Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

4.3. STAREA DE CONSERVARE LA NIVELUL SUPORTULUI.

Panoul
Panoul de lemn alcătuit din două blaturi şi prezintă o uşoară deformare convexă;
deformarea este datorată caracterul higroscopic al lemnului de a-şi stabiliza
concentraţia de apă din substrat faţă de mediul ambient. Blaturile au fost aşezate
corespunzător, cu centrul inelelor anuale pe faţa panoului, ce a favorizat dintr-un
punct de vedere stratul pictural. Planitatea panoului a fost deformată până la 0,3 cm
distanţă în zona centrală faţă de margini.

Fig.41. Secţiune transversală partea superioară – deformarea

panoului de lemn.

Modificările panoului în volum se pot obsrva pe canturi, unde traversele au

devenit mai mari decât lâţimea panoului, ieşind în exterior cu aproximativ 1 cm. Se
ştie că atunci când sunt introduse treversele unui panou, acestea cuprind întreaga
lăţime fără să iasă în extremităţi.

Fig.42. Extremităţile traveselor ieşite în

exterior

1
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Verso-ul panoului nu este protejat, din acest motiv suportul din lemn a avut
contact direct cu mediul ambient: lumină, aer, umiditate; iar în timp şi-a schimbat
nuanţa devenind mai închis. Această nuanţă a lemnului este şi datorită stratului de
depuneri depus pe lângă interacţiunea cu razele solare.

Desprinderea blaturilor
Primul blat este distanţat foarte puţin în partea superioară, faţă de cel de-al doilea,
dar acesta nu se află în pericol de desprindere datorită faptului că este susţinut de
cepurile din lemn introduse prin lateral.
Îmbinarea celor două blaturi mai mari nu a rezistat în timp, ele aflându-se la o
distanţă de 5 mm în partea inferioară a panoului, până la 2 mm sub traversă apoi se
micşorează până ce se unesc în partea superioară. Blatul al doilea şi al treilea din
partea srângă, au fost încleiate şi consolidate cu o fâşie de pânză şi susţinute de cele
două traverse aflate pe spate şi ancadramentul profilat pe faţă, dar totuşi ele s-au
desprins şi acest lucru se poate observa din ambele părţi ale panoului.

Fig.43.Distanţarea dintre blaturi – faţa Fig.44. Distanţarea dintre blaturi –

obiectului. verso-ul obiectului.

Desprinderea ramei de blat

Datorită deformării panoului, părţile componente ale ramei s-a desprins la colţuri
la o distanţă de 1cm în partea inferioară a panoului, iar la jumătatea distanţei dintre
colţurile panoului ancadramentul a rămas prins de blat prin cepuri de lemn. Partea

2
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

superioară fiind mai puţin afectată de umiditate are o distanţă mai mică între ramă şi
panou, de 4 mm. Desprinderea ramei s-a produs pe toate laturile acesteia, chiar dacă a
fost sau nu a fost panoul deformat. Rama a rămas totuşi prinsă de panou prin cepurile
de lemn.

Fig.45. Desprinderea ramie de balt. Fig.46. Desprinderea ramie de balt,

Imagine din interior. Partea inferioară partrea inferioară.Imagine din exterior

Fracturi
Panoul de lemn prezintă două fracturi dispuse în lungimea fibrei, poziţionată pe
blatul al doilea în partea inferioară a panoului, acestea s-au produs din cauza
anomaliei de fibră aflate pe verso.

Fig.47. Cantul inferior – anomalie de Fig.48. Verso – fracturi ale suportului

fibră ce a produs subţierea blatului. de lemn.

3
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Urme lăsate pe verso

Urme de culoare galbenă(probabil var) pare a fi aplicată accidental sub forma
unei scursuri întinsă de-a lungul panoului de lemn şi parcurge întregul panou din
partea superioară în partea inferioară. Se mai întâlnesc şi în alte zone diferiţi stropi de
var, poziţionaţi chiar şi pe canturi.

Fig.49. Partea inferioară, urme lăsate Fig.50. Partea superioară, urme lăsate
pe verso. pe verso.

Halouri datorate umidităţii

Panoul de lemn prezintă pe verso halouri de umiditate poziţionate atât în partea
inferioară cât şi în partea superioară.. Acestea s-au format datorită stagnării pe panou,
a unei mari cantităţi de apă care a fost absorbită de lemn. Umiditatea influenţează într-
un mod negativ panoul de lemn şi totodată pictura aplicată pe acesta.

Fig.51. Halouri de umiditate prezente Fig.52. Halouri de umiditate prezente

în partea superioară a panoului de în partea inferioară a panoului de
lemn. lemn.

4
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Atac biologic
Verso-ul panoului prezintă orificii de zbor datorate atacului xilofag, sunt dispuse
pe două dimensiuni, mai aglomerate în partea inferioară a panoului, iar câteva apar şi
pe travese. Atacul biologic este inactiv, rezultatul fiind datorat investigaţiilor
biologice.
În spaţiul creat de distanţarea ramei faţă de panoul de lemn în zonele de colţ, sunt
aglomerări de praf, depuneri diverse, pânze de paianjeni printre care s-au găsit corpuri
ce şi-au încetat activitatea vitală ( o parte pot fi provenite de la atacul xilofag).

Orificii de zbor
datorate
atacului xilofag

Reziduuri
biologice

Distanţarea
dintre ramă şi
blat
Halouri de
umiditate

Urme de var

Fig.53. Detaliu cant superior – partea stângă. Degradări ale

suportului de lemn.

5
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

4.4. STAREA DE CONSERVARE LA NIVELUL STRATULUI PICTURAL.

Degradările stratului pictural sunt influenţate de starea de conservare a suportului,

în funcţie de acesta s-au produs fisuri, ridicături şi desprinderi ale stratului pictural
urmate de pierderea din materie şi formarea lacunelor.

Depuneri diverse
Întreaga suprafaţă a icoanei este acoperită de un strat de depuneri (praf, fum,
particule din atmosferă) într-o cantitate mai mare în colţuri, la îmbinările
ancadramentului şi baghetei.
Pe suprafaţa picturală se mai întâlnesc şi alte depuneri, probabil de ceară( efect al
funcţiei şi a locului pe care îl ocupă în iconostas)

Fig.54. Depuneri diverse probabil Fig.55. Depuneri diverse, probabil

praf şi fum. ceară.

Desprinderi şi ridicături
Curbura panoului influenţează desprinderea statul pictural, provocând fisuri,
ridicături apoi pierderea din materie, mai accentuat în zona inferioară a panoului. În
momentul în care planitatea panoului se modifică, stratul pictural fiind rigid nu
urmează forma curbării blaturilor şi are tendinţa de a cracla şi fisura.
Fisurile stratului pictural au fost provocate de modificărilor de volum ale panoului
de lemn, dilatări şi contractări ale fibrei lemnoase.

6
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Pe întreaga suprafaţă a stratul pictural se pot observa, în lumină razantă, cracluri în

reţea, fisuri şi ridicături sub formă de acoperiş „în două ape”. Din cauza fisurilor şi
fracturilor panoului de lemn, s-au produs desprinderi marginale ce se pot întâlni în
majoritatea lacunelor.

Fig.56. Detaliu – cracluri, fisuri, şi ridicături sub formă de acoperiş.

Cracruri în reţea datorate îmbătrâniri se întâlnesc pe întreaga faţă picturală, iar

unele dintre ele sunt înconjurate de ridicături în două ape poziţionate pe lungimea
fibrei.

7
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Zgârieturi accidentale
Scena „Scara lui Iacov” înconjurată de o baghetă din lemn, prezintă câteva
zgârieturi acidentale, una este poziţionată pe portretul personajului şi pare a fi sub
formă de eroziune, iar altele sunt în partea superioară a câmpului pictural(foto).

Fig.57. Detaliu – portret, zgârieturi Fig.58. Detaliu – câmpul pictural,

accidentale. partea superioară, zgârieturi
accidentale.

Eroziuni
În ceea ce priveşte degradările stratului pictural se disting două tipuri foarte
evidente pe zone diferite. Decoraţia floral vegetală împreună cu cele două rame
profilate aplicate peste balt prezintă lacune în straul pictural, în schimb scena „Scara
lui Iacov” reprezentată central prezintă eroziuni de culoare (o diferenţă clară a celor
două picturi).

Fig.59. Detaliu – veşmânt, eroziuni ale Fig.60. Detaliu – găleata fântânii,

peliculei de culoare. eroziuni ale peliculei de culoare.
Lacune

8
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

Obiectul analizat prezintă lacune în stratul pictural dispuse pe întreaga suprafaţă

picturală inclusiv pe ramele profilate aplicate peste blat.
Tipurile de lacune întâlnite sunt de diferite profunzimi: până la stratul de grund,
până la stratul de pânză şi până la suportul de lemn( în cea mai mare parte).
Poziţionarea lacunelor din stratul pictural este în partea superioară şi inferioară a
panoului, zone lipsă din decorul floral-vegetal. Lacune aflate în aceste zone se extind
pe o suprafaţă destul de mare.
Distanţarea dintre cele două blaturi a avut un rol negativ asupra picturii,
provocănd ridicături ale stratului pictural până la suportul lemnos, urmat apoi de
dislocări şi pierderea din materie pe o zonă foarte mare în partea inferioară a
panoului. Acestă îmbinare a fost consolidată cu o fâşie de pânză, care a fost desprinsă
şi ea de panoul de lemn.

Fig.62. Lacune până la grund.

Fig.61. Imagine de ansamblu.

Fig. 63.Lacune până la stratul de
pânză şi până la suportul de lemn.

9
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

4.5. INTERVENŢII ANTERIOARE

În partea inferioară a a obiectului analizat, poziţionată pe rama profilată aplicată

peste blat, se prezintă intervenţii anterioare. Pe toată lungimea ramei din partea
inferioară se observă o urmă de culoare roşi aplicată pe suportul de lemn. Deasupra
acesteia se seşte o altă intervenţie, un strat repictat. Pare a fi o vopsea în ulei, o
inscripţie cu alb a unui număr de inventar: „Iv. 147”. Repictarea a fost realizată direct
pe suportul lemnos, (sub aceasta nu mai există strat pictural).

Fig.64. Detaliu – ramă profilată aplicată peste blat.

10
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

5.1. CAUZELE DEGRADĂRII SUPORTULUI DE LEMN

Deformarea Panoului s-a produs din cauza uscării lemnului şi tendinţa inelelor
anuale de a-şi îndrepta forma. La această deformare a constribuit şi caracterul
higroscopic al lemnului de a-şi stabiliza concentraţia de apă din substrat cu mediul
ambient. Astfel la fiecare schimbare de umiditate relativă se modifica şi volumul
panoului.
Depuneri pe verso-ul panoului au apărut din cauza contactului direct cu mediul
ambient, unde au acţionat factorii externi.: lumină, aer, umiditate; iar în timp,
particulele de atmosferă au aderat la suportul de lemn.
Desprinderea blaturilor s-a produs din cauza modificărilor în volum a suportului
de lemn influenţat de umiditate şi temperatură. Când temperatura scade, creşte
umiditatea şi invers, iar structura lemnoasă îşi dilată fibra atunci când absoarbe
umiditate din atmosferă şi îşi contractă fibra când se ridică temperatura şi scade
umiditatea. Din această cauză asupra suportului de lemn s-au produs modificări şi
blaturile s-au descleiat producându-se o distanţare.
Desprinderea ramei de blat
Părţile componente ale ramei nu au urmat aceeaşi fasonare ca şi balturile panoului
şi implicit nu au avut aceeaşi curbare în timp. Desprinderea ramei profilate aplicate
peste blat s-a produs din cauza modificării planităţii panoului.
Fracturi
Panoul de lemn prezintă două fracturi dispuse în lungimea fibrei produse din
cauza anomaliei de fibră aflate pe verso şi influenţate de caracterul higroscopic al
lemnului.
Urme lăsate pe verso
Urma de var produsă accidental fără a avea un scop anume, datorită neglijenţei şi
indiferenţei persoanelor cu care icoana a avut contact.
Halouri datorate umidităţii s-au format datorită stagnării unei cantităţi mari de
apă care a fost absorbită de lemn.
Atac biologic
Orificiile de zbor sunt datorate atacului insectelor xilofage
Reziduuri bilogice datorate distanţării dintre ramă şi blat, loc unde insectele au
putut să îşi desfăşoare activitatea vitală. Din cauza creierii acestui spaţiu s-au format
aglomerări de praf, fum gudroane, particule din atmosferă şi reziuduuri biologice.

11
 Atestat Necula Elena-Teodora, Icoana Scara lui Iacov

5.2.CAUZELE DEGRADĂRII STRATULUI PICTURAL.

Degradările stratului pictural sunt influenţate de starea de conservare a suportului,

în funcţie de acesta s-au produs fisuri, ridicături şi desprinderi ale stratului pictural
urmate de pierderea din materie şi formarea lacunelor.
Depuneri diverse de praf, fum şi particule din atmosferă sunt cauzate de acţiunea
factorilor de degradare ai mediului ambient.
Depuneri probabil de ceară datorate funcţiei obiectului – poală de iconostas.
Desprinderi şi ridicăturile statului pictural au fost provocate din cauza
modificărilor de volum ale panoului şi implicit a deformării blaturilor de lemn. Stratul
pictural este rigid şi nu are aceeaşi structură ca fibra lemnoasă,iar în momentul în care
planitatea panoului se modifică, stratul pictural nu urmează forma curbării blaturilor şi
are tendinţa de a cracla şi fisura.
Fisurile stratului pictural au fost provocate de tensiunile produse de modificările
de volum ale panoului de lemn, dilatări şi contractări ale fibrei lemnoase. Din cauza
fisurilor şi fracturilor panoului de lemn, s-au produs desprinderi marginale ce se pot
întâlni în majoritatea lacunelor.
Cracruri în reţea datorate îmbătrâniri sunt cauzate de modificările de umiditate
din substrat şi factorii interni (componenţa stratului pictural şi caracteristicile
suportului de lemn)
Zgârieturi accidentale influenţate de acţiunea factorului uman, cauzate de
neglijenţă.
Eroziuni cauzate de spălări excesive asupra stratului pictural, fiind influenţate şi
de componenţa slabă în liant a straului pictural.
Lacune sunt produsul fisurilor, desprinderilor, ridicăturilor stratului pictural
cauzate în cea mai mare parte de acţiunea umidităţii şi temperaturii. Slăbirea coeziunii
între straturi determinată de pătrunderea umidităţii în substrat prin fisurile create în
stratul pictural au provocat pierdera din materie.
Distanţarea dintre cele două blaturi a avut un rol negativ asupra picturii,
provocând ridicături ale stratului pictural până la suportul lemnos, urmat apoi de
dislocări şi pierderea din materie pe o zonă foarte mare în partea inferioară a
panoului.

12