Fresca - (it.

Fresco, proaspat) Procedeu tehnic folosit in pictura murala, in

care pigmentii (pulverulenti) sunt amestecati cu apa si aplicati pe un mortar
de var umed (proaspat tencuit) , care il incorporeaza. Tehnica fresca se
bazeaza pe asa numitul proces de carbonatare, prin care calcarul parcurge
un ciclu chimic complet si redevine piatra, formandu-si la suprafata o
pelicula dura, semisticloasa, asemanatoare marmurei. Odata uscata pictura
in fresca nu mai este afectata de apa sau de alti agenti distructivi,
impunandu-se ca una din cele mai durabile tehnici ale picturii.

Pentru fresca se prefera zidurile noi din caramida. Se aplica mai intai
tencuiala numita arricio, apoi intonaco, in care se introduc materii fibroase,
strat care incorporeaza culorile.Tencuielile sunt din materiale de umplutura
(nisip, marmura etc.) si var (liantul prin excelenta al frescei) . Varul se
prepara din piatra de calcar de cea mai buna calitate , care se stinge cu apa
de rau in gropi adanci , captusite cu scanduri. Aici se tine intre 6 luni si 2-3
ani pentru a deveni mai putin activ cand se picteaza pe el .Ca nisip se
foloseste cel de rau, aspru la pipait, care se spala, se usuca si se strecoara.
Marmura macinata este preluata ca material de umplutura de la romani si
creeaza tencuieli compacte si da o mare luminozitate picturii. Materiile
fibroase taiate marunt se amesteca bine cu tencuiala inainte de a fi aplicata
pe zid. Intonaco-ul cuprinde de regula exclusiv fire fine de in sau de canepa.
Culorile cele mai folosite in fresca sunt cele naturale, indeosebi pamanturile .
Diluantul culorilor este apa curata, apa de var, sau laptele de var. Pictura se
executa de obicei de sus in jos pentru evitarea stropirilor accidentale.

In spatial spiritual romanesc, pictura murala reprezinta una dintre cele mai
spectaculoase realizari artistice, in care s-au contopit influientele bizantine si
occidentale, cu traditia autohtona , rezultand o pictura de un rafinament
artistic si ethnic de exceptie. Perenitatea peste secole a picturii bisericesti
din Romania, dovedeste profunzimea si temeinicia acestei sinteze artistice,
dar si faptul ca "zugravii" erau oameni de cultura, la current cu toate
inovatiile artistice ale timpurilor lor. Cei 400 de pictori muralisti, existenti
astazi in Romania realizeaza inca impresionante ansambluri de pictura
bisericeasca, folosind cu precadere fresca, Romania fiind una dintre putinele
tari din lume unde se mai foloseste aceasta tehnica. Aceeasi traditie este
urmata si in cazul icoanelor pictate in tempera ,cu emulsie de ou, pe panouri
de lemn, poleit cu foita de aur, sau a miniaturilor sculptate.
In present a fost semnalata tentatia eronata de a numi fresca orice pictura
murala .In acceptia adevarata a termenului fresca este numai pictura
executata pe mortarul proaspat (umed si nu umezit ulterior), adica
procedeul tehnic caruia italienii ii spun buon fresco ( fr. fresque, it. affresco,
al fresco, germ. Freskomalerei, engl. fresco-painting).