TEORIA GENERALĂ A

DREPTULUI
- CURS 3 -

Conf. univ. dr. Irina GRIGORE-RĂDULESCU

 CAPITOLUL IV
FACTORII DE CONFIGURARE ȘI EVOLUȚIE A
DREPTULUI
ROLUL CAPITOLULUI
identificarea principalelor surse materiale care determină
apariţia şi dinamica dreptului;

definirea factorilor de configurarea și evoluție a dreptului

acestora;
recunoașterea acestora în cadrul unor exemple și formularea
de asemenea exemple.
CONŢINUT

IV.1. Definiţia factorilor de configurare şi evoluţie a

dreptului

IV.2. Cadrul natural - factor de configurare a dreptului

IV.3. Cadrul economic, social şi politic național,
regional și internațional – factor de configurare a
dreptului
IV.4. Factorul uman
IV.1. DEFINIȚIA FACTORILOR DE CONFIGURARE
ȘI EVOLUȚIE A DREPTULUI

Factorii de configurare şi evoluţie a dreptului

reprezintă totalitatea surselor care determină substanţa
şi forma dreptului, contribuind, totodată, la
modificarea şi perfecţionarea acestuia, pe parcursul
procesului său evolutiv.
 IV.2. CADRUL NATURAL

Cadrul natural cuprinde următoarele componente:

A. mediul geografic;
B. factorul biologic şi fiziologic;
C. factorul demografic.
.IV.3. FACTORUL ECONOMIC, SOCIAL ȘI POLITIC
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

Cuprinde următoarele componente esențiale:

componenta economică;
structurile organizatorice:
- statul;
- partidele politice;
- grupurile de interese;
- grupurile de presiune;
- grupurile etnice;
- societatea civilă.
 IV.4. FACTORUL UMAN

Constituie factorul de interes pentru organele ce au

competenţă de legiferare, întrucât acest factor se referă la
subiectele de drept cărora se adresează normele juridice.
 CAPITOLUL V
DREPTUL ȘI STATUL

ROLUL CAPITOLULUI
identificarea mecanismului apariției staului și a
principalelor sale instituții;
noțiunea, conţinutul, funcţiile şi forma statului ;
stabilirea distincţiei dintre structura de stat, forma de
guvernământ şi regimul politic.
CONŢINUT

V.1. Noţiunea statului

V.2. Conţinutul statului (elementele constitutive ale
statului)
V.3. Organele statului
V.4. Funcţiile statului
V.5. Forma statului
 V.1. DEFINIȚIA STATULUI

Statul reprezintă principala instituţie politică a societăţii,

care exercită puterea suverană, asigurând organizarea şi
conducerii societăţii, prin prerogativa pe care o are de a
elabora şi aplica dreptul, a cărui respectare o poate
garanta prin forţa sa de constrângere.
 V.2. CONȚINUTUL STATULUI
(ELEMENTELE CONSTITUTIVE)

Elementele constitutive ale statului sunt:

a) teritoriul de stat (spaţiul geografic format din suprafaţa
terestră, supra­faţa acvatică, subsolul şi coloana de aer de
deasupra acestora, asupra căruia statul îşi exer­cită
suveranitatea deplină şi exclusive);
b) populaţia (totalitatea cetăţenilor unui stat care, în
majoritatea lor lo­cuiesc pe teritoriul statului respectiv, iar o altă
parte se află în alte state);
c) puterea de stat sau forţa publică (forţa cea mai importantă
care conduce societatea şi se ex­primă prin autoritatea publică,
având capacitatea de a face ca deciziile ei să fie respectate, prin
mijloace de convingere sau prin mijloace de constrângere de
către membrii societăţii).
 V.3. ORGANELE STATULUI

Corespunzător celor 3 puteri, statul îşi constituie un sistem

de instituții, a căror organizare şi funcţionare este
reglementată prin normele juridice, după cum urmează:
- Organe legislative;
- Organe executive;
- Organe judecătorești (jurisdicționale).
 V.4. FUNCȚIILE STATULUI

Principalele funcţii ale statului sunt:

 ‑ funcţia legislativă;
 ‑ funcţia executivă şi administrativă;
 ‑ funcţia jurisdicţională;
 ‑ funcţia externă.
 V.5. FORMA STATULUI

Forma statului reprezintă modul de organizare a

conţinutului puterii, struc­tura internă şi externă a acestui
conţinut.
Laturile componente ale formei statului sunt:
A ‑ structura de stat (state unitare și state compuse);
B ‑ forma de guvernământ (monarhia și republica);
C ‑ regimul politic (monocratice, oligarhice, democratice).
 RECOMANDARE

Vă recomand să rețineți faptul că factorii de configurare şi evoluţie a

dreptului constituie totalitatea surselor în raport cu care statul
elaborează și perfecționează normele juridice, dând expresie atât laturii
statice, cât şi celei dinamice a dreptului.
Între factorii de configurare şi evoluţie a dreptului există
intercondiţionare, fiecare având un rol important în desăvârşirea
sistemului de drept.
Totodată, întrucât dreptul este create de către stat, vă recomand
însuşirea corectă a aspectelor referitoare la elementele constitutive ale
statului, funcţiile statului şi forma statului.
 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

 Grigore-Rădulescu M.-I., Teoria generală a dreptului, Ediția a III-a,

revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2019, pp. 47-64;
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
 Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediţia a III-a revăzută şi
adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015;
 Cristea Simona, Teoria generală a dreptului, Ediţia 3, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2018;
 Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs
universitar, Ediția 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;
 Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului, Ediţia 5, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014;
 Popescu Sofia, Hrestic Maria-Luiza, Șerban Alexandrina, Stancu Radu,
Viziteu Mădălina, Teoria generală a dreptului, Ed. Pro Universitaria,
Bucureşti, 2016;
 Voicu, C., Voicu Adriana Camelia, Teoria generală a dreptului, Ediţie
revăzută şi actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013.