Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Management
Management
Termenul de “management” este preluat si folosit din limba engleza, insa isi are
provenienta din latinescul “manus” care semnifica “mana” si implica actiunea de manevrare.
Ulterior a fost format in italiana termenul de “mannegio” ce indica prelucrarea cu mana. De aici
s-a ajuns intr-un final la cuvantul din limba engleza “manage” care reprezinta activitatea de
administrare, de conducere si, implicit, “management” .
1. Managementul ca arta
2. Managementul ca stiinta
3. Managementul ca centru de decizie
1. Managementul ca arta. Cand vorbim de arta ne referim la talentul, abilitatea innascuta pe care
o persoana o foloseste, o aplica in diferitele situatii. Raportandu-ne la management, arta
reprezinta modul in care aceste attribute sunt folosite in gestionarea procesului de management.
“Managementul este cea mai noua dintre stiinte insa cea mai veche dintre arte” (Jean Jack
Serven Screiber). Referitor la spusele specialistului, acesta insinueaza ca managementul este o
arta a artelor prin care o persoana mediteazatalentul alteia.
Stilul de management autoritar situeaza in prim plan relatiile ierarhice de subordonare. Aici
delegarea si consultarea subordonatilor este redusa iar aspectele de natura umana au o pondere
redusa. Managerul autoritar are placerea de a comanda care intercorelata cu nepriceperea,
conduce la un climat de munca auster ce este nefavorabil dezvoltarii personalitatii subordonatilor.
Stilul de management participativ-autoritar imbina diferite caracteristici ale celor doua stiluri de
management prezentate anterior.
Nu exista un stil de management optim aplicabil. Acesta trebuie adoptat in functie de necesitatile
organizatiei respective. Daca managementul unei firme foloseste un stil de management
participativ, iar in urma acestuia demersul companiei nu este unul dorit, se poate trece la stilul de
management autoritar sau la stilul de management mixt, in vederea redresarii activitatilor pe
carea aceasta le presteaza prin cresterea eficientei si eficacitatii lor.
Modul in care se utilizeaza si functioneaza procesele de management a fost identificat si analizat
de catre Henry Fayol. In cadrul acestei analize, Henry a definit pentru prima data in cadrul
proceselor de management cinci functii principale: previziune, organizare, antrenare, coordonare
si control-evaluare.
Scopul fiecarei organizatii este acela de a face profit. Evident, pentru a face profit trebuie sa ai
veniturile mai mari ca si cheltuielile. Pentru asta, este necesar sa se asigure un cost cat mai scazut
cu productia, transportul, eventualelor actiuni ce nu au un grad ridicat de importanta. Totodata, ea
trebuie sa se cercetari de piata, sa testeze piata, sa isi cunoasca concurenta si sa o combata prin
diverse strategii; strategii adoptate de catre managementul organizatiei respective.
Insa, acest lucru nu este de ajuns. Odata cu trecerea timpului, lumea evolueaza, oamenii se
schimba, isi schimba perceptiile. Reactioneaza diferit la stimuli si sunt usor influentabili de
sursele externe cu care intra in contact. Pentru a face fata acestui ritm continuu de schimbare al
mediului, al pietei, managementul cercetarii si dezvoltarii este vital in ciclul de viata al unei
firme.
The National Science Foundation (NSF) defineste si clasifica cercetarea si dezvoltarea dupa cum
urmeaza :
d. Cultura unei organizatii face referire atat la elemente subiective cat si elemente obiective.
Termenul de inovare este derivate din termenul latin “innovatus” care semnifica a schimba sau a
reinoi. Asa cum a mai fost precizat, noutatea si schimbarea sunt concepte cheie in mentinerea si
dezvoltarea unei organizatii. Deseori, termenul de inovare este de multe ori inteles gresit si poate
fi confundat cu termeni precum schimbare, inventive, design sau creativitate. Marea majoritate
pot oferi exemple de produse inovatoare pe piata ( ex. iPod ), dar putini pot sa spuna clar
aspectele inovatoare ale acestora.
Inovarea reprezinta aplicarea de tehnici si instrumente practice care dus la schimbari ale
produselor, proceselor sau serviciilor si care au rezultat introducerea de ceva nou pentru
organizatie, au posibiliatea de a aduce beneficii clientilor si ajuta la cunoasterea organizatiei
intron mod mai bun.
Asa cum este precizat si in definitia de mai sus, inovarea este de trei tipuri:
a. Inovarea radicala face schimbari majore in ceva deja stabilit. O schimbare poate fi
definite ca fiind radicala atunci cand este privita la un nivel tehnlogoic, insa impactul este
elementar doar atunci cand sunt private la nivel organizational. Aceasta poate aduce
beneficii financiare foarte mari companiei
b. Inovarea elementara (incrementala) ofera mai putin potential insa si riscurile asumate sunt
mult mai reduse. Totusi, in cazul in care o companie implementeaza cu succes mai multe
inovatii elementare, cumulul beneficiilor acestora poate sa fie echivalent cu cel al unei
inovatii radicale.
……este in ziua de astazi una dintre cele mai mari companii de retail din lume, cu un puternic
management ce o organizeaza insa si cu echipa de cercetare-dezvoltare-inovare deosebit de
implicata in activitatile firmei cu scopul de a mentine pozitia pe piata si de a rezolva toate
problemele ce apar si trebuiesc aplatizate.
De-alungul anilor, a trecut prin numeroase schimari in toate tipurile de activitati pe care le
desfasoara. De la modul de prelucrare al materialelor textile la modul de transportare marfa, de la
inovarea continua in ceea ce priveste publicitatea, marketingul la adaptarea diferitelor culturi
intampinate in momentul intrarii pe o noua piata, aceasta firma isi poate sustine ideea ca pune
accentual pe o dezvoltare continua si ca este receptiva la nou cu o puternica atractie fata de risc.
In cadrul acestei lucrari voi ilustra cele mai importante elemente de cercetare-dezoltare-inovare in
cadrul Sc …….precum si eventualele imbunatatiri ce pot fi aduse in vederea cresterii eficientei si
eficacitatii activitatilor desfasurate, in special pe partea de ……
Graficul prezentat ne arata informatia mult mai vizibila a evolutiei elementelor bilantiere.
Pentru a se vedea respectiva evolutie cat mai clar, graficul a fost facut nu doar pe ultimii trei ani
analizati ci din momentul intrarii firmei SC …..pe piata Romaneasca, si anume din anul 2010
pana anul 2016.
Productivitatea muncii ( W ) :
CA 2014
W 2014 = = 766.266,28 RON/sal.
Ns 2014
CA 2015
W 2015 = = 764.688,88 RON/sal.
Ns2015
CA 2016
W 2016 = = 620.361,05 RON/sal.
Ns2016
In urma calcululi acestui indicator se poate observa o usoara scadere a productivitatii in
anul 2015 fata de anul 2016, insa de remarcat este diferenta substantiala anului 2016 fata de anul
2015 (aprox. 145.000 RON). Acest lucru se datoreaza probabil ponderii mult mai mare de
magazine deshise in anul 2016 comparativ cu ceilalti ani. Motivul este justificat deoarece au
crescut resursele umane. O alta cauza ar putea rezulta din lipsa de cunostinte necesare ale
angajatilor.
Pr 2015
RC 2015 = x 100=¿ 2.07 %
CA 2015
Pr 2016
RC 2016 = x 100=¿ 0.89 %
CA 2016
Pr 2014
ℜ2014 = x 100=¿ 9.65 %
At 2014
Pr2015
ℜ2015 = x 100=¿ 5.66 %
At 2015
Pr 2016
ℜ2016 = x 100=¿ 5.49 %
At 2016