Universitatea „OVIDIUS CONSTANŢA”

Facultatatea de Ştiințe Economice

Specializarea Afaceri Internaționale

REGIMURILE VAMALE SI PROCEDURILE

DE VAMUIRE

Coordonatori :

 Titular curs : Prof. dr. Botescu Ion

 Asistent : Lector Bratu Alina

Studenți :
CUPRINS :

 Prezentarea regimurilor vamale

 Procedura de vamuire
 Etapele operatiunii de vamuire
 Etapele procedurii informatice
 Regimul Vamal in Uniunea Europeana
 Regimul vamal la exportul din Uniunea Europeana
 Regimul vamal la importul in Uniunea Europeana
 Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana
 Regimul de tranzit in Uniunea Europeana
 Regimul de depozit vamal in Uniunea Europeana
 Regimul de admitere temporara in Uniunea Europeana
 Regimul de perfectionare in Uniunea Europeana
 Regimul de draw-back
 Regimul de perfectionare pasiva in Uniunea Europeana
 Regimul Vamal in Turcia
 Cadru general
 Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana
 Acorduri bilaterale de comerţ liber
 Tariful vamal
 Reguli de origine
 Preferinţe tarifare
 Produse interzise la import
REGIMURILE VAMALE ŞI PROCEDURILE DE
VĂMUIRE

PREZENTAREA REGIMURILOR VAMALE

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in

functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii.
La introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor autoritatea vamala stabileste un regim
vamal.
Regimurile vamale pot fi definitive si suspensive.
1.1. Regimuri vamale definitive
Exportul - constă în scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei.
Sunt admise la export marfuri produse in tara precum si cele importate anterior, cu exceptia
marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau restrictie, in cadrul politicii
comerciale.
Exportatorul de marfuri scoase definitiv din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de
export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile
sunt ambalate sau incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia
vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.
La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale, iar in cazul TVA, acesta este restituit pe
baza declaratiei vamale de export de catre organele fiscale.
Mijloacele de transport si coletele continand marfuri de export, care se vamuiesc in interiorul
tarii, se sigileaza de autoritatea vamala imediat dupa controlul marfurilor. Marfurile insotite
de documentele de transport se prezinta biroului vamal de interior cu cel mult 24 de ore
inaintea expedierii.
Importul -; consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul
economic.
La importul marfurilor autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a
datoriei vamale aplicand si masurile de politica comerciala.. Taxele vamale aplicabile sunt
cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import si se determina pe baza
Tarifului vamal de import al Romaniei, tarif elaborat pe baza nomenclaturii combinate a
marfurilor si aprobat prin lege.
Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament vamal favorabil, in functie de felul
marfurilor sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si
conventiilor internationale la care Romania este parte.
Prin lege se stabilesc cazurile in care din motive si imprejurari speciale se acorda scutiri de
drepturi de import la importul de marfuri.
Preferintele tarifare stabilite prin acordurile sau conventiile internationale se acorda la
depunerea certificatului de origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare
acord sau conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia vamala in detaliu.
Cand regimul preferential primeste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea
preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut in acest caz. Pe langa
documentele privind originea marfurilor este obligatorie si prezentarea certificatului de import
al marfurilor eliberat de autoritatea competenta.
1.2. Regimuri vamale suspensive
Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect
suspendarea platii drepturilor vamale.
Pot fi plasate in regimuri vamale suspensive marfuri indiferent de felul, cantitatea, originea,
provenienta sau de destinatia acestora. Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele: a)
tranzitul vamal; b) antrepozitul vamal; c) perfectionarea activa; d) transformarea sub control
vamal; e) admiterea temporara; f) perfectionarea pasiva.
Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de catre titularul operatiunii comerciale, iar
autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si
controlul regimului.
Aceste regimuri vamale avand un caracter temporar este necesara fixarea unui termen de
derulare a operatiunii. Acest termen este fixat de catre autoritatea vamala care trebuie sa tina
cont de toate imprejurarile in care se desfasoara operatiunea comerciala. Calculul acestor
termene se efectueaza in conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de Procedura Civila.
In cazul in care marfurile aflate in regim vamal suspensiv primesc un alt regim vamal
operatiunea se considera incheiata. Daca titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim, in
termenul acordat, autoritatea vamala dispune din oficiu incheierea regimului vamal suspensiv,
luand totodata masuri pentru recuperarea datoriei vamale.
Titularul regimului suspensiv poate cesiona cu acordul autoritatii vamale si cu acceptul
proprietarului marfurilor drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.
Pentru a raspunde in mod eficient diferitelor necesitati ale operatorilor economici au fost
create regimurile vamale suspensive.
Acestea permit promovarea unei politici orientate spre export si dezvoltarea capacitatii firmei
de a face fata concurentei pe piata internationala.
Regimurile vamale suspensive acopera trei functii economice principale: depozitarea,
transformarea si utilizarea.
Aceste regimuri permit in principal:
• Constituirea in vama a unor stocuri de produse provenind din tarile terte sau de produse
comunitare.
• Integrarea marfurilor provenind din tari terte in fabricarea produselor finite destinate
exportului.
• Transformarea intr-o tara terta a materiilor prime comunitare si importul lor.
• Utilizarea pe teritoriul national sau comunitar, a unui produs pro¬venind dintr-o tara terta
sau utilizarea intr-o tara terta a produselor comunitare, beneficiind de avantaje importante
cum ar fi:
- Suspendarea impozitelor si taxelor in vigoare.
- Evitarea masurilor de politica comerciala comunitara.
-Obtinerea anticipata a avantajelor fiscale si financiare provenind din activitatea de export.
Regimul caruia i se supune marfa se determina in functie de scopul/scopurile in care aceasta a
fost importata/exportata.
Astfel, o marfa poate fi succesiv supusa mai multor regimuri vamale cu facilitati, atata timp
cat o reglementare precisa nu interzice acest lucru.
Regimurile vamale cu facilitati au, in general, o dubla simetrie: un regim vamal cu facilitati la
import are un regim vamal corespondent la export; un regim comunitar (un regim armonizat
intre toate tarile membre CEE) are un regim national echivalent.
Stabilirea regimului vamal de catre autoritatea vamala nu se face din proprie initiativa ci la
solicitarea titularului operatiunii comerciale. In procesul de vamuire, autoritatea vamala
verifica daca elementele furnizate prin documentele prezentate la vamuire, justifica acordarea
regimului vamal solicitat de titular.
Autoritatea vamala poate refuza acordarea unui regim vamal cerut daca titularul operatiunii
comerciale nu prezinta documente din care sa rezulte ca sunt indeplinite normele specifice
acestui regim.
Regimurile vamale suspensive de plata taxelor vamale fac parte din destinatiile vamale care
pot fi date marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creeaza
facilitati schimburilor comerciale internationale.
Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt, dupa caz, marfuri pentru care, din anumite motive,
nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri introduse
in tara pentru scopuri diverse dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri care
sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate.
Existenta unor astfel de regimuri asigura pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea
autoritatii vamale asupra marfurilor, iar pe de alta parte ofera operatorilor economici
posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume
importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate
definitiv.
Acordarea regimului suspensiv se face de autoritatea vamala dupa o verificare atenta a
conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest motiv este
prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite in scris acordarea unui astfel de
regim.
In decizia de acordare a regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca daca
poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt create toate
conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea marfurilor de sub
acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea datoriilor fata de bugetul
statului.
In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un caracter
temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea
comerciala urmeaza a se realiza iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabileste
acest termen tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunii comerciale si are
posibilitatea sa prelungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.
Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie sa fie
instiintata de orice modificari care pot apare in derularea operatiunii comerciale. Astfel de
modificari pot apare in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub regimul
suspensiv, conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de respectare a
termenului de incheiere a regimului, eventualele pierderi cantitative sau modificari ale calitatii
marfurilor admise initial sub regim etc.
Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale posibilitatea sa
incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv sau altul, marfurile
plasate sub regimul suspensiv nu sunt restituite si nici nu sunt efectuate formalitatile de
vamuire prevazute de lege.
Cuantumul garantiei constituite, precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de
autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte.
Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal suspensiv sau
definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului.
In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama, in termenul acordat,
documentatia pentru incheierea regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu
acest regim luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de stat.
In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin produse
compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau transformare la care este
supusa marfa aflata sub regim, incheierea se face similar celor mentionate mai sus cu
deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele compensatoare.
Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un regim
suspensiv, avand ca titular un operator economic, sa fie cesionate altui operator.
Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea supravegherii
vamale, se prevede conditia cu transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta sa-
si dea acordul, analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii
regimului suspensiv aprobat initial.
Cesiunea se face pe numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a declaratiei
de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere la un nou raport juridic intre autoritatea
vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic creat cu vechiul titular.

PROCEDURA DE VAMUIRE

Conform prevederilor Capitolului IV din Codul vamal, procedura de vămuire a mărfurilor se

efectuează după următoarele reguli generale:

 Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră în care se

găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal
are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii
de mărfuri şi mijloace de transport. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi
efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul
persoanei.
 Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca
excepţie pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.
 Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor
sunt în drept să asiste la operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, aceste
persoanele sunt obligate să asiste la vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului
vamal.
 În scopul vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor şi organul vamal este în drept
să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunandu-le cercetării (expertizei)
 Operaţiunile  de  transportare, cantărire, încărcare, descărcare, transbordare, reparaţia
ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului se
 efectuează la cererea organului vamal sau cu acordul acestuia şi nu  trebuie să  implice
cheltuieli suplimentare pentru organul vamal.

Etapele operaţiunii de vămuire sunt următoarele :

1) Operaţiuni prealabile vămuirii  - acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării

mărfurilor şi mijloacelor de transport sub un anumită destinaţie vamală, după cum urmează:

 prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport,

precum şi documentelor însoţitoare ale acestora;
 controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
 transportarea mărfurilor şi mijloacelor de transport pană la locul de destinaţie.
Mărfurile sunt transportate de la biroul vamal de plecare pană la biroul vamal de
destinaţie conform procedurii de tranzit T1, care se desfăşoară în conformitate
cu Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul
Romaniei,  aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 288-o  din  20.12.2005

2)  Depozitare provizorie - procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul
introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se
acorda o destinaţie aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără
achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele
vamale.

Procedura de depozitare este reglementată de Ordinul  Serviciului Vamal nr. 230-O  din 

28.06.2007  , plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei
sumare. care se completează conform procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal
nr.185-O din 25.05.2006 referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declaraţiei sumare .

Registrul depozitelor vamale provizorii

3)  Declararea.

Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau
reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la
încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei
sumare.
Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu
sunt stabilite în Ordinul Serviciului Vamal nr. 438-O  din  19.11.2007.

Declaraţia vamală se depune pentru fiecare document de transport. 

Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de către

persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte o sumă
echivalentă cu 50 EURO şi în alte cazuri prevăzute de Ordinul susmenţionat

Procedura de prelucrare a  declaraţiei vamale în detaliu prin procedee informatice se

realizează conform Metodologiei aprobate prin Ordinul Serviciului vamal nr. 480-O
din 18.12.2006 şi include următoarele etape:
Etapele procedurii informatice  

 
Iniţial declaraţia vamală se completează de către specialistul în domeniul vămuirii, accesand
modulul informaţional al programului automatizat vamal AsycudaWorl, după care declaraţia
se stochează pe serverul central al organului vamal şi se înregistrează cu atribuirea automată a
numărului şi datei de înregistrare.

Acceptarea declaraţiei vamale se comunică declarantului prin trimiterea unui mesaj de

răspuns, conţinînd detaliile de identificare, numărul şi data de înregistrare a acesteia. După
tipărirea pe formularul special, declaraţia vamală şi actele de însoţire a mărfii se depun de
către specialistul în domeniul vămuirii împuternicit la punctul de recepţie-selecţie din cadrul
biroului vamal/postului vamal.

Colaboratorul vamal de la punctul de recepţie-selecţie verifică dacă declaraţia vamală a fost

înregistrată pe server, utilizînd modulul informaţional; verifică dacă documentele care
însoţesc declaraţia vamală în detaliu au fost înregistrate de sistemul informaţional vamal,
primeşte declaraţia vamală, dacă aceasta respectă condiţiile stabilite, şi comandă validarea
electronică a acesteia. Această comandă conduce la aplicarea criteriilor de selectivitate
generale.

Concomitent, se efectuează distribuirea în mod automat a declaraţiei unui colaborator vamal

în cazul în care declaraţia vamală este selectată pe unul dintre culoarele de control (roşu sau
galben).

Culoarul galben de vămuire determină acordarea liberului de vamă după efectuarea

obligatorie a controlului documentar, iar culoarul roşu determină acordarea liberului de vamă
după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic.În aceste cazuri declaraţia şi
actele se transmit la punctul de control documentar.

Dacă declaraţia vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, acordarea liberului de
vamă se efectuează fără efectuarea controlului documentelor şi al mărfii.

Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor şi acordarea liberului de vamă. 

1. Regimul vamal in Uniunea Europeana

La introducerea sau la scoaterea de pe teritoriul Uniunii Europene a marfurilor

prezentate la birourile vamale, autoritatea vamala a statului comunitar respectiv
stabileste regimul vamal si procedura vamala atribuite marfurilor respective. Regimul
vamal in Uniunea Europeana cuprinde totalitatea normelor care se aplica in cadrul
procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comericale sau destinatia
marfii. Regimurile vamale sunt de doua tipuri: suspensive si definitive.

Codul vamal al UE stabileste si tratamentul vamal aplicabil marfurilor aflate pe

teritoriul vamal al Uniunii, pana cand acestea stabilesc liberul in vama. Astfel, se
aproba intrarea bunurilor pe teritoriul vamal comunitar, depunerea declaratiei sumare
si descarcarea bunurilor in vederea depozitarii temporare sau sub regimul vamal al
tranzitului temporar. El reglementeaza tratamentul bunurilor in functie de destinatie,
stabilind incadrarea tarifara si obtinerea unui regim valabil definitiv (export sau
import) sau suspensiv (tranzitul vamal, depozitul vamal, admiterea temporara - la
import sau export, regimul de perfectionare activa sau pasiva, transformarea sub
control vamal) si aprobarea bunurilor in vederea liberei circulatii in spatiul comunitar
dupa acordarea "liberului de vama". Codul vamal al UE abordeaza regimurile vamale
definitive sau suspensive, precum si exceptarile de la plata taxelor vamale, acordate in
cadrul diferitelor regimuri prevazute pentru marfuri.

1.1. Regimurile vamale definitive in Uniunea Europeana

Din punct de vedere al regimului vamal si al procedurii vamale conexe

corespunzatoare UE, operatiunile efectuate de agentii economici care intra in categoria
regimurilor vamale definitive sunt operaiunile de import si export in si din UE.
Ambele tipuri de operatiuni constituie cele doua regimuri vamale de baza ale relatiilor
comerciale internationale.

De la 1 ianuarie 1993, aceste regimuri se aplica numai schimburilor comerciale din

Uniunea Europeana si tarile terte, spatiul european find un teritoriu vamal unic, ca
urmare a crearii Uniunii vamale.

Regimul vamal la exportul din Uniunea Europeana

Normele Uniunii Europene considera drept regim vamal de export definitiv din UE
totalitatea marfurilor expediate in strainatate pe baze contractuale si destinate sa
ramana permanent in afara teritoriului vamal comunitar, cu exceptia:
• marfurilor trimise temporar in strainatate;
• marfurilor care fac obiectul unei activitati de perfectionare pasiva.

Pot fi exportate toate marfurile care sunt produse in Uniunea Europeana, precum si
cele importate anterior, cu exceptia celor care sunt interzise la exportul din Uniunea
Europeana, si anume:
• marfurile prohibite;
• marfurile restrictionate in cadrul politicii comerciale comune.

In Uniunea Europeana, exportul marfurilor poate fi efectuat de catre persoane juridice

cu sediul intr-un stat comunitar, in al caror obiect de activitate sunt prevazute aceste
operatiuni.

La exportul de marfuri din Uniunea Europeana nu se percep taxe vamale, singura

conditie pentru acordarea liberului de vama find ca marfurile sa paraseasca teritoriul
vamal al UE in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii
declaratiei vamale, care se completeaza astfel doar in scop statistic. Eliminarea taxelor
vamale se datoreaza intereselor comunitatii europene de a stimula exportul de marfuri.
La exportul de marfuri din Uniunea Europeana nu se aplica taxa pe valoarea adaugata
(TVA). Exportatorul este obligat sa depuna un DAU de export la biroul vamal in raza
caruia se afla sediul acestuia sau la locul unde marfurile sunt ambalate sau incarcate
pentru a fi exportate.

In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de

frontiera din cadrul UE.

Regimul vamal la importul in Uniunea Europeana

Principalul regim vamal in Uniunea Europeana este importul definitiv. Acesta consta
in intrarea pe teritoriul vamal al UE a marfurilor straine, in vederea introducerii lor in
circuitul economic, dupa efectuarea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale la
bugetul comunitar. in Uniunea Europeana, importul de marfuri este liberalizat. Totusi,
anumite categorii de marfuri sunt supuse unor restrictii cantitative sau supuse
regimului de control, in conformitate cu angajamentele internationale asumate. Lista
marfurilor supuse regimului licentelor se stabileste periodic, prin hotarari ale
 autoritalilor comunitare. Metodele si formalitatile de vamuire prevazute de
reglementarile europene se inscriu in principiile generale definite de GATT (OMC).
Aceasta inseamna ca limitele sau liberalismul politicii comerciale comune se regasesc
in principiul reciprocitatii concesiilor comerciale.

Agentii economici din UE sunt obligati sa realizeze importul de marfuri in

concordanta cu obiectul lor de activitate si sa ia masurile necesare pentru vamuirea
marfurilor in vederea introducerii imediate a acestora in circuitul economic. Astfel, ei
sunt obligati sa declare si sa prezinte marfurile sosite, depunand totodata documentele
de vamuire. Ei raspund de intarzierea vamuirii marfurilor cauzata de neprezentarea in
termenul legal a documentelor.

Autoritatea vamala realizeaza, in cadrul regimului vamal de import definitiv, trei

activitati:
• vamuirea marfurilor;
• incasarea taxelor vamale;
• aplicarea masurilor de politica comerciala a UE.

Taxele vamale de import ale UE sunt, in marea lor majoritate, taxe vamale ad valorem.
Numai pentru 10% din pozitiile tarifare de opt cifre, taxele vamale sunt stabilite pe o
alta baza decat ad valorem: taxe vamale specifice, taxe vamale mixte in functie de
anumite elemente componente sau sub forma unor plafoane maxime sau minime ale
taxelor. Taxele vamale exprimate in procente se aplica valorii in vama a marfurilor
(valoarea CIF la frontiera UE), exprimata in Euro si sunt cele prevazute la data
inregistrarii declaratiei vamale.

Plata taxelor vamale se efectueaza in mod normal in momentul vamuirii. Conform

principiului, acesta ar fi trebuit sa fie cazul si pentru UE, dar in ciuda calificativului
sau de piata unica, prezinta in continuare frontiere fiscale, iar tarile membre continua
sa-si gestioneze de maniera autonoma regimurile de TVA. Aceasta particularitate
conduce la distingerea a doua tipuri de regimuri vamale ia importul de marfuri in UE:
punerea marfurilor in libera practica si punerea marfurilor in consum.
2. 1.2. Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana

Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana sunt operatiuni cu titlu temporar,

care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale catre organele comunitare. Ele se
acorda numai la solicitarea scrisa a titularului operatiunii de comert exterior pe o
perioada determinata.

Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana sunt: tranzitul vamal (regim de

circulatie), depozitui vamal, admiterea temporara (la import si la export), regimul de
perfectionare (activa si pasiva) si transformarea sub control vamal (acestea din urma
find toate regimuri economice).

Autoritatea vamala europeana are atributii si dupa acordarea liberului de vama,

urmarind in principal respectarea conditiilor specifice regimului vamal suspensiv
acordat, fixand totodata un termen limita pentru incheierea respectivului regim.
Regimul vamal suspensiv se considera incheiat atunci cand marfurile primesc alt
regim vamal. Prin autorizarea regimurilor suspensive, autoritatea vamala isi asuma
mai multe riscuri, precum cel de substituire a bunurilor, de sustragere sau disparitie, de
transformare si punere in consum in mod fraudulos. De aceea, acordarea unui regim
suspensiv se face numai in conditiile respectarii anumitor reguli.

Regimurile vamale suspensive se acorda la cerere, cu precadere pentru exceptiile de

restrangere a teritoriuiui vamal al Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, zonele
libere, porturile libere, antrepozitele vamale - toate acestea facand parte din teritoriul
geografic al UE - dar si pentru operatiuni speciale ca, de exemplu, reexportul,
distrugerea sau abandonarea bunurilor noncomunitare. Daca bunurile aflate sub regim
vamal suspensiv (asa cum rezulta din cele de mai sus) sunt introduse definitiv pe
teritoriul vamal al UE, li se va acorda un regim vamal definitiv si vor fi supuse
operatiunilor de vamuire.

La trecerea prin punctul vamal al Uniunii, bunurile care beneflciaza de un regim

vamal suspensiv sunt supuse unui control fizic. Lucratorii vamali solicita, totodata,
doua tipuri de garanii vamale:
• Garantii fizice, pentru identificarea ulterioara a marfurilor (esantioane, mostre,
inregistrarea numarului de serie, sigilarea autovehiculului de transport);
• Garantii financiare, pentru a acoperi nivelul taxelor vamale si al altor taxe aplicabile
sau chiar a penalitatilor aferente incalcarii regulilor impuse.
Regimul de tranzit in Uniunea Europeana

Regimul de tranzit in Uniunea Europeana consta in transportul marfurilor straine de la un

birou vamal al UE la alt birou vamal al UE, fara ca acestea sa fie supuse platii taxelor sau
masurilor de politica comerciala comuna.

Regimul de tranzit vamal se considera incheiat atunci cand marfurile si documentele

corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. Titularul regimului de tranzit
este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de
marcare si sigilare aplicate, in termenul stabilit de autoritatea vamala.

Regimul de depozit vamal in Uniunea Europeana

Depozitul vamal se poate utiliza atunci cand exista un decalaj de timp intre circulatia
marfurilor si comercializarea acestora. Acest regim se aplica atat la import, cat si la export.
Principalele caracteristici ale regimului de depozit vamal:

Depozitul vamal la import:

• poate fi utilizat de toate firmele ce realizeaza operatiuni de import;
• avantaje: dispun de stocuri; perceperea taxelor vamale si aplicarea masurilor de politica
comerciala sunt suspendate pana in momentul ,,punerii in consum" a marfurilor; in cazul
reexporturilor nu sunt percepute taxe vamale;
• aplicare: sunt admise toate marfurile, cu unele exceptii (marfuri ce atenteaza asupra sanatatii
fizice sau morale); aplicarea masurilor fiscale si comerciale se face in ziua ,,punerii in
consum" a marfurilor;
• formalitati si constrangeri: declaratie de intrare (DAU) si garantie in cazul depozitelor
private; declaratie speciala in cazul cesionarii marfurilor; transformarea marfurilor este
interzisa; operatiuni in vederea conservarii marfurilor sunt permise; durata depozitarii
nelimitata (cu exceptia depozitului de tip B);
• aprobare: ,,punere in consum"; reexport; atribuirea unui alt regim economic (regim de
tranzit).

Depozitul vamal la export:

• poate fi utilizat doar de exportatorii reali;
• avantaje: organizarea livrarii marfurilor; suspendarea taxelor fiscale; depozitarea marfurilor
in tara exportatorului cu economii asupra cheltuielilor in strainatate;
• aplicare: toate marfurile cu exceptia celor aflate sub incidenta PAC;
• formalitati si constrangeri: declaratie de intrare (DAU); nu este necesara garantie;
• aprobare: exportul marfurilor in termen de maxim doi ani.

Regimul de admitere temporara in Uniunea Europeana

Admiterea temporara a marfurilor in Uniunea Europeana este un regim suspensiv, care se

aplica marfurilor importate in Uniune (admiterea temporara propriu-zisa), celor de export din
UE (regimul de retur), precum si celor aflate in circuit international (regimul ATA).

Admiterea temporara la import se aplica marfurilor importate in UE pentru o durata limitata,

in vederea utilizarii pentru activitatile comerciale determinate (participarea la targuri si
expozitii, teste, demonstratii etc.), apoi avand loc un reexport. Ele beneficiaza de suspendarea
totala sau partiala a taxelor care ar fi impuse in cadrul unui regim definitiv.

Regimul de perfectionare in Uniunea Europeana

Regimul de perfectionare activa in Uniunea Europeana

Perfectionarea activa consta in supunerea, pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, la una sau
mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:
• marfurilor noncomunitare, destinate reexportului, sub forma de produse compensatorii, fara
a face obiectul incasarii taxelor vamale sau al masurilor de politica comerciala;
• marfurilor puse in libera practica, din care o parte vor fi reexportate in afara Uniunii
Europene. In acest caz, se percep taxele vamale numai daca produsele compensatorii sunt
acceptate in UE.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:

• prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea sau adaptarea lor la alte marfuri;
• transformarea marfurilor;
• repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala;
• utilizarea unor marfuri, care desi nu se gasesc in produsele compensatoare, permit sau
faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii
lor.
Acest regim vamal a fost introdus in Comunitatea Europeana in anul 1985. Pentru a putea
beneficia de acest regim, producatorul trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii
vamale comunitare, prin care se fixeaza modalitatile de control al operatiunilor de
perfectionare, precum si durata de valabilitate a regimului. In urma perfectionarii se obtin,
pornind de la produsele originale, asa-numitele produse compensatorii, care se impart in trei
categorii:
• produse principale;
• produse secundare (deseuri, reziduuri etc.);
• pierderi operationale (prin evaporare, scurgere, topire etc.).

Compensarea poate sa fie de doua feluri:

• prin identitate (produsul compensator este obtinut pornind de la produsul importat);
• prin echivalare (produsul compensator este obtinut plecand de la o marfa echivalenta,
respectiv cu aceleasi caracteristici tehnico-comerciale ca si produsul importat).

Metodologia de repartitie a marfurilor de import produse compensatorii tine cont de pierderile

ce pot aparea, acestea find partiale marfurilor de import care trebuie distruse sau care dispar in
cursul operatiunilor de perfectionare activa. Aceasta metodologie se efectueaza atunci cand
este necesara determinarea taxelor vamale de import percepute sau restituite.

Regimul de draw-back este un regim vamal special, instituit cu scop fiscal. In cadrul acestui
regim se restituie total sau partial taxele vamale de import percepute cu ocazia introducerii
unor marfuri in circuitul economic al Uniunii Europene, cu conditia ca acestea sa fie
reexportate în aceeasi stare, incorporate in alte marfuri sau transformate in alte produse. Se
acorda la solicitarea scrisa a importatorilor exclusiv pentru marfurile identificabile in
produsele ce fac obiectul reexportului, cu conditia existentei posibilitatii de a se efectua
controlul vamal in orice moment. Autoritatea vamala europeana poate stabili un orizont
temporal in care sa deruleze operatiunea de reexport.

Taxele vamale vor fi restituite titularului regimului de draw-back de catre vama care l-a
acordat, dupa ce se va face dovada exportului marfurilor printr-un birou vamal intern al UE
sau de frontiera, prin depunerea unei copii de pe DAU. Taxele vamale pot fi distribuite si in
cazul in care exportatorul este altul decat importatorul, cu conditia sa se faca dovada ca
marfurile de export au constituit in prealabil obiectul regimului de draw-back sau contin
materii prime aflate sub incidenta acestui regim. Daca cererile de restituire a taxelor sunt
depuse dupa acordarea "liberului de vama" la export, organele vamale comunitare nu vor mai
accepta restituirea taxelor.

Regimul de perfectionare pasiva in Uniunea Europeana

Perfectionarea pasiva permite exportul temporar de marfuri comunitare in afara teritoriului

vamal al Uniunii Europene, in vederea supunerii acestor operatiuni de transformare sau de
prelucrare si ulterior a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala
de taxe vamale de import. Exportul temporar este supus acelorasi masuri de politica
comerciala care se aplica si in exportul definitiv de marfuri. In UE, acest regim este
reglementat prin mai multe directive, el fiind rezervat firmelor care isi au sediul pe teritoriul
vamal al Uniunii.

La import, produsele rezultate din perfectionarea pasiva nu sunt impuse la valoarea lor
integrala (deoarece aceasta include si valoarea materiilor prime exportate anterior), ci numai
la diferenta de valoare corespunzatoare prelucrarii in strainatate. Astfel, in UE, in cazul
perfectionarii pasive, se practica impozitarea diferentiata a produselor compensatorii
importate, taxele vamale, taxele fiscale si parafiscale find percepute diferentiat.
REGIMUL VAMAL IN TURCIA

Cadru general

Turcia este membra a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din anul 1995. In calitate
de membru al OMC, Turcia aplica un regim de comerţ exterior destul de liberalizat.

Din anul 1996, după semnarea Acordului de Uniune vamală cu UE, Turcia a adoptat tariful
vamal comun al UE (TARIC) la importul de produse industriale şi produse agricole prelucrate
importate din terţe ţări.

În afara UE, Turcia a semnat acorduri de comert liber cu tarile membre EFTA, Israel, FYR
Macedonia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Tunisia, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria,
Egipt, Albania si Chile.

Turcia este parte a „Euro-Mediterranean Partnership” care prevede stabilirea unei zone de
comerţ liber în regiunea Mării Mediterane până în anul 2010.

Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana prevede în principal

următoare măsuri:

- eliminarea, de la 1 ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale şi, de

la 1 ianuarie 1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice acoperite de Acordul CECO;
- adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii Europene in
relaţia cu tarile terţe şi, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor preferenţiale încheiate
de Uniunea Europeana cu tarile terţe;
- eliminarea restricţiilor cantitative sau a masurilor având efecte echivalente impuse asupra
comerţului cu mărfuri industriale derulat cu Uniunea Europeana;
- implementarea regulilor de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile
privind importurile, procedurile de administrare a contingentelor tarifare si acordarea de
credite la export;
- adoptarea regulilor europene privind concurenta;
- armonizarea legislaţiei turce cu cea a UE in ceea ce priveşte eliminarea barierelor tehnice
in calea comerţului bilateral începând cu 1 ianuarie 2001;
- asigurarea unei protecţii adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala,
industriala si comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a procedurilor de brevetare a
produselor farmaceutice.

Acorduri bilaterale de comerţ liber

Turcia a semnat acorduri de comert liber cu tarile membre EFTA, FYR Macedonia, Croatia,
Bosnia-Hertegovina, Tunisia, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Egipt, Albania si Chile.

Turcia a preluat iniţiativa pentru înfiinţarea Organizatiei de Cooperare Economica in zona

Marii Negre (OCEMN), care ca obiectiv crearea a unei zone de liber schimb intre tarile din
jurul Marii Negre, pana in anul 2010. Ţările membre ale OCEMN sunt: Albania, Armenia,
Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusa si Ucraina.

Pe lângă activităţile ca tara membra a Organizaţiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare

(OCDE), Turcia îşi dezvolta relaţiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizaţiei Conferinţei
Islamice, in cadrul căreia deţine secretariatul general. Pe lângă dezvoltarea relaţiilor politice si
economice speciale cu tarile vecine, in prezent desfăşoară o politica promoţională susţinuta in
relaţiile cu tarile din zona Marii Caspice (Azerbaidjan, Kirgizstan, Tadjikistan, Turkmenistan,
Kazakhstan si Uzbekistan).

Tariful vamal

Bunurile importate în Turcia sunt supuse taxelor vamale şi taxelor interne (accize, taxe de
consum, TVA şi taxe administrative).

Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad valorem în proporţie de 97,9% şi taxe
specifice . Taxele non-ad valorem nu sunt în concordanţă cu reglementările OMC şi, în
prezent, Turcia are in curs de pregătire o lege pentru alinierea completă la acquisul comunitar.

Anumite bunuri sunt importate numai prin punctele vamale specializate, astfel: importul de
vehicule cu motor, tractoare, motociclete şi componente pentru acestea prin punctele vamale
de la Yesilkoy şi Gebze; produsele textile prin punctele vamale de la Halkali, Atatürk
Havaliman, Gemlik, Mersin, Izmir Denizli, Ankara, Kayseri şi Gaziantep; solvenţii şi
produsele petrochimice prin punctul vamal de la Gebze.

Reguli de origine

Turcia aplică reguli de origine preferenţiale şi nepreferenţiale. Ca parte a Uniuninii vamale cu

UE, Turcia aplică regulile de origine ale UE la importul din ţări terţe. Preferinţe bilaterale de
cumul al originii aplică cu ţările cu care a încheiat acorduri de comerţ liber. Din 1999, Turcia
este parte a sistemului Pan European- de cumul al originii (diagonal Pan-European Origin
Cumulation System) care permite utilizarea de materiale din orice ţară din zona UE, AELS şi
ţările membre ale sistemului Pan-European de cumul al originii (Algeria, Egipt, Israel,
Iordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria şi Tunisia).

Preferinţe tarifare

În baza prevederilor Acordului de Uniune vamală UE-Turcia, importurile de produse

industriale şi de componente industriale de produse agricole prelucrate din ţările UE sunt
exceptate de la plata taxelor vamale (taxă vamală zero), iar importul produse agricole este
contingentat (108 poziţii tarifare, la 6 cifre), mare parte din acestea având taxa vamală zero
(live bovine animals and their meat, milk powder, butter, cheese, egg yolks, flower bulbs, live
plants, fresh cut flowers, foliage, mushrooms, frozen beans, pears, strawberries, potato seed,
apple, peach, tamarinds, passion fruit, tea, wheat, rye, barley, rice, maize, oats, malt,
sunflower seeds, sugar beet seed, cotton seed, crude and refined soya bean oil, sugar, crude
sunflower oil, crude rape, colza and mustard oil, tomato paste, prepared vegetables, jams and
jellies, fruit juices, sparkling wine, vinegar, flours, meals and pellets of meat or meat offal of
fish or of crustaceans, oilcake and other solid residues, dog or cat food and other animal
feeds).

Produse interzise la import

Din motive de protecţie a mediului, securitate publică, sănătate morală publică şi pentru
respectarea angajamentelor internaţionale, în Turcia este interzis importul la următoarele 10
articole: produse narcotice (haşiş şi opium preparat); substanţe cu conţinut diminuat de
ozon(un articol); substanţe colorante (un articol); arme chimice (4 articole); instrumente de
măsuri neconforme cu standardele turceşti (6 articole); arme şi muniţii, explozibili, focoase şi
capse detonatoare (3 articole); instrumente pentru jocuri de noroc, cu excepţia celor destinate
turismului (un articol); produse interzise la utilizare publică; pământ, frunze, ramuri şi
compost natural pentru utilizare în agricultură şi germeni pentru viermi de mătase.

Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii şi carne de vită, capră, oaie şi pasăre.
Bibliografie:

 http://www.customs.ro/ro/print.aspx

 http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?
datacat_id=AT&from=publi

 http://www.preferatele.com/docs/economie/4/prezentarea-regimuri4.php