Sunteți pe pagina 1din 4

Joujoux pour Ma Dame

Mihail Jora

4. Où l'on reve d'un collier de perles fines

Suita programatică Joujoux pour Ma Dame compusă de Mihail Jora este alcătuită din cinci
piese. Cea de-a patra, Où l'on reve d'un collier de perles fines, este concepută prin îmbinarea formei
strofice cu juxtapunerea de secțiuni (segmente).

Pentru a realiza o posibilă delimitarea a secțiunilor am urmărit punctuația agogică și


elementele creatoare de contrast. În ceea ce privește conținutul tematic am identificat un element
unificator, motivul α (m. 1), care prin repetarea de-a lungul lucrării într-o formă variată capătă
aspect de leitmotiv (m. 10, 14, 18, 20, 26, 27).

Ex.
Ex.321
10 Ex.
14 Mihail Jora –– Joujoux
Mihail
Mihail
JoraJoraJoujoux
– Joujoux
pour
pour
pour
Ma Dame
Ma Dame
nr. 4,nr.
m. 4,
10m. 1
Ma Dame nr. 4, m. 14

Un alt element ce conferă unitate discursului muzical este


progresia cromatică (paralelismele de terțe fiind întâlnite cel mai frecvent) pe care compozitorul o
inserează atât în planul acompaniamentului cât și în cel al melodiei (m. 4, 35-37).
4 34

Ex. 4 Ex. 5
Mihail Jora – Joujoux Mihail Jora – Joujoux pour
pour Ma Dame nr. 4, m. 4 Ma Dame nr. 4, m. 34-37
Ca tip de scriitură – atât în prima secțiune, cât și de-a lungul

întregii lucrări – Jora


abordează melodia acompaniată preponderent prin progresii cromatice. Am identificat și momente în

1
care acompaniamentul este conturat prin figurații arpegiale (m. 12-13) sau sunete pedală. De
asemenea, la m. 4-6, discursul este conturat printr-o sugestie polifonică liberă.
Sistemul intonațional se desfășoară în sfera tono-modalului, iar centri sonori nu sunt afirmați
într-o manieră clară, numeroasele trepte mobile conferind un caracter ambigu discursului muzical.
De asemenea, frecvența intervalului de octavă micșorată contribuie la perpetuarea incertitudinii.
Principalul centru sonor este mib conturat inițial printr-o scară eolică, transformată ulterior în
mixolidic sau acustic 1. În m. 15 compozitorul își dezvăluie interesul pentru structurile de tip
simetric realizând diferite combinații ale acestora (1111, 2211, 2121, 2222).

15

Ex. 6 Mihail Jora – Joujoux pour Ma Dame nr. 4, m. 15

Melodia are o construcție specifică sistemului modal, desfășurându-se preponderent prin


mers treptat și salturi mici. Este caracterizată printr-o ornamentică bogată, broderia (nota de schimb)
fiind utilizată cel mai recvent. Augmentarea intervalică este utilizată în desfășurarea liniei melodice
în m. 12, iar ambitusul este mediu, întinzându-se de la Do până la mib 3. Discursul este structurat în
segmente mici, alcătuite preponderent din 2-3 măsuri.
La nivel ritmic și metric compozitorul utilizează frecvent structurile sincopate, deplasând
accentele metrice (m. 7-11). Debutul segmentelor este preponderent anacruzic, asemenea unor
apogiaturi complexe. Este valorificat procedeul variației ritmice, un moment reprezentativ fiind
conturat la m. 8-9.

Ex. 7 Mihail Jora – Joujoux pour Ma Dame nr. 4, m. 7-9

2
Continuitatea discursului este întreruptă de schimbările agogice dese, Mihail Jora notând
numeroase indicații ce conferă lucrării caracterul rubato. Prin intermediul variabilității agogice și al
ornamentelor, compozitorul sugerează caracterul improvizatoric specific doinei. Poate fi observat
interesul compozitorului pentru formulele ritmice excepționale introduse în diverse combinații ce
conferă asimetrie discursului (m. 9, 12).

Unul dintre elementele de noutate inserat în B este amplificarea planului melodiei prin
dublarea la octavă, acest aspect fiind realizat relativ constant pe parcursul întregii secțiuni. În planul
timbralității, compozitorul introduce efecte precum glissando și sons harmoniques (m. 28-29) ce
intensifică atmosfera improvizatorică deja conturată.

28

Ex. 8 Mihail Jora – Joujoux pour Ma Dame nr. 4, m. 28-29


Melodia acompaniată prin progresii cromatice și figurații arpegiale predomină și aici, însă la
m. 26, compozitorul introduce un moment de polifonie imitativă. Motivul α este elementul de
continuitate la nivelul celor două secțiuni, fiind valorificat din plin și în B.

3
20

Ex. 9 Mihail Jora – Joujoux pour Ma Dame nr. 4, m. 20-21

26

Ex. 9 Mihail Jora – Joujoux pour Ma Dame nr. 4, m. 26-27

Un alt element de noutate este realizat la nivelul ambitusului, compozitorul valoarificând aici
întreaga paletă coloristică a pianului. În ceea ce privește dinamica, Jora a notat numeroase indicații
ce îmbogățesc discursul muzical conturat preponderent în sfera nuanțelor mici. Începând cu m. 23
prin intermediul secvențării ample îmbinate cu indicația accelerando este acumulată treptat tensiunea
ce va culmina din punct de vedere dinamic prin nuanța ff în m. 28.
În ceea ce privește centrii sonori, în B este introdus preponderent Do, inițial ionian, însă prin
alterarea treptelor este sugerat mai apoi lidianul, iar prin alternarea și suprapunerea cu do# locrian
este realizată o sugestie bimodală (m. 18-19). Ulterior, începând cu m. 21 este conturat un posibil
Sib ionico-lidic.
Finalul este conturat pe baza secțiunii A, expusă de data această într-o formă foarte
concentrată. Prin apariția identică în incipit și încheiere, ideea muzicală capătă aspect de introducere,
respectiv concluzie. În continuare, Mihail Jora utilizează ca procedeu de variație repetiția în cadrul
căreia schimbă contextul armonic, iar prin juxtapunerea modului minor cu cel major din acordul final
este sugerată atmosfera unei cadențe picardiene.