Mecanismul de producere: direct prin lovire cu un corp contondent şi indirect
prin mecanism de flexiune.
Mecanismele de producere al fracturilor de claviculă.
Formele anatomo-clinice sunt: ale treimii externe, interne, medii şi complexe. Simptomatologia: poziţie antalgică, cu trunchiul aplecat înainte şi de partea lezată, cu antebraţul susţinut de mîna sănătoasă, cotul flectat. Umărul este scurtat, iar regiunea este deformată şi apare echimoză în fosa supraclaviculară şi pe faţa anterioară a toracelui la 2 -3 zile. La palpare se decelează durere în punct fix şi crepitaţii osoase.
Examenul radiologic: Incidenţă A-P a zonei claviculare.
Complicaţii: Imediate – tegumentare, vasculare (artera şi vena subclavia),
nervoase (plexul brahial), viscerale plămînul şi domul pleural), asocierea cu alte fracturi (cap humeral).
Tratamentul:
Primul ajutor constă în imobilizarea în eşarfă sau pansament
Dessault ,medicaţie antialgică sau infiltraţii locale cu Xilină 1% sau Marcaină . Dacă fractura este deschisă se efectuează toaleta plăgii cu soluţii antiseptice, prin badijonare, pansament steril, profilaxie antitetanică, iar dacăp avem hemoragie se aplică un garou pe care se notează data,ora şi cine a efectuat-o.
Reducerea ortopedică se realizează prin tracţiunea umărului în sus,înapoi şi
în afară, iar cu genunchiul se face presiune între omoplaţi. După reducere se imobilizează astfel: bandajul încrucişat în formă de 8 tip Watson-Jones, cu inele de vată şi tifon tip Hidden, care constă în confecţionarea a două inele aplicare pe cei doi umeri şi care se solidarizează la spate cu ajutorul unor benzi de tifon, precum şi în aparat gipsat Dessault-Gerdy. Durata acestor imobilizări este de 4-6 săptămîni, pacientul fiind monitorizat radiologic periodic
Tratamentul chirurgical este indicat în: fractura deschisă, cu leziuni vasculare,
nervoase, cominutivă, cu leziuni pleuro-pulmonare, interpoziţia de părţi moi, bifocală şi bilaterală şi se efectuează cu placă AO cu şuru buri, broşă Kirschner , cu hobanaj.
Nursingul pacientului postoperator este următorul:
1. Monitorizarea pulsului, temperaturii, tensiunii arteriale, a numărului de
scaune şi de micţiuni, notîndu-se eventualele modificări în foaia de observaţie 2. Plaga este pansată zilnic sau la 2 zile în funcţie de aspectul ei . Se notează starea plăgii, toaleta ei se face cu soluţii antiseptice, prin aplicaţie locală, cu pansamente şi instrumentar steril. Tubul de drenaj se suspendă la 24-48 de ore, dar este important ca zilnic, recipientul ei să fie golit şi să se noteze cantitatea şi culorea ei. 3. Firele de sutură se extrag la 12-14 zile în funcţie de aspectul plăgii după care începe programul de recuperare. 4. Pacientul reia mersul a doua zi postoperator şi zilinc se efectuază toaleta pacientului pentru a preveni orice complicaţie septică.