACC deprinderilor
multă/mai puţină/aceeaşi cantitate de de cantităţi de lichide de diferite ALL gospodăreşti
lichide; să cântărească cu cilindrul dimensiuni, FAP exerciţii practice
gradat cantităţi de lichide: un sfert, o apă, cilindru
jumătate, trei sferturi; gradat, aprecierea
11 să continue desenul început de un coleg; Desene colective cu forme foi, creioane, desenelor(creativitate)
12 să identifice sursele şi căile de geometrice pliante
19
transmitere a tuberculozei; să recunoască Ce este tuberculoza? medicale
mijloacele de intervenţie în caz de
îmbolnăvire;
13 să efectueze activităţi simple Activităţi practice în grădină Joi 29. 09
gospodăreşti; APPMV activităţi practice
14 să compună cantităţi de lichide după Cât încape? – compunerea de sticle pet, ACC
indicaţiile date; să citească volumul de cantităţi de lichide cilindru ALL
apă cu ajutorul cilindrului gradat; gradat,apă, FAP dezbatere
15 să asambleze corect piesele jocului Jocuri puzzle puzzle-uri,
pentru a obţine imaginea finală;
16 să identifice sursele şi căile de Ce ştiu despre SIDA? pliante
transmitere a bolii; medicale
17 să efectueze activităţi de igienizare a Activitate de gospodărire în clasă materiale Vineri 30.09 aprecierea
clasei; pentru FAP deprinderilor de
18 să alcătuiască corect, oral şi în scris, Despre toamnă curăţenie, ACC exprimare orală şi de
propoziţii dezvoltate pe tema dată; AS utilizare a unui
19 să exprime opinia personală pentru Comportamentul în locuri publice bilete cu AS vocabular bogat
situaţia dată; situaţii date
20 să se deplaseze civilizat pe stradă; Plimbare în parc
PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a

Perioada: 03.10 - 07.10 2005

crt. orare
1 să recunoască cât mai multe diferenţe ale Care sunt diferenţele?-exerciţii de planşe Luni 03.10
formelor şi figurilor din imagini; atenţie ALL
2 să precizeze corect unitatea de măsură Completează ce lipseşte- exerciţii cu fişe de lucru ACC scris, aprecierea
pentru situaţia dată; să transforme m-cm- unităţi de măsură pentru lungime, individuale APPMV deprinderilor de
mm; m-km; kg-g; kg-t; masă, volum diferenţiat în FAP utilizare a
3 să realizeze cusături în urma acului; să Cusături şi împletituri funcţie de unităţilor de
20
execute noduri prin tehnica împletirii; abilităţile măsură
4 să recunoască simptomele unor boli Boli transmisibile: exerciţii de copilului,
cunoscute; să identifice căile de recunoaştere resturi textile,
transmitere a acestor boli; ac, pânză
5 să respecte regulile jocului; Jocuri de divertisment rumy, Marţi 04.10
6 să recunoască instrumentele necesare în Apreciem corect – exerciţii practice cu metru, ALL
efectuarea de măsurători; să folosească instrumente de măsură cilindru ACC exerciţii practice
unităţile de măsură corespunzătoare gradat, APPMV individuale
situaţiei date; cântare, bilete FAP exerciţii de
7 să execute corect punctele de cusături şi Cusături şi împletituri cu sarcini de recunoaştere
nodurile; lucru
8 să recunoască noile bancnote şi monede; Unităţi monetare individuale,
afiş
9 să nimerească monedele în cutia Jocuri distractive: „Ţinta” monede, cutii, Miercuri 05.10
corespunzătoare; cărţi cu ALL concurs pe echipe
10 să citească corect, în ritm propriu, un text Citim cu atenţie poveşti poveşti, ACC aprecierea
narativ necunoscut de mică întindere; să APPMV deprinderilor de a
explice cuvintele noi cu ajutorul FAP citi
cuvintelor cunoscute; etichete cu
11 să execute corect puncte de cusătură şi Cusături şi împletituri cele 2 preţuri
noduri;
12 să identifice pe etichete preţul corect în lei Care este preţul corect?- unităţi
noi şi lei vechi; monetare
13 să arunce mingea la coş; Jocuri sportive: „Ţinta” mingi Joi 06.10
14 să repovestească cu cuvinte proprii Povestea mea ALL
conţinutul povestirii respectând ordinea ACC aprecierea
cronologică a evenimentelor; resturi textile APPMV capacităţii de
15 să execute corect puncte de cusătură şi Cusături şi împletituri FAP exprimare orală
noduri; obiecte din
16 să recunoască unităţile monetare necesare La cumpărături – unităţi monetare clasă, etichete joc de rol
în situaţii concrete; să primească restul cu preţul
corect; obiectelor
17 să găsească un final logic povestirii Continuă povestirea – început dat Vineri 07.10 aprecierea
18 începute, argumentând alegerea făcută; Pregătirea pentru viaţa de familie materiale ACC deprinderilor
să identifice responsabilităţile fiecărui pentru AS practic
21
19 membru al familiei; Activitate de gospodărire curăţenie, APPMV gospodăreşti
20 să execute activităţi de igienizare a sălii de activitate pe AS
clasă; să realizeze mici cumpărături; La cumpărături în piaţă-socializare grupuri mici
PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I (deficienţă mintală severă)

Perioada: 03.10 - 07.10 2005

crt. orare
1 - să identifice sursa sunetului; Cine te-a strigat? fişe de lucru Luni 03.10
2 - să discrimineze intensitatea cântecului Cum am cântat? (tare-încet) creioane ALL
(tare - încet); creioane colorate, FAP Aprecieri
3 - să realizeze prin imitaţie mişcări ale Desenează ce ai văzut! lipici, hârtie Stimulare cognitivă verbale
creionului; creponată Terapie
4 - să realizeze bile de hârtie prin Activitate practică: „Strugurele” ocupaţională
mototolire;
5 - să se îmbrace fără ajutor; Ne îmbrăcăm singuri! CD audio Marţi 04.10
6 - să traseze linii curbe închise; Meloterapie fişe de lucru FAP
7 - să coloreze fără să depăşească linia Exerciţiu grafic – „Buline” creioane, Terapie Aprecieri
conturului; Colorare în contur creioane colorate ocupaţională verbale
Stimulare cognitivă
Terapie
ocupaţională
8 - să numească obiectele găsite; Ce ai găsit? frunze uscate Miercuri 05.10
9 - să execute gesturi de bază utile (a lua, a Fă şi tu! foi de desen ALL Aprecieri
pune, a deschide, a închide, a încheia, a acuarele FAP verbale
descheia); pensoane Terapie
10 - să realizeze covorul prin tehnica pictării Activitate practică – „Covor cu jucării ocupaţională
şi presării frunzelor pe hârtie, prin frunze” Stimulare cognitivă
11 imitaţie; Care este ordinea?
- să restabilească ordinea în şirul de 4
22
obiecte dat;
12 - să traseze linii curbe deschise; Exerciţiu grafic – „Ghemul pisicii” fişe de lucru Joi 06.10
13 - să coloreze fără să depăşească linia Desenăm în contur fructe de toamnă creioane colorate Stimulare cognitivă
conturului; Terapie Aprecieri
14 - să-şi lege singur şireturile; Ne legăm singuri şireturile! frunze uscate Ocupaţională verbale
15 - să realizeze copaci prin tehnica pictării şi Activitate practică – „Copaci de acuarele FAP
presării unor frunze pe foaia de hârtie, toamnă” pensoane Terapie
prin imitaţie; ocupaţională
16 - să se spele singur înainte şi după masă; Ne spălăm pe mâini înainte şi după Fişe de lucru Vineri 07.10 Aprecieri
masă! Creioane, sâmburi FAP verbale
17 - să realizeze puncte în spaţiul grafic dat; „Plaja cu nisip” – punctul de dovleac, aracet, Stimulare cognitivă
- să lipească seminţele de dovlecei prin Activitate practică – „Crizantema” carioci, pensoane, Terapie
imitaţie; acuarele, minge Ocupaţională
18 - să arunce şi să prindă mingea Ne jucăm împreună! AS
PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I

Perioada: 10.10 - 14.10 2005

crt. orare
1 - să se îmbrace singur fără ajutor; „La magazin probăm haine” – joc de obiecte de Luni 10.10
2 - să lipească seminţele de dovlecei, prin rol îmbrăcăminte FAP Aprecieri verbale
imitaţie; Activitate practică – „Crizantema” seminţe, Terapie
3 - să execute exerciţii fizice prin imitaţie Sportivii aracet, Ocupaţională
(mers, alergare, sărituri); carioci, ALL
4 - să traseze linii drepte orizontale şi Exerciţiu grafic: „Şina de tren” pensoane, Stimulare
verticale; acuarele cognitivă
5 - să folosească corect săpunul şi prosopul; „La spălător” – joc de rol săpun, prosop, Marţi 11.10
6 - să lipească frunze pe foaia de desen; „Copac de toamnă” – colaj frunze, lipici, FAP
23
7 - să traseze linii curbe deschise; Exerciţiu grafic – „Căsuţa melcului” caiete, Terapie Aprecieri verbale
8 - să colaboreze cu colegii în timpul pixuri,căciulă ocupaţională
jocului; „Căciula” Stimulare
9 - să participe activ la activităţi; cognitivă
ALL
10 - să se încalţe singur corect; Ne încălţăm fără ajutor! fişe de lucru Miercuri 12.10 Aprecieri verbale
11 - să coloreze fără să depăşească linia Desenăm în contur creioane FAP
conturului; colorate Terapie
12 -să traseze linii drepte verticale; Exerciţiu grafic – „Pieptenele” ocupaţională
13 - să comunice cu colegii în timpul jocului; „Şi mie” Stimulare
cognitivă
ALL
14 - să se spele singur înainte şi după masă; De ce facem aşa? (spălatul mâinilor) hârtie Joi 13.10
15 - să lipească hârtia şi restul de lemn; Activitate practică – „Vaza cu flori” colorată, rest FAP
16 - să traseze linii curbe închise; Exerciţiu grafic – „ Şirag de mărgele” de creion de Terapie Aprecieri verbale
17 - să discrimineze sunetele; „Scaunele muzicale” (intensitatea la ascuţit, ocupaţională
sunetelor tare-încet) caiete, pixuri, Stimulare
scaune, cognitivă
casetofon ALL
18 - să denumească activităţile imitate de Recunoaşte ce fac eu! hârtie colorată Vineri 14.10
profesor (încălţarea, spălarea mâinilor, ); lipici, FAP
19 - să plieze hârtia după indicaţiile date, prin Activitate practică – „Fluturaşul” acuarele, Terapie Aprecieri verbale
20 imitaţie; Activitate în grup – „Copacul pensoane, ocupaţională
21 - să imite mişcări simple; prieteniei” batista, AS
22 - să lucreze în echipă; Batista ALL
- să fie atent la activitate;
24
II.2 Proiecte de activitate
PROIECT DE ACTIVITATE
Clasa: a II a
Propunător: prof. educator Luminiţa Afloare
Denumirea activităţii: activitate ludică
Subiectul activităţii:”Ne jucăm cu baloane colorate”
Tipul activităţii: consolidare
Scopul activităţii: fixarea cunoştinţelor despre culori prin exerciţii de asociere a culorilor cu diferite
obiecte.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
cognitive: O1 – să denumească corect culoarea corespunzătoare balonului:
O2 – să aleagă obiecte de aceeaşi culoare cu cea a balonului;
O3 – să formeze mulţimi de obiecte de aceeaşi culoare.
psihomotorii: O4 – să coloreze cu aceeaşi culoare mulţimea ce redă obiecte asemănătoare;
afective: O5 – să participe cu interes la activitate.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare.

MATERIAL DIDACTIC: jetoane cu baloane colorate, baloane colorate, figuri geometrice, jucării
colorate, jetoane ce redau obiecte colorate.
BIBLIOGRAFIE:”Terapia educaţională integrată”- I. Muşu, A. Taflan, Ed. Pro Humanitate, 1997
DEMERSUL ACTIVITĂŢII
Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

activităţii op. procedee
1.Moment Pregătirea materialelor şi asigurarea
organizatoric climatului psiho-pedagogic necesar
Captarea atenţiei desfăşurării activităţii.Se descoperă măsuţa
pe care sunt aşezate multe baloane
colorate.
2.Anunţarea temei -“Astăzi ne vom juca cu baloanele colorate, conversaţia
şi a obiectivelor iar la sfârşitul activităţii cine va recunoaşte
şi va răspunde corect va fi premiat cu câte
un balon colorat ”. Jocul se numeşte “Ne
jucăm cu baloanele”.
3.Reactualizarea -Se denumeşte culoarea fiecărui balon. conversaţia aprecierea
cunoştinţelor -Se intuieşte materialul individual distribuit capacităţii de
fiecărui copil pe masă (coş cu baloane, recunoaştere a
jetoane). culorilor
25
4.Prezentarea -Explic copiilor regulile jocului: copiii care explicaţia
conţinutului şi au jetoane de culoare corespunzătoare
dirijarea învăţării balonului prezentat le vor ridica şi vor
O1 preciza culoarea balonului cu care se joacă.
-Voi prezenta balonul de culoare demonstraţia apreciez
roşie(galben, albastru, verde, alb, negru) capacitatea de
solicitând elevii să precizeze culoarea a folosi corect
balonului cu care mă joc. Elevii sunt singularul şi
invitaţi să caute în coşuleţe lor jetoane ce pluralul(pentru
redau baloane de aceeaşi culoare cu exerciţiul fiecare
balonul meu. Ei vor ridica baloanele găsite culoare) şi
precizând culoarea lor. genul corect
-Jocul continuă până sunt epuizate toate între
culorile. substantiv şi
-Voi solicita câte un copil să aleagă un adjectiv
jeton din coşuleţul său şi să-i precizeze
culoarea. Acesta îi solicită şi pe colegii săi
să se joace cu jetoane ce redau baloane de
aceeaşi culoare.
-Elevii sunt invitaţi să descopere apreciez
farfuriuţele cu figuri geometrice colorate şi capacitatea de
O3 solicitaţi să formeze mulţimi de obiecte de a denumi
o culoare cerută de mine. forma şi
-Elevii denumesc culoarea şi culoarea şi de
figurile(forma) găsite cu aceeaşi culoare. a forma
mulţimea
5.Retenţia şi O2 -Elevii sunt împărţiţi în 2 grupuri în jurul conversaţia apreciez

transferul câte unei mese amenajată cu jetoane ce capacitatea de
redau alte obiecte colorate. Cele 2 grupe cooperare a
sunt solicitate să sorteze pe culori jetoanele membrilor
primite. Grupa câştigătoare va primi câte grupului şi
un balon în piept şi o jucărie colorată. viteza de lucru
-Fiecare membru al fiecărei grupe
denumeşte obiectele din mulţimea de
culoarea cerută.
-Se stabileşte grupa câştigătoare şi se
premiază. Fiecare copil va alege de pe
masa de premii o jucărie pe care o va
denumi şi-i va spune şi culoarea.
6.Evaluarea O5 -Copiilor li se distribuie fişe de lucru şi conversaţia apreciez

sunt solicitaţi să coloreze figurile explicaţia capacitatea de
geometrice cu culoarea dată. Ei urmează să a folosi
formeze mulţimi de aceeaşi culoare şi culoarea
formă. corectă
-Se evaluează fişele.
-Sunt apreciaţi elevii pentru modul de
participare la activitate. Ei vor primi câte
un balon.
26
Clasa: a II a
Propunător: prof. educator Luminiţa Afloare
Denumirea activităţii: activitate practică de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii:”Crenguţa înmugurită”
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: formarea priceperilor şi deprinderilor de rupere şi mototolire prin utilizarea gestului
rectiliniu şi a gestului rotativ.
cognitive: O1 – să denumească caracteristici ale anotimpului de primăvară;
O2 – să precizeze flori caracteristice anotimpului de primăvară;
O3 – să descrie planşa demonstrativă;
O4 – să denumească materialele de lucru;
O5 – să intoneze cântece de primăvară;
psihomotorii: O6 – să rupă hârtia glace în fâşii de diferite grosimi;
O7 – să mototolească hârtia creponată pentru a forma frunzele(muguraşii);
O8 – să picteze cu maro crenguţa;
O9 – să lipească mugurii;
afective: O10 – să participe cu interes la activitate;
O11 – să aprecieze corect activitate proprie şi pe a colegilor;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
MATERIAL DIDACTIC: planşă cu etapele de lucru, planşă cu primăvara, hârtie glace şi creponată de
culoare maro şi mov, coli de desen, acuarele pensoane, culori.
BIBLIOGRAFIE: Serdean T., Diţuleasa F.-“Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV”,EDP;
Bucureşti

1.Moment O4 Pregătirea materialelor şi asigurarea
desfăşurării activităţii.
2.Anunţarea temei -“Astăzi vom realize o activitate practică conversaţia
şi a obiectivelor cu titlul”Crenguţa înmugurită.”Pentru
aceasta va trebui să învăţaţi să rupeţi şi să
mototoliţi hârtia, după care să o lipiţi pe
planşă”.
3.Reactualizarea O1 -Voi realiza o discuţie cu copiii, prin care conversaţia aprecierea
cunoştinţelor urmăresc actualizarea unor cunoştinţe problematizarea capacităţii de
despre anotimpul de primăvară:”În ce a descrie
anotimp suntem? Cum este vremea? Ce caracteristicile
face soarele? Care sunt primii vestitori ai anotimpului în
primăverii? Ce fac păsările primăvara? propoziţii
Dar oamenii? Ce se întâmplă cu copacii? corecte din
Care sunt lunile de primăvară?” punct de
-“Spunem că primăvara e anotimpul vedere
27
florilor. Vă voi spune o scurtă poveste: A povestirea gramatical
fost odată un bătrân-Moş An- care avea 4
fete. Toate erau care mai de care mai apreciez
frumoase şi mai bogate. Priviţi această conversaţia capacitatea de
planşă şi spuneţi-mi vă rog, pe care dintre a recunoaşte
cele 4 fete credeţi voi că am desenat-o eu florile de
şi prin ce se laudă ea?” primăvară,
O2 -Arăt copiilor planşa şi o voi descrie (planşă cu flori culorile
menţionând florile, culoarea lor, a de primăvară) specifice
copacilor, a mugurilor etc. acestui
O5 -Intonarea cântecului “Vine, vine anotimp
primăvara!”
4.Explicaţia şi -Voi prezenta planşa model şi se intuiesc explicaţia apreciez
demonstraţia cu ajutorul elevilor etapele de lucru. capacitatea de
modelului -“Din ce material e confecţionată planşa? a analiza
O3 (Avem nevoie de hârtie glace de culoare planşa
verde din care vom rupe bucăţi pentru a
reda iarba, vom picta cu negru sau maro
crenguţa, vom mototoli hârtia creponată
pentru a face mugurii, vom lipi mugurii,
iar la urmă vom colora cu culoare albastră apreciez
cerul).” capacitatea de
-Voi demonstra fiecare etapă: demonstraţia a denumi
I etapă – vom contura cu albastru cerul forma şi
sau câţiva norişori; culoarea şi
a II a etapă – vom picta cu maro sau arată
O4 negru creanga de copac; mulţimea
a III a etapă – vom lipi iarba, după ce am formată
rupt-o în bucăţi de diferite grosimi;
a IV a etapă– vom rupe şi vom mototoli
hârtie creponată pentru e reda mugurii şi-i
vom lipi de o parte şi de alta a crenguţei.
Pentru elevii care termină repede acestă
etapă va fi urmată de a V a etapă – lipirea
florilor de primăvară după ce s-a realizat apreciez
mototolirea hârtiei creponate mov. instructajul capacitatea de
-Se vor repeta etapele de lucru de 1-2 a reda etapele
elevi, ajutându-se de planşa demonstrativă de lucru
5.Etapa de creaţie O6 -Elevii realizează individual lucrarea după exerciţiul apreciez

şi de formare a O7 modelul propus, respectând etapele de capacitatea de
priceperilor şi lucru. a realiza cât
deprinderilor O8 -Voi acorda sprijin în execuţia lucrărilor. mai
O9 -După finalizarea lucrării vom intona independent
O10 cântecul ”Înfloresc grădinile”. lucrarea
6.Evaluarea O11 -Sunt prezentate şi evaluate lucrările. conversaţia apreciez
Elevii sunt solicitaţi spre evaluare şi capacitatea de
interevaluare. analiză critică
şi autocritică
28
Clasa: a III a
Propunător: înv. educator Maria Condrea
Denumirea activităţii: activităţi practice de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii:”Păpuşa fermecată”
Scopul activităţii: consolidarea priceperilor şi deprinderilor de a confecţiona lucrări din materiale flexibile
prin conturare, decupare, desenare şi coasere
cognitive: O1 – să intuiască materialul prezentat individual şi demonstrativ;
O2 – să precizeze etapele de lucru după analiza planşei;
O3 – să respecte etapele de lucru în realizarea planşei;
O4 – să respecte normele de protecţie a muncii;
O5 – să aprecieze critic lucrările realizate;
psihomotorii: O6 – să îşi păstreze poziţia corectă în bancă;
O7 – să lucreze îngrijit şi corect;
O8 – să păstreze curăţenia la locul de muncă;
afective: O9 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
O10 – să coopereze pentru realizarea lucrării;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

MATERIAL DIDACTIC:
- Intuitive: lucrarea model;
- Demonstrative: planşa cu etapele de lucru;
- Materiale specifice de lucru: carton colorat, creion, şablon, foarfece, ac, aţă,
creioane colorate, material textile.
BIBLIOGRAFIE: I. Şerdean, F. Diţuleasa – Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV, Editura
didactică şi Pedagogică, 1971;
U. Barff, I. Burkhardt, J. Maier – Carte de construit pentru copii, vol. II, Editura Vox.

organizatoric O1 climatului psiho-pedagogic necesar
desfăşurării activităţii. Distribuirea şi conversaţia
prezentarea materialelor şi ustensilelor
necesare.
2.Anunţarea “Pentru că ştiu că vă place să vă jucaţi, conversaţia
subiectului astăzi vom confecţiona o păpuşă, dar nu
activităţii una oarecare, ci o păpuşă fermecată.”
3.Prezentarea şi O2 Se prezintă lucrarea model:”Acesta este apreciez
intuirea lucrării păpuşica! Eu sunt un mare magician şi ştiu capacitatea de a
model să fac această păpuşică din mâna mea să conversaţia analiza lucrarea
râdă şi să plângă, simplu, doar ascunzând-o model,
la spate! Acum râde! Acum plânge! precizând
29
Secretul este că, în spatele unei rochiţe următoarele
creţe se pot ascunde două feţe diferite ale aspecte: felul,
păpuşii (una surâzătoare, alta mărimea,
plângăreaţă)”. culoarea
Se analizează păpuşa model: materialului,
O9 - Din ce material este confecţionată tehnicile de
păpuşa? lucru:conturare,
- Cum credeţi că am obţinut elementele decupare,
componente ale păpuşii? coasere
4. Explicarea şi Se prezintă elevilor planşa demonstrativă
demonstrarea O2 cu etapele de lucru: observarea
tehnicilor de lucru • Etapa I : conturarea corpului
păpuşii după şablon;
• Etapa a II a: decuparea după explicaţia
conturul trasat;
• Etapa a III a : desenarea celor
două chipuri ale păpuşii:pe o parte demonstraţia
o faţă veselă, pe cealaltă o faţă
tristă;
• Etapa a IV a: coaserea pe
marginea materialului, punct înaitea apreciez
acului şi încreţirea rochiţei; conversaţia capacitatea de a
• Etapa a V a: fixarea rochiţei în identifica
jurul păpuşii; etapele de lucru
• Etapa a VI a: pictarea unui
imprimeu pe materialul rochiţei.
Fiecare etapă de lucru se indică pe planşă şi
O4 se demonstreză în faţa elevilor. Se repetă
cu elevii etapele de lucru cu ajutorul
planşei model.
Elevilor li se atrage atenţia asupra modului
de utilizare a foarfecelui şi acului în
vederea prevenirii accidentelor.
5. Realizarea Elevii vor trece să lucreze independent, exerciţiul apreciez
lucrării O3 fiind supravegheaţi dacă respectă etapele capacitatea de a
de lucru. Se acordă sprijin elevilor care lucra
O6 întâmpină greutăţi în realizarea păpuşii, independent şi
O7 încurajându-i permanent. ordonat
O10
6. Încetarea O8 După finalizarea lucrării, elevii vor face conversaţia apreciez
activităţii curăţenie la locul de muncă. deprinderile
Elevii vor prezenta lucrările realizate în practice de a
faţa clasei. face curăţenie
7.Evaluarea O5 Se analizează lucrările realizate împreună apreciez
cu elevii având în vedere următoarele capacitatea de a
criterii: conversaţia analiza obiectiv
- stadiul de finalizare a păpuşii; produsele
-modul în care s-a lucrat:decuparea, lipirea; realizate
-elemente de originalitate:imprimeul
rochiţei, culorile folosite;
30
- aspectul general al păpuşii.
Se apreciază fiecare păpuşă şi vor fi
nominalizate cele mai reuşite.
Copiii se vor juca cu păpuşile realizate.
Clasa: a III a
Denumirea activităţii: formarea autonomiei personale
Subiectul activităţii:”Corpul meu”
Scopul activităţii: consolidarea cunoştinţelor despre corpul uman şi părţile lui componente;
cognitive: O1 – să descrie colegul de bancă sub aspectul înfăţişării;
O2 – să descopere asemănări şi deosebiri între corpul său şi al celuilalt;
O3 – să indice părţile componente ale propriului corp;
O4 – să denumească organele de simţ şi simţurile corespunzătoare;
O5 – să stabilească reguli de igienă şi apărare a organelor de simţ;
psihomotorii: O6 – să mimeze acţiuni realizate cu ajutorul simţurilor;
O7 – să asambleze corect părţile corpului;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic.

MATERIAL DIDACTIC:planşă, fişe.
BIBLIOGRAFIE: M. Peneş, E. Nicoară, L. Stan – “Îndrumător pentru predarea ştiinţei la clasa a III
a”,Editura Aramis.

2. Captarea atenţiei O1 -Se solicită elevii să-şi privească colegul de conversaţia apreciez elevii
bancă şi să-l descrie. care
O2 -“Ce asemănări sunt între tine şi el?” precizează
asemănări şi
deosebiri
3.Anunţarea temei Astăzi ne vom aduce aminte ce am discutat
şi a obiectivelor noi despre corpul nostru.Voi va trebui să conversaţia
fiţi atenţi şi să răspundeţi cerinţelor.
4.Reactualizarea -“Din ce e format corpul nostru?” apreciez elevii
cunoştinţelor -“Prin ce se leagă corpul de trunchi?” conversaţia care denumesc
anterioare O3 -“Ce se găseşte la cap? Cu ce e acoperit corect părţile
corpul nostru?” corpului
-“De ce sunt prinse braţele de trunchi? Cu
31
ce se termină braţele? Câte degete avem la
o mână?”
-Pentru a denumi degetele vom cânta
“Cântecul degetelor” explicaţia apreciez
-“Cu ce se termină picioarele?” joc didactic capacitatea de
Joc de atenţie: ”Mâinile pe ochi! nas! concentrare şi
gură! Mâna dreaptă sus! o ducem la atenţia
piciorul stâng!” Copiii care nu sunt atenţi
vor face o tumbă.
-“Care sunt organele de simţ?” apreciez elevii
-“La ce ne ajută ele?” care au folosit
O4 Joc:”Ghici ce e?” organul de
-Un copil legat la ochi va fi solicitat să simţ
pipăie o parte a corpului colegului. Cel care joc didactic corespunzător
pipăie va trebui să precizeze despre ce pentru a
parte a corpului este vorba şi cu ajutorul cunoaşte
cărui organ de simţ a descoperit-o? La fel partea
se va face pentru toate simţurile: văz, auz, componentă
miros, gust.
O5 -“Ce trebuie să facem pentru a ne păstra
sănătatea?”
-“Ce trebuie să facem pentru a vedea bine, apreciez elevii
gusta, mirosi, auzi bine?” care emit
(poziţia corectă în bancă, lumină, să nu ne reguli de
frigem, să nu bem orice din sticle (otravă), igienă şi
să suflăm nasul, să ne spălăm pe urechi). apărare a
-“Ce importanţă au simţurile în viaţa organelor de
noastră?” simţ
O6 Joc:”Mim”
-Câte un copil va mima o acţiune realizată
cu ajutorul unui organ de simţ, iar ceilalţi exerciţiul apreciez elevii
vor ghici ce organ foloseşte. care cunosc
-“Care sunt organele interne şi ce rol au?” organele
interne
4.Evaluarea O7 Fiecare elev primeşte o fişă cu sarcina să exerciţiul apreciez elevii
O8 asambleze şi să lipească părţile corpului. care au
Se face evaluarea fişelor şi a participării la asamblat
activitate a elevilor.” corect corpul
omului
32
Clasa: a III a
Propunător: înv. educator Mihaela Timofte
Denumirea activităţii: activitate culturală şi de cunoaştere
Subiectul activităţii: ”Uite, vine poştaşul!”- activitate concurs
Tipul activităţii: consolidarea cunoştinţelor de gramatică a limbii române
Scopul activităţii: exersarea capacităţii de exprimare corectă, orală şi scrisă, în contexte variate
cognitive: O1 – să recite expresiv o poezie;
O2 – să formuleze răspunsuri corecte la întrebări;
O3 – să găsească pluralul, diminutivul şi antonimul cuvintelor date;
O4 – să ordoneze cuvintele date, după înţeles, pentru a obţine şi scrie o propoziţie corectă;
O5 – să alcătuiască o propoziţie dezvoltată cu un cuvânt dat;
O6 – să identifice conţinutul unei imagini, exprimându-l în scris;
O7 – să completeze cuvinte cu grupurile de litere lipsă;
O8 – să interpreteze corect un cântec cunoscut;
afective: O9 – să colaboreze cu membrii echipei din care face parte pentru succesul acesteia;
O10 – să aprecieze corect răspunsurile proprii şi pe ale colegilor.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare, lucrul în

echipă.
MATERIAL DIDACTIC: plicuri cu fişe-scrisori, panou-suport pentru afişarea răspunsurilor şi a
punctajului, fluturi şi flori din carton
BIBLIOGRAFIE: - D. Badea, E. Brânză – Metode şi procedee, tipuri de exerciţii folosite în predarea
limbii române la ciclul primar, 1991
- E. Creţu,C. Iliescu, S. Nichita – Îndrumător pentru dezvoltarea vorbirii la clasele I-IV,
1981

1.Moment Pregătirea materialului necesar activităţii şi conversaţia
organizatoric asigurarea unui climat psihopedagogic
propice desfăşurării activităţii.
2.Verificarea O2 -Cum se numeşte ţara noastră? conversaţia apreciez
cunoştinţelor -Cum se numesc locuitorii României? capacitatea
O1 -Ce nume de ţări mai cunoaşteţi? de exprimare
-Cum se numesc locuitorii din aceste ţări? orală
-Ce limbă vorbim noi?
-Cum se numeşte limba vorbită de englezi,
italieni, chinezi?
Un elev va recita poezia “Limba
românească” de George Sion.
-Ce spune poetul despre limba
românească?
-De ce trebuie să învăţăm să vorbim şi să
scriem corect româneşte?
33
3. - Anunţarea “Pentru că vouă vă place să vă “jucaţi” cu
temei şi a cuvintele, astăzi vom organiza un concurs explicaţia
obiectivelor în care voi veţi demonstra cât de bine ştiţi
să citiţi şi să scrieţi româneşte.”
Copiii vor fi organizaţi pe două grupe: cea
a fluturilor şi cea a florilor.
- Captarea atenţiei Învăţătorul recită versurile:
“Chiar acu trecu pe-aci
Nea poştaşul-un arici
Şi-a adus, pe cât se pare,
Scrisori pentru fiecare.
Să vedem acum, de ştiţi
Bine să citiţi.”
4.Prezentarea Învăţătorul distribuie scrisorile fiecărei explicaţia apreciez
conţinutului şi O3 echipe şi explică modul de lucru cu fişele. exerciţiul capacitatea
dirijarea învăţării După ce fiecare echipă şi-a citit scrisoarea lucrul în de a folosi
O7 din plicul său, se va trece la elaborarea echipă corect
O5 răspunsurilor (anexa). pluralul,
O4 Fiecare fişă cu răspunsul dat va fi afişată pe diminutivele,
O6 un panou în faţa clasei, pe două coloane. antonimele,
O9 Pentru fiecare răspuns corect echipele vor scrierea
primi câte o floare, respectiv un fluture. corectă a
Echipa care va aduna mai multe flori, mulţi grupurilor de
fluturi va fi declarată câştigătoare. litere,de
O10 Fişele sunt corectate pe loc, iar elevii se formulare
autoevaluează în funcţie de baremul primit. corectă a
Pe tot parcursul activităţii se va stimula propoziţiei
comunicarea şi cooperarea între membrii
fiecărei echipe pentru succesul acesteia.
5.Evaluarea O8 Sunt apreciaţi elevii care au dat cele mai conversaţia aprecieri
multe răspunsuri corecte. verbale
Se fac aprecieri generale asupra modului de
desfăşurare a activităţii.
Elevii sunt invitaţi să cânte cântecul
“Limba românească” compus de
D.G.Kiriac.
ANEXA
FIŞA 1
“Eu scriu una, tu scrii multe!”
exemplu: deget – degete

papuc –
gâscă –
raţă –
34
FIŞA 2
“Şi cuvintele vor să fie alintate!”
exemplu: papuci – papucei

pui –
coadă –
picior –
FIŞA 3
“Dacă nu e aşa, cum e?”
exemplu: mare – mic

supărat –
curat –
gros −
FIŞA 4
“Completaţi cuvintele cu grupurile de litere potrivite”
Paras__va
Costa__
în__ţată
__veci
FIŞA 5
„Alcătuiţi o propoziţie cu cuvântul primăvara!”
FIŞA 6
“Ordonaţi cuvintele şi scrieţi propoziţia!”
întorc călătoare calde se ţările păsările din
35
FIŞA 7
“Scrie ce reprezintă fiecare obiect”
Clasa: a III a
Denumirea activităţii: activităţi practice de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii: ”Jucărie din legume”
Scopul activităţii: consolidarea priceperilor şi deprinderilor de a decupa, de a lipi, şi de a asambla diferite
materiale în vederea realizării unor jucării şi obiecte practice
cognitive: O1 – să răspundă corect la ghicitori despre legume;
O2 – să recunoască materialele şi ustensilele utilizate la realizarea lucrării;
O3 – să observe proprietăţile elementare ale unor legume;
O4 – să enumere corect etapele de lucru pentru realizarea lucrării;
O5 – să precizeze întrebuinţările legumelor;
O6 – să evalueze corect lucrările realizate prin comparaţie cu modelul;
psihomotorii: O7 – să mânuiască corect materialele în funcţie de sarcina propusă;
O8 – să lucreze îngrijit respectând etapele de lucru prezentate pe planşa demonstrativă;
O10 – să coopereze pentru realizarea lucrării;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, elemente de problematizare, demonstraţia, observaţia,

exerciţiul
MATERIAL DIDACTIC:
- Intuitive: lucrarea model; planşa cu legume
- Demonstrative: planşa cu etapele de lucru;
- Materiale specifice de lucru: legume pentru fiecare elev (un cartof, rondele de
morcov, scobitori, fire de lână), casetofon;
BIBLIOGRAFIE: I. Şerdean, F. Diţuleasa – Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV, Editura
didactică şi Pedagogică, 1977;
I. Muşu, A. Taflan – Terapia educaţională integrată, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 1997
36

desfăşurării activităţii. conversaţia
Distribuirea şi prezentarea materialelor şi
ustensilelor necesare.
2.Discuţii Joc: “Recunoaşte alimentele” conversaţia
pregătitoare Elevii vor gusta pe rând alimentele
prezentate şi le vor denumi, le vor preciza aprecieri
O3 culoarea şi forma. verbale asupra
- Ce legume mai cunoaşteţi? observaţia capacităţii de
Se prezintă o planşă cu legume. a identifica
Elevii vor răspunde la ghicitori: legumele în
“Am unul şi-am găsit nouă; diferite situaţii
O1 Am pus nouă şi-am găsit nouăzeci şi (gust, aspect,
Nouă! ” ghicitori)
(cartoful)
“Ţăruş galben ascuţit, elemente de
În pământ şade înfipt. problematizare
Cine este? L-aţi ghicit!”
(morcovul)
O5 - De ce trebuie să consumăm cât mai multe
fructe şi legume? (pentru că ele conţin
multe vitamine). conversaţia
Un elev va fi solicitat să recite poezia “Nu
uitaţi” din care se află importanţa fructelor explicaţia
şi legumelor.
3.Anunţarea - “În afară de faptul că legumele şi fructele
subiectului stau la baza unei alimentaţii sănătoase a
activităţii omului, ele mai pot fi folosite şi la altceva. conversaţia
Noi astăzi vom realiza o jucărie şi ne vom
juca cu ea, jucărie realizată din cartof şi
morcov.”
4. Explicarea şi Se prezintă elevilor jucăria model şi li se
demonstrarea O2 cere să recunoască materialele din care este observaţia aprecieri
tehnicilor de lucru confecţionată. asupra
O4 Se prezintă elevilor planşa demonstrativă capacităţii de
cu etapele de lucru: explicaţia a identifica
• Etapa I : Aplicarea ochilor; materialele
• Etapa a II a: Aplicare gurii şi folosite
nasului; demonstraţia
• Etapa a III a : Aplicarea firelor de apreciez
lână; capacitatea de
• Etapa a IV a:Asamblarea a identifica
picioruşelor; conversaţia etapele de
• Etapa a V a: Asamblarea lucru
mânuţelor;
• Etapa a VI a: Aplicarea coifului.
37
Fiecare etapă de lucru se indică pe planşă
şi se demonstreză în faţa elevilor. Se repetă
O4 planşei model.
5. Realizarea Elevii vor trece să lucreze independent, exerciţiul apreciez
lucrării O7 fiind supravegheaţi dacă respectă etapele capacitatea de
O8 de lucru. Se acordă sprijin elevilor care a lucra
O9 întâmpină greutăţi în realizarea jucăriei, independent şi
O10 încurajându-i permanent. ordonat
6. Încetarea După finalizarea lucrării, elevii vor face conversaţia apreciez

activităţii curăţenie la locul de muncă. deprinderile
Elevii vor prezenta lucrările realizate în practice de a
faţa clasei. face curăţenie
7.Evaluarea O6 Se analizează lucrările realizate împreună apreciez
cu elevii având în vedere următoarele capacitatea de
criterii: conversaţia a analiza
- stadiul de finalizare al jucăriei; obiectiv
-modul în care s-a lucrat: lipirea şi ataşarea jucăriile
scobitorilor; realizate
- aspectul general al jucăriei.
Se apreciază fiecare jucărie şi vor fi
nominalizate cele mai reuşite.
Copiii se pot juca cu jucăriile realizate şi le
vor da nume.
38
Clasa: a IV a
Propunător: înv. educator Alina Climatiano
Denumirea activităţii: activitate ludică şi de loisir
Subiectul activităţii: ”Noi iubim animalele”
Scopul activităţii: formarea şi exersarea deprinderilor corecte de relaţionare şi comunicare prin joc
cognitive: O1 –să numească animalele de pe planşe;

O2 – să se prezinte asociind numele cu animalul preferat;
O3 – să formuleze corect întrebări;
O4 – să identifice animalul după indicaţiile descoperite;
psihomotorii: O5 – să asambleze corect bucăţile jocului puzzle;
O6 – să completeze imaginea dată;
O7 – să sorteze planşele cu animale după criteriul dat;
afective: O8 – să respecte regulile jocului;
O9 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
O10 – să colaboreze cu colegii în timpul activităţii.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, munca independentă, lucrul în echipă .
MATERIAL DIDACTIC: planşe cu animale sălbatice şi domestice, animale de pluş, jocuri puzzle cu
animale, fişe cu animale desenate, creioane.

1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă.
organizatoric Verificarea materialelor necesare pentru
activitate.
„Ne prezentăm”- începe profesorul care
Captarea atenţiei O2 demonstreză ceea ce au de făcut elevii: îşi
spun numele şi apoi numesc animalul conversaţia
preferat: ”Mă numesc....şi-mi place
(numeşte un animal)”. Următorul va spune
„El/ea se numeşte (numele colegului) şi-i
place...(animalul numit de coleg)”;apoi îşi
spune numele şi numeşte animalul care îi
place. Jocul se termină când toţi
participanţii au spus numele şi au numit
animalul preferat.
2.Anunţarea temei Se anunţă titlul activităţii:”Noi iubim
şi a obiectivelor animalele”şi le precizează faptul că vor
participa la o activitate de joc care la va conversaţia
testa cunoştinţele despre animalele
domestice şi sălbatice.
39
3.Desfăşurarea O1 Profesorul propune jocul:”Sortează
activităţii propriu- planşele”: elevii sunt împărţiţi pe 2 grupe
zise de lucru şi li se cere să sorteze animalele explicaţia aprecierea
reprezentate pe planşe după criteriile date: lucrul în modului în
O7 - animale domestice/ animale sălbatice echipă care au grupat
O10 - animale care trăiesc la noi în ţară/ animale animalele
care nu trăiesc la noi în ţară
Un elev din fiecare grupă numeşte
animalele selectate de către grupa sa apoi
animalele selectate de cealaltă grupă. individuală
“Recunoaşte ce lipseşte şi completează”: prin
elevilor li se împarte fişe pe care sunt completarea
desenate 2 animale (unul sălbatic şi unul fişei
O1 domestic) şi li se cere să observe cu atenţie explicaţia
desenul, să descopere ce anume s-a omis la munca
reprezentare şi să completeze elementul independentă
lipsă. Fiecare elev va numi animalele
O6 desenate pe fişa proprie şi apoi va preciza
ce anume s-a omis în reprezentarea iniţială. aprecierea
“Ghiceşte animalul”: unul dintre elevi va corectitudinii
merge la catedră şi va alege o planşă cu un formulării
animal pe care o va ascunde într-un bloc. întrebărilor şi
Restul elevilor trebuie să-i adreseze explicaţia identificarea
O3 întrebări pentru a ghici animalul ascuns, jocul didactic corectă a
O4 întrebări la care se răspunde cu da sau nu. animalului
Elevul care a ghicit animalul ascuns va
continua jocul alegând un alt animal şi
O8 răspunzând la întrebările colegilor. Jocul se individuală
O10 continuă până ce majoritatea elevilor au prin obţinerea
reuşit să recunoască un animal. imaginii
“Reconstruieşte imaginea”: se împarte corecte a
elevilor jocuri puzzle cu imagini animalului
O1 reprezentând animale. Jocul se desfăşoară
sub formă de concurs, câştigând elevul care explicaţia
O5 va îndeplini primul sarcina.
Fiecare elev va numi animalul descoperit în
puzzle-ul dat.
5.Evaluarea Joc de evaluare: “Spune un lucru care ţi-a conversaţia aprecieri

plăcut la activitatea de astăzi şi de ce”. verbale
Profesorul apreciază elevii care au
participat activ. Se strâng materialele
folosite în desfăşurarea activităţii.
40
Clasa: a V a
Propunător: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
Subiectul activităţii:”Să ne orientăm în spaţiu!”
Tipul activităţii: consolidare / sistematizare a noţiunilor spaţiale
Scopul activităţii: exersarea capacităţilor de orientare spaţială prin exerciţii perceptiv-motrice
cognitive: O1 –să verbalizeze poziţiile unor obiecte prezentate în imagini / sala de clasă;
O4 – să verbalizeze corect comenzile de orientare spaţială: înainte-înapoi, la dreapta-la stânga,
întoarcere spre…, etc;
O6 – să aprecieze corect activitatea colegilor;
psihomotorii: O2 – să grupeze jetoanele după criteriul poziţiei;
O3 – să manipuleze corect materialul didactic cu sau fără sprijinul profesorului;
O5 – să execute mişcări la comandă verbală, cu ochii legaţi;
METODE ŞI PROCEDEE: jocul didactic, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol;

MATERIAL DIDACTIC: obiecte din clasă, ilustraţii, coli de hârtie, jetoane ilustrate, plicuri, lipici, pix
roşu;
FORME DE DESFĂŞURARE: frontal, pe grupe;
RESURSE UMANE: nivel 1: 6 elevi cu dezvoltare psihomotrică generală bună
nivel 2: 3 elevi cu tulburări uşoare de orientare spaţială;
DURATA ACTIVITĂŢII: 45 minute;
BIBLIOGRAFIE: A. Taflan, I. Muşu (colaboratori) – Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, 1997;
A. D. Ciubotaru, E. Mihailovici – Valenţe formative şi cognitive ale teatrului de
păpuşi, suport de curs. Editura Spiru Haret, 2002

activităţii Op. procedee
1.Moment Amenajarea spaţiului de lucru. Observarea
organizatoric Pregătirea materialului didactic. curentă a
Formarea echipelor de lucru(2). comportamen-
tului elevilor
2.Captarea atenţiei Profesorul prezintă un peisaj şi cere
şi anunţarea temei O1 elevilor să precizeze locul fiecărui obiect
şi a obiectivelor observat: “Spuneţi-mi în ce parte este explicaţia
Soarele? (sus)Dar stâlpul? (dreapta-jos)
Dar copacul? (stânga-jos)”
Profesorul anunţă titlul activităţii.”Să ne
orientăm în spaţiu!”
O7 Motivarea elevilor prin prezentarea
obiectivelor: “În activitatea de azi vom
preciza poziţia obiectelor din imagini, vom
da comenzi pentru a putea să ne orientăm,
vom executa mişcări la comenzile date.”
41
3.Desfăşurarea Exerciţii pregătitoare:
activităţii propriu- O1 - Ce este pe peretele din faţa clasei? conversaţia aprecierea
zise - Ce este pe peretele din spatele clasei? capacităţilor
- Unde stă scaunul tău? Dar haina ta? Dar de a folosi
catalogul? Dar stiloul? noţiunile
Profesorul propune jocul: “Unde se află?” jocul didactic spaţiale: în
Se vor împărţi plicurile ce conţin 4 fişe pe explicaţia faţă, în spate,
care sunt scrise cuvintele PE, SUB, ÎN, exerciţiul pe, sub, în,
LÂNGĂ şi jetoane ilustrate cu obiecte în lângă
diferite poziţii.
O2 “Scoateţi din plicuri jetoanele şi aşezaţi-le/
grupaţi-le după poziţia obiectelor. Puneţi
întrebarea:”Unde se află obiectul?”
de exemplu: mingea – lângă ghete
Răspunsurile la această întrebare sunt
scrise pe fişe: PE, SUB, ÎN, LÂNGĂ.”
Fiecare elev va lua o foaie. După ce au
O3 selectat jetoanele, fiecare elev va lipi pe
foaia lui jetoanele.
Evaluarea se va realiza cu ajutorul elevilor:
se vor schimba foile între elevii celor două interevaluare
echipe. Se explică elevilor cum să noteze
activitatea colegilor din cealaltă echipă:
fiecare jeton lipit corect pe fişa
corespunzătoare primeşte două puncte.
Profesorul propune jocul:”Raliul”
“Imaginaţi-vă că sunteţi la o cursă cu aprecierea
maşini şi că trebuie să străbateţi un drum deprinderilor
cu obstacole. Nu veţi fi singuri în maşină, explicaţia de exprimare
vă dirijează un coleg. Acesta este drumul joc de rol orală şi de
O4 cu obstacole”. Se delimitează drumul cu deplasare în
O5 creta şi se pun obstacole-obiecte din sala de condiţiile date
clasă.
Câte un elev din fiecare echipă va juca
rolul şoferului maşinii – cu ochii legaţi – şi
al copilotului.
Ceilalţi elevi vor aprecia activitatea
colegilor: au străbătut drumul până la
capăt, copilotul a dat comenzi corecte,
şoferul nu a răsturnat / a răsturnat multe
obstacole şi s-a deplasat corect după
O7 comenzi.
Se reia jocul cu o altă pereche de elevi şi de
fiecare dată se modifică poziţia
obstacolelor.
4.Încheierea O6 - Cum s-a numit activitatea pe care am conversaţia aprecieri
activităţii desfăşurat-o? verbale
- De ce trebuie să ştim să ne orientăm?
- Se fac aprecieri globale cu privire la
modul de participare a elevilor la activitate.
42
FIŞE DE LUCRU
43
Clasa: a VI a
Propunător: prof. educator Alina Axinia
Subiectul activităţii: ”Să fim prieteni prin joc”
Scopul activităţii: formarea şi exersarea deprinderilor corecte de relaţionare, în diverse situaţii, cu
persoane cunoscute şi necunoscute
cognitive: O1 – să repovestească cu cuvinte proprii, cât mai exact, un text narativ de mică întindere;
O2 – să reprezinte grafic imaginea de pe fişe după indicaţiile verbale ale colegului;
O3 – să verbalizeze corect poziţia formelor şi figurilor de pe fişe;
psihomotorii: O4 – să execute gesturi şi mişcări corecte cu mâinile sau picioarele;
O5 – să imite întocmai gesturile şi mişcările colegilor de grup;
O6 – să respecte regulile jocului;
O8 – să colaboreze cu colegii în timpul activităţii.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, repovestirea liberă, observaţia

comportamentului, jocul cu reguli .
MATERIAL DIDACTIC: fişe cu forme şi figuri, textul suport ”Furtuna din Valea Lupului”, creioane,
hârtie albă, zar, căciulă, mănuşi, ciocolată, furculiţă, cuţit.

1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă:
organizatoric aranjarea scaunelor în cerc. Verificarea
materialelor necesare pentru activitate.
2.Anunţarea temei Se anunţă titlul activităţii: ”Să fim
şi a obiectivelor prieteni prin joc”. “Vom face jocuri de
imitaţie şi de mişcare, vom spune conversaţia
poveşti după întâmplări citite, vom
realiza desene. Toate jocurile sunt
distractive şi vă cer să fiţi cât mai atenţi
şi să participaţi cu plăcere”.
3.Dirijarea O4 Profesorul propune jocul:”Fă şi tu ca
învăţării noi”:primul copil îşi spune numele şi
execută gesturi/mişcări cu mâinile, explicaţia
braţele sau picioarele şi spune “Mă jocul cu autoaprecierea
numesc (numele) şi-mi place să fac aşa reguli
O5 (mişcarea). Următorul va spune “Se
numeşte (numele colegului) şi-i place să
facă aşa (mişcarea/gestul colegului).
O7 Apoi îşi spune numele şi face mişcarea
care-i place.” Jocul se termină când toţi
44
participanţii la joc au spus numele şi au
imitat mişcările colegilor.
Profesorul propune jocul:”Povestitorii”
care verifică cât de atenţi suntem, 3
O1 dintre voi vor povesti o întâmplare, iar inter-evaluare
ceilalţi vor decide, la sfârşit, cine a spus lectura
povestea cât mai exact. Sunt aleşi 3 repovestirea
voluntari (a, b, c) din care b şi c părăsesc liberă
O7 sala. “Veţi asculta cu atenţie o
întâmplare scurtă pe care “a” va trebui să
o povestească lui “b” cu cât mai multe
amănunte. Întâmplarea se numeşte
“Furtuna din Valea Lupului”. Profesorul
citeşte textul suport pentru restul
grupului (anexa). Este chemat”b” iar “a”
îi repetă povestea. Este chemat “c” şi i se
cere lui “b”să-i spună povestea. Apoi i
se cere lui “c” să spună povestea
întregului grup. Profesorul reciteşte
povestea pentru “c”. Profesorul
adresează elevilor spectatori întrebări:
-“Cine a povestit cel mai bine?” conversaţia
-“De ce crezi acest lucru?”
-“Care poveste vi s-a părut cea mai
hazlie? De ce ?” apreciez gradul de
Profesorul introduce jocul :”Spate în explicaţia corespondenţă
O2 spate”: se împart elevii în două grupe jocul cu între figurile din
O3 egale, A şi B, prin tragere la sorţi. reguli fişa model şi cele
Membrii echipei A primesc fişe cu realizate
forme şi figuri. Cele două echipe vor sta
pe scaune spate în spate. Membrii
echipei B vor primi câte un creion şi o
foaie albă, fără să vadă fişa colegului.
Fiecare elev din grupa A trebuie să
dicteze colegului din grupa B figurile şi
O8 formele de pe fişă astfel încât să obţină
un desen asemănător cu al lui. Elevii au
la dispoziţie 5 minute. La expirarea
timpului, se afişează desenele obţinute
de elevii din grupa B şi se compară cu
fişa iniţială. Elevii din grupa B pot
adresa întrebări cu referire la poziţia
figurilor.
Profesorul adresează întrebări celor două
echipe: dacă cei din grupul A consideră
că a fost uşor/greu să dea instrucţiuni;
dacă cei din grupul B consideră că
instrucţiunile primate au fost corecte.
O6 Profesorul propune un joc de
relaxare:”Zarul şi ciocolata”: fiecare
O7 poate mânca oricâtă ciocolată doreşte explicaţia observarea
45
dacă nimereşte cifra 6 la aruncarea joc cu reguli comportamentelor
zarului, îşi pune căciula, mănuşile şi va
tăia ciocolata cu cuţitul şi o va mânca cu
furculiţa, până când face schimb cu alt
elev.
Jocul se încheie când se termină

ciocolata.
4.Evaluarea Joc de evaluare: “Spune un lucru care ţi- conversaţia aprecieri verbale
a plăcut la activitatea de astăzi şi de ce .
Profesorul apreciază elevii care au
participat activ.
ANEXA
TEXTUL SUPORT
Furtuna din Valea Lupului
Într-o duminică senină de vară s-a stârnit, dintr-o dată, o furtună cumplită. Gospodăria lui nea Ion,
ţăran din Valea Lupului era aşezată pe vârful dealului.
Vântul i-a spulberat 8 coale de tablă de pe acoperişul magaziei. Coalele au zburat pe un câmp
vecin. Din fericire nu au fost lovite cele trei vaci aflate pe cîmp. Nici tractorul din magazie nu a suferit
vreo stricăciune în urma furtunii. În afară de faptul că a spulberat coalele de tablă, furtuna nu a produs
alte pagube.
Nea Ion s-a interesat şi a aflat că există o fabrică în Leţcani, localitate aflată la 5 kilometri, care ar
fi interesată să cumpere coalele de tablă de la el. Fabrica urma să facă din coalele de tablă dulapuri pentru
magazii. Nea Ion urma să primească 180.000 de lei pentru fiecare coală de tablă.
Mulţumit de afacerea încheiată, nea Ion s-a întors acasă gândindu-se pe drum cu ce să repare
acoperişul magaziei.
FIŞA CU FORME ŞI FIGURI
46
Clasa: a VI a
Propunător: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
Denumirea activităţii: activitate de socializare
Subiectul activităţii: ”Să ne ajutăm unii pe alţii!”
Scopul activităţii: formarea şi cultivarea relaţiilor pozitive de colaborare, întrajutorare
cognitive: O1 –să analizeze acţiunile fiecărui personaj;

O2 – să identifice corect comportamentele pozitive şi negatice ale personajelor;
O3 – să exprime atitudinea faţă de personajele dragi;
O4 – să formuleze opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic;
O5 – să desprindă mesajul activităţii;
psihomotorii: O6 – să interpreteze expresiv un rol din poveste;
METODE ŞI PROCEDEE: jocul de rol în treanspunere scenică, dezbaterea, conversaţia, explicaţia,

elemente de problematizare, textul suport “Povestea cocoşelului”;
MATERIAL DIDACTIC: păpuşi din carton, paravan, coală de hârtie, carioci;
FORME DE DESFĂŞURARE: frontal, pe grupe de 4 elevi;
RESURSE UMANE: nivel 1:5 elevi –capacitate de exprimare bună
nivel 2: 3 elevi cu dificultăţi de exprimare orală şi ritm de lucru lent;
DURATA ACTIVITĂŢII: 45 minute;
BIBLIOGRAFIE: A. Taflan, I. Muşu (colaboratori) – Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, 1997;
V. Bunescu – Ghid practic pentru educaţia moral-civică, Editura Coresi, 1994;
A. D. Ciubotaru, E. Mihailovici – Teatrul şi comunicarea didactică, Editura Spiru
Haret, 2002;
Secvenţele Ob Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

activităţii . procedee
op.
1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă.
organizatoric Aşezarea paravanului şi a păpuşilor.
2.Anunţarea -Motivarea elevilor pentru activitate: “Noi oamenii

titlului nu putem să ne simţim bine, să trăim dacă suntem
activităţii şi a O7 singuri. Deseori avem probleme şi, ca să le explicaţia
obiectivelor rezolvăm, avem nevoie de sprijinul părinţilor,
prietenilor, cunoştinţelor etc. De aceea astăzi eu
mi-am propus să discutăm despre relaţiile de
colaborare şi întrajutorare între oameni.Titlul
activităţii este: “Să ne ajutăm unii pe alţii! ”Ne
vom reaminti prin teatru “Povestea cocoşelului” şi
vom încerca să descoperim împreună cum trebuie
să ne comportăm pentru a dovedi că suntem buni.”
47
3.Desfăşurarea O6 - Ce piesă de teatru vă reamintesc aceste păpuşi? conversaţia observarea
activităţii - Ce personaj interpretezi în piesă? comportamen
propriu-zise O1 Profesorul propune copiilor să interpreteze rolurile tului elevilor
din piesă pentru reamintirea conţinutului jocul de rol în timpul
povestirii. Elevii empatizează şi transpun scenic. cu păpuşi transpunerii
Pentru că aţi dovedit că ştiţi bine povestirea, să
analizăm câteva aspecte:
- Care sunt personajele din poveste?
- Ce fel de personaje sunt: bune sau rele?
- Care sunt personajele bune? Dar cele rele? De
ce? dezbaterea
O2 - Să le luăm pe rând şi să răspundem la două
întrebări:
“Ce a făcut bine?”;
“Ce a făcut greşit?” De exemplu:
are prieteni;
Cocoşel aprecierea
nu a ascultat de sfatul prietenilor; capacităţii de
a sesiza
trăsăturile
l-a sfătuit pe cocoşel să se pozitive şi
Motan ferească de vulpe; negative ale
- personajelor
-
Vulpea
l-a prins pe cocoşel cu gând să-l
mănânce;
Profesorul notează pe 2 coli comportamentele

O3 pozitive şi negative.
aprecierea
O4 Cocoşel Căţel Barza Vulpea explicaţia atitudinilor
joc de rol corecte faţă
+ − + − + − + − de persoane
- Ce concluzie tragem din această poveste? Deci

suntem buni când ne înţelegem unul cu altul,
ascultăm sfatul prietenilor, îi ajutăm pe cei aflaţi în
necaz şi suntem răi când păcălim, vrem să facem
elemente
rău!
de
Profesorul propune jocul: “Fântâna
O5 problema
miraculoasă”:
tizare
“Imaginaţi-vă că există o fântână fermecată şi că
voi sunteţi apa ei. Închipuiţi-vă că puteţi face
minuni. Ce aţi face pentru părinţii voştri/colegul la
care ţineţi cel mai mult? ”
(Le-aş dărui părinţilor mei sănătate pentru ca ei să
trăiască mult;
Le-aş dărui “minte” pentru a lua note bune)
48
- Cum trebuie să vă purtaţi voi pentru a dovedi că
sunteţi buni unii cu alţii?
(Să facem temele împreună , să ne împrumutăm
din lucrurile personale, să ne ajutăm pe părinţi la
treburile gospodăreşti, să ne jucăm împreună.)
4.Evaluarea Se desprinde mesajul acestei activităţi: conversaţia aprecieri

“Ce proverbe cunoaşteţi legate de bunătate, verbale
întrajutorare, prietenie?”
Se fac aprecieri globale asupra modului de
desfăşurare al activităţii şi de participare al
elevilor.
Povestea cocoşelului
Dramatizare după o poveste populară de Doina Popa

Personaje: - doi povestitori (P1, P2)
- motanul (M)
- barza (B)
- vulpea (V)
- cocoşelul (C)
P1: A fost odată ca niciodată
P2: Că de n-ar fi nu s-ar povesti.
P1: Trăiau odată un motan, o barză şi un cocoşel pintenat cu creastă de matostat.
P2: Căsuţa în care trăiau ei se afla în mijlocul pădurii.
P1: Deseori, când motanul şi barza plecau în pădure ca să taie lemne, cocoşelul rămânea singur acasă.
P2: Şi de fiecare dată, la plecare îi dădeau poruncă şi-ndrumare.
M: Bagă de seamă că plecăm departe în pădurea deasă, tu să ai grijă de casă şi să nu dai glas, de
cumva vulpea va veni încoa`….
B: Capul de-l scoţi pe fereastră, te-nhaţă de creastă! (cei doi pleacă cântând)
Căte unul pe cărare
Mergem în pădurea mare
Uite sus şi uite jos
Totu-i verde şi frumos (bis).
P1: Într-o zi, mirosi vulpea că motanul şi barza nu sunt acasă.
P2: Veni fuguţa, se aşeză sub fereastră şi începu a cânta.
V: Cocoşel pintenat
Cu creastă de matostat
Cu ochi de mărgele
Ca două stele,
De scoţi capul afară
Ţi-oi da bob de secară.
P1 şi P2: Atunci cocoşelul – hup! – scoase capul pe fereastră.
V: Haţ! Ha, ha, ha!
C: Săi, motanule şi tu barză,
Că vulpea cea rea mă duse cu ea.
Peste munţi şi stânci, prin codrii fără soare peste ape adânci
Ca să mă omoare!....
M şi B: Stai, cumătră, că-ţi venim noi de hac! (o bat şi-l scapă pe cocoşel).
49
P1: Peste câteva zile motanul şi barza se pregăteau din nou de plecare.
P2: La plecare i-au spus din nou cocoşelului:
M: Bagă de seamă, cocoşelule, capul să nu-l scoţi pe fereastră.
B: Că vom fi departe de căsuţa noastră şi nu-ţi vom auzi glasul.
P1 şi P2: Abia plecară cei doi, că vulpea se ivi iar sub fereastră şi prinse a-i cânta.
Cu ochi de mărgele/ Ca două stele,
P1 şi P2: Dar cocoşelul nici nu vede, nici n-aude, tace chitic.
V: Fugeau nişte copii pe drum
Din traistă-n colb curgeau mereu
Tot boabe de secară.
Găinile au venit buluc
Şi-au prins să se îndoape,
Iar pe cocoşi nici că-i lăsau să vină pe aproape…
C: Cucurigu! Cum aşa să nu-i lase?
C: Săi, motanule şi tu barză,
Că vulpea cea rea mă duse cu ea.
Peste munţi şi stânci, prin codrii fără soare peste ape adânci
Ca să mă omoare!....
M: Stai cumătră că-ţi scurm cojocul.
B: Iar eu ţi-oi trage papara! (o bat şi-l salvează pe cocoşel).
P1: Şi iarăşi peste o lună
P2: Sau peste o zi…
P1 şi P2: De, n-avem de unde şti, iar se pregătesc cei doi de drum.
M: Să n-asculţi de cumătra vicleană şi să nu priveşti la fereastră.
B: Că mergem şi mai departe într-o poiană şi nu-ţi vom auzi glasul.
C: Promit că aşa voi face….(cei doi pleacă)
Cântec: Căte unul pe cărare
Mergem în pădurea mare
Uite sus şi uite jos
Totu-i verde şi frumos (bis).
P1 şi P2: Vulpea nu se lăsă aşteptată şi veni sub fereastră îndată:
Cu ochi de mărgele
Ca două stele,
P1 şi P2: Dar cocoşelul nici nu vede, nici n-aude, tace chitic.
V: Treceau nişte copii pe drum
Din traistă-n colb curgeau mereu
Tot boabe de secară.
Găinile au venit buluc
Şi-au prins să se îndoape,
Iar pe cocoşi nici că-i lăsau să vină pe aproape…
P1 şi P2: Dar cocoşelul parcă luase apă-n cioc – nici pâs!
C: Cucurigu! Cum aşa să nu-i lase?
50
P1 şi P2: Degeaba strigă cocoşelul că nimeni nu-l auzi….
P1: Când s-au întors cei doi, cocoşelul ia-l de unde nu-i!
P2: Şi-au pornit spre vizuina vulpii. Motanul îşi luă cobzişoara şi prinse a cânta:
M: Zdrâng, zdrâng cobzişoară,/
Strună subţirică,
Ia ieşi vulpe surioară,
Să nu-ţi fie frică!.....
V: Ia să văd cine-mi cântă din cobză aşa de frumos, cu glas duios!
P1 şi P2: Atâta aşteptau motanul şi barza, o luară pe vulpe şi dăi chelfăneală! (cei doi o bat, cumătra
fuge…..)
C: Vă mulţumesc din inimă prieteni buni că m-aţi scăpat din necaz şi vă făgăduiesc că n-am să mai ies
din cuvântul vostru niciodată…..
P1 şi P2: De atunci trăiră fără griji şi necaz
Şi poate mai trăiesc şi azi….
Clasa: a VI a
Propunător: prof.educator Alina Axinia
Denumirea activităţii: activitate practică de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii:”Felicitare în floare cu buburuză”
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: exersarea priceperilor şi deprinderilor de a confecţiona lucrări din materiale flexibile
prin conturare, decupare, pliere
cognitive: O1 –să numească lunile anotimpului de primăvară;

O2 – să descrie principalele schimbări care au loc în natură;
O3 – să denumească cât mai multe flori ale anotimpului de primăvară de pe planşă;
psihomotorii: O4 – să deseneze după şablon floarea , frunzele, conturul oval al buburuzei;
O5 – să decupeze după conturul trasat floarea, frunzele, buburuza;
O6 – să plieze hârtia pentru a obţine floarea şi buburuza, respectând indicaţiile profesorului;
O7 – să lipească frunzele pe partea posterioară a florii şi buburuza;
O8 – să păstreze curăţenia la masa de lucru;
O10 – să aprecieze lucrările efectuate de colegi;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul;

MATERIAL DIDACTIC: planşă cu flori, hârtie colorată, carton, creion negru, foarfece, lipici, lucrare
demonstrativă.
51

1.Moment Amenajarea spaţiului de lucru.
organizatoric Pregătirea materialului didactic.
Distribuirea materialelor necesare realizării
felicitării fiecărui elev.
2.Captarea atenţiei Discuţii despre primăvară:
şi anunţarea temei O1 - În ce anotimp suntem acum?
şi a obiectivelor - Care sunt lunile anotimpului de aprecieri
O2 primăvară? conversaţia verbale asupra
- Ce schimbări aţi observat voi în natură de răspunsurilor
O3 la începutul primăverii? explicaţia primite de la
- Ce flori de primăvară recunoaşteţi pe elevi
această planşă?
“Pentru că aţi vorbit atât de frumos despre
anotimpul de primăvară, astăzi vom realiza
o felicitare în formă de floare pe care să o
dăm unei persoane dragi.”
3.Desfăşurarea Se prezintă lucrarea model şi se intuiesc
activităţii propriu- materialele necesare. conversaţia
zise Se prezintă elevilor planşa demonstrativă
cu etapele de lucru:
- Explicarea şi • Etapa I : conturarea florii pe hârtia
demonstrarea galbenă şi a frunzelor pe hârtia
tehnicilor de lucru verde după şabloane; explicaţia
• Etapa a II a: decuparea după
conturul trasat a florii şi frunzelor;
• Etapa a III a : plierea hârtiei observaţia
O9 pentru obţinerea florii;
• Etapa a IV a: împăturirea petalelor apreciez
florii pentru a obţine floarea; capacitatea de
• Etapa a V a: plierea hârtiei roşii a identifica
pentru obţinerea buburuzei; etapele de
• Etapa a VI a: conturarea corpului lucru
buburuzei;
• Etapa a VII a: decuparea corpului
buburuzei şi desenarea capului, demonstraţia
ochilor şi a puctelor de pe aripi;
• Etapa a VIII a: lipirea frunzelor pe
spatele florii şi a buburuzei pe o
petală a florii.
Fiecare etapă de lucru se indică pe planşă şi
se demonstreză în faţa elevilor. Se repetă
planşei model.
Elevii vor trece să lucreze independent
- Realizarea O4 exerciţiul apreciez
primele 2 etape.
lucrării capacitatea de
Instructaj pentru realizarea etapei a III a:
52
- se îndoaie floarea de trei ori de-a lungul a lucra după
mijlocului petalelor; indicaţiile
- se desfac la loc îndoiturile; demonstraţia date
O5 - se împăturesc în interior petalele două
câte două şi se deschid din nou; exerciţiul
- se obţine ca formă de bază un hexagon.
Instructaj pentru realizarea etapei a IV a:

- se ia câte o petală pe îndoitura ei se
aşează vertical;
- se îndoie la stânga petala;
- se procedează la fel cu toate petalele; demonstraţia
- se obţine floarea închisă.
Se sprijină elevii care întâmpină greutăţi în exerciţiul
realizarea sarcinilor.
O6 Instructaj pentru a realiza etapa a V a:
- se împătureşte pătratul de hârtie în două,
de două ori;
- se desdoaie îndoiturile făcute revenind la
forma iniţială;
- se îndoaie după cele două diagonale ale demonstraţia
pătratului;
- se desfac îndoiturile făcute fiind obţinute
4 pătrate mici;
- se introduc în interior diagonalele a două exerciţiul
pătrate opuse ca poziţie şi se presează cu apreciez
degetele noul pătrat format. deprinderile
Nu se trece la o altă etapă de lucru până ce de a lucra
nu toţi elevii o finalizează pe precedenta. independent şi
După finalizarea acestor trei etape, elevii corect
O7 vor lucra independent celelalte trei etape
având ca sprijin planşa cu etapele de lucru.
Se strâng materialele şi se aduc lucrările
O8 realizate în faţa clasei.
4.Încheierea O10 Elevii vor alege cele mai reuşite felicitări. conversaţia aprecieri
activităţii Vor fi nominalizate şi lucrările mai puţin verbale
reuşite încurajând elevii ce le-au realizat.
- Cărei persoane aţi vrea voi să-i daţi
felicitarea?
- Cu ce ocazie?
Se indică locul unde poate fi scris textul
felicitării (în interiorul florii, după ce o
deschidem).
53
54
Clasa: a VII a
Propunător: prof. educator Creţu Graţiela
Subiectul activităţii:”Jocul figurilor geometrice”
Scopul activităţii: dezvoltarea interesului elevilor pentru rezolvarea problemelor de logic, antrenarea
memoriei vizuale
cognitive: O1 – să recunoască figurile geometrice;
O2 – să transforme imagini formate din figuri geometrice;
O3 – să argumenteze modalitatea de rezolvare a jocului;
O4 – să compare imaginile cu figuri geometrice cunoscute;
O5 – să descopere diferenţele dintre imagini date;
O6 – să identifice criteriul general al unui rând;
psihomotorii: O8 – să aranjeze figurile geometrice (cercul şi triunghiul) utilizând simţul tactil;
O9 – să construiască figuri geometrice dintr-un anumit număr de beţişoare;
O10 – să construiască noi figuri geometrice prin alăturarea unor elemente date;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, elemente de problematizare, exerciţiul, jocul didactic.

MATERIAL DIDACTIC: figuri geometrice din plastic, foi, creioane, beţişoare, hârtie glace, bolduri, fişe
de lucru, pix.
BIBLIOGRAFIE: Probleme şi jocuri matematice pentru preşcolari, Editura Lumina, Chişinău,1993
Jocuri cu folos – revista nr. 4, Nicolae Oprişu
Culegere de jocuri didactice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Jocuri didactice, Bănică Tatiana, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2. Captarea O8 Se aşează la tablă o planşă ce reprezintă conversaţia notarea
atenţiei un cap de om, la care lipsesc ochii şi explicaţia planşelor
nasul. jocul didactic obţinute
-“Cu ce figuri geometrice le putem
înlocui?”
Se propune jocul “Figuri hazlii”: un elev
legat la ochi va trebui să potrivească
cercurile şi triunghiul în locul ochilor şi
nasului lipsă. Se vor nota cele mai hazlii
figuri obţinute.
3.Anunţarea temei Astăzi ne vom aduce aminte despre
şi a obiectivelor figurile geometrice şi vom face construcţii explicaţia
cu beţişoare.
55
4.Reactualizarea Sunt prezentate jetoane figuri geometrice
cunoştinţelor şi elevii trebuie să le denumească, conversaţia
anterioare O1 argumentând răspunsul.
-“Cum se numeşte această figură aprecierea
geometrică?” capacităţii de a
-“Câte laturi are?” recunoaşte
-“Cum sunt ele?” figurile
Se propune jocul “Recunoaşte figura geometrice
geometrică”: un elev legat la ochi va fi explicaţia
invitat să extragă un jeton din cutie şi să joc didactic
denumească figura geometrică
O9 Se propune jocul ”Construieşte figura”
O10 care cere să construiască figuri exerciţiul
O3 geometrice din beţişoare: elemente de
- un triunghi; problematizare
- un pătrat;
- un dreptunghi;
O4 - Cu ajutorul a 5 beţişoare construieşte 2
triunghiuri egale. aprecierea
- Adaugă alte 2 beţişoare pentru a obţine construcţiilor
3 triunghiuri egale. după cerinţele
-Din 9 beţişoare câte triunghiuri obţii? date
- Construieşte din 7 beţişoare 2 pătrate
egale.
- Construieşte un pătrat şi 2 triunghiuri
din 8 beţişoare.
Se prezintă rezolvarea corectă(anexă).
Se propune jocul “Transformă imaginea
dată”: se arată o planşă cu un steag
O2 construit din 11 beţişoare şi li se cere să aprecierea
O3 mute 4 beţişoare încât să obţină o casă elemente de capacităţii de a
(rezolvare anexă). problematizare descoperi
Propune elevilor să mute un băţ astfel soluţia
încât căsuţa să fie orientată altfel. exerciţiul
Se prezintă rezolvarea corectă.
Se arată următoarea figură formată din 9
pătrate. Se propune elevilor să mute 4
beţe astfel încât să obţină 5 pătrate.
O4 Se prezintă imaginea corectă (anexă).
-“Cu ce se aseamănă imaginea obţinută?”
(seamănă cu o floare).
5.Retenţia şi O5 Joc:”Găseşte diferenţa dintre explicaţia autoapreciere
trasferul imagini?”: pe fişa de lucru1 elevii trebuie exerciţiul
să descopere diferenţele dintre cele 2
imagini date. Pentru fiecare diferenţă
găsită se acordă 1 punct.
Joc:”Ce figură lipseşte?”: pe fişa de
lucru 2, în locul semnului de întrebare se explicaţia interevaluare
O6 va desena casa având un anumit acoperiş, elemente de
aerisire şi fereastră. Se intuiesc desenele problematizare
56
de pe cele 2 rânduri, iar elevii vor
descoperi ce formă va avea acoperişul,
aerisirea şi fereastra din figura existentă.
Fiecare elev schimbă foaia cu a colegului
şi o va nota după baremul cunoscut (câte
3 puncte pentru fiecare element lipsă).
6. Evaluarea Se discută fişele de lucru şi se numesc conversaţia aprecieri
activităţii elevii care au întrunit punctajul cel mai verbale
mare.
FIŞA DE LUCRU 1
Numele elevului:
57
FIŞA DE LUCRU 2
“Ce figură lipseşte?”
Numele elevului:
Anexă
Rezolvări:
1.
2.
3.
58
4.
5.
6.
7.
8.
1 3
59
III.SUGESTII DE ACTIVITĂŢI PENTRU OPTIMIZAREA PROGRAMULUI
TERAPEUTIC - RECUPERATOR
III.1 Activităţi extraşcolare
În vederea utilizării informaţiilor existente în structura cognitivă a copilului cu cerinţe educative

speciale, în contexte variate, învăţătorul/profesorul-educator are libertatea de a propune şi realiza activităţi
care nu sunt prevăzute în Programa de terapie complexă şi integrată.
Acest tip de demers educaţional favorizează valorificarea resurselor de învăţare oferite copiilor cu
dizabilităţi de către familie, şcoală şi mediul social (alte instituţii educative din comunitate). Organizarea
şi derularea periodică a acestor activităţi oferă oportunitatea de interacţiune a acestor copiii cu “persoanele
normale”, toate activităţile având ca obiective principale “socializarea” şi “normalizarea” elevilor cu
CES în vederea integrării în comunitate.Totodată se modifică şi percepţia şi atitudinea comunităţii faţă de
copiii cu nevoi speciale.
Implicarea elevilor noştri, indiferent de vârstă, în astfel de activităţi răspunde nevoilor acestor copii
de:
◊ atingere a unui nivel cât mai ridicat al autonomiei personale, în limitele impuse de gradul de
handicap;
◊ dobândirea unui comportament adecvat diferitelor situaţii sociale prin oferirea permanentă de
modele pozitive de urmat, care să conducă la diminuarea/înlăturarea tulburărilor de
comportament;
◊ cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, a vieţii social-economice din mediul în care
trăieşte;
◊ comunicarea în diferite forme, în funcţie de vârstă şi de abilităţile copilului (teatru, joc, desen,
pictură, modelaj, dans, etc.);
◊ relaţionare cu comunitatea: participarea la spectacole, evenimente/sărbători sociale şi religioase
( 1 Decembrie, Crăciunul, 8 martie, Paştele, 1 iunie, etc.).
Activităţile extraşcolare sunt aduse la cunoştinţa consilierului educativ din şcoală, care le va
include în programul activităţilor şcolii.
Cum puteţi pune în practică astfel de activităţi?
Pentru a organiza o activitate în parteneriat se vor avea în vedere următoarele aspecte:

¾ populaţia ţintă→ cui se adresează, cine beneficiază de activitate;
¾ obiective→ ce se urmăreşte a se realiza;
¾ resurse→ cine mă ajută (parteneri), de ce am nevoie;
¾ planificarea acţiunilor→ cum fac ca să-mi ating obiectivele;
¾ locul de desfăşurare şi perioada→ locaţia şi durata activităţii;
¾ bugetul de cheltuieli→ costul acţiunii.
Cu adevărat eficiente sunt acele activităţi desfăşurate în parteneriat:

• cu elevi şi cadre didactice din şcoală;
• cu elevi şi cadre didactice din alte instituţii de învăţământ;
• cu alte instituţii de cultură din oraş.
60
Pentru a realiza un parteneriat cu alte instituţii (şcoli, biblioteci, muzee, poliţie, organizaţii şi
asociaţii nonguvernamentale) în vederea derulării unui program de activităţi este necesar încheierea unui
protocol de colaborare între instituţii, protocol care va fi semnat şi parafat de directorii ambelor instituţii.
Protocolul de colaborare va cuprinde obligaţiile şi drepturile părţilor semnatare, perioada pentru care se
încheie şi, în funcţie de obiectivele fixate, calendarul activităţilor de desfăşurat şi persoanele care răspund.
Clasele: a VII a (2)

Coordonator activitate: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Cum se caută un loc de muncă?”
COMPONENTA EDUCAŢIONALĂ: EDUCAŢIA PENTRU VIAŢĂ ŞI SOCIETATE
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – recunoaşterea diferitelor modalităţi de căutare unui loc de muncă: anunţ la mica publicitate, interviu
etc.
2. – identificarea cerinţelor de prezentare la un interviu: vestimentaţie, punctualitate, capacitate de
comunicare, reguli ce trebuiesc respectate în comunicare etc.
3. – realizarea unui dialog cu o persoană necunoscută în vederea obţinerii unui loc de muncă.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, 14 – 16 februarie 2005
RESURSE IMPLICATE: colectivele de elevi de la 2 clase de acelaşi nivel, cadre didactice din şcoală,
coli hârtie, markere, extrase din ziare, “Consiliere pentru viitorul tău” – ghidul profesorului şi manualul
elevului, Asociaţia Alternative Sociale, 2004
STRATEGII DIDACTICE: brainstorming, conversaţia, activitatea pe grupuri mici (2-3 elevi), jocul de
rol, explicaţia, demonstraţia.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
• Listarea expresiilor plecând de la cuvintele cheie:”loc de muncă”;”soluţii de angajare”;
• Lucrul cu manualul în vederea familiarizării cu diferite tipuri de anunţuri;
• Elevii vor fi împărţiţi pe grupuri mici şi vor primi fişe cu 3 anunţuri publicitare. Li se cere să
aleagă un anunţ care le suscită interes motivând alegerea făcută. Se dezbat alegerile făcute
punându-se accent pe criteriile de identificare a anunţurilor corecte şi legale (vezi anexa);
• Se explică cu ajutorul elevilor cuvântul “interviu”;
• Se identifică ţinuta necesară pentru prezentarea la interviu;
• Se listează pe o coală mare întrebările ce se pun la interviu;
• Se imaginează un dialog, profesorul având rolul de angajator;
• Se exersează, în perechi de 2 elevi, dialogul angajator – solicitant de loc de muncă.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: observarea şi analizarea fiecărui “interviu” simulat, identificând

punctele tari şi puctele slabe.
CONSILIER EDUCATIV:
61
ANEXA
OFERTE DE LOCURI DE MUNCĂ
1. S.C oferă locuri de muncă în diverse domenii de activitate; se oferă câştiguri între
5-8 milioane pe lună, angajarea se face cu carte de muncă.Relaţii la 0232/465234.
2. Firmă serioasă oferă locuri de muncă legale în străinătate, salariu de 600 euro pe
lună, plecări lunare. Telefon 0232/269564.
3. S.C “Moldova Tricotaje” angajează confecţionere; se oferă salariu avantajos şi
tichete de masă. Telefon 0232/415674.
4. Magazinul “Inter Snack” angajează tineri între 20-25 ani pentru o muncă uşoară
şi plăcută; oferim salariu foarte avantajos. Telefon 0232/697423.
Clasa: a VII a
Coordonator activitate: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Cum să-i ajutăm pe cei necăjiţi?”
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – cunoaşterea problemelor lumii contemporane ;

2. – cultivarea relaţiilor pozitive pentru dezvoltare şi pace;
3. – pregătirea elevilor pentru viaţă şi înţelegere socială.
Locul şi perioada de desfăşurara: sala de clasă, 120 minute.
62
RESURSE IMPLICATE: markere, coli albe, scotch, postere cu fotografii din ţări dezvoltate şi din ţări
din lumea a III a, “Predarea drepturilor omului-activităţi practice pentru şcolile primare şi secundare”,
L.A.D.O.,1995
STRATEGII DIDACTICE: brainstorming, conversaţia, activitatea pe grupuri mici, jocul de rol,
1. Listarea cuvintelor pornind de la cuvintele-cheie: “sărăcie”; “bogăţie”;
2. Prezentarea posterelor şi descrierea lor:
“A fi sărac înseamnă…….”
“A fi bogat înseamnă……..”
3. Jocul deciziilor
Elevii vor fi împărţiţi pe 2 grupuri de lucru.
Sarcina de lucru: “Imaginaţi-vă că lucraţi într-o funcţie înaltă, în guvernul ţării Ce aţi face ca
să-i ajutaţi pe cei necăjiţi, aflaţi în dificultate?”
4. Prezentarea rezultatelor şi discutarea activităţilor de grup.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII:
Formularea concluziilor activităţii:
• Foametea, războaiele sunt probleme ale lumii contemporane care privesc toate ţările lumii;
• Resursele materiale şi dezvoltarea economică sunt “cheile” bunăstării umane;
• Între oameni, indiferent de clasa socială de apartenenţă şi ţară, trebuie să existe sentimentul de
solidaritate şi de responsabilitate umană.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
Coordonator activitate: prof. Maria-Elena Boutiuc
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Uniunea Europeană - o casă comună a europenilor”
COMPONENTA EDUCAŢIONALĂ: EDUCAŢIA BUNULUI CETĂŢEAN
SCOPUL ACTIVITĂŢII: înţelegerea noţiunii de cetăţean european şi cunoaşterea principalelor drepturi
ale acestora;
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe hartă ţările Europei;

2. – să definească U.E ca Europa unită în faţa lumii transformată într-o “casă comună”;
3. – să enumere principalele drepturi pe care le are un cetăţean european;
4. - să realizeze un desen comun intitulat “Casa Europeană” folosind tehnica picturii sau colajului.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, martie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
9 umane: elevii clasei a VII a;
63
9 materiale: “Uniunea europeană-atlas geografic pentru şcolari”, harta fizică a Europei,
steagul Uniunii Europene, hârtie autocolantă, acuarele, planşe.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, activitatea pe grupuri mici, exerciţiul, jocuri de orientare;
1) Se realizează o scurtă prezentare a Europei prin jocuri de orientare pe hartă;
2) Se va preciza că cetăţenii din Europa doresc aceleaşi lucruri: să trăiască în pace, să sporească
bunăstarea cetăţenilor, să îmbunătăţească mediul înconjurător şi traiul tuturor. Se ajunge la
concluzia, că dacă sunt unite ţările pot să rezolve mai bine multe din problemele lor şi să obţină
avantaje, să ducă o viaţă mai bună. Astfel ei şi-au deschis frontierele şi au început să
construiască o “casă comună”: Uniunea Europeană. Alte ţări au dorit să facă parte din acestă
mică familie unită care numără 25 de membri. Şi acestă poveste nu s-a sfârşit: 3 state sunt pe
cale să intre în “casa europeană ” până în 2007.
3) Se va sublinia că a fi european înseamnă:
¾ a circula liber;
¾ a învăţa şi a lucra în orice stat al U.E;
¾ a folosi o monedă valabilă oriunde: euro;
¾ a primi îngrijiri medicale;
¾ a locui pentru un timp în orice stat al U.E(6 luni);
¾ a vota şi a fi ales.
4) Se vor dezbate pe larg aceste drepturi.
5) Se va prezenta steagul U.E.
6) Se realizează desenul colectiv ”Casa Europeană” plecând de la steagul U.E.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Se vor face aprecieri generale cu privire la activitate şi vor fi

nominalizaţi elevii care au dat răspunsuri deosebite şi au participat activ.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
Coordonatori activitate: prof. Ecaterina Enache, prof. Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Valori europene”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: cunoaşterea şi înţelegerea valorilor europene.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să enumere valorile europene;

2. – să explice cu cuvinte proprii înţelesul valorilor europene;
3. – să alcătuiască propoziţii legate prin înţeles;
4. - să respecte părţile unei compuneri;
5. – să participe cu interes la activitate;
6. – să colaboreze cu coechipierii în activităţile de grup.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, aprilie 2005;
64
RESURSE IMPLICATE:
9 materiale: atlase geografice, “Le petit Larousse-dictionnaire enciclopedique”,
Dicţionarul explicativ al limbii române,
STRATEGII DIDACTICE:conversaţia, explicaţia, demonstraţia, elemente de problematizare,

activitatea pe grupuri mici;
1. Se enumeră valorile europene şi se discută despre fiecare în parte;
2. Se exemplifică cu situaţii când se regăsesc sau nu valorile europene;
3. Elevilor li se cere să exemplifice cu situaţii în care ei au simţit că sunt liberi, toleraţi;
4. Se propune jocul de imaginaţie”Ce ar fi dacă....?”(nu ar fi pace, democraţie, libertate de exprimare,
de religie, între sexe, toleranţă);
5. Se scriu pe tablă ideile mai interesante emise de elevi şi se stabileşte planul compunerii;
6. Redactarea colectivă a compunerii, cu sprijinul profesorului.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Prezentarea şi aprecierea compunerii, trimiterea spre publicare la

revista şcolii.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Să ştim mai multe despre...”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice ale Italiei.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe hartă oraşele mai importante ale Italiei;

2. – să descrie obiceiuri, mâncăruri specifice, monumente de artă;
3. – să enumere nume cunoscute ale vieţii culturale şi sportive;
4. - să recunoască câteva din obiectivele turistice(Columna lui Traian, Colosseumul, etc.);
5. – să salute în limba italiană;
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, aprilie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
9 materiale: atlase geografice, albume de pictură, material audio, materiale de pe Internet.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, expunerea, brainstorming, exerciţii de orientare;
1. Lucrul cu harta pentru identificarea oraşelor mai importante;
65
2. Prezentarea albumelor de pictură (Leonardo da Vinci şi Michelangelo) şi recunoşterea
monumentelor istorice din Italia;
3. Prezentare unor sportivi cunoscuţi la cluburile italiene;
4. Descrierea obiceiurilor, mâncărurilor tradiţionale;
5. Audiţie muzică uşoară italiană;
6. Învăţarea unor expresii de salut în limba italiană.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: realizarea unui poster cu materialele informaţionale şi prezentarea

lui într-o activitate comună cu elevi din şcoală pe tema “Ziua Europei”.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Într-o Europă sigură”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: antrenarea elevilor să descopere valorile umane ce trebuiesc respectate pentru
integrarea în marea Uniune Europeană.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe harta administrativă a lumii ţările din Europa;

2. – să recunoască ţările Uniunii Europene prin confecţionarea de steguleţe;
3. – să enumere personalităţi cunoscute ale vieţii culturale şi sportive (cântăreţi, fotbalişti);
4. - să recunoască câteva din obiectivele turistice (Columna lui Traian, Colosseumul, etc.);
5. – să salute în limba italiană;
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, martie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
9 materiale: atlase geografice, “Le petit Larousse-dictionnaire enciclopedique”, foi desen,
carioci, creioane colorate, coli hârtie, hârtie colorată, markere, lipici, scotch.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, expunerea, brainstorming, exerciţii de orientare,

activitatea pe grupuri mici;
1. Se lucrează cu atlasele geografice pentru a localiza România, ţările vecine ei şi ţările ce aparţin
Europei;
2. Se explică semnificaţia conceptului de “Uniune Europeană”;
3. Se prezintă o listă cu ţările ce aparţin U.E şi cu viitoarele ţări ce vor adera la U.E;
4. Lucru pe ateliere: - se realizează un desen-hartă a Europei pe o coală de carton;
- se confecţionează steguleţe pentru fiecare ţară;
- se identifică pe harta desenată fiecare ţară şi se anexează steguleţul
corespunzător;
5. Se listează valorile umane pentru o societate liniştită prin jocuri gen “Spunem da!”- “Spunem
nu!”;
66
6. Se realizează desene care să ilustreze valorile identificate;
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: realizarea unui poster cu produsele activităţilor şi prezentarea lui în

cadrul unei expoziţii tematice.
CONSILIER EDUCATIV:
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Femeia – un univers aparte”

PARTENERI: - biblioteca “Gheorghe Asachi”-secţia de carte împrumut pentru copii
Şcoala Carol
Coordonatori activitate: prof. Cristina Farzikhosroushahi-Şcoala Specială”Constantin Păunescu”
înv. Ionescu Rodica-Şcoala Carol
instit. Aparaschivei Valeria-Şcoala Carol
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – valorizarea lucrărilor realizate de copiii cu cerinţe educative speciale pe tema Zilei Internaţionale a
femeii ;
2. – îmbunătăţirea comunicării elevilor cu cerinţe educative speciale în vederea integrării sociale a
acestora;
3. – stabilirea şi menţinerea unor relaţii de cooperare cu elevi din învăţământul public.
Locul şi perioada de desfăşurare: biblioteca “Gheorghe Asachi”, secţia împrumut pentru copii, martie
2005;
RESURSE IMPLICATE:
¾ umane: - 22 elevi din clasele a II a, a V a, a VII a, a VIII a din Şcoala Specială”Constantin
Păunescu” îndrumaţi de prof.Elena Mihailovici, prof. Viorica Bârsan, prof. Cristina
Farzikhosroushahi;
- 30 de elevi din clasele I şi a IV a din Şcoala Carol îndrumaţi de înv. Ionescu
Rodica, instit. Aparaschivei Valeria;
- lect. univ. Anca Ciubotaru-Universitatea “George Enescu” Iaşi;
- bibliotecar Lăcrămioara Frenţ;
- părinţi.
¾ materiale: păpuşi, paravan teatru, picturi pe sticlă, figurine din ipsos, felicitări, aranjamente din
hârtie;
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, jocul de rol, activitatea pe grupuri mici;
1. Prezentarea unui moment dramatic susţinut de elevii clasei a IV a de la Şcoala Carol sub
îndrumarea d-nelor lect. Univ. Anca Ciubotaru şi înv. Rodica Ionescu, cu titlul:”Întâmplări de
primăvară”;
2. “Gânduri închinate mamei”- program artistic susţinut de elevi din cele două şcoli sub
îndrumarea d-nelor instit. Valeria Aparaschivei şi prof. Elena Mihailovici;
67
3. Realizarea unei expoziţii cu lucrări de pictură pe sticlă, felicitări, figurine din ipsos realizate de
elevii cu cerinţe educative speciale sub îndrumarea d-nelor prof. Viorica Bârsan şi prof Cristina
Farzikhosroushahi;
4. Oferirea de aranjamente florale realizate de elevii şcolii speciale tuturor participantelor la
manifestare.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: aprecieri verbale cu privire la momentele artistice vizionate şi a

lucrărilor expuse sau oferite.
CONSILIER EDUCATIV:
III.2 Parteneriatul la clasă
Procesul de recuperare la clasele care au în efectiv copii cu deficienţe severe, asociate sau sunt
omogene din punct de vedere al componenţei impune parteneriatul la clasă, adică colaborarea cu un
specialist, de regulă logopedul de la clasă, care îşi diversifică gama de servicii pe care o acordă copiilor cu
nevoi speciale. Succesul unui astfel de parteneriat depinde de modul de organizare al activităţilor, de
stabilirea sarcinilor pentru fiecare cadru didactic, de selectarea materialelor necesare pentru desfăşurarea
activităţii, de planificarea riguroasă a secvenţelor activităţii.
Activităţile în parteneriat prezintă următoarele avantaje:

♦ Permit o evaluare complexă şi globală a elevilor din colectivul clasei, care se constituie într-un punct
de plecare pentru stabilirea unei strategii comune de intervenţie;
♦ Permit autocunoaşterea şi cunoaşterea interpersonală, ceea ce crează oportunităţi pentru dezvoltarea
profesională (partenerii învaţă unul de la celălalt);
♦ Permit valorificarea şi valorizarea resurselor implicate, atât sub aspect informaţional, cât şi practic, în
stabilirea tipurilor de activităţi, metodelor şi instrumentelor de lucru;
♦ Implicarea tuturor elevilor clasei şi stimularea lor permanentă prin antrenarea în exerciţii-joc
participativ active;
♦ Eficientizarea activităţilor şi a procesului de recuperare a elevilor printr-o planificare riguroasă a
activităţilor,implicit a responsabilităţilor fiecărui partener şi a modalităţilor de interacţiune;
♦ Se primeşte un feed-back imediat asupra activităţii derulate şi posibilitatea unei evaluări obiective a
acesteia.
Această modalitate de lucru poate presupune şi modificarea design-ului clasei, oricum mobilierul
clasei trebuie aranjat astfel încât să permită contactul vizual cu toţi participanţii pe toată durata activităţii,
iar informaţiile să se vehiculeze rapid între participanţi (elevi şi cadre didactice). Metoda de lucru în grup
are un caracter periodic la clasele cu deficienţe severe sau asociate fiind impusă de problemele cu care se
confruntă aceste categorii de copii (hiperactivitate sau lipsa atenţiei, lipsa autocontrolului, adaptare dificilă
la activitatea şcolară, socializare dificilă, tulburări de vorbire mergând până la scoaterea unor sunete
neinteligibile, stări de anxietate etc.). În acest context, partenerii au rolul de a facilita implicarea copiilor
cu deficienţe severe alături de ceilalţi copii din clasă în jocuri care să conducă la formarea abilităţilor de
comunicare şi relaţionare.
În susţinerea activităţilor recuperatorii cu copii din primele clase primare, este foarte important
de câştigat, ca parteneri, părinţii, întrucât aceştia sunt persoanele cele mai importante din viaţa copilului,
care le oferă o stare de confort afectiv-emoţională, până la adaptarea la programul şcolar.
68
Stabilirea parteneriatelor şi realizarea unui program de colaborare învăţător/profesor de educaţie specială-
logoped sau cu învăţătorul/profesorul educator este un mod avantajos de sprijin atât pentru copiii cu
deficienţe severe/asociate dar şi pentru ceilalţi elevi din clasă.
În cazul elevilor cu deficienţă mintală, spre deosebire de alţi copii cu alte tipuri de handicap, o
metodă de lucru care s-a dovedit eficientă este implicarea lor în activităţi care presupun cooperare pentru
îndeplinirea unor sarcini de lucru. Pentru aceasta, copiii trebuie învăţaţi să se asculte reciproc, să respecte
opinia sau părerea unui coleg de clasă, indiferent de statutul şi de rolul pe care îl deţine în grupul şcolar,
ştiut fiind faptul că deficientul mintal are o slabă abilitare în planul relaţiilor sociale.
PROIECT DE ACTIVITATE DE PARTENERIAT

Clasa: a III a
Propunători: psihopedagog Coca Vasiliu şi înv. educator Maria Condrea
Subiectul activităţii: “Ce auzim? Ce vedem? Ce înţelegem? Cum povestim?”
Scopul activităţii: formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin joc
Obiective afective:
1. să participe cu interes la activitate;
2. să se implice activ în rezolvarea sarcinilor;
Obiective psihomotorii:
3. să adopte poziţii corecte la solicitare;
4. să execute corect mişcările la comanda sau după modelul moderatorului;
5. să redea starea emoţională reprezentată pe biletul colegului;
6. să execute comenzile verbale de realizare a sarcinilor, respectând regulile jocului;
Obiective cognitive:
7. să se prezinte singuri asociind numele cu o calitate;
8. să identifice corect stările emoţionale reprezentate;
9. să-şi exprime punctul de vedere personal despre modul de realizare a sarcinilor de către ceilalţi
copii;
10. să redea cât mai exact colegilor cuvinte;
11. să descrie o serie de animale pe baza caracteristicilor lor;
12. să redea elementele principale din conţinutul poveştii celorlalţi colegi;
Obiective comportamentale:
13. să asculte cu atenţie comenzile şi sarcinile;
14. să colaboreze în grup;
Strategii didactice: descoperirea dirijată, conversaţia, explicaţia, exerciţiul oral şi motric,
demonstraţia, jocul didactic
Material didactic: fişe individuale, bolduri, foi hârtie, combină muzicală, CD, animale de pluş, text
suport “Povestea fermierului”
Forme de organizare: frontal şi pe grupuri mici
Locul de desfăşurare:sala de clasă
69
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Momentele Ob. Moderator Conţinut instructiv - educativ Strategii Material

activităţii op. principal didactice didactic
Moment Crearea unui climat ambiental aperceptiv pozitiv; acordă
organiza- O7 Vasiliu ☺”Clovnul se prezintă”Fiecare participant, la primirea sprijin
toric mascotei, spune un lucru bun despre el, după modelul unuia din copilului cu conversaţia clovnul
moderatori (“Eu sunt Alexandra şi sunt cuminte.”) deficienţe
asociate
Captarea O1 ☺Jocul “Doamna spune să….” – joc de relaxare şi de conversaţia combina
atenţiei concentrare a atenţiei – Doamna şi copiii se vor aşeza în cerc. acordă muzicală
O2 Copiii trebuie să execute comanda însoţită de formula “Doamna sprijin CD
spune să…”.Cine va executa şi comenzile neînsoţite de formula copiilor în
O3 magică va fi eliminat. Doamna va alterna derutant comenzi cu şi executarea
Condrea observaţia
fără formula magică astfel încât să deruteze grupul şi să poată corectă a
O4 elimina pe cei neatenţi. comenzilor exerciţiul
“Doamna spune să ducem mâinile la urechi, Doamna spune să motric
O13 lăsăm mâna dreaptă jos, mâna stângă jos.”Cine va lăsa mâna
stângă jos a greşit şi va ieşi din joc.
“Ridicaţi mâna stângă, mişcaţi degetele, …Doamna spune să
batem din palme, să râdem,…”
☻Se fac aprecieri stimulative şi încurajatoare privind

participarea la joc, capacitatea de concentrare a atenţiei şi
modul de executare a comenzilor.
☺Exerciţiu-joc de intercunoaştere şi coeziune a grupului

Vasiliu
“Ghiceşte ce vede cel din spatele tău!”:
Elevii sunt împărţiţi în două grupe. Fiecare grup se aşează în şir descoperirea
O6 indian, unul în spatele celuilalt. Elevii vor avea prins pe spate dirijată fişe şi
câte un cartonaş ce reprezintă o anumită stare emoţională. coordonează bolduri
O8 Fiecare elev trebuie să demonstreze colegului din faţa sa starea activitatea explicaţia
O5 reprezentată pe cartonaş astfel încât acesta să o ghicească. (fişe) copiilor din imitaţia
O2 observaţia
70
La sfârşit,elevii trebuie să numească toate stările emoţionale grupul al exerciţiul
reprezentate. doilea motric
Condrea ☻Aţi fost atenţi şi aţi executat corect sarcina jocului. Deci toţi
suntem bucuroşi.
Consolidarea O1 Condrea ☻Ştim că a comunica este foarte important pentru fiecare dintre împarte conversaţia
cunoştinţelor noi. Că în funcţie de o multitudine de factori, ceea ce am vrut să foile albe
spunem sau să facem nu este înţeles de către toţi ceilalţi la fel. descoperirea
sprijină dirijată
foi hârtie
☺Joc “Fulgii de zăpadă”- exerciţiu de prezentare a punctelor copilul cu explicaţia
O13 de vedere diferite, a diferitelor perspective şi moduri de deficienţe conversaţia
O6 Vasiliu interpretare, personală a unor sarcini. Copiii se vor aşeza în cerc asociate în
O9 cu faţa în exteriorul cercului, executând comenzile date de cadrul realizarea
didactic. La finalul exerciţiului vor fi solicitaţi să desfacă foile şi sarcinii
să se uite la ceilalţi colegi.
“Există diferenţe între foi? Este hârtia cuiva îndoită greşit? Cine
O2 a executat corect sarcina şi cine nu?
O13
O14 ☻Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii.
Condrea ☺Pentru a vedea dacă înţelegem toţi acelaşi lucru haideţi să

O9 jucăm jocul : “Telefonul fără fir”. Jocul se repetă de 2-3 ori. acordă
Ce cuvânt a ieşit la final? Care a fost cuvântul spus la începutul sprijin acolo conversaţia
jocului? Vi s-a mai întâmplat şi în alte situaţii să păţiţi acest unde este explicaţia
lucru? necesar jocul
didactic
☻ Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii.
Vasiliu
☺Jocul:”Animăluţele” – copiii aşezaţi în cerc, trebuie pe rând
O1 sprijină
să identifice corect animalul şi apoi să spună o caracteristică a explicaţia
animăluţe
O11 Condrea copilul cu
acestuia ( exemplu: iepuraş: urechi mari, 4 picioare, coada observaţia
din pluş
O13 scurtă, blăniţă etc.) deficienţe exerciţiul
☻ Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii.asociate în oral
O13 Vasiliu realizarea conversaţia
O1 ☺Acum o să încercăm să vedem ce se întâmplă cu o poveste- sarcinii
O10 Povestea fermierului. Pentru aceasta avem nevoie de doi
71
O6 voluntari- A şi B- din grup, care părăsesc sala. Doamna va spune
O12 o poveste copiilor rămaşi în grup. Este chemat A în sală şi un Povestea
membru al gupului îi redă povestea. Apoi este chemat B în sală spune fermierului
şi A îi spune povestea. B trebuie să spună povestea întregului copiilor
grup. Se mai reia o dată povestea iniţială. povestea
A fost greu să povestiţi?
Evaluare O2 Vasiliu ☻Acum vă rog să-i spuneţi clovnului ce părere aveţi fiecare sprijină conversaţia clovnul
O9 despre modul cum v-aţi descurcat astăzi. copiii atunci
O6 Şi acum vă rog să-i spuneţi cum vă simţiţi voi sau să-i spuneţi când este
O8 ceva drăguţ. cazul
FIŞE - STĂRI SUFLETEŞTI
mirat trist plictisit nervos
72
vesel somnoros
ANEXĂ
Povestea fermierului
“ Într- un sat, trăia un ţăran bogat. Ca în fiecare dimineaţă, ţăranul s-a trezit, s-a spălat, s-a
îmbrăcat, a mâncat, şi-a băut cafeaua şi a ieşit în curte.
În curtea casei era calul său care avea urechi mari, o coamă bogată, un păr mătăsos şi-o coadă
stufoasă. Ţăranul şi-a mângâiat calul care avea urechi mari, o coamă bogată, un păr mătăsos şi-o coadă
stufoasă.
Apoi ţăranul se urcă pe cal şi pleacă la târg. Şi calul merge întâi uşor, apoi mai repede, la trap, apoi
şi mai repede, şi mai repede la galop. Şi merge şi merge…. trece prin trei sate…. şi ajunge la târg de unde
trebuie să cumpere oi.”
73
FULGII DE ZĂPADĂ
1. Fiecare persoană primeşte câte o foaie de hârtie ( de mărimea unei foi de caiet).
2. “Nu este un exerciţiu de abilitare manuală. Este foarte important ca pe durata exerciţiului
să nu vă uitaţi unul la altul. Nu este permis nimănui să pună întrebări despre desfăşurarea
activităţii. ( În cazul în care cineva întreabă răspunsul va fi: Fă aşa cum crezi tu că ar
trebui să faci.)
3. Instructaj:
a) Luaţi în mână foaia de hârtie;

b) Împăturiţi foaia în două;
c) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
d) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
e) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
f) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
g) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
h) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
i) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
Dacă cineva spune că este prea greu – opriţi jocul şi
j) Desfaceţi hârtia.
4. Uitaţi-vă în jur la fiecare coleg. Există diferenţe între foi?
5. Este hârtia cuiva îndoită greşit? De ce nu? Cine a lucrat cel mai corect?
74
III.3 Programe de intervenţie personalizate
Proiect de intervenţie
I.Date despre copil

Numele şi prenumele: M. M.
Data naşterii: 26.03.1991
Clasa: a-V-a
Diagnostic:
¾ epilepsie cu crize de grand mall;
deficienţă mintală moderată cu tulburări grave de comportament ( vârsta mentală de 4 ani şi cu un Q.I. de
40);
¾ sindrom de instituţionalizare;
¾ tulburări de afectivitate, cu crize de auto şi heteroagresivitate;
¾ tulburări de atenţie în sfera distributivităţii şi concentrării;
¾ tulburări de limbaj;
¾ hiperactivism;
¾ dezordine cognitivă şi afectivă;
¾ tulburare de psihomotricitate cu mişcări stereotipe.
II. Date despre familie:

M.M este o fetiţă în vârstă de 14 ani cu vârsta mentală de 4 ani şi cu un Q.I. de 40. S-a născut într-
o familie cu mai mulţi copii, părinţii cu o situaţie materială critică, având şi ei deficienţă mintală uşoară,
dependenţi de alcool, părăsesc copilul în centrul de plasament când acesta avea 3 ani, fără să se mai
intereseze de el. De-a lungul timpului, singurele persoane care s-au interesat de soarta copilului au fost
bunica paternă care şi ea suferă de deficienţă mintală şi o soră cu trei ani mai mare care are deficienţe de
limbaj, fiind instituţionalizată în cadrul Şcolii Vasile Pavelcu. Această soră constituie de fapt singura
legătură cu familia şi între ele s-a creat o legătură afectivă destul de puternică.
Copilul este instituţionalizat în Centrul de Plasament „C.A.Rosetti” şi urmează cursurile Şcolii
Speciale „Constantin Păunescu”, fiind în clasa a V-a (an şcolar 2004/2005). Are o personalitate complet
destructurată, copil cu mari probleme de adaptare la disciplina de viaţă şi la cea şcolară, cu un puternic
sindrom de instituţionalizare.
Atitudinea de lider pe care a câştigat-o în urma comportamentului ieşit din comun, de multe ori
iresponsabil şi inexplicabil, precum şi datorită bolii de care suferă, a crizelor imprevizibile şi
„spectaculoase”, dar şi de lipsa unor temeri- de multe ori elevii mai mari folosind-o pentru a provoca mici
conflicte . Modelele pe care le preia sunt în general cele ale copiiilor problemă din şcoală.
III.Starea actuală a elevului:
1. Sectoare de referinţă
1.Citire/ Scriere:
Cunoaşte în special literele de tipar, mai puţin pe cele de mână. Recunoaste puţine litere. Nu
desparte corect în silabe.
Nu poate să scrie toate literele. Disgrafie.. Nu respectă spaţiul caietului; nu scrie cu iniţiale
75
2. Matematică:
Cunoaşte cifrele din concentrul 1-10, reuşeşte să realizeze adunări, mai greu scăderi; realizează
operaţii cu mulţimi.
3. Dezvoltarea proceselor psihice:
Percepţii si reprezentări vizuale destul de bune. Nivelul memoriei este scăzut, predominant
mecanică, gândirea situativă,vocabularul sărac,atenţia de scurtă durată.
4. Motricitatea:
Tulburări de coordonare motrică.
5.Autonomie personală:
Se îmbracă singură, dar de multe ori hainele nu sunt conforme cu vârsta sau cu anotimpul.
Dezordine vestimentară, hainele sunt în general viu colorate, nespecifice pentru anotimp: nasturii,
fermoarele nu sunt încheiate, părul nepieptănat, hainele rupte intenţionat, murdărite, distruse .Se
hrăneşte singură.
6. Comportamentul social:
Interacţionează cu cei din jur, comunicarea socială este foarte bine dezvoltat, atât verbal cât şi
non-verbal.Prezintă comportamente antisociale: agresivitate verbală şi fizică, fugă, vagabondaj.
2. Caracterizarea psihologică:
¾ Dezordine vestimentară; hainele sunt în general viu colorate, nespecifice pentru anotimp,
dezordonate (nasturii, fermoarele nu sunt încheiate, părul nepieptănat, hainele rupte intenţionat,
murdărite, distruse)
¾ Merge târâind din picior, cu un mers sărit, atingând sau răsturnând obiectele din jur:
perdele, scaune, ghivece cu flori;
¾ Are plăcerea de a căuta în containerul de gunoi, de a mânca de pe jos, de a ţine degetele
sau diferite obiecte în gură,de a păstra în buzunare resturi de jucării, de mâncare, cutii de conserve
sau de parfum („pentru că miroase frumos”).
¾ Aruncă cu obiecte, pietre în persoane nu neapărat pentru a le lovi ,ci pentru a atrage
atenţia
¾ Îi place să deseneze foarte mult, foloseşte culori vii,chiar stridente, dar nu finalizează
lucrarea, ci o distruge, aruncă creioanele sau le rupe.
¾ Îi plac animalele: să le coloreze, să se joace cu ele, dar de multe ori sfârşeşte prin a le
chinui, chiar le ucide.
¾ Îi place să se joace cu diferite obiecte din plastic care pot deveni elemente de descărcare a
energiei, fiind folosite drept proiectile.
¾ Completează cu multă plăcere puzzleruri, răspunde la ghicitori, completează rebusuri, în
general îi place competiţia doar în cazul în care este cea care câştigă, în caz contrar devine auto şi
hetero agresivă, distrugând obiecte sau lovindu-i pe ceilalţi participanţi.
¾ În ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă, dezordinea interioară este profundă, poate
răspunde la întrebări, dar operaţiile gândirii sunt grav afectate. Totuşi are o memorie destul de
bună, mai ales dacă se pune pe primul plan aspectul afectiv; poate învăţa cu uşurinţă poezii despre
animale, plante, elemente concrete şi care îi fac plăcere.
¾ Îi plac cărţile viu colorate, pe care le decupează, lipeşte imaginile, dar nu păstrează prea
mult rezultatul final.
¾ Este destul de reactivă la schimbări, la elementele noi, în prima fază refuză să joace un
joc nou sau să participe la o nouă activitate.
¾ Când i se prezintă persoane noi fie le priveşte cu curiozitate, fie devine brusc, nemotivat
agresivă.
76
¾ Are tendinţa de a vagabonda, de a fugi de la şcoală cu scopul cerşitului, de a nu participa
la activitate, de a coaliza cu ceilalţi copii problemă, pentru a realiza diferite acţiuni antisociale.
¾ Atunci când este contrariată, nu i se permite o anumită acţiune sau pur şi simplu i se
spune „nu” devine hetero si auto agresivă:sparge, aruncă, distruge obiectele din jurul ei.
Analiza resurselor
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Elemente de compensare

Audiţia muzicală liniştitoare sau
Îi place să utilizeze culori tari, După ce realizează o lucrare o dinamizantă.
stridente, culori vii; distruge; Utilizarea diferitelor jucării din
pluş şi din alte materiale care nu
Îi plac cărţile viu colorate, provoacă răni pentru a fi folosite
imaginile pe care le decupează şi în momentele de descărcare a
le lipeşte. tensiunii. Aceste jucării sunt
confecţionate împreună cu ceilalţi
Îi place să deseneze/coloreze colegi, sunt dăruite persoanelor
diferite animale. dragi.
Culoarea exprimată prin desen,
Îi face plăcere să se joace cu colorare pe diferite suprafeţe,
diferite obiecte din plastic, lemn. desenarea unor elemente plăcute:
inimioare, fluturaşi, floricele.
Completează cu multă plăcere şi Acestea pot deveni elemente de Dezvoltarea musculaturii fine
fără sprijin puzzeluri chiar şi cu descărcare a energiei - prin diferite exerciţii şi jocuri,
mai mult de 40 de piese. „proiectile” decupaj, lipire, realizarea unor
lucrări care să îi facă plăcere:
Ascultă cu atenţie poveşti Nu se poate concentra mai mult felicitări, mărţişoare, mici obiecte
de 15 minute. cu mesaj pentru persoanele
speciale.
Participă la completarea În cazul în care greşeşte sau alt Diferite jocuri de mişcare care
rebusurilor şi îi place competiţia. copil răspunde înaintea ei implică atât acţiune fizică şi
devine auto şi hetero agresivă. descărcarea energiei, cât şi
Se implică în joc, dar doreşte să competiţia: cursa cu obstacole,
aibă rolul principal, cel al unui Marşul soldaţilor etc.
personaj pozitiv. Organizarea de expoziţii cu
Se antrenează greu în activitate. lucrările realizate, admirarea
Memorează cu uşurinţă poezii acestora, invitarea vizitatorilor
despre plante şi animale. pentru a o motiva.
Nu respectă contururile, Organizarea de concursuri de
Îi place să decupeze, să coasă. deteriorează materialele şi ghicitori, poezii, rebusuri, pentru
trebuie permanent a stimula participarea la
supravegheată pentru a nu se activităţile de cunoaştere.
lovi, înţepa, etc. Pregătirea serbărilor în
Interacţionează cu ceilalţi copii. De mute ori declanşează parteneriat cu alte clase,
conflicte. evidenţierea rolului ei în reuşita
acţiunii (a fost surprinzătoare prin
timiditate, prin trac şi mai ales
prin imposibilitatea de a accepta
că face ceva bine.)
77
Procesul terapeutic a avut la bază activităţile compensatorii:
9 Desenul
9 Coloratul
9 Pictura
9 Utilizarea imaginilor pline de afecţiune, a culorilor vii, muzica liniştitoare
9 Modelajul din diferite materiale, colajul cu materiale din natură, dar şi cu diferite materiale textile.
9 Puzzelurile
9 Lucrările din hârtie: decupaj, lipire
9 Cusături simple, dar utile: să coasem tivul, să cârpim hainele.
3. Nevoi imediate :
• Mediu protectiv şi stimulativ;
• Stimulare cognitivă;
• Climat afectiv securizant;
• Consolidarea deprinderilor de autonomie;
• Formarea deprinderilor de autoîngrijire;
IV. Plan de intervenţie:
In urma analizei cazului s-a desprins necesitatea realizării unui proiect de intervenţie pe latura
socio-afectivă.
Astfel s-au utilizat:
Terapia ocupaţionala si psihoterapia de expresie;
Terapia psihomotricităţii
1. Obiective pe termen mediu-6 luni:

- să îşi dezvolte capacităţile de interacţionare;
- să cunoască elemente legate de igiena personala;
- să-şi dezvolte mişcările neuromusculare;
- să stabilească utilitatea obiectelor din jur;
- să-şi formeze abilităţi practice;
- să-şi dezvolte capacităţile de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor.
- să-şi formeze schema corporală.
2. Obiective pe termen scurt- 1 lună:

- să efectueze diferite activităţi practice;
- să-şi dezvolte abilităţile de tăiere, lipire, decupare;
- să-şi formeze spiritul critic pentru a analiza diferite lucrări realizate;
- să-şi însuşească abilitatea de a lucra în echipă;
- să despartă în silabe diferite cuvinte;
- să recunoască şi să denumească elementele întâlnite în lumea exterioară;
- să participe activ la diferitele activităţi realizate împreună cu ceilalţi copii;
- să-şi însuşească elementele de schemă corporală.
3. Echipa de lucru:
Psiholog şcolar, logoped, profesor de specialitate, învăţător-educator.
4. Data începerii programului:
5. Intervenţie pentru o lună:
78
Program de recuperare individualizat al profesorului-educator
Activităţi:
1. Abiliăţi practice: „Grădina mea, primăvara!” – colaj (APPMV)
2. Joc exerciţiu:”Ce fac dimineaţa?”- joc de rol, cântec (ALL)
3. Abilităţi practice: „Să pregătim masa”- modelaj (APPMV)
4.Povestire după imagini: „Cum ne îmbrăcăm?”(ACC)
5. Abilităţi practice: „Instrumente muzicale”- construcţie. (ALL)
6.Comunicare: „Eu si ceilalţi”- joc de rol; (AS)
7. Abilităţi practice:”Cadouri surpriză”- tehnica origami (ALL)
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR:
ACTIVITATEA NR. 1
Denumirea activităţii: Abilităţi practice Tehnica colajului
• Subiectul: „Grădina mea, primăvara!”
• Scopul activităţii: Să dezvolte abilităţile practice de tăiere, lipire, asamblare.
• Obiective operaţionale:
-să identifice elementele specifice anotimpului de primăvară;
- să decupeze după modelul dat;
- să lipească îngrijit elementele decupate;
- să lucreze în echipă;
- să utilizeze cât mai diversificat materialele necesare;
- să analizeze critic lucrările realizate;
• Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul.
• Materiale necesare: o coala mare de carton, foarfece, lipici, hârtie colorată, boabe de fasole,
făina, flori si frunze presate, bucăţi din material textil, casetofon „Primavăra” de Antonio Vivaldi.
• Desfăşurarea activităţii:
Se lucrează pe grupe de 2-3 copii (M.M.este integrată într-una din grupe) cărora li se dă o
coală de carton , materiale necesare şi li se explică ceea ce au de realizat: cum arată grădina
primăvara.
Li se va explica faptul că vor folosi diferite materiale pentru a realiza elementele lucrării:
soarele îl vom face din făina, florile din boabe de fasole, trunchiurile copacilor din bucăţi
textile.Fiecare copil va fi lăsat să îşi aleagă materialele cu care vrea să lucreze precum şi locul
unde să le aşeze pe planşă.
Se va stimula interacţiunea şi cooperarea. În acelaşi timp, li se va cere să rostească corect
numele florilor şi să le despartă în silabe.
Ex: Zambilă, narcisă, ghiocel, etc.
La final vor fi analizate lucrările identificându-se criterii de selecţie.
ACTIVITATEA NR. 2
• Denumirea activităţii: 2. Joc exerciţiu
• Subiectul: :”Ce fac dimineaţa?”
• Modalitatea de realizare: joc de rol, cântec
• Scopul activităţii: însuşirea abilităţilor de igienă personală
- să identifice acţiunile pe care trebuie să le realizeze dimineaţa: spălat pe mâini, pe faţă,
spălatul dinţilor;
79
- să execute gesturile necesare realizării unor acţiuni;
- să utilizeze corect diferitele obiecte de toaletă: săpunul, periuţa de dinţi, prosopul;
- să stabilească ordinea în care se realizează acţiunile;
- să mimeze diferite actiuni;
- să participe cu interes la activitate;
• Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul de rol, conversaţia;
• Materiale necesare: periuţa de dinţi, pasta de dinţi, săpun, prosop
Se prezintă un joc muzical ce cuprinde acţiunile pe care trebuie să le facă un copil dimineaţa. După o
primă audiţie, cântecul este analizat şi sunt învăţate mişcările ce trebuiesc realizate. Copilul identifică
acţiunile pe care trebuie să le realizeze dimineaţa:
- se trezeşte din pat;
- deschide fereastra pentru a aerisi încăperea;
- face câteva exerciţii de înviorare;
- se spală pe faţă şi pe dinţi;
- îşi aşează ghiozdanul;
- se îmbracă pentru şcoală;
- ia micul dejun;
- pleacă în pas vioi spre şcoală.
Se realizează o comparaţie între acţiunile pe care le realizează copilul şi cele prezentate,
identificându-se necesitatea fiecărei acţiuni.
Copilul mimează acţiunile şi învaţă cântecelul. De asemenea desparte în silabe diferiţi termeni:
dimineaţa, ghiozdan, dinţi,etc.
ACTIVITATEA NR. 3
Denumirea activităţii: Abilităţi practice
Subiectul: : „Să pregătim masa”- modelaj
Scopul activităţii: dezvoltarea musculaturii mici a mâinii şi a abilităţilor de modelaj
- să identifice materialele utilizate;
- să stabilească elementele necesare pentru pregătirea mesei;
- să modeleze diferite obiecte din plastilină şi lut;
- să execute corect mişcările necesare activităţii de modelare;
- să identifice culorile şi dimensiunile prin comparaţie;
• Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, jocul;
• Materiale necesare: plastilina, lut, planşa pentru modelat, culori, vase pentru bucătărie, furculiţe,
linguri, casetofon şi caseta cu –Brahms „Dansuri Maghiare”, Ciprian Porumbescu „Balada pentru
vioara.”
Se va începe cu o scurtă discuţie despre cum se pregăteşte masa, elevii identificând elementele
necesare : vesela, tacâmuri, pahare, ceşcuţe,etc.
Se vor observa o parte dintre aceste obiecte şi se va stabili care vor fi modelate din plastilină şi
care din lut. Se poate lucra în echipe : unii copii vor modela pahare, alţii farfurii, alţii vor realiza
tacâmurile.
Se va cere şi identificarea materialelor, a culorilor :
- Ce culoare are plastilina?
- Ce culoare va avea ceşcuţa? Dar farfuria?
De asemenea se va urmări şi stabilirea diferenţelor mare-mijlociu- mic.
Li se va cere să despartă în silabe diferite cuvinte: furculiţa, tacâmuri, ceaşca,etc.
80
ACTIVITATEA NR. 4
Denumirea activităţii: Joc didactic
• Subiectul: : „Cum ne îmbrăcăm?”
• Scopul activităţii: formarea si dezvoltarea abilităţilor de îmbrăcare, a schemei corporale
- să identifice părţile corpului;
- să stabilească hainele necesare pentru fiecare anotimp;
- să denumească fiecare obiect de îmbrăcăminte;
- să identifice modul de utilizare a diferitelor obiecte de îmbrăcăminte;
- să diferenţieze culorile si texturile;
- să asorteze corect hainele.
• Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul
• Materiale necesare: jetoane cu diferite tipuri de haine; şabloane cu corpul uman, jetoane cu
diferite materiale- texturi.
Se prezintă jetoane cu diferite tipuri de haine pe care copilul trebuie să le identifice: bluză, fustă,
pantaloni, pijamale, palton, pălărie, tricou, maiou, fular,etc.
Trebuie să identifice cum se utilizează fiecare element:
- Pălăria se aşează pe cap;
- Sandalele se pun în picioare în anotimpul de vară.etc
I se cere să potrivească pe mulajul corpului uman diferite jetoane cu îmbrăcăminte: pentru vară, iarnă,
toamnă,;
¾ Pentru adulţi, copii;
¾ Pentru femei- bărbaţi;
¾ Pentru zi- pentru seara;
¾ Pentru joacă –pentru şcoală:
I se pot prezenta diferite combinaţii pe care copilul trebuie să le identifice ca fiind corecte sau incorecte.
De asemenea, trebuie să identifice diferite texturi: moale, gros, subţire etc precum şi culorile : roşu,
roz,albastru, gri, etc.
Copilului i se cere să identifice părţile corpului şi să stabilească cum se vor îmbrăca diferite haine.
Activitatea se repetă în vederea consolidării şi sistematizării cunoştinţelor, evaluarea achiziţiilor
realizându-se prin exerciţii practice.
ACTIVITATEA NR. 5
Denumirea activităţii: 5. Abilităţi practice: construcţie din carton
• Subiectul: „Instrumente muzicale”-
• Scopul activităţii: dezvoltarea abilităţilor practice
- să identifice mişcările necesare realizării diferitelor construcţii;
- să utilizeze materialele cât mai original;
- să exerseze diferite mişcări de tăiere, lipire, asamblare,etc;
- să rezolve sarcinile în echipă;
- să descopere diferite modalităţi de utilizare a instrumentelor realizate.
• Materiale necesare: hârtie, cutii de carton, foarfece, lipici, boabe de fasole, mărgeluţe, casetofon,
caseta cu Valsurile lui Johann Strauss
Se vor realiza instrumente muzicale din diferite materiale: tobiţe, ţiuitori, pocnitori, fluierători, etc.
81
Se va experimenta capacitatea copilului de a descoperi diferite sunete şi de a le discrimina: sunete groase,
sunete subţiri, sunete joase, sunete înalte etc.
Se vor realiza diferite cutii de rezonanţă din materialele pe care copilul le are la dispoziţie. Va exista şi o
planşă cu instrumente muzicale, instrumente muzicale în miniatură: muzicuţă, pianină, orgă, trompetă,
fluier, etc. Jucăriile realizate vor fi folosite în activităţi de exersare a sensibilităţii auditive sub formă de
jocuri de tipul : „De unde se aude?”; „Cum sunt sunetele?”.
ACTIVITATEA NR. 6
Denumirea activităţii: 6.Comunicare: joc de rol
• Subiectul: „Eu şi ceilalţi”-
• Scopul activităţii: Cunoaşterea propriei persoane şi diferenţierea de ceilalţi.
- să identifice caracteristicile proprii ale unui individ;
- să stabilească criteriile de identificare între propria persoană şi ceilalţi;
- să reproducă propriul nume, vârsta, locul unde stă, adresa.
- să relateze numele celorlaltor colegi, pe al învăţătoarei precum şi criteriile de personalizare
- să diferenţieze oamenii în funcţie de diferite criterii (sex, vârstă, ocupaţie).
• Metode si procedee: conversaţia, jocul, exerciţiul, demonstraţia, audiţia.
• Materiale necesare: jetoane cu diferite persoane şi personaje, un filmuleţ în care sunt prezentate
diferite persoane.
După ce va viziona filmul, copilul va fi întrebat despre personajele ce apăreau precum şi despre
modalităţile de identificare:
Cum se numeau copiii?
Unde mergeau ei?
Cum erau îmbrăcaţi?
De unde ştii dacă erau băieţi sau fetiţe?
Apoi i se cere să se prezinte, pentru a-şi însuşi propriul nume precum şi vârsta şi locul unde se
găseşte. I se cere să utilizeze formulele: Mă numesc...; Am ...ani. Locuiesc în oraşul..., etc.
I se vor prezenta mai multe jetoane şi i se va cere să identifice sexul persoanei, să aproximeze
vârsta: tânăr, bătrân, precum şi alte modalităţi de recunoaştere a lor.
ACTIVITATEA NR. 7
Denumirea activităţii: 7. Abilităţi practice
• Subiectul: :”Cadouri surpriză”: „Broscuţa”, “Iepuraşul” - tehnica origami
• Scopul activitatii: să-şi formeze şi să exerseze abilităţile de pliere şi îmbinare a hârtiei
- să enumere etapele realizării unei jucării prin tehnica origami;
- să execute mişcările necesare realizării diferitelor jucării;
- să-şi coordoneze corect mişcările.
• Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, creioane colorate, planşă.
Se vor explica modalităţile de realizare a diferitelor operaţiuni: plierea hârtiei, îndoirea ei,
muchierea etc. Se va insista pe realizarea practică a acţiunii precum şi pe cooperarea dintre copii.
Vor fi identificate diferite carateristici ale broscuţei, precum şi ce alte cunoştinţe are copilul despre
acest animal: cântece, poezii, etc.
82
V.Evaluarea proiectului:
1. Rezultate obţinute:
- interactionează şi cooperează eficient cu ceilalţi copii;
- identifică diferite elemente din mediu şi recunoaşte funcţionalitatea lor: periuţa de dinţi, săpunul,
diferite haine;
- demonstrează însuşirea unor deprinderi practice: decupat, tăiat, îndoit după o muchie, colorat, lipit,
modelat;
- reuşeşte să se concentreze o perioadă mai îndelungată în activitate;
- se diminuează starea de reactivitate motorie şi psihică prin realizarea unei atmosfere liniştitoare.
2. Dificultăţi întâlnite:
- nu reuşeşte să se integreze in grup;
- refuză să participe la activităţi;
- devine agresivă;
- se plictiseşte repede.
3. Metode:
- jocul de rol;
- modelajul
- colajul;
- problematizarea;
4. Propuneri de optimizare a strategiei:

- activităţi-jocuri de grup;
- activităţi pentru consolidarea deprinderilor de viaţă cotidiană;
- activităţi de socializare şi relaţionare cu diferite persoane, copii sau adulţi;
- activităţi de art-terapie;
Proiect de intervenţie
I. Date despre copil:

Numele şi prenumele: M. C.
Data naşterii: 14.09.1994
Domiciliul: strada Nicolau, nr.10, bloc 577, ap.2, Iaşi
II. Evaluăre globală:

♦ Sindrom Langdon – Down;
♦ Întârziere severă în dezvoltarea psihomotricităţii;
♦ Malformaţii congenitale de cord;
♦ Labilitate accentuată a atenţiei;
♦ Dislalie polimorfă, ecolalie, comunică prin cuvinte simple;
♦ Nu are achiziţii cognitive de tip şcolar;
♦ Hipotomia;
♦ Nu are lateralitate fixată.
83
III. Problemele cu care se confruntă copilul rezultate în urma evaluării (nevoi de recuperare
ierarhizate):
¾ Nu are lateralitate fixată;
¾ Nu recunoaşte culori, forme mărimi;
¾ Nu are deprinderi de orientare spaţio-temporală;
¾ Nu comunică ce face sau când i se cere;
¾ Instabilitate psihomotrică;
¾ Nu are deprinderi de scris, colorat.
IV. Obiective pe termen lung (un an şcolar):

◊ să recunoască diferitele părţi ale corpului propriu şi ale unui coleg;
◊ să denumească părţile propriului corp;
◊ să poziţioneze obiecte în raport cu diferite repere (sus-jos, lângă, în faţă, în spate);
◊ să-şi exerseze mâna dominantă;
◊ să recunoască în diferite contexte trei culori de bază (roşu, alb, negru);
◊ să denumească culorile: roşu, alb, negru;7
◊ să recunoască două forme geometrice (cercul şi pătratul);
◊ să diferenţieze obiectele mari de obiectele mici, prin comparaţie;
V. Obiective pe termen mediu (pentru perioada octombrie-decembrie):

o să recunoască diferite segmente ale corpului propriu ,prin imitaţie şi la comandă verbală;
o să poziţioneze obiectele sus-jos, lângă, în faţă-în spate ;
o să execute mişcări corecte cu diferite segmente ale corpului;
o să recunoască culoarea “roşu” şi forma “cerc”;
o să denumească culoarea “roşu” şi forma “cerc”;
o să execute gesturi rectilinii şi rotative cu ambele mâini;
o să-şi spună numele şi prenumele în întregime;
o să denumească obiecte din clasă.
VI. Obiective specifice pentru luna octombrie:

- să recunoască segmentele propriului corp;
- să denumească culoarea “roşu”;
- să redea motric şi grafic gestul rectiliniu cu ambele mâini;
- să-şi spună numele în întregime;
- să sorteze obiecte din mulţime după un anumit criteriu.
Activităţi:
a) “Arată capul” “Ferăstrăul şi rândeaua”
“Acesta este…” “Urmăreşte maşina”
“Ce arăt eu?” “Tăiem pâinea”
“Cu ce face?” “Desenează drumul spre casă”
b) “Ce culoare are obiectul?” d) “Spune cum te cheamă”
“Alege obiectele roşii” “Trenul numelor”
“Ne jucăm cu baloanele roşii” “Deschide urechea bine”
c) “Fă ca mine (gesturi simple)”
VII. Obiective specifice pentru luna noiembrie:

- să denumească segmentele corpului colegului;
- să recunoască forma de cerc;
84
- să recunoască obiecte cu forma de cerc;
- să redea motric şi grafic gestul rotativ cu ambele mâini;
- să aranjeze obiecte în poziţiile sus-jos, lângă;
Activităţi:
a) “Arată ce desenez” “Numeşte obiecte cu formă
“Care sunt mâinile? Dar rotundă”
picioarele?” c) “Depănăm aţa pe mosorel”
“Numeşte părţile corpului păpuşii” “Desenăm iarba”
“Câţi ochi ai? Dar mâini, picioare?” “Desenăm melcul”
b) “Ce formă este?” “Deal - vale”
“Alege cercul” d) “Punem jucăria....(sus, jos, lângă)”
“Ghici ce formă e?” “Unde se află?”
VIII. Obiective specifice pentru luna decembrie:
- să aranjeze obiecte în poziţiile în faţă-în spate, lângă, sus-jos;

- să deseneze cercul ;
- să coloreze în contur obiecte de culoarea “roşu”;
Activităţi:
a) “Punem jucăria....(în faţă-în spate, sus, jos, lângă)”
“Unde l-am aşezat?”
“Aşează cum îţi spun”
“Trasează cu dreapta-stânga”
b) “Desenează cercul”
“Colorăm cercul cu roşu”
Evaluare etapială:
¾ Rezultate obţinute:
- numeşte şi arată segmentele propriului corp;
- recunoaşte culoarea roşie doar pe obiectele cu care a lucrat;
- îşi spune prenumele corect;
- reacţionează când îşi aude numele întreg.
¾ Dificultăţi întâmpinate:
- se motivează greu pentru activitate, trebuie încurajată mereu şi lăudată;
- execută gesturi şi activităţi doar pe bază de imitaţie;
- nu se exprimă în propoziţii;
- nu diferenţiază stânga şi dreapta.
¾ Recomandări:
- activităţi compensatorii pentru cunoaşterea schemei corporale a colegului, a păpuşii;
- exerciţii-jocuri pentru formarea structurilor perceptiv-motrice de formă, culoare, mărime;
- trasarea de linii şi cercuri cu creta pe tablă, asfalt, creionul pe hârtie;
- descrierea unor ilustraţii folosind propoziţii simple;
- exerciţii de prindere şi aruncare a mingii, a jucăriilor;
- utilizarea recompensei ca formă de motivare şi încurajare în forţele proprii.
85
III. 4 Exemple de activităţi ludice
Pentru copilul deficient mintal, jocul reprezintă principala formă de recuperare, deoarece structura
învăţare-joc-terapie se bazează pe relaţia stimul-întărire-răspuns-modificare a comportamentului. Dacă
copilul normal se poate juca singur cu obiectele, poate asambla, poate stabili relaţii de asemănare şi
deosebire între obiecte, organizarea mintală a copilului deficient necesită un sistem de antrenament pentru
formarea unor reprezentări clare a realităţii. După J. Piaget, fiecărei etape de dezvoltare a copilului îi
corespunde un tip de joc: jocul-exerciţiu, jocul-simbolic, jocul cu reguli. Jocul-exerciţiu face apel la
activităţi plăcute, jocul-simbolic implică reprezentări a unor obiecte absente, iar jocul cu reguli - învăţarea
comportamentelor sociale.
Practica educaţională a demonstrat că, în ceea ce priveşte procesul de dezvoltare şi învăţare al
copiilor cu cerinţe educative speciale, teatrul reprezintă o modalitate eficientă prin care elevii îşi pot
remodela personalitatea. Pentru abordarea reprezentaţiei teatrale, elevii trebuie să dobândească
comportamentele necesare pentru a exprima emoţiile, să înveţe să empatizeze cu personajele, să reflecte
alegerile, acţiunile personajelor, precum şi consecinţele acestora prin propria lor personalitate.
Folosirea jocului de rol şi a exerciţiilor de teatru ca metode de lucru se dovedeşte a fi plăcută,
copiii reacţionând pozitiv la ele, unii dintre ei îşi pot învinge astfel timiditatea, alţii îşi modifică
comportamentele nedorite. Prin încurajare permanentă, copiii ajung să capete încredere în forţele proprii,
unii dintre ei descoperindu-şi calităţi de actori, ceea ce va da un sentiment de satisfacţie pentru activitatea
depusă, atât copiilor cât şi cadrelor didactice.
Jocurile de rol se vor referi la situaţii concrete din viaţa cotidiană: de exemplu imitarea rolurilor
unor profesiuni, a rolurilor unor personaje din poveşti, desene animate sau filme, a rolurilor ce vizează
viaţa de familie.
În pregătirea jocurilor de rol se va ţine seama de următoarele cerinţe:
¾ copiii trebuie învăţaţi să susţină rolul în faţa unui public:
- să vorbească tare, clar şi rar;
- să exagereze puţin toate mişcările şi acţiunile;
- să empatizeze cu personajele, să intre în pielea lor şi să joace cât mai bine;
¾ nu se permite utilizarea limbajului dur şi a criticilor în timpul exerciţiului;
¾ folosirea discuţiilor constructive după fiecare exerciţiu în parte pentru reliefarea aspectelor
pozitive şi negative;
¾ încurajarea copiilor care se blochează în timpul exerciţiului prin intervenţia educatorului;
¾ elevii trebuie să fie relaxaţi şi lăsaţi să se exprime liber, fără constrângeri.
Mima este un joc de deducţie, în care jucătorii trebuie să ghicească o temă mimată de un elev sau
un grup de elevi. De regulă, acesta se joacă individual, fiecare copil primind o anumită sarcină, pe care o
pregăteşte în 1-3 minute după care o prezintă în faţa colegilor care trebuie să ghicească despre ce este
vorba. Dacă un elev întâmpină dificultăţi în îndeplinirea sarcinii, este indicat să-i arătăm cum se mimează.
Jocul trebuie să fie alert, competitiv, amuzant pentru că obiectivul său este tocmai de a-i ajuta pe copii să-
şi învingă timiditatea şi să-şi înfrâneze comportamentele tulburente. Puteţi anunţa că vor fi recompensaţi
cei a căror interpretare va fi ghicită cel mai repede.
Exerciţiile de teatru au ca scop pregătirea elevilor pentru înţelegerea şi abordarea unei piese de
teatru sau pregătirea unui spectacol. Cea mai mare parte a acestora sunt relaxante şi plăcute iar pe măsură
ce se trece la exerciţiu de transpunere, se transformă treptat în „teatru” . Atunci când doriţi să abordaţi
transpunerea scenică, aveţi nevoie de un scenariu iar, în literatura noastră, există numeroase creaţii literare
care se pretează la teatru ( „Amintiri din copilărie”; schiţele lui I.L.Caragiale; povestirile moralizatoare).
Existenţa unui scenariu nu înseamnă în mod necesar ca elevii să reproducă textul cu stricteţe, el putînd fi
schimbat în timpul repetiţiilor cu grupul. Având un scenariu, se poate trece la distribuirea rolurilor şi
sarcinilor ce revin fiecăruia (actori, responsabil cu organizarea spectacolului, cu pregătirea recuzitei, cu
muzica de fond etc.). Este important ca elevii să decidă rolurile care urmează să le îndeplinească în funcţie
86
de abilităţile fiecăruia. Rolul educatorului este de a negocia şi clarifica sarcinile fiecăruia, astfel încât toţi
elevii să-şi asume un rol în pregătirea spectacolului.
Prezentarea piesei în faţa unui public reprezintă un prilej de valorizare a fiecărui copil, cu consecinţe
pozitive asupra „imaginii de sine”. Elevii vor înţelege astfel că succesul spectacolului este rezultatul
muncii întregului grup.
O variantă a activităţilor de expresie artistică o reprezintă elaborarea unor scenarii plecând de la
o imagine, personaje cunoscute care pot fi puse în contexte diferite de cele ale poveştilor cunoscute, pe o
anumită temă. Educatorul va începe povestirea utilizând formule de adresare ca: ”Într-o zi, doi
prieteni.....”, „deodată”; „la un moment dat”, care-l vor ajuta pe copilul care urmează să continue
povestirea, după propria imaginaţie. Copiii vor avea libertatea de a emite propoziţii chiar bizare, care vor
fi consemnate de cadrul didactic. La final, când toţi copiii şi-au enunţat propoziţiile şi au dat un sfârşit
povestirii, se va citi povestirea elaborată de grup, spre amuzamentul tuturor. Când este posibil, povestirea
poate fi transpusă scenic.
Vă prezentăm câteva din jocurile îndrăgite de copii.
„Scaunele muzicale”
Joc adresat tuturor copiilor

Obiectiv: relaxarea neuro-psihică;
Materiale necesare: casetofon, CD player cu diferite genuri muzicale, scaune;
Regulile jocului: scaunele se aliniază în mijlocul sălii pe două rânduri, puse spate în spate, cu unul mai
puţin decât numărul de copii. Educatorul va da drumul la muzică, copiii vor dansa în jurul scaunelor, iar
când muzica se opreşte, toţi vor încerca să se aşeze. Cel care rămâne în picioare va ieşi din joc. În
continuare, este scos un scaun, muzica începe, toţi copiii se învârt în jurul scaunelor, până când rămâne un
singur copil.
„Statuile muzicale”
Joc pentru toate vârstele

Obiectiv: exersarea capacităţii de inhibiţie voluntară;
Materiale necesare: casetofon, CD player cu diferite genuri muzicale;
Regulile jocului: copiii dansează, se învârt în mijlocul clasei, până când muzica se întrerupe, toţi se
opresc şi rămân nemişcaţi în poziţia în care se aflau. Educatorul va urmări ca nici un copil să nu mişte, să
nu râdă, să nu clipească după întreruperea muzicii. Cei care fac o mişcare ies afară din joc şi jocul se
continuă până când rămâne un singur copil, care va fi câştigător.
„Personajul simbol”
Joc adresat celor între 14 – 18 ani.

Obiectiv: desenarea unui personaj având caracteristicile tuturor membrilor echipei de lucru şi
recunoşterea acestora de către membrii echipei adverse;
Materiale necesare: coli de desen, creioane colorate pentru fiecare echipă.
Regulile jocului: Conducătorul jocului împarte grupul în echipe de 4-6 persoane. Fiecare echipă urmează
să realizeze un personaj simbolic care să prezinte o caracteristică a fiecărei persoane aparţinând echipei
respective ( exemplu: ochi albaştri ca...., pieptănătura ca...., faţa ca...., statura ca.....,cercei ca....). După 15
minute, fiecare echipă îşi va prezenta desenul urmând ca ceilalţi participanţi să ghicească cui aparţin
caracteristicile personajului respectiv.
87
„Stări şi sentimente”
Joc pentru cei cu vârsta între 11 – 18 ani.

Obiectiv: comunicarea prin gesturi şi expresia figurii a diferitelor stări emoţionale şi a cauzei acestora.
Materiale necesare: bilete pe care sunt notate diverse situaţii.
Regulile jocului: Conducătorul jocului împarte participanţilor bilete pe care sunt notate diferite situaţii,
alese în funcţie de vârsta grupului.
De exemplu:
- de ziua ta primeşti un cadou frumos ambalat, îl deschizi şi găseşti înăuntru o carte de colorat;
- este noapte, eşti singur şi trebuie să traversezi o străduţă pustie;
- ai spart cu mingea fereastra de la clasă;
- ai luat creioanele colegului tău fără să-i ceri voie;
- ai cumpărat un buchet de flori pentru doamna profesoară din banii tăi;
- colegul tău cel mai bun nu vine la filmul la care l-ai invitat;
- notele tale sunt cam mici şi trebuie să le spui şi părinţilor tăi.
Pe rând, fiecare participant urmează să transmită, numai prin gesturi şi expresia figurii, diferite stări
emoţionale şi cauza acestora.
„Prima impresie”
Joc adresat celor între 14 – 18 ani.

Obiectiv: identificarea diferitelor sentimente şi stări sufleteşti ale unor personaje necunoscute.
Materiale necesare: 2 coli mari de hârtie, 8-10 imagini decupate din ziare, reviste, lipici, markere.
Regulile jocului: Conducătorul jocului pregăteşte un număr de 8-10 imagini decupate din ziare, reviste,
care reprezintă persoane exprimând diferite sentimente, stări sufleteşti, atitudini, pe care le lipeşte pe două
coli mari de hârtie. Fiecare participant primeşte 8-10 fâşii de hârtie, câte imagini sunt, pe care va nota
prima impresie despre personajele din imagini. După 10 minute, fiecare va lipi în dreptul personajului
respectiv fâşia de hârtie pe care este notată părerea acestuia. Conducătorul grupului va acorda timpul
necesar pentru ca toate impresiile să poată fi citite şi se vor compara părerile diferite. Se va discuta dacă
comportamentul nostru faţă de persoanele pe care nu le cunoaştem încă a fost influenţat de prima impresie
şi dacă ne-am schimbat părerea pe parcurs.
„Numărătoarea”
Joc adresat tuturor copiilor

Obiectiv: exersarea capacităţii de a număra corect şi a calculului oral;
Regulile jocului: unul dintre elevi începe să numere, numărătoarea continuă în sensul acelor de ceasornic.
Cînd numărătoarea ajunge la copilul care trebuie să spună şapte sau un multiplu întreg de şapte, el va
spune ŞAPCĂ în locul numărului respectiv. Cine greşeşte iese din joc. Pentru elevii mai mari se pot
introduce calcule simple orale de înmulţire (de exemplu: „Numărăm din doi în doi”,etc.).
„Vampiri”
Joc pentru cei mijlocii şi mari

Obiectiv: relaxarea neuro-psihică;
Regulile jocului: copiii se plimbă prin clasă cu ochii închişi. Educatorul numeşte copiii „vampir”.Atunci
când „vampirii” ating pe ceilalţi pe ceafă, aceştia mor scoţând sunete înfricoşătoare, devenind ei înşişi
88
vampiri. Dacă se ating doi vampiri, cel care atinge devine uman scoţând ţipete de bucurie (dar stă tot cu
ochii închişi).
„Cine sunt?”
Joc adresat copiilor de toate vârstele

Obiectiv: recunoaşterea şi denumirea persoanei căreia îi corespund atributele fizice şi pasiunile;
Materiale necesare: foi albe, creioane;
Regulile jocului: fiecare copil primeşte câte o foaie şi un creion, în partea stângă a foii va scrie date
privind trăsăturile fizice proprii (vârstă, înălţime, greutate, culoarea ochilor, părului, semne caracteristice),
iar în dreapta – o listă cu preferinţe, hoby-urile pe care le are. Fiecare va citi ce a scris pe foaie şi o va rupe
în două astfel încât să obţină două foi. Se adună toate foile într-un teanc, iar fiecare elev va extrage o
foaie, o va citi cu voce tare şi va recunoaşte despre ce coleg este vorba. Dacă ghiceşte primeşte drept
recompensă o jucărie (balon), dacă nu foaia se pune la loc, ultima în teanc şi jocul continuă. Câştigă cel
care a adunat mai multe jucării.
„Câţi ani ai?”
Joc pentru elevi de toate vârstele

Obiectiv: formarea şi exersarea capacităţilor de comunicare nonverbală.
Regulile jocului: elevii se vor alinia unul în spatele celuilalt în ordinea vârstei (ziua, luna) într-un anumit
interval de timp, dar fără să comunice între ei. După ce s-au aranjat, conducătorul jocului verifică vârsta
fiecărui participant, modificând ordinea în care sunt aşezaţi.
„Coşul cu fructe”
Joc pentru toţi copiii

Obiectiv: exersarea atenţiei pe date verbale;
Regulile jocului: elevii stau în cerc pe scaune (cu un scaun mai puţin); profesorul atribuie fiecăruia
numele unui fruct; de exemplu: primul elev-pară, al doilea elev-măr, al treilea elev-strugure, cu următorul
elev se reîncepe seria fructelor alese până se termină şirul elevilor. Când conducătorul jocului spune
numele unui fruct, copii cu acel nume îşi schimbă locurile. Cine rămâne în picioare trece în mijloc şi
continuă jocul în ritm cât mai rapid. Se poate folosi drept comandă „Toate fructele în coş” când toţi copiii
îşi vor schimba locurile. După trei repetări se poate schimba seria de fructe.
„Să facem cunoştinţă”
Joc pentru elevi de vârstă şcolară mare (11 – 18 ani)

Obiectiv: exersarea memoriei
Regulile jocului: elevii stau în cerc, conducătorul jocului îşi spune numele şi o calitate a sa, următorul
participant va spune numele şi calitatea celui dinaintea sa, după care le va spune pe ale sale. Jocul se
continuă până când se revine la conducătorul jocului.
„X – O cu scaune”
Joc pentru elevi mari
Obiectiv: joc de relaxare;
89
Materiale necesare: 9 scaune, cartonaşe cu X şi O;
Regulile jocului: scaunele se aşează pe trei rânduri, câte trei; elevii vor fi împărţiţi în două echipe care vor
primi cartonaşe cu X şi O; câte un elev din fiecare echipă se va aşeza pe scaun încât să fie trei colegi de la
aceeaşi echipă fie pe orizontală, fie pe verticală, fie pe diagonală. Câştigă echipa care a reuşit să se aşeze
prima în formaţie. Se repetă jocul de mai multe ori.
„Ce s-a schimbat?”

Obiectiv: exersarea atenţiei pe date vizuale;
Materiale necesare: obiecte de îmbrăcăminte, bijuterii, accesorii;
Regulile jocului: toţi elevii stau în cerc, un copil va trece în mijloc şi un voluntar va trebui să-l privească
cu atenţie timp de un minut după care va ieşi afară. Copilul rămas va face 3-6 schimbări în aspectul
vestimentaţiei, cel care a ieşit va trebui să recunoască cât mai multe schimbări. Cel care identifică toate
modificările va trece în mijloc şi jocul se repetă de 3-4 ori.
„Cine este şeful?”
Joc pentru toţi elevii

Obiectiv: imitarea gesturilor şi mişcărilor realizate de conducător
Regulile jocului: toţi copiii stau în cerc, un voluntar va ieşi afară, conducătorul jocului va executa diferite
mişcări cu mâinile sau picioarele, iar ceilalţi elevi trebuie să-l imite întocmai (batem din palme, rotim
braţele deasupra capului, tropăim, sărim ca mingea, etc.). Când revine în clasă, copilul va trebui să
identifice cine comandă mişcările în timp de 2 minute. Dacă ghiceşte liderul, devine el conducătorul
jocului. Jocul se repetă de 3-4 ori.
„Construcţia din paste”
Joc pentru elevii mari

Obiectiv: formarea deprinderilor de organizare şi identificarea rolurilor într-un grup de lucru;
Materiale necesare: paste (macaroane), plastilină, bilete cu roluri în grup (lider, cârcotaş, muncitor,
leneş);
Regulile jocului: se împart elevii în două grupe, fiecare grupă va prima paste, plastilină şi va avea de
realizat o construcţie din ele încât să fie şi înaltă, dar să şi dureze un minut. Sarcina va fi realizată în timp
de 20 minute. Profesorul va da fiecăruia un bilet cu un rol în echipă: lider, muncitor, cârcotaş, leneş, fără
ca ceilalţi elevi din grup să vadă. Fiecare grupă se va organiza după rolurile primite. La finalul timpului se
premiază echipa care a reuşit construcţia cea mai originală şi elevii sunt întrebaţi dacă i-au recunoscut pe
liderii, muncitorii, cârcotaşii şi leneşii din fiecare grupă.
„Sacul cu surprize”
Joc pentru cei mici şi mijlocii

Obiectiv: recunoaşterea obiectelor după pipăit, fără contact vizual;
Materiale necesare: un săculeţ, obiecte, jucării, hârtii, creioane;
Regulile jocului: conducătorul jocului introduce în săculeţ diferite jucării şi obiecte din clasă în aşa fel
încât să nu fie văzut conţinutul acestuia. Fiecare copil va băga mâna în sac, pipăie obiectele timp de un
minut, se întoarce în bancă şi notează pe o hârtie ce a descoperit. Se compară răspunsurile şi se notează
fiecare obiect corect cu un punct.
90
„Spate în spate”
Joc pentru cei mijlocii

Obiectiv: formarea unei reprezentări mentale corecte asupra realităţii;
Materiale necesare: hârtie, creioane, jetoane/obiecte din mediul familiar copilului (ceas, cană, lingură,
ochelari, nasture etc.);
Regulile jocului: elevii sunt împărţiţi în două echipe, A şi B care se aşează spate în spate, formând două
şiruri. Fiecare membru al echipei A primeşte o foaie şi un creion, iar cei din B câte un obiect/jeton, fără ca
cei din A să-l vadă. Cei din A vor trebui să descrie obiectele în detaliu, dar fără să le denumească, iar
partenerii lor le vor desena. Se compară desenele cu obiectele, apoi se schimbă rolurile.
„Cald - rece”
Joc pentru cei mici
Obiectiv: joc de divertisment;
Materiale necesare: obiecte din sala de clasă;
Regulile jocului: un voluntar va părăsi sala de clasă, iar conducătorul jocului va ascunde un obiect; când
revine, copilul trebuie să găsească obiectul, ceilalţi îl vor ghida strigând „foarte rece” dacă este departe de
locul unde este ascuns, „călduţ” dacă se apropie de loc, „fierbinte” dacă este în acel loc. Jocul se repetă de
3- 4 ori.
„Batista”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: mimarea emoţiilor umane;
Materiale necesare: batistă sau un balon;
Regulile jocului: copiii stau în cerc, în mijlocul lor stă conducătorul jocului, care aruncă batista în aer,
mimând râsul în hohote; cât batista se află în aer, copiii îl vor imita pe învăţător, când batista a ajuns pe
podea toţi râmân nemişcaţi şi muţi.
„Instrucţiuni bizare”

Obiectiv: exersarea capacităţilor motrice generale;
Regulile jocului: elevii se plimbă prin clasă iar educatorul, din când în când, dă comenzi simple cum ar fi
„Săriţi cu braţele sus!”; „Săriţi într-un picior!”; „Ridicaţi braţele în spate!”; „Săriţi ca broasca!”; „Staţi
jos!” etc., comenzile se pot complica pe parcursul jocului. Educatorul poate să numească un copil care să
dea instrucţiunile, astfel încât cât mai mulţi copiii să îndeplinească rolul de conducător al jocului.
„Cântece cu prenume”

Obiectiv: compunerea unui cântec;
Regulile jocului: elevii vor fi împărţiţi în echipe de 3-4 persoane care vor avea ca sarcină să creeze o
melodie disco sau rap, folosindu-şi numele. Echipele îşi vor prezenta creaţiile în faţa celorlalţi.
91
„Fă şi tu la fel!”

Obiectiv: reproducerea întocmai a sunetelor produse prin lovirea unor obiecte (bastoane, capace metalice,
etc.)
Materiale necesare: obiecte de percuţie;
Regulile jocului: un elev este pus să stea în mijlocul clasei şi să producă sunete cu obiectele date, de
intensitate şi ritmuri diferite. Educatorul va invita pe rând alţi elevi care să i se alăture primului, care vor
încerca să menţină ritmul. Este important ca toţi elevii să facă totul împreună până când primul elev
decide să se întrerupă jocul.
„Tablouri vii”

Obiectiv: imitarea mişcărilor ;
Regulile jocului: elevii sunt organizaţi pe perechi. Prima jumătate a perechilor vor executa mişcări lente
care se pot referi la activităţi gospodăreşti, iar cealaltă jumătate va reproduce imaginea lor în oglindă. La
sfârşit, se va realiza un schimb de păreri despre ce cred că au văzut, ce au încercat să transmită perechile.
„De la poveste la scenariu”

Obiectiv: exersarea capacităţilor verbale şi nonverbale;
Regulile jocului: elevii sunt împărţiţi în perechi. Educatorul va spune o poveste scurtă din trei
propoziţii/fraze despre un copil leneş (harnic, obraznic, neascultător, etc.). Povestea trebuie să aibă
început, cuprins şi încheiere. Primul elev spune din nou povestea adăugând noi cuvinte acolo unde este
posibil. Al doilea va spune povestea păstrând cuvintele spuse de primul şi adăugând altele noi. Ei continuă
să-şi spună povestea de 3-4 ori, adăugând treptat gesturi, mişcări ,efecte sonore. Povestea se poate
transpune scenic: un povestitor şi unul-doi actori.
„Să respirăm împreună”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: controlul respiraţiei;
Regulile jocului: copiii stau în cerc, astfel încât să se poată vedea unul pe altul. Fără să vorbească, ei vor
face exerciţii de inspiraţie şi expiraţie asfel încât să se sincronizeze ritmul respiraţiei.
„Pisicuţa supărată”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: cultivarea emţiilor şi sentimentelor pozitive;
Regulile jocului: copiii stau în cerc pe jos; unul dintre ei este ales „pisicuţă”şi va merge în patru labe pe la
fiecare copil miorlăind înduioşător, în căutarea unui stăpân. Copilul în dreptul căruia a ajuns pisicuţa
trebuie să o mângâie pe cap şi să spună fără să zâmbească „Biata mea pisicuţă este supărată!”. Dacă
zâmbeşte sau râde devine pisicuţă şi-şi va căuta un stăpân.
92
„Animalele din pădure” (adaptare după jocul „Iepuraşii din pădure”)
Joc pentru copii de toate vârstele

Obiectiv: exersarea reversibilităţii mentale în asociaţie cu vorbirea;
Regulile jocului: copiii stau în cerc. Primul va spune numele unui animal, iar cei care urmează trebuie să
spună o însuşire fizică a acestuia (are 4 picioare, are 2 urechi, este acoperit cu blană, are coadă, mănâncă
iarbă, are copite, etc.). Cine nu găseşte o însuşire, iese din joc şi se continuă cu alt animal până când
rămâne un singur copil. Pentru elevii mai mari li se poate cere să identifice calităţi sau defecte: fricos,
leneş, vicleană, somnoros, etc.
„Mersul pisicii”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: exersarea capacităţii de inhibiţie voluntară;
Regulile jocului: se trasează cu creta traseele, întâi mai simple şi apoi mai întortocheate, pe care se vor
deplasa copiii. „Pisicuţele” vor parcurge traseul dus-întors fără să se audă mersul. Cele care cad sau
încalcă regula jocului vor fi scoase din joc. Copiii care străbat traseul în linişte vor fi recompensaţi la
sosire cu o jucărie sau un cartonaş pe care scrie „învingător”.
„Să stingem lumânările”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: exersarea respiraţiei;
Materiale necesare: 2 machete cu lumânări;
Regulile jocului: copiii trebuie să stingă dintr-o singură suflare lumânările. Numărul lumânărilor poate fi
modificat în funcţie de capacitatea respiratorie a copiilor. În loc de lumânări se pot folosi pene mici,
baloane, confete de hârtie.
„Jocurile mute”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: controlul inhibiţiei voluntare;
Regulile jocului: copiii sunt aşezaţi în cerc, stând în picioare. Conducătorul jocului va arăta cu degetul
spre un copil care îi va lua locul. Copilul care scoate un sunet iese din joc. Jocul se poate complica, de
exemplu, conducătorul jocului ia o jucărie şi o pune pe catedră, arată spre alt copil careîi ia locul să ducă
jucăria în alt loc. Dacă respectă regulile jocului, copilul primeşte recompensă jucăria.
93
BIBLIOGRAFIE
1. Badea, D., Brânză, E., 1991, Metode şi procedee, tipuri de exerciţii folosite în predarea limbii
române la ciclul primar.
2. Barff,U., Burkhardt, I., Maier , J., Carte de construit pentru copii, vol. II, Editura Vox.
3. Boca, I., (coord.), 2003, Vreau să mă joc, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca.
4. Bunescu, V., 1994, Ghid practic pentru educaţia moral-civică, Editura Coresi.
5. Cătrună, L., Dan, N, Jocul cuvintelor – Culegere de exerciţii de limba română clasa a III a,
6. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2002, Teatrul şi comunicarea didactică, Editura Spiru
Haret,Iaşi.
7. Ciubotaru, A., D., Mihailovici , E., 2002, Valenţe formative şi cognitive ale teatrului de păpuşi,
suport de curs, Editura Spiru Haret, Iaşi.
8. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2004, Tehnicile teatrale şi rezolvarea conflictelor-suport de
curs, C.C.D., Iaşi.
9. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2005, Alternative şi parteneriate în educaţia prin artă-suport
de curs, C.C.D., Iaşi.
10. Coman, S. (coord.), 2001, Parteneriat în educaţia integrată a copiilor cu cerinţe educative
speciale, Ed. Spiru Haret, Iaşi.
11. Creţu, E., Iliescu,C., Nichita, S., 1981, Îndrumător pentru dezvoltarea vorbirii la clasele I-IV.
12. Dafinoiu, I, 2000, Psihoterapia educaţională complexă şi integrată, Ed. Polirom, Iaşi.
13. Gherguţ, A., Neamţu, C., 2000, Psihopedagogia specială, Ed. Polirom, Iaşi.
14. Gherguţ, A., 2001, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Ed. Polirom, Iaşi.
15. Gulei, M., E., 2004, Consiliere pentru viitorul tău – ghidul profesorului, Asociaţia Alternative
Sociale, Iaşi.
16. Gulei, M., E., 2004, Consiliere pentru viitorul tău – manualul elevului, Asociaţia Alternative
Sociale, Iaşi.
17. Iordache, S (coord.)., 2001, Provocări ludice-ghid metodic-Jocuri didactice centrate pe
obiectivele curriculare ale învăţământului primar, Ed. Spiru Haret.
18. M.E.C., 2005, Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul special ce şcolarizează elevi cu
deficienţă mintală, Bucureşti.
19. Muşu, I. (coord.), 1991, Programa de terapie educaţională complexă şi integrată, Institutul
Naţional pentru Recuperarea Persoanelor cu Handicap, Bucureşti.
20. Muşu, I., Taflan, A., (coord.), 1997, Terapia educaţională integrată, Ed. Pro Humanitate,
Bucureşti.
21. Muşu, I., (coord.), 2000, Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, Ed.
Marlink, Bucureşti
22. Serdean ,T., Diţuleasa, F., 1977, Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV,E.D.P.,
Bucureşti.
23. 1993, Probleme şi jocuri matematice pentru preşcolari, Editura Lumina, Chişinău.
24. Oprişu, N., Jocuri cu folos – revista nr. 4.
25. Tatiana, B., Jocuri didactice, E.D.P., Bucureşti.
26. Pânişoară, O, 2003, Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iaşi.
27. Organizaţia Internaţională a Muncii, Proiectul SCREAM, 2005, Apărarea drepturilor copilului
prin educaţie, artă şi mass media, Bucureşti.
28. *** , 1999, Mic almanah şcolar, Casa editorială Regina, Iaşi.
29. Peneş, M., Molan, V., Educaţie civică – manual pentru clasa a III a, Ed. Aramis.
30. Shapiro, D., 1998, Conflictele şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faţă
conflictelor, Editura ARC.
31. Zlate, M., Verza, E., Psihologia copilului – manual pentru Şcolile Normale, E.D.P., Bucureşti.
94
CUPRINS
Cuvânt înainte................................................................................................................. .... 3
I.Structura programului terapeutic-recuperator al copiiilor cu cerinţe educative speciale

(deficienţă mintală)…………………………………………………………………… 4
II.Proiectarea activităţilor educaţional-terapeutice………………………………………… 11

II.1 Planul lunar de recuperare al clasei.................................................................................. 16
II.2 Proiecte de activitate........................................................................................................ 25
III. Sugestii de activităţi pentru optimizarea programului terapeutic-recuperator………….. 60

III.1 Activităţi extraşcolare………………………………………………………………….. 60
III.2 Parteneriatul la clasă…………………………………………………………………… 68
III.3 Programe de intervenţie personalizate………………………………………………… 75
III.4 Exemple de activităţi ludice………………………………………………………….... 86
Bibliografie……………………………………………………………………………….. 94
95

Terapia Educationala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Educationala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. Cristina Farzikhosroushahi Înv.

prof. Dănilă Sorin Gabriel - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"

Lucrarea am structurat-o astfel:

Sperăm ca materialele prezentate să constituie un material suport util în activitatea cadrelor

Programul terapeutic-recuperator urmăreşte adaptarea şi integrarea copiilor cu cerinţe educative

¾ FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

Activitatea terapeutică Deficienţe mintale moderate/uşoare Deficienţe mintale

Activităţile educaţional-terapeutice au un caracter integrativ, adică toate categoriile/tipurile de

Aceste activităţi vizează formarea comportamentelor legate de autoservire, autoîngrijire, de adaptare la

♦ Autonomia personală – în mediul ambiant

b. Relaţii de familie, norme de convieţuire şi comportament: respect, ajutor, dragoste, ataşament:

♦ Autonomia socială – adaptarea la mediul social

c. Autonomia în afara clasei şi a şcolii:

B. STIMULAREA COGNITIVĂ (ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE CUNOAŞTERE)

Are ca obiectiv central formarea abilităţilor cognitive (logico–matematice, formarea conceptelor,

C. LUDOTERAPIA (ACTIVITĂŢI LUDICE ŞI DE LOISIR)

D.TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ACTIVITĂŢI PRACTICE DE PREGĂTIRE PENTRU

E. SOCIALIZAREA (ACTIVITĂŢI DE SOCIALIZARE)

Are ca obiectiv central formarea deprinderilor de comportare civilizată şi de relaţionare socială.

b. Relaţii în grupul şcolar:

II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL – TERAPEUTICE

În vederea stabilirii programului terapeutic la clasă, învăţătorul/profesorul educator trebuie să

1. AUTONOMIA FUNCŢIILOR FUNDAMENTALE

PROBE DE EVALUARE UŞOR PRIN NU

Se adaptează sau refuză regimul şcolii

4. COMPETENŢELE LOGICO-MATEMETICE ŞI FUNCŢIA SIMBOLURILOR

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional- Resurse Scheme Evaluare

Obiectivele operaţionale se formulează în termeni de acţiune şi vizează comportamente observabile sau

La rubrica “Activităţi educaţional-terapeutice” se trec activităţile cu conţinut tematic conform terapiilor

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a (deficienţă mintală uşoară)

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I (deficienţă mintală severă)

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare.

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

5.Retenţia şi O2 -Elevii sunt împărţiţi în 2 grupuri în jurul conversaţia apreciez

6.Evaluarea O5 -Copiilor li se distribuie fişe de lucru şi conversaţia apreciez

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

5.Etapa de creaţie O6 -Elevii realizează individual lucrarea după exerciţiul apreciez

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic.

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare, lucrul în

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

“Eu scriu una, tu scrii multe!”

exemplu: deget – degete

“Şi cuvintele vor să fie alintate!”

exemplu: papuci – papucei

“Dacă nu e aşa, cum e?”

exemplu: mare – mic

“Completaţi cuvintele cu grupurile de litere potrivite”

„Alcătuiţi o propoziţie cu cuvântul primăvara!”

“Ordonaţi cuvintele şi scrieţi propoziţia!”

întorc călătoare calde se ţările păsările din

“Scrie ce reprezintă fiecare obiect”