Laborator 5 Farmacie II

Semnificaţia clinică a compuşilor azotaţi neproteici: dozarea creatininei, în sânge şi urină

Creatina şi creatinina. Metode de dozare a creatininei

Creatina (acid metilguanidoacetic) este un compus sintetizat în ficat din arginină, glicocol şi
metionină, care, ulterior sintezei este transportat, prin sânge, în muşchi şi creier. La acest nivel,
creatina se transformă în fosfocreatină, una dintre cele mai importante substanţe energogene, necesară
procesului de contracţie musculară şi de obţinere a energiei la nivelul creierului.
NH2 NH~PO3H2
HN=C + ATP HN=C + ADP
N-CH2-COOH N-CH2-COOH
CH3 CH3
creatina fosfocreatina
O mică fracţiune din fosfocreatină, constantă pentru aceeaşi masă musculară, pierde grupa fosfat
şi formează creatina liberă. Creatina, fiind deosebit de instabilă la pH-uri bazice sau acide, se
transformă în anhidrida sa, creatinina, care trece în sânge şi apoi este eliminată pe cale renală. Din
acest motiv, determinarea cantitativă a creatinei nu are valoare clinică, ci se determină creatinina.

NH2 NH-C=O
HN=C HN=C
N-CH2-COOH N CH2
- H2O
CH3 CH3
Metoda cinetică colorimetrică
Principiu: Creatinina din ser sau plasmă deproteinizată reacţionează cu acidul picric, în mediu
alcalin, conform reacţiei Jaffé, formând picraţi de creatinină de culoare portocalie.
NO2 NO2
O
-
NH-C=O + NH-C-O
NO2 + HN=C +
N O H2N=C Na
N CH2 N CH
NO2 OH CH3 CH3
NO2 O

Reactivi:
1. Reactiv R1: hidroxid de sodiu (400 mmol/l); fosfat disodic (25 mmol/l).
2. Reactiv R2: acid picric (17,5 mmol/l).
3. Standard de creatinină 2 mg/100 ml.
Pentru prepararea reactivului de lucru se amestecă 1 parte de reactiv R1 cu o parte reactiv R2.
Mod de lucru: Se foloseşte ser nehemolizat, deoarece hemoglobina interferă în reacţia Jaffé. Urina
proaspătă se diluează 1/50 cu apă distilată.
În două eprubete se pipetează conform schemei:

Reactivi Probă Standard

Reactiv de lucru 1 ml 1 ml
Plasmă 100 µl -
Standard - 100 µl

Se agită şi se citeşte extincţia la 492 (480-520) nm după 30 secunde (E1P şi E1S) şi 2 minute (E2P şi E2S)
de incubare la 370C.
Calcul: mg creatinină/100 ml plasmă = (E1P - E2P)/(E1S - E2S)x2

1
Pentru că urina este diluată 1/50, iar rezultatul se raportează la urina de 24 ore, se va calcula astfel: g
creatinină/24h = (EP - EM)/(ES - EM) x 100
Valoare normală:
- creatinină serică bărbaţi 0,7 – 1,2 mg/100ml; femei 0,6 – 1,1 mg/100 ml
- creatinină urinară 1–1,8g/24h sau bărbaţi: 14-26mg/kg/24h, femei: 11-20 mg/kg/24h
Valoare semiologică. Creatinina formată este direct proporţională cu masa musculară, reprezentând
unul din cei mai obiectivi indici ai acesteia. La copii, nivelul creatininei este mai crescut decât la
adulţi. La bărbaţi, concentraţia serică şi eliminarea urinară sunt superioare celor de la femei, datorită
masei musculare mai mari.
Deoarece sinteza şi eliminarea din organism a creatininei sunt constante, fac din determinarea sa o
analiză utilă în aprecierea clearance-ului renal, metodă prin care se poate evalua viteza de filtrare
glomerulară şi se poate stabili capacitatea funcţională a rinichilor.
Faţă de uree, creatinina este un parametru mult mai exact pentru măsurarea ratei de filtrare
glomerulară deoarece este mai puţin influenţată de integritatea funcţiei hepatice sau de aportul proteic.
Variaţii patologice Creşterea nivelului creatininei în sânge şi eliminarea crescută a acestui compus prin
urină implică următoarele mecanisme:
- creşterea producţiei de creatină;
- distrugerea celulelor musculare;
- o disproporţie între producţia de creatină şi masa musculară diminuată, care nu mai poate capta
creatina produsă;
- disfuncţie în procesul de eliminare.

Hipercreatininemii Hipercreatininurii
Afecţiuni renale: insuficienţă renală, nefrite Afecţiuni musculare: atrofie musculară, distrofie
cronice musculară, miastenia gravis
Afecţiuni musculare: distrofii musculare, Secundar în cazul unor afecţiuni ca: tifos,
atrofie musculară pneumonie, acromegalie, stări febrile
Afecţiuni endocrine: acromegalie, diabet
Hipocreatininemii Hipocreatininurii
Scăderea masei musculare Insuficienţă renală cronică
Carente proteice în dietă Carenţe proteice în dietă
Afecţiuni hepatice

Rata de filtrare glomerulară (RFG) este un parametru ce oferă informaţii despre capacitatea
funcţională a rinichilor, considerându-se a fi un marker sensibil şi specific al modificărilor funcţiei
renale globale. O scădere a RFG precede insuficienţa renală în toate formele de boală renală
progresivă.
Determinarea RFG se bazează frecvent pe stabilirea clearance-ului renal pentru o anumită
substanţă ce trebuie să îndeplinească unele condiţii:
- concentraţia plasmatică sa fie stabilă;
- să se filtreze liber la nivelul glomerulilor;
- să nu fie secretată, reabsorbită, sintetizată sau metabolizată la nivel renal.
Clearance-ul renal al unei substanţei, reprezintă volumul de plasmă din care o anumită substanţă
este complet epurată prin filtrare glomerulară pe unitatea de timp, fiind o măsură a ratei de filtrare
glomerulară (RFG).
Cx = (Ux x V) / Px, unde Cx = clearance-ul substanţei (ml/min)
V = volumul urinar ml/min
U = concentraţia urinară a substanţei (mg/ml)
P = concentraţia plasmatică a substanţei (mg/ml)

2
 Dimensiunea rinichilor şi RFG sunt aproximativ proporţionale cu mărimea corpului. Pentru o
persoană sănătoasă RFG are o valoare medie de 140 ml/min, însă, deoarece variază mult în funcţie de
suprafaţa corporală, valoarea obţinută se corectează raportând-o la o suprafaţă corporală medie de
1,73m2, deci RFG se exprimă în ml/min/1,73.
Inulina este o substanţă exogenă ce îndeplineşte toate criteriile menţionate şi a fost mult timp
considerată ca fiind cea mai acurată modalitate de a aprecia RFG, dar este mai costisitoare şi mai greu
de utilizat în mod uzual. De aceea, este preferată folosirea markerilor endogeni pentru stabilirea RFG,
ce necesită doar recoltarea unor probe de sânge şi urină în care se fac determinările, ce simplifică
procedura pentru pacient, clinician şi laborator.
Creatinina este una dintre substanţele endogene utilizată în acest scop. Deoarece simpla
determinare a concentraţiei plasmatice a creatininei nu se corelează perfect cu funcţia glomerulară
(creatininemia variază fiziologic în funcţie de sex, vârstă, masă musculară, iar o valoare semnificativ
crescută a creatininemiei apare atunci când RFG este scăzută cu 50% faţă de normal), ca măsură a
RFG se determină frecvent clearance-ul de creatinină.
Valorile normale ale clearance-ului de creatinină sunt:
- 71-135 ml/min/1,73 pentru femei;
- 78-116 ml/min/1,73 pentru bărbaţi.
Deoarece determinarea clearance-ului necesită respectarea unor condiţii bine stabilite, a fost
înlocuit cu formule de calcul pentru determinarea ratei de filtrare glomerulară estimată (RFGe).
Una dintre acestea este formula Cockcroft Gault ce ţine cont de vârstă, greutate corporală şi
valoarea creatininemiei.
bărbaţi RFG = [ (140 – vârsta) x greutate (kg)] / 72x creatininemie
femei RFG = [ (140 – vârsta) x greutate (kg)] / 72x creatininemie x F(0,95).