I Notiuni generale privind originea si esenta statului.

1.Notiunea statului si geneza lui

2. Caracteristiciile definitorii ale statului

3. Elemente definitorii ale statului

4. Teorii privind geneza statului

5. Forma de stat

1. Notiunea statului si geneza lui

Inca din primele sale manifestari statul a fost vazut intro dubla ipostaza atit ca teritoriu ce
desemna si identifica o continuitatte sociala cit ca si o institutie suprema a societatii.Vechii greci
defineau notiunea de stat prin POLIS ceea ce insemna stat ,cetate delimitata de o alta assezaare
dar ca si institutie de exercitare a conduceerii sociale La rindul sau romanii pentru a face
deosebire intre stat ca teritoriu si stat ca institutie foloseau doi termeni diferiti :

1 civitate- stat ca teritoriu

2 res-publica – institutie politica

La vechii germani notiunea de stat a fost definita ca LAND .Pentru intia oara notiunea de stat
,statio a fost formulata de Machiavelle in scrierea sa Principele in 1513 si se referea la ideea
unitatii .Statul insa nu este singura forma a societatii sunt si altele cum ar fi religiile
,nationalitatile care cuprind un numar mai mare de indivizi apartinid unr state diferite. Statul e
organizatia politica care detine monopolul fortei de constringere al elaborarii si aplicarii
dreptului exercitata intro comunitate umana de pe un anumit teritoriu. Statul e un concept si o
realitate desi paradoxal statul ca unitate nu poate fi vazut ,auzit ,pipait.Statul poate fi identificat
cel putin juridic – un ansamblu sistematizat de organe de stat ce cuprind parlamente ,guverne si
alte autoritati executive,organe judecatoresti ,armata ,politie si inchisori .Statul este astfel un
subiect de drept.Toate celelalte persoane ,fie cele fizice ,fie juridice pentru a dobindi aceasta
calitate (subiect de drept ) au nevoie de recunoasterea statului.Statul dimpotriva nu are nevoie de
recunoastere caci din moment ce exista el are recunoasterea in sine insusi si nu depinde de nici o
alta putere . Notiunea de stat e folosita in 2 sensuri:

1 in sens larg - statul e organizatorul principal al activitatii unei comunitati umane care stableste
reguli generale si obligatorii de conduita ,garanteaza aplicarea sau executarea acestor reguli si in
caz de necesitate rezolva litigiile ce apar in societate.

2 in sens restrins – statul este ansamblul autoritatilor publice care assigura guvernarea .

2. Caracteristiciile definitorii ale statului

Caracteristicile definitorii ale statului sint urmatoarele:

1 Puterea politica – caracteristica esentiala a statului constind in existenta puterii publice, ce nu
coincide nemijlocit cu populatia.specificul acestei puteri consta in posibilitatea de asi impune
vointa altora,de a determina supunerea si subordonarea altora.Puterea e organizata si intruchipata
intrun aparat format dintr-un grup special de oameni ,aceasta detine monopolul constringerii
fizice si dispune de mijloace necesare in vederea exercitarii unei asemenea constringeri.Puterea
statului se manifesta prin diferse forme ale activitatii statului(activitate legislativa,executiva si
judecatoreasca) iar la dispozitia acestora stau diverse unitati precum politia procuratura ce detin
monopolul constringerii in stat

2 organizarea administrativ teritoriala a populatiei- in urma organizarii administrative teritoriale

a populatiei apare o legetura intre stat si cei care locuiesc,denumita ca apartenenta la statul
respectiv avind ca criteriu domiciliul.In doctrina politico-juridica e cunoscuta conceptia ca statul
ar fi o unitate a 3 elemente: teritoriul,populatia si puterea politica.Conceptul de stat este un
concept politic in timp ce conceptul de tara este un concept social- geografic

3 Elaborarea si aplicarea dreptului- dreptul e mijlocul organizarii aparatului de stat,prin

intermediul caruia statul isi realizeaza functia sociala.vointa statului e exprimata prin legi sau
acte normative care le asigura caracterul general obligatoriu,dar si prin acte politice sau actiuni
ale statului chiar daca intre stat si drept exista o legatura strinsa ele se diferentiaza prin faptul ca
statul e un instrument politic care exercita conducerea societatii care dispune de mijoace de
constringere ce le poate folosi la nevoie in timp ce dreptul reprezinta modalitatea prin
intermediul caruia se pune la dispozitia societatii un sistem de norme de conduita obligatorie
pentru toti membrii societatii .Dreptul e creat de stat care are de asemenea un rol esential in
elaborarea reglementarilor juridice.

4 Suveranitate de stat – legatura intre stat si cetateni,stat- organizatie,stat –alte state e exprimata
in suveranitatea puterii de stat.Suveranitatea exprima faptul ca puterea de stat isi extinde
autoritatea sa superioara si se exercita asupra unui anumit teritoriu si populatii si nu admite ca o
alta autoritate sa exercite atributiile specifice puterii statale asupra aceluiasi teritoriu si
populatie.In continutul notiunii de suveranitate distingem 2 laturi:

Suprematia ce se refera la latura interna si exprima integritatea teritoriului si inviolabilitatea

frontierelor statului ,precum si faptul ca puterea de stat este superioara oricarei altei puteri.

Independenta ce se refera la latura externa si prin care statul duce o politica externa pe care si o
stabileste fara sa depinda de un alt stat.

Statul de drept

Ideea statului de drept a aparut inka din antichitate kind o serie de scoli filosofice in special cele
grecesti si chineze,dar si o serie de ginditori ca Platon si Aristotel au formulat ideea
fundamentarii statului de lege pe drept.Denumirea statului de drept a fost pusa in cirrculatie de
Montesque dar conceptul a fost elaborat si fundamentat de doctrina gemana din a 2 jumate a sec
XIX .In general prin stat de drept se intelege statul care se fundamenteaza pe lege ,functioneaza
si isi exercita prerogativele pe baza legii.El foloseste forta argumentelor si legea ca argument.Se
distinge de celelalte forme ale statului prin trasaturile:
1 Se intemeiaza si functioneaza si baza constituiei fiin legea suprema a statului ea orienteaza si
conduce intreaga activitate a statului si a institutiilor sale

2 Exista un larg sistem de drepturi si libertati cetatenesti fundamentate pe constituitie ce le

garanteaza si aplicarea in practica

3 Se aplica in practica si se respecta principiul separarii puterilor in stat

4 organele si institutiile statului atit centrale si locale sint rezultatul votului a optiunilor
exprimate de cetatenii statului.

5 In statul de drept exista o delimitare clara intre institutiile prerogativele si atributele statului si
cele ale partidelor politice.Partidele politice indiferent de locul si rolul lor in societate nu pot fi
confundate cu statul sau statul identificat cu acestea.

3. Elemente definitorii ale statului

Existenta este conditionata de prezenta unor componente fundamentale cum ar fi:

1 populatia – reprezinta pentru fiece forma statala o componenta de baza,fara ea statul nu si-ar
justifica prezenta ,adica nu ar avea obiectul asupra caruia sa-si exercite autoritatea.Intre timp
oamenii sint cei ce creaza si dau viata statului.Aceeasi oameni creeaza vointa de a trai in cadrul
aceleiasi comunitati si tot ei dau nastere solidaritatii fara de care statul nu s-ar putea intregi si
functiona.Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sint supusi aceleiasi puteri ,pot
avea fata de aceasta putere ori calitatea de cetatean ,ori de strain ,ori de apatrid.

2 teritoriu – constituie factorul material ,spatiul in limetele caruia se creaza si functioneaza

statul.Existenta sa e la fel de importanta ca si celelalte 2 elemente.Teritoriul este un bun al
intregii comunitati si in aceasta situatie pune problema apararii si integritatii si suveranitatii
sale.Functiile teritoriului:

a. Teritoriul e indiciul care permite situarea statului in spatiul localizindul si delimitindul de

alte state.
b. Prin intermediul teritoriului statul stabilleste legaturile cu cei ce locuiesc,atribuindule
apartenenta la statul respectiv.
c. Teritorriul determina limiele extinderii puterii politice si contribuie la structurarea
autoritatilor publicce in dependenta de organizarea teritoriului.

Teritoriul cuprinde solul subsolul ,apele si coloana de aer asupra caruia statul isi exercita
puterea(unii autori considera ca teritoriu si navele maritime,aeriene ,rachetele cosmice si
satelitii artificiali).Potrivit Constitutiei RM teritoriului statului ii sunt caracteristice
urmatoarele caractere juridice:

1. Inalienabilitate(teritoriu intact)
2. Indivizibilitate(teritoriu nu poate fi impartit)
 3 Organizare politica indica ordinea,legaturile intre componentele statului, le stabileste
rolul si statutul in societate ,normele si limitile functionalitaii.
Puterea politica are trasaturile :
- este un atribut al statului ce se echivaleaza cu forta
- puterea de stat are un caracter politic
- puterea are o sfera generala de aplicare
- puterea detine monopolul contringerii
- puterea e suverana:
1 interna –chemata prin faptul ca in interior nici o putere interioara nu e superioara
puterii statului.
2 externa –nici un stat nu poate fi dirijat in relatiile sale externe decit nici o alta
putere.

Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat

1 principiul separarii si colaborarii puterilor in stat

2 principiul democratismului presupune guvernarea poporului pentru popor si prin

popor.Principiul sia gasit reflectarea in urmatoarele prevedei constitutionale:

- suveranitatea nationala apartine poporului RM ce o exercita inn mod direct si prin

organele sale reprezentative
- asigurarea participarii poporului in solutionarea celor mai importante probleme ale
societatii si ale statului prin referendum.
- Participarea poporului in procesul legiferarii

3 principiul legalitatii presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si

persoanelor oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare
conform competentei prevazute pe cale legislativa.

4.Teoriile privind geneza statului:

1. Teoria teologica-este proprie societatii antice si feudale.Potrivit conceptiei date cu toate

variantele ei crestine,budiste ,islamice – statul e creatia divinitatii,iar monarhul este seful
statului si reprezentantul lui Dumnezeu pe pamint
2. Teoria patriarhala –sustinatorii conceptiei date sustin ca statul isi trage originea de la
familie.Radacinilee acestei teorii pot fi observate inca de la Aristotel.In lucrarea sa
Politica ,el sustine ca omul ca fiinta sociala se organizeaza in familie iar statul reprezinta
prelungirea acesteia
3. Teoria patrimoniala- a aparut in perioada medievala si aceasta teorie sustine faptul ca
statul a luat nastere din dreptul de proprietate asupra pamintului.
4. Teoria violentei – aceasta teorie capata raspindire larga in epoca moderna ,sustinatorii
teoriei date atribuie violentei rolul decisiv in aparitia claselor sociale si ale statului
 5. Teoria biologica – sustinatorii teoriei date afirma ca statul este un organism social
compus din oameni ,tot astfel cum organismul biologic este compus din celule.
6. Teoria rasiala – aceasta teorie porneste de la ideea inegalitatii raselor si a dominatiei
raselor „superioare”.Apropiat de aceasta teorie este si teoria globalismului ce pune la
baza ideea impartirii sferelor de influenta intre statele principale pentru a le ajuta pe
celelalte state
7. Teoria psihologica – adeptii explica aparitia statului prin factori de ordin psihologic.Dupa
parerea lor in societate exista 2 categorii de oameni:
- Unii care din punct de vedere psihic sint predestinati pentru functii de conducere iar
ceilalti pentru a fi condusi
8. Teoria contractualista – potrivit teoriei date aparitia statului e rezultatul unei intelegeri
intre oameni a unui contract social inkeiat sin vointa oamenilor ,asa numitul pact de
supunere .Ca urmare a acestui pact ,supusii promit sa asculte ,iar regele le promite un
minim de libertate.
9. Teoria juridica a statului natiune – afirma ca statul e personificarea juridica a unei natiuni
10. Teoria materialista – sia gasit fundamentul in teoria marxista ,conform careia statul e
rezultatul aparitiei prioprietatii private asupra mijloacelor de productie si a impartirii
societatii in bogati si saraci.

5.Forma de stat

Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare si continutul

puterii ,la fel structura interna si externa a acestei puteri.forma de stat se caracterizeazza prin 3
elemente de baza:

- Forma de guvernamint ce caracterizeaza modalitatea de formare si organizare a

organelor statului,caractesiticile si principiile ce stau la baza raporturilor dintre
acestea si in special dintre organul legiutor si organele executive inclusiv seful
statului .Din punct de vedere a formei de guvernamint statele lumii se impart in :
a. Monarhii- se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este monarhul(puterea
unei singure persoane).Monarhia are formele:
1. Absoluta
2. Limitata sau constitutionala- limitarea puterii monarhului prin legea suprema
a statului
3. Parlamentara dualista- monarhul si parlamentul din punct de vedere legal sint
egali
4. Parlamentara contemporana – cea mai intilnita forma de monarhie din zilele
noastre unde puterea monarhului poarta un caracter simbolic.
b. Republicile
Este o astfel de forma de guvernamint in care puterea apartine unui organ ales pe un timp
limitat.Republicile sint:
- Parlamentara- se caracterizeaza prin faptul fie ca lipseste seful statului ,fie ca acesta e
ales de parlament si raspunde in fata acestuia.
- Prezidentiale- se caracterizeaza prin alegerea presedintelui (seful statului de cetateni
fie direct (prin vot secret ,legal si liber exprimat), fie indirect(colegiile electorale).
 - Forma de stat caracterizeaza puterea de stat in teritoriu,ea se refera la faptul daca
avem de a face cu o singura entitate statala sau o grupare intrun stat a mai multor
entitati statale.Dupa structura de stat statele lumii se impart:
1. Simple sau unitare- se caracterizeaza prin faptul ca nu se afla intr-o uniune cu
altele ci isi pastreaza suveranitatea si organizarea proprie,participa ca un stat pe
deplin suveran la viata internationala si in relatiile cu alte state.In asemenea state
exista un singur parlament ,un guvern ,un rind de organe judecatoresti,o singura
constitutie si cetatenie.
2. Statul federativ sau compus-statul compus din 2 sau mai multe entitati
statale.Statul federativ se caracterizeaza prin:
a. Exista 2 rinduri de organe centrale de stat(org.federatiei,org.subiectelor
federatiei)
b. Exista mai multe constitutii (const.federatiei si cele ale subiectelor federatiei)
c. Exista 2 categorii de cetateni si cetatenii(cetatenia federatiei si a subiectelor
federatiei desi populatia reprezinta un tot intreg)
d. Impartirea statului federativ se face nu numai in unitati administrativ
teritoriale ci si in parti politice autonome.
- Confederatie- de ordin intern dar si extern ce nu dau nastere unor state noi ca subiect
de drept international.statele confederatiei urmaresc realizarea unor scopuri comune
pentru solutionarea carora isi aleg un organism comun unde sint reprezentate toate
statele membre.

- Regimul politic
Include ansamblul care vizeaaza atit raporturile dintre stat si individ cit si modul in
care statul asigura si garanteaza drepturile si libertatile cetatenilor.Dupa regimul
politic statele lumii se impart in:
a. State cu regimuri democratice-democratia reprezinta forma de guvernare politica
in care puterea apartine poporului.Caracteristicile democratismului sint
urmatoarele:
1. Pluralismul politic
2. Libertatea opozitiei
3. Scrutinul universal(alegerile)
b. State cu regimuri totalitare –inexistenta conditiilor juridice formale cit si a
conditiilor reale pentru manifestarea vointei poporului.Poporul nu are nici o
putere sau posibilitate sa determine sau sa influenteze politica interna sau externa
a statului.

II Dispozitii generale privind originea si esenta dreptului

1 Definitia si functiile dreptului

2 definitia normei juridice si corelatia ei cu alte norme sociale
3 Izvoarele dreptului
 4 Principiile dreptului
5 Definitia si conditiile raspunderii juridice

1 Definitia si functiile dreptului

Cuvintul drept provine de la latinescul directus –orizontal sau vertical,dea dreptul sau linie
dreapta,dreptul poate fi definit ca un ansamblu de regului de conduita generale si obligatorii
adoptate si garantate de stat ,regulu a caror scop il constituie organiarea si disciplinarea
activitatii sociale.destul de frecvent dreptul e definit ca o vointa a guvernantilor ridicata la
rangul de lege.dreptul intr-adevar este o vointa a celor ce guverneaza dar rolul vointei
guvernantilor nu trebuie absolutizat.Guvernantii nu pot sa nu tina cont de vointa celor cei ce
ii guverneaza.

Functiile dreptului:

1. Institutionalizare a organizarii social politice- dreptul reglementeaza organizarea

autoritailor publice ale statului
2. Conservarea ,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
3. Conducere a societatii
4. Normativa a dreptului reiese din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de
conduita tip rescrisa de normele juridice
5. Informativa –reflecta realitatea iar normele juridicese acumuleaza cunostinte despre viata
multilaterala a societatii.
6. Educativa

2. Definitia normei juridice si corelatia ei cu alte norme sociale

Dreptul nu a aparut pe un loc gol .Din istorie dreptul sa desprins treptat din normele de
morala si din obiceiuri.Normele:

a. Morala reprezinta un ansamblu de conceptii si regului cu privire la bine sau rau ,drept sau
incorect ,permis sau nepermis.
b. Obiceiurile reprezinta niste reguli inradacinate in practica sociala ca rezultata a aplicarii
lor in repetate rinduri.
c. Normele politice – reflecta legaturile politice din societate.Normele politice materializate
in actele juridice ale statului capata forma de norme juridice.
d. Normele religioase constituie un sistem de norme sau porunci intemeiata pe invatatura
cartilor sfinte si reprezinta un mod de viata recunoscut ca obligatoriu de adevaratii
credinciosi.normele juridice initial au fost amestecate cu cele religioase dar mai tirziu sau
desprins.
e. Norma juridica e acea norma sociala care contine o regula de conduita stabilita sau
autorizata de stat menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate
umana si ocrotita in caz de necesitate de forta de constringere a statului.Pentru a putea fi
inteleasa de toti subiectii de drept norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura
logica din care sa rezulte cit mai exact raspunsul la citeva intrebari:
1. Cui ii este adresata si in ce imprejurari actioneaza
2. Ce variante de comportare prescrie statul subiectului de drept
3. Care vor fi consecintele nerespectatii normelor juridice
Structura normei juridice:
a. Ipoteza –determina cercul de persoane carora le este adresata norma
b. Dispozitia este insusi regula de conduita exprimata ca determinarea indatoririlor
partilor in raportul juridic
c. Sanctiunea indica masurile de constringere din partea statului pentru
nerespectarea dispozitiei

Normele juridice se impart in:

- Imperative sau categorice sint normele de la dispozitia carora nu se admite nici o

abatere in caz contrar apare sanctiunea.
- Normele permisive sau dispozitive sint normele ce lasa subiectelor de drept
latitudinea de asi alege comportarea in ipoteza data .

3 Izvoarele dreptului

Forma de exprimare a normelor juridice,modalitatea prin care dreptul devine cunoscut de

cei al caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept.In evolutia sa
dreptul a cunoscut urmatoarele forme de exprimare:

1. Obiceiul juridic(cutuma) -repetarea trebuie sa fie obligatorie desi extrem de rar

obiceiul continuie sa actioneze si in zilele noastre
2. Practica judiciara si precedentul judiciar( desi li se acorda o atentie deosebita ele nu
sint considerate izvoare de drept in RM).
3. Doctrina(stiinta juridica) cuprinde analizele ,investigatiile interpretarile pe care
oamenii de specialitate le dau fenomenului juridic(in RM ea nu constituie izvor de
drept)
4. Contractul normativ rezulta din normele juridice si se face in stricta conformitate cu
ele ,mai sint insa si contracte ce contin si stabilesc anumite reguli de conduita ,in
asemenea cazuri se spune ca contractul e normativ si este izvor de drept(contract
colectiv de munca,tratate si acorduri internationale)
5. Actul juridic normativ poate fi definit ca fiind izvorul de drept creat de organele
autoritaii publice , izvor ce contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare la
nevoie este asigurata de forta coercitiva a statului.Locul pe care il ocupa un act juridic
in sistemul general a acestor acte este determinat de locul organului care la emis in
sistemul organelor statului.
Categoriile actelor normative:
a. Legile:
- constitutionale ce reglementeaza cele mai importante relatii sociale constituind baza
juridica a celorlalte legi,ele se refera la forma de guvernamint ,definesc atributiile si
structurile puterilor in stat ,formuleaza si proclama drepturile ,libertatile si indatoririle
fundamentale ale cettenilor.
- organice legi ce reglementeaza organizarea si atributiile unor organe ale statului
,sistemul electoral ,regimul proprietatii ,raporturile de munca la general ,organizarea
administrativa a teritoriului.
- ordinale –legile adoptate in baza constitutiei reglementind cele mai variate relatii
sociale.

b. Acte normative subordonate legilor:

- Decretele presedintelui ,hotaririle parlamentului si guvernului , actele administratiei
publice centrale si locale.

4.Principiile de drept

Principiile de drept sint reguli de maxima regularitate ce sintetizeaza experienta sociala si

asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor.Etimologic
notiunea de principiu vine de la latinul principiu ce are sensul de inceput sau element
fundamental.Orice principiu este o sursa de actiune .principiile generale ale drepturilor
asigura unitatea,coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative.Un
principiu de drept e rezultatul experientei sociale iar utilitatea practica a cunoasterii
principiilor generale consta in aceea ca ele traseaza liniile pentru intregul sistem juridic si
exercita o actiune constructiva orientind activitatea legiuitorului.Cele mai importante
principii ale dreptului sint :

1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului-actiunea principiului dat constituie

premiza existentei statului de drept deoarece caracteristica fundamentala a unui stat
de drept o constituie cucerirea pe cale legala a puterii,si apoi exerictarea sa in
conformitate cu cerintele legalitatii.In statul de drept izvorul oricarei puteri politice
trebuie sa fie vointa suverana a poporului care trebuie sa-si gaseasca formele juridice
de exprimaare astfel incit puterea poporului sa poata functiona in mod real ca o
democratie iar poporul trebuie sa aiba garantii constitutionale eficiente asigurindu-se
exercitiul separat al puterii.
2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor –libertatea si egalitatea ca fundamente ale
vietii sociale trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica ,nu poate sa existe egalitate
decit intre oamenii liberi iar libertatea nu poate sa existe decit intre oameni a caror
egalitate este consfintita juridic.Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale iar
libertatea priveste capacitatea oamenilor fara de oprelesti dar astfel incit prin
exercitarea drepturilor proprii sa nu fie vatamate drepturile altora.Libertatea e una
singura insa caile si formele de manifestare a libertii sint numeroase si le corespund
diverse drepturi ale individului prevazute in constitutie (libertatea de exprimare
,religioasa ,opinie)
3. Principiul responsabilitatii sociale ale indivizilor- responsabilitatea insoteste
libertatea.responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului
 in procesul interactiunii sociale .concepind responsabilitatea ca o asumare a
raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale ale omului se admite ideea ca actiunea
sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii si totodata si libertatea
este o conditie fundamentala a responsabilitatii.Dreptul nu trebuie sa fie privit si
apreciat doar prin efectul sau sanctionator,intervenind pe tarimul raului deja faptuit ci
trebuie avuta in vedere posibilitatea ca prin continutul prescriptiilor juridice sa
contribuie la fundamentarea unei anumite atitudini ale indivizilor fata de lege care
presupune grija fata de integritatea valorilor acrotite de lege.
4. Principiul echitatii si justitiei –echitate provine din latina Ecvitas –
cumpatare.Actiunea principala a acestui principiu trebuie sa priveasca atit activitatea
legiutorului in elaborarea actelor normative cit activitatea de interpretare si aplicare a
dreptului de catre organele ce aplica legea justitia reprezita starea generala a societatii
care se realizeaza prin asigurarea pentru fiece individ in parte si pentru toti impreuna
a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime.Prin finalitatea sa justitia se situiaza
prin principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale deoarece
ea intruchipeaaza virtutea morala fundamentala menita sa asigura armonia si pacea
sociala la a caror realizare contribuie de o potriva regulile religioase morale si juridice

5. Definitia si conditiile raspunderii juridice

Raspunderea juridica e acea forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urrma incalcarii
normelor de drept pentru un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare
de catre cel vinovat inclusiv prin utilizarea fortei de constringere a statului in scopul restabilirii
ordinii de drept lezate.

Conditiile raspunderii juridice:

1. Fapta ilicita-consta in savirsirea unei fapte rezultind dintr-o conduita necorespunzatoare

cu legea a subiectului de drept.Faptul juridic ilicit presupune o conduita sau o atitudine
manifestata contrara regulilor de drept si care a incalcat norma prescrisa perturbind
desfasurarea normala a relatiilor sociale.Fapta se compune din:
- Actiunea –reprezinta atitudinea activa a autorului faptei ilicite sanctionata pentru ca
sa materializat intr-o conduita interzisa de normele juridice.
- Inactiunea – consta dintr-un fapt negativ ,este o conduita de abtinere de la actiunea
prescrisa subiectului obligat sa o savirseasca .Conduita ilicita consta in cazul dat din
insusi atitudinea de abtinere autorul faptei fiind sanctionat nu pentru starea de
pasivitate ci pentru lipsa actiunii la care era obligat de norma juridica adica
nerealizarea sau neindeplinirea indatoririlor stabilite de lege
2. Rezultatul faptei ilicite il reprezinta efectul sau consecinta care decurge din savirsirea ei
sau din conduita avuta in functia de felul si natura faptei efectele produse pot fi materiale
reprezentind transformari in lumea materiala (decesul si vatamarea persoanei
fizice,degradarea sau distrugerea unui bun). Iar altele pot fi efecte nemateriale(atingerea
adusa onoare si demnitatii unei persoanei,neindeplinirea obligatiei de supraveghere si
educare a minorilor de parinti)
3. Raportul sau legatura cauzala dintre fapta ilicita si rezultatul daunator in toate cazurile in
care pentru existentaincalcarii ordinii de drept legea mai stabileste pe linga savirsirea
actiunii sau inactiunii si producerea consecintelor ilicite pentru declansarea raspunderii
juridice organului de aplicare a dreptului ii revine mereu si sarcina determinarii
existentei sau inexistentei raportului de cauzalitate adica a legaturii dintre fapta savirsita
si rezultatul produs.
4. Vinovatia reprezinta atitudinea psihica a subiectului fata de fapta savirsita si de rezultatul
acesteia ,ea e expresia unei atitudini psihice constient negative fata de valorile juridice
ocrotite de lege. Savirsirea unei fapte ilicite este de regula precedata de aparitia unei idei
devenita hotaritoare si transformata in manifestare de vointa ce declanseaza energia
necesara savirsirii faptei.Individul aflat in deplinatatea facultatii mintale poate concepe si
aprecia caracterul ilicit al faptei sale cit si urmarile negative aferente faptei.Pentru a putea
realiza ce se intimpla individul trebuie sa aiba in acel moment al savirsirii o vointa
constienta fata de rezultatele faptei sale putind hotari in deplina cunostinta de cauza in
vederea atingerii unui scop.Vinovatia cunoaste 2 forme:
- Intentia care e de 2 tipuri:
a directa
b indirecta
- Culpa –forma mai putin grava a vinovatiei si imbraca in dreptul penal 2 forme:
a imprudenta
b neglijenta

5. Subiectele raspunderii juridice:

- Persoana fizica poarta raspunderea faptei sale daca are responsabilitate
juridica.capacitatea de a raspunde exprima aptitudinea de asi da seama pentru fapta
ilicita savirsita si de a suporta toate consecintele ce decurg din ea.
- Persoana juridica raspunde pentru faptele persoanelor fizice ce o compun in cazul a
celor fapte savirsite de acestea in exercitarea atributiilor de serviciu.Faptele ilicite ale
conducerii persoanei juridice sint consoderate fapte ale insasi ale acestei organizatii
dar in consecinta raspunderea va fi pentru fapta proprie.

Formele raspunderii juridice

1. Raspunderea juridica de drept civil e forma cea mai dezvoltata a raspunderii
juridice:
a. raspunderea civila delictuala(delictele sint fapte ilicite cauzatoare de daune
comise cu intentie sau din culpa )
b. raspunderea civila contractuala survine in cazul cind nu sint respectate cauzele
contractuale sau executate necorespunzator.
2. Raspunderea juridica de drept penal-e un raport juridic penal de constringere
nascut in urma comiterii unei infractiuni.temeiul raspunderii juridice e
infractiunea adica fapta care prezinta pericol social ,e savirsita cu vinovatie si este
prevazuta de legea penala.Infractiunile se impart in diverse categorii:
a. Contra statului
b. Contra persoanei
 c. Contra proprietatii(avutului privat)
d. Infractiuni de fals
3. Raspunderea juridica de drept administrativ:
- Disciplinara apare in situatia producerii unor abateri care nu imbraca caracterul de
contraventie
- Raspundere administrativa patrimoniala apare in cazul in care statul trebuie sa
raspunda pentru prejudiciile cauzate ca urmare a unor erori judiciare ale organelor
sale specializate cu atributii judiciare ori pentru pagubele rezultate din actele
administrative ilegale emise de administratia de stat ori prin nesolutionarea in
termenul prevazut de lege a cererilor adresate autoritatilor publice.
- Raspunderea administrativa conventionala ce intervine in cazul savirsirii unei
contraventii. Contraventia e fapta care prezinta un pericol social mai redus decit
infractiunea care e prevazut de lege si e savirsit cu vinovatie

4. Raspunderea juridica de dreptul mincii.in dreptul muncii raspunderea angajatilor

poate fi:
Raspunderea materiala apare in cazul in care angajatul incalaca cu vinovatie
obligatiile de serviciu si cauzeaza o paguba unitatii in care este angajat
Raspunderea disciplinara apare atunci cind angajatul indiferent de functia ce o
ocupa incalca cu vinovatie obligatiile pe care si lea asumat prin contractul de
munca.

III Notiuni generale privind dreptul constitutional

1. Notiunea dreptului constitutional
2. Constitutia RM
3. Cetatenia RM
4. Drepturile ,indatoririle si libertatile fundamentale
5. Parlametul RM
6. Guvernul RM
1. Notiunea dreptului constitutional

Sistemul dreptului este format din subsisteme adica din ramurile dreptului.dreptul
constitutional este ramura principala a dreptului care prin normele sale consacra si ocroteste
cele mai importante valori economice sociale si politice .in procesul de aparitie si dezvoltare
a dreptului dreptul constitutional spre deosebire de alte ramuri de drept apare mult mai tirziu
si sub o alta denumire si anume dreptul statal .Dreptul constitutional ocupa locul I in erarhia
sistemului de drept si are ca obiect de reglementarea relatiilor sociale care iau nastere in
legatura cu instaurarea ,mentinerea si exercitarea puterii de stat.Normeledreptului const. sint
chemate sa asigure separarea puterilor in stat precum si relatiile sociale ce sint generate in
legatura cu definitivarea si exercitarea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale.
Deasemenea dreptul constitutional consfinteste dimensiunile politice externe ale statului ,
comportamentul statului cu alte state.In RM s-a revenit la denumirea de drept constitutional
dupa adoptarea de catre Parlamentul Rm a declaratiilorr cu privire la suveranitate si
independenta din 23 iunie si 27 august 1991.
Izvoarele dreptului constitutional

1. Obiceiul este interpretat in RM ca izvor al dreptului constitutional intr-un mod

exceptional
2. Doctrina ,practica judiciara ,nu sint izvoare ale dreptului constitutional.
3. Actul normativ constituie primul si cel mai important izvor de drept constitutional dar nu
toate actele normative ci doar acele adoptate de parlament .pot fi izvoare toate legile
constitutionale unele legi organice si nicidecum cele ordinare.Din totalitatea legilor
organice sint doar acele ce reglementeaaza sistemul electoral ,organizarea si desfasurarea
referendumului,organizarea si desfasurarea Parlamentului,guvernului si curtii
constitutionale
4. Tratatele internationale- trebuie sa fie ratificate conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda nemijlocit reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.

Subiectele raportului de drept constittutional

Raportul de drept constitutional poate fi definit ca fiind reltia sociala reglementata de
norma de drept constitutional ce apre in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii
puterii de stat.In cadrul unui raport juridic constitutional unul din subiecte este mereu fie
statul fie o autoritate publica.Subiectele raportului constitutional sint :
1. Poporul
2. Statul atit direct cit prin organele sale
3. Autoritatile publice
4. Partidele si alte organizatii social-politice
5. Cetatenii apar ca persoane fizice in cazul kind sint lezate drepturile fundamentale
6. Strainii si apatrizii in raporturile ce apar in legatura cu acordarea cetateniei RM

2. Constitutia RM

Constitutia e legea suprema a unui stat.O constitutie nu este doar o inscriere dar este o
totalizare a unor lupte pentru ceva nou dar ea mai este si un program de activitate deoarece in
ea sint consfintite principiile fundamentale ale intregii vieti economice politice sociale si
juridice.Constitutia fixeaza intentiile unui stat si cadrul juridic al politicii interne si externe a
statului .Cuvintul constittutie vine de la latinul constitutio – asezare cu temei sau starea unui
lucru.In dreptul roman antic termenul de constitutie era echivalent cu cel de lege.

Prima constitutie a aparut in 1787 in SUA,a doua constituie apare in Polonia in mai in
1791.Franta –septembrie 1791.

Constitutia RM s fost adoptata la 29 iulie 1994 de Parlament.continutul normativ al

constitutiei este structurat din punct de vedere juridic in 151 de articole grupate in 7 titluri
fiecare cu capitole si sectiuni.

3. Cetatenia RM
 Populatia ca atribut al statului isi gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutionale sub
aspectul cetateniei.dreptul la cetatenie e inscris in Declaratia Universala a Drepturilor
Omului. Art 15 al acestui document consfinteste:

1. orice persoana are dreptul la o cetatenie

2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de asi schimba
cetatenie. In RM problemele cetateniei sia gasit reflectarea in constitutia si in legea cu privire
la cetatenia in RM din 5 iulie 1991 cu modificarile din 10 noiembie 1994.Aceasta lege
prevede: cetatenia RM determina relatiile politice si juridice permanente dintre o persoana
fizica si statul RM care isi gasesc expresia in dreturile si obligatiile reciproce astfel conform
legii cetatenii RM sint :
a. Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul Basarabiei nordul Bucovinei
tinutul Herta al RSSM si urmasii lor daca la adoptarea legii(5 iunie ) domiciliau pe
teritoriul RM
b. Persoanele ce sau nascut pe teritoriul RM sau macar unul din parinti ,bunei sa nascut pe
teritoriul dat si daca nu sint cetateni ai altui stat.
c. Persoanele casatorite pina la 23 iunie 1990 cu cetateni ai RM sau cu urmasi ai acestora si
persoanele ce sau reintors in tara la apelul presedintelui si guvernului RM.
d. Alte persoane care pina la adoptarea declaratiei de suveranitate inclusiv data adoptarii ei
au avut un loc de trai permanent
e. Persoanele ce au dobindit cetatenia RM in conformitate cu legea.

Stiinta dreptului constitutional cunoaste 2 sisteme de dobindire a cetateniei:

1. Sistemul ce are la baza principiul dreptului singelui

2. Sistemul ce are la baza principiul dreptului locului

Conform legii cu privire la cetatenie ea poate fi dobindita prin:

1. Nastere
2. Infierea
3. Repatrierea
4. Acordare la cerere-se refera la cetatenii straini sau apatrizi ce au deja virsta de 16 ani si
domiciliat permanent ultimii 10 ani sau este casatorit cu un cetatean al RM de cel putin 3
ani si sa cunoasca obligatoriu limba de stat.
5. Reintegrarea in cetatenia RM se autorizeaza in mod individual de catre presedintele RM.

Legea de asemenea prevede si temeiurile de pierdere a cetateniei RM:

- Renuntarea la cetatenia RM(benevol)

- Retragerea cetateniei RM(ca sanctiune)
A dobindit cetatenia in mod fraudulos
A savirsit o infractiune grava impotriva statului.
A fost inrolat in fortele armate a unui stat strain
Sa angajat intr-o functie publica a unui alt stat
A savirsit infractiuni impotriva umanitatii sau acte de genocid
 Retragerea cetateniei Rm nu produce nici un efect asupra cetateniei asupra sotului sau
sotiei sau copiilor acestor persoane.Cererea privind cetatenia RM se adreseaz
presedintelui RM prin intermediul MAI la domiciliiul petitionarului.Cetatenia se
acorda in baza unui decret ce intra in vigoare la data publicarii in monitorul oficialiar
juramintul se depune la data primirii actelor ce confirma cetatenia RM.

4. Drepturile ,indatoririle si libertatile fundamentale

Drepturile ,libertatile enuntate in constitutia RM include in

Categoriile :
a. Inviolabilitatile sint acele drepturi si libertati care prin continutul lor asigura viata
,siguranta fizica si psihica(dreptul la viata,inviolabilitatea persoanei,inviolabilitatea
domiciliului,dreptul la circulatia libera ,dreptul la aparare,dreptul la apararea vietii
intime)
b. Drepturile social economice si culturale-dreptul la munca,odihna,invatamint
,pensie,ocrotirea sanatatii,proprietate si mostenire
c. Drepturile exclusiv politice:dreptul de a alege,de a fi ales
d. Drepturile si libertatile social politice: liberatea constiinetei,opiniei,presei,dreptul la
informatie,secretul corespondentei.
e. Drepturile garantiei care prin continutul lor joaca un rol de garantie contemporana
constitutionala(dreptul la petitionare)

5. Parlametul RM

Constitutia Rm in titlul 3 numit autoritatile publice reglementeaza puterile publice

competenta lor si raportul dintre ele.El este structurat in deplina conformitate cu
principiul separarii celor 3 puteri: legislativa,executiva,judecatoreasca.Acest principiu nu
ne permite sa vorbim de un organ suprem al puterii de stat fiindca acest organ nu exista
si nici nu poate sa existe .In aceasta ordine de idei poate fi vorba de organele supreme
ale fiecarei din aceste puteri.Parlamentul constituie o institutie publica a carui rol este de
a reprezenta populatia unui stat sin acceasta calitate de a exercita prerogativele prevazute
de constitutie..
Parlamentul RM are un dublu rol:
a. De a fi organul reprezentativ suprem al populatiei
b. De a fi unica autoritate legislativa a statului

Parlamentele existente azi in sistemele constitutionale ale lumii sint formate dintr-o
singura camera numite unicamerale fie din 2 camere numite bicamerale.parlamentul RM
este unicameral si e compus din 101 deputati.

Organizarea interna a parlamentului:

 1. Biroul permanente este organul de lucru al parlamentului si se compune din deputati
care reprezinta proportional fractiunile parlamentare,din el facind parte: presedintele
parlamentului si vicepresedintii ai parlamentului.Biroul permanent solutioneaza de
obicei probleme de ordin organizatoric.Presedintele se alege pe durata mandatului
parlamentului prin vot secret prin majoritatea voturilor deputatilor alesi.El poate fi
revocat in orice moment prin vot secret de catre parlament cu cel putin 2/3 din
voturile deputatilor
2. Fractiunile parlamentatre sint alcatuite din cel putin 5 deputati in baza de liste ale
partidelor si voturilor electorale.Fractiunile parlamentare se constituie in termen de
pina la 10 zile dupa constituirea legala a parlamentului
3. Comisiile parlamentare- crearea acestor comisii e determinata de faptul ca multe
probleme necesita o studiere minutioasa .Aceste comisii sint constituite pe domenii
specializate(comisia judiciara,industrie,economie ,privatizare,comisia pentru buget si
finante)

Imputernicirile parlamentului sint stabilite de constitutia RM si ca urmare parlamentul

poate solutiona orice problema in masura in care ea nu contravine
constituitiei.Parlamentul RM este ales pe un mandat de 4 ani.Forma principala de
activitate a parlamentului e sesiunea care pot fi ordinare si extraordinare sau
speciale.Sedintele parlamentului sint publice insa parlamentul poate hotari ca unele
sedinte sa fie inchise..Aceaasta insa nu afecteaza la caracterul transparent al activitatii
parlamentare.

6.guvernul

Guvernul este denumit diferit in constitutiile lumii :cabinet,consiliu de ministri,guvern.El are 2

componente:

1. Seful guvernului
2. Ministrii

Sint sisteme constitutionale in care nu exista un sef al guvernului in care seful de stat ca sef
al puterii executive acumuleaza si functia de sef de guvern In RM exista o destinctie intre
seful statului si intre seful de guvern.Sistemul executiv al RM are un caracter bicefal(dualist)
ca urmare atit presedintelui RM si guvernului le revin anumite atributii ale puterii executive
strict determinate de constitutie astfel guvernul asigura realizare politicii interne si externe a
statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.In exercitarea atributiilor sale
guvernul se conduce de programul sau de activitate acceptat de parlament.In conformitate cu
constitutia RM guvernul e compus din prim –ministru,vice-prim-ministru.Procedura de
constituire si investire a guvernul incepe prin desemnarea de catre presedintele RM a unui
candidat pentru functia de prim ministru .Candidatul aceasta functie va cere in termen de 15
zile de la desemanrea votului de incredere a parlamentului aprobarea programului de
activitate si a intregii liste a guvernului.Parlamentul acorda incredere guvernului cu votul
majoritatii deputatilor.Intru cit parlamentul se alege pe un mandat de 4 ani rezulta ca si
guvernul se constituie pe acest termen.El isi incepe a exercita atributiile in ziua depunerii
juramintului de catre membrii lui in fata presedintelui RM.Ministerele si celelalte autoritati
centrale ale administratiei publice constituie o categorie distincta de organe in cadrul
sistemului administratiei publice si sint imputernicite sa organizeze executarea si sa execute
la concret legile.Fiind organe de specialitate ele efectueaza cunoasterea anumitor ramuri pe
intreg teritoriul statului.Ministerele sint organe de conducere unipersonale.In fruntea lor sta
ministrul care administreaza ramura respectiva si este responsabil pentru indeplinirea
sarcinilor puse in seama ministerului.Pe linga guvern se formeaza asa numitele servicii la
propunerea prim ministrului si ele sint conduse de catre directoii generali numiti in functie de
catre guvern.Guvernul adopta hotariri si emite dispozitii ce au caracter obligatoriu(se
semeneaza de prim ministru)Ele sint publicate in monitorul oficial cu execeptia dispozitiilor
de uz intern si celor ce contin secret de stat.