Proprietor

"
VIRGIL
RE

Director:
Nr. 26

=i sub Nr. XX C
Trib.
:

CUPRINSUL:
Pag
Virgil : La aniversarea liceului -
din Nsaud .
,
luliu Moisil : din viata de liceu . .. . 5
..
'

loan Vaida: adres . 29

. Pamfil : Viata religioas, sociald culturald
. nostru
.. 31
Stefan Bodiu : Liceul »Virtus romana rediviva. . .. 38

Stefan Buzila: Autobiografia preotului loan

. din Mintiu genealogia familiei sale . . . . 45
Basiliu : monografie a Rodnei . 73
Muzeul Näsäudean : Donatiuni . 97 . .

Conferinte in Näsäud in anul 1939 sub auspiciile

Despärt. Násäud al »Astrei« 98

-FIGURI NÄSAUDENE
luliu Moisil":. loan Mark ..... 101

r?

Redactia, administratia revistei:

SOME$ANÁ, Ndsdud, Str. Vasile Nascu, 29
1939

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOME$ANA
ISTORICA-CULTURALA

La aniversarea liceului din Näsäud

Virgil

In 4 Octomvrie 1938 s'au 75 ani dela des-

chiderea liceului nostru gräniceresc. Când sosise cätre finea
lunei Septemvrie 1863, din Viena, lui loachim
re§ianu privitoare la incuviintarea inaugurdrii gimnaziului,
toatá suflarea gränicerilor näsäudeni era extaziatä, väzându-
realizatá una dintre cele mai fierbinti dorinte.
Cu ocazia desfiintärii regimentului nostru in 1851,
organele superioare militare - la avizul curtii din Viena -
altele recomandau comunelor gränicere§ti, ca fondu-
rile rämase la dispozitia acelor sä fie destinate scopurilor
§colare. Dar chiar nu se fácea aceastä recoman-
dare, reprezentantii amintitelor comune - con§tienti de
Malta misiune a institutiilor educative pentru popor -
decideau i stabiliau 1851 i 1861-62 prin in-
voire reorganizarea vechilor infiintarea
altor Mire cari liceul avea ocupe locul de
cApetenie.
Faze le prin care a trecut acest institut timp de peste
§apte decenii, precum rezultatele obtinute in cursul exis-
tärii sale, se pot vedea i ceti in istoria §coalelor

www.dacoromanica.ro
dene i in anuarele liceului, deci nu e nevoie ad de intense
expuneri i comentarii. Trebue facem con-
statári, asupra dror ar fi bine sä mediteze putin
tiile de azi, cari cele mai multe cazuri nu prea
sä retinä, sä imagineze situatiile i
cumstantele timpurilor trecute.
liceul nostru - care in modestele sale anuare
nid nu se intitula pe sine »marele nici nu se
fälia cu > extraordinarele sale succese« - smerit in
acest colt de tarä desvoltând putintä o asiduä
in folosul natiunii. lar alumnii säi, numär covâr§itor
copii veniti din sate särmane apropiate depärtate,
i

brânza mämäliga aduse de-acasä, i imbräcati

in häinutele cele mai simple, dar sufletul dornic de
croiau privatiuni i chiar suferinte con-
ditiile existentei proprii viitoare, muncind astfel pentru
losul i prop4irea neamului.
Al doilea, duct sufletul gränicerilor notri incoltise
se generalizase gândul intentia fermä de-a creia i
pentru tinutul acesta i o mai sä
recunoa§tem infäptuirea acelui salutar gând s'a putut
face i s'a fácut singur i numai sprijinul bunä-
vointa casei domnitoare austriace de atunci, maicuseamä
ale arhiducilor filoromâni Rainer i Albrecht, cari bine
cunoteau i apretiau faptele viteje§ti ale gräniceriler no§tri
in timp de räsboiu inuta lealá in timp de pace,
pentru care erau indatorati sä le fie recunoscAtori cAtanelor
noastre.
timp, când Românii ardeleni re4serä sä ob-
In acel
tiná dela impáratul habsburg Franz losef infiintarea celor
douâ mitropolii, a Asociatiei transilvane . a., gränicerii
näsäudeni - tot din generozitatea familiei domnitoare -

www.dacoromanica.ro
 redobândiau averile sechestrate de guverne du§mane
pi räuvoitoare, pi astfel se putea spera deacum existenta
diverselor pcoli, precum pi a liceului, va putea fi privitá
ca deplin asiguratá.
Cu schimbárile radicale politice care au urmat dupä
1860 in monarhia austriacá, s'au schimbat mult, in mod
nefavorabil, conditiile de existentä ale poporului nostru, in
consecintä pi ale românesti din Ardeal. Foarte multi
dintre conationalii nostri din alte tinuturi abia pot, pi unii
chiar abia vreau sä ce insemna in acele timpuri
grele pi triste sä se stea fatá necontenitelor atacuri
tate de cätre guverne streine pi vräsmase impotriva
telor culturale ale Românilor ardeleni. Probabil de aceea
se mai pot i azi unii inconstienti cari cuteazä sä
afirme cá noi Ardelenii peste tot n'am posedat mai'nainte
culturä nationald, care numai in timpul din urmá ni s'a
importat din altä parte.
Sä se räsfoiascd paginile istoriei proprietätilor pi
stitutiunilor noastre gräniceresti näsäudene, pi atunci se va
vedea ce luptä inverpunati s'a dat timp de peste o
tate de secol pentru apärarea pi pästrarea acelor. Când
lupta devenise mai vijeloasä pi incercirile de distrugere
nationald deveniserá mai temerare pi necrutätoare, atunci
liceul nostru ce ocrotitori putea avea, care sä I ia sub aripi
pi sä-1 mântueascd de peire ? Nu existau alti epitropi pi
protectori deck reprezentantii comunelor - comitetul pi
comisiunea fondurilor ganicerepti - cari sprijiniti pi
mati de vicarii, de ofiterii pi functionarii
deni, precum pi de dascálii pcolilor noastre, sä
reziste valurilor amenintátoare. lar când lupta devenise
aproape desperatä, atunci amintitii patroni, secondati de
pi de un iscusit director liceal,
vlädica eparhiei

www.dacoromanica.ro
toate mijloacele dnstite pe toate cäile legale scu-
teascá patrimoniul gräniceresc de dezastrul iminent.
Numai astfel, liceul nostru, aläturea de celelalte câteva
licee românesti ardelene, putut continua activitatea bine-
fäcätoare la ivirea zorilor libertätii nationale.
Când Carol Hohenzollern, mostenitorul tronului
român, vizitase dupä unire Näsäudul institutiile sale,
ocazia banchetului, aranjat cinstea sa, el zise: »Dac
grdnicerii ndsudeni au $iut s dovedeasc pe vremuri cre-
ding pi alipire cu o dinastie streind, cu atât mai
se poate spera acum le vor dovedi cu dinastia na-
tional«.
Da, gränicerii näsäudeni de sigur vor sä fie cre-
dinciosi tronului român cinsteascd patriei,
justa sperantä guvernele nationale le vor respecta
conserva bunurile institutiunile mostenite dela antecesori.

www.dacoromanica.ro
 Amintiri din viata de liceu
Iuliu
In toamna anului 1871 meu, dupä ce in lunie a. a. ter-
minai adid din intr'o zi din
Septemvrie mA de mA duse la gimnaziu, inscriindu-mA
in clasa coala aceasta gränitereascA purta atunci numele
de »Gimnaziul superior român grAniteresc greco-catolic4 - adicä
liceu -- a fost fundatä in anul 1863 din fondurile gräniteresti, la
o sutä de dela Regimentului al II-lea român de gra-
näsäudean (1762-1851). Tocmai in anul 1871 se complectase
gimnaziul cu clasa a opta primise de publicitateg,
de a putea libera testimonii de maturitateg, certificate
de bacalaureat, spre a se putea inscrie »abiturientiic = absolventii
la universitAti alte superioare.
Gimnaziul nostru superior, era deci un liceu cu 8 clase,
limba de propunere la toate obiectele. Era gräniteresc
fiinda se sustinea din fondurile, cari fuseserä recunoscute de
impäratul Francisc losif I, ca ale näsAudeni, dupA des-
fiintarea Regimentului, in 1851. Mai era greco-catolic, con-
fesional, unit, depindea, prin confesiune, de episcopia
gr.-cat. dela care trimetea delegatul sAu sA asiste
la examene, ca inspector suprem.
Confesionalismul acesta al era absolut necesar, din
punct de vedere românesc, numai prin confesiunei
s'a putut pe aceea vreme acest gimnaziu, mai
vreme din Blaj, din Brasov Beius. DacA

www.dacoromanica.ro
6

naziul nu ar fi fost confesional, ar fi putut fi usor germanizat

sau maghiarizat spre a inlätura dela acest pericol grä-
niterii, prin fundational«, actul de bazá al institutiilor
ngsgudenel), l-au subordonat confesiunei legii românesti unite.
Cu toate aceste mäsuri luate inceput de gräniteri, adicä
de patronatul gimnaziului al celorlalte gránijeresti - numit
»Comitetul fondurilor care sustinea scoalele, alegea
numia profesorii salariza, intrefinea localul, procura colec-
fiunile materialului de precum pentru biblio-
teca profesorilor - mai guvernele unguresti incercará a da
lovituri acestui liceu românesc, care era un spin de nesuferit in
ochii maghiarilor intoleranti mari dusmani, voind ba sä-1 des-
fiinteze, ba sä-1 maghiarizeze.
*

In clasa aveam urmätoarele de

Religia, 2 ore pe Limba latinä 7 ore. Limba românä
3 ore. Limba germaná 3 ore. Limba maghiará 2 ore. Geografia
3 ore. Matematica 3 ore. Zoologia 2 ore. Apoi desemnul cali-
grafia. Gimnastica nu se introdusese
La limba aveam cartea »Tirocinium«. Când am
ajuns la »declinare«, profesorul ne punea sä declinám propozifia
urmátoare: Hic gallus cantans, in arbore sedens, cucurigu dicens«.
Declinarea aceasta ne desclesta bine limba ne obicinuia
pronuntarea limbei latine.
Ordinea in clasä o finea, pânä la sosirea profesorilor, primul
scolar, care, pe cei ce larmá, ii nota pe o tidulá,
pe care scria »Clamantes«.
Cursurile durau dela Septemvrie la 19 lunie. Ulti-
mile zile erau examenele publice - la care asista publicul,
va se zici in aceste zile era contactul pärinfilor, publicului,
scoala.
Examenele, la care se dedeau notele, erau in orele de
lectii, »examene de din cursul lunei lunie. Indatá dupi
terminarea examenelor publice se fâcea incheerea anului premiarea
scolarilor, fiecare primindu-si testimoniul, certificatul de clasä.
') A se vedea in »Figurile de I. Moisil.

www.dacoromanica.ro
 7

Vacantele durau dela lulie pânä la 31 August.

Examenele de se fäceau in ultimile 2-3 zile a lui
August, iar la Septemvrie se deschideau cursurile in regulá,
prin serviciul divin la biserica catedralá, apoi citirea legilor
lare dându-se toate informatiunile necesari scolarilor.
*

Eu inscrisei in clasa I-a, tocmai când se impliniserá 8 ani

dela infiintarea gimnaziului i fAcuserá
- - 16 la numär.
Eram in clasa I-a 38
primii

Profesor de clasä ne-a fost

loan näscut in judetul Some§, care era preot i preda
religie in clasa noastrá; in clasa a Ill-a preda latina, in clasa
a Ill-a a V-a matematicA in clasa a VI-a fizica. Acest tânär
teolog, - dupä ce urmase in liceul in Cluj,
apoi seminarul Sf. Barbara din Viena, unde complectá
studiile teologice filosofice la universitatea de acolo, - a fost
numit profesor la in 1869, unde a functionat in
1873,câd demisioná numit preot in Sälagiu la 1892 pro-
topop in mare.
era un escelent profesor. El ne fácea in fiecare
minecá särbátoare dirnineata, de a merge la bisericA,
explicarea evangheliei mod admirabil, cu multe pilde din
viatä. Nouä scolarilor, ne pläceau foarte mult aceste
cari au avut mare moralá asupra
*

Aceste tálmáciri ale evangheliei, pe intelesul tuturor

vátámintele ce urmau dinteinsele se infiltrau puternic in sufletul
tineretului stäruiau din ce in ce mai mult la formarea carac-
terului, la formarea omului. fiindcä noi aveam biserica noastrá
nationalä, catechetii no§tri intretesau printre i prin-
cipiile religioase-morale sentimente nationale.
Toate aceste au intärit, dragostea de neam in fiecare
trecut prin escelentele coli näsäudene, cari apoi au produs multi
bárbati de caracter ferm.
Dar la celelalte in special la istorie, la limba ro-

www.dacoromanica.ro
8

mânä i latinä, pe cuno§tintele necesare ce i le câstigau

pcolarii, profesorii cäutau mereu ocazii de a le desvolta sentimen-
tele de iubire de neam, de caractere.
De oameni de caractere aveau nevoe Românii in viata pu-
blia, In luptele ce trebuiau sä desfäsoare cu guvernele
noase, ce oprimau neamul nostru, pi pentru apArarea averilor pi
drepturilor noastre din strävechime.
Oameni de caracter trebuia sä avem in conducerea neamului
nostru, dar i atunci când vor ocupa o in stat.
Educatia o fäceau profesorii in clase, ea se continua pi la
sedintele societätii scolarilor, la petrecerile ce se aranjau de câteva
ori pe an cu ocazie.
*

Pe fiecare carte de pcoali ne scriam numele pi adiugam in

latineste urmätoarele cuvinte:
liber est meus
Testis est deus.
Quis eum querit,
Nomen hic erit
Julius vocatur,
Moisil nominatur.
lar ca nu cumva cineva sä-§i insupascä cartea, mai scriam
urmätoarea amenintare:
Hic liber est meus,
Testis est deus.
Qui furabitur
Fur nominabitur.
*

Scolarii gimnaziului se numiau dupä clase. Astfel cei din

clasa I se numiau primani, din clasa II secundani, clasa Ill tertiani,
clasa IV cvartani ; clasa V cvintani, clasa VI sextani, clasa VII
septimani i clasa VIII octavani. In general cei din cursul superior
(V-VIII) se numiau studenti.
*

www.dacoromanica.ro
 9

Uniformä nu exista pe aceea vreme. Aproape toti

umblau täräneste, cu cioareci pi mai frumos croite.
lndatä insä ce trecea in cursul superior, fiecare cAuta sä se
imbrace mai bine pi mai domneste«. se formase totusi o
uniformare. In special Dumineca pi in särbätori pcolarii din cursul
superior - adicä - se cu o jachet pi vesta
neagrá, pantaloni din albä, de casä, tesutá de mamele
o pânzä frumoasá mai in cap pälärie neagrá sau cusmä,
vara, pálárie de paie sau de »panama pi papuci (ghete) negre
in picioare. Cámasa albä, de regulä fäcutä de mamele pi la
grumazi neagrá. lama cojoacele blaná de miel inválitá
in postav. invälit inteun lung, in colori, cumpärat
din prävälie, iar capetele fluturând pe piept pi spate, dând »stu-
o infátisare de strengärel.
*

Deoarece cä sasi dela pcoalele purtau be-

rete intr'o coloare oarecare, iar in aflasem cá pi dela
liceul românesc din Brasov purtau ei niste chipiuri de catifea
albasträ, cu tricolor românese, am comandat pi noi câtiva dela
Násáud din clasa a IV-a asemenea chipiuri. Mai târziu s'a
schimbat coloarea chipiului, postav negru, dar tot tricolor, pe
care I-am purtat in celelalte clase urmätoare.
*

In 1872 toatá tinerimea gimnazialä dimpreunä cu profesorii,

pi un numeros public a fost de fatá, la desvelirea monumentului,
ridicat in cimitirul »Comoarac din amintirea fostului
Vicar episcopesc loan director al scoalelor gräniceresti
pi mare pedagog, care in anul 1837 deschise primele cursuri
pedagogice, pentru formarea invátátorilor necesari scoalelor gráni-
teresti. El a contribuit in foarte mare mäsurä la ridicarea scoalelor,
a culturii pi a bunästárii poporului din acest S'a stâns din
viatä la 2 lulie 1846.

Incä de prin anii 1871--72 se introdusese in mod facultativ

in gimnasiul nostru stenografia - predatä de profesorul de desemn

www.dacoromanica.ro
Andrei Mazanec limba cursul superior, predati de
Dr. I. M. Lazar, directorul de atunci.
*

lul clasificäri (calculul) scolarilor se facea calificative

anume:
La obiecte: Clasa generalá (medii):
1. Eminent Eminens
cu
Foarte bun Valde bonus
2. Bun Bonus
Prima
Destulitor Sufficiens
3. Nedestulitor Insufficiens Secunda
4. Nimic Nihil Tertia
La examenele de maturitate abiturientul se declara : Maturus
praecellentia sau , care avea la toate obiec-
tele calculul »Eminent«; Maturus cam laude , care avea
»Eminent« »Valde bonus« ; Maturas, care avea calculii de prima
amestecati de foarte bun. Apoi Rite i Sugicienter matar;

iar la cei ce cädeau la examene se nota: Relegat repete exa-

menul dupä luni sau dupá un an.
*

In ce priveste cântul, muzica vocalä, se introdusese inca

aproape dela Primul profesor de cânt a fost Ion Secuiu.
Dar când eram in cl. I gimnazialä, chiar in clasa a IV primarä
a fost angajat pentru cântecele bisericesti, pentru rit pi tipic,
dentul de prin clasa a VIII Pletos (de confesiune ortodox),
un foarte bun cântäret, care cânta in biserica noastrá greco-
catolick toate cântärile.
*

Patronatul gräniteresti ca tineretul se des-

volte multilateral, nu numai ingrämädeascä multe
teoretice, abstracte, dar artistice, muzicale pi de aceea a impus
in liceu sä se invete nu numai muzica vocalä, ci cea
mentalä.
Deoarece pe acele vremuri nu se gäsiau profesori specialisti
români pentru muzia s'a adus primul profesor, ceh, din Moravia

www.dacoromanica.ro
 11

foarte Hanosec, in 1868, care urmase conservatorul de

muzicä din Viena, a murit foarte curând, in Februarie 1871.
In Septemvrie 1872 a fost numit un nou profesor de muzicA, tot
ceh, Anton Kunna, näscut in Praga, care fusese pe vremuri capel-
maistru in regimentul gräniteresc (1844-1848) din apoi
profesor la conservatorul de muzia din Cluj, iar ca pensionar a
fost chemat la Näsäud.
Kunna a fost un escelent profesor. A format cu un
cor bisericesc. Apoi o orchesträ - fanfarä - foarte bunä.
natul a cumpärat tot felul de instrumente. Multi au
vioara, cello, flautul etc. Orchestra a fäcut mari progrese. S'au dat
multe concerte. Prin introducerea muzicei s'a desvoltat foarte mult
simtul muzical in apoi in marele public. Corul foarte
bun, cânta la in fiecare särbätori.
rile liturgiei au fost la cele ale bisericei grecesti (macedo-
române) din Viena. Dar aceste cântäri erau prea grele pentru
cäci in biserica greceascá din Viena liturgia se cânta de
cântáreti dela opera de acolo. Atunci s'au adus cântärile liturgice
dela catedrala ortodoxä dela Sibiu. Se cânta deci liturgia »orto-
in biserica de unui gimnasiu confesional
unit, acest fapt nu a särit nici in ochii episcopilor uniti, nici
a celor ortodoxi din Ardeal. Era firesc cá nu, toti eram -
suntem - doar de aceeasi lege româneascä. Pe atunci de
legea ortodoxá urmau cursul de religie la preotii-profesori uniti
primeau note nimene nu s'a scandalizat de aceasta. Cu totii
mergeam la aceeasi bisericá cântam cor la stranä im-
preunä, iar profesorul de religie ortodox de rând la bise-
ricá ca cei uniti. Profesorul ortodox Gr. Pletos citea in biserica
unitá apostolul, Tatäl nostru Crezul nu s'a surpat nici o
biseria, nici ortodoxá, nici Numai târziu, pe la 1884, cre-
dem, a sä se despartá pe confesiuni. Bánuesc cá
guvernul unguresc a incetul cu sä bage intrigi
confesiunile românesti, ca se producä discordie intre
aceste confesiuni.

Liturgia Sf. loan de aur. Litografia Kraus. 1854.

www.dacoromanica.ro
12

Trebue notat, cd deosebirea intre confesiunea

pArea atât de minusculä, cá teologi gr.-or.
cäsätorindu-se cu fete gr.-cat., cununia se in biserica gr.-cat.
nici o pieded, sau invers. Cunosc alte cazuri cäsátoria
unui teolog gr.-or. absolvent al liceului din apoi al
seminarului ortodox din Sibiu, care s'a cununat cu o unitä
in unitä, care mai târziu in România Mare ajunsese
protopop functionar la Consistoriul episcopiei ortodoxe din Cluj.
Privitor la chestia aceasta confesionalä, agitatá mult dis-
cutatä astäzi, aflu cale sä sä reproduc aci, un
teresant pasaj dintr'un articol publicat de curând de profesorul
universitar Onisifor din Cluj. :
In 1911, cu ocazia generale a
la Blaj - 50 ani dela infiintarea »Astreig - mii de intelectuali
români din Ardeal din Vechiul Regat precum 25.000 tärani,
s'a intrunit pentru a särbätori acest semicentenar in marele focular
de culturä româneascä. La aceastä minunatä särbätorire au luat
parte capii bisericei noastre nationale. »In con$tiinta a
tuturor celor prezenti, cei mitropoliti, I. Metianu dela Sibiu
Victor Mihali dela Blaj, nu mai erau mitropoliti confesionali orto-
doxi greco-catolici, ci erau mitropoliti români. Nota confesio-
nalä fu datä, in acele zile, cu la o parte. In mare
mäsurä, incât in ziva a serbärilor, catedrala, in care a avut
de deschidere, a incetat sä mai fie un altar separatist
al greco-catolicilor devenise româneasa. In
strana mitropolitului Mihali stätea mitropolitul Metianu, iar in stra-
nile canonicilor steteau aläturi, ca buni frati, episcopii : Pap dela
Arad, Cristea Caransebe$, Radu dela Oradea Hosu
Lugoj. Dupá terminarea serviciului divin, care a premers
de deschidere a toti arhiereii de ambele confesiuni au
in altar, de unde au brat la brat, pe
reasa, cei mitropoliti, urmati, de cele douä perechi de episcopi:
Pap-Radu Hosu-Cristea.
»Prima a adunärii generale, s'a tinut, cum am spus, in
catedralä. Discursul de deschidere - minunatul discurs de deschi-
dere al presedintelui Andrei Bârseanu - ortodox -a fost rostit de pe
amvon, ca un mesagiu divin poporul lumea.

www.dacoromanica.ro
 ,Ziva de 15 August 1911 a fost pentru catedrala din Blaj,
cea mai mare cea mai frumoasä dintre toate zilele
pe cari le-a in cursul celor secole, de când existä. Nici
odatä biserica greco-catolia singurä nu i-a putut da strälucirea
pe cari i-a dat-o acum neamul românesc in intregimea lui.
»In intreg decursul serbkilor, de altfel, nu s'a auzit din nicio
gurä nici un cuvânt de confesionalä. vorbeau in
cuvântkile despre »arhiereii despre poporul nostru,
uitând cu atât biserica ortodoxä, pe cea unitä.
Nu mai exista popor natiune una
nedespärtitäc.
mai tiner arhiereu de atunci - fericitul
patriarh fost primministru Miron Cristea a spus : »Zilele acestea
sä fie pentru noi un pternic indemn ca sä dintre noi
deosebire de confesiune sä nu ingäduim rivalitatea de a
ne intrece unii pe altii in munca pentru inaintarea neamului nostru
românescg. (O. Un vechiu focar de educatie :

Asociatiunea in rev. »Satul Cluj. An. VIII. 1939.

Nr. 5-6 p. 136, 138.)
*

Fanfara a luat un frumos a fäcut intre 1874-79

mari progrese, multi elevi cari urmau mizica instrumentalä
anume: violina, viola, cello, basul (gorduna), flautul, clarineta,
trompetele de deosebite feluri (ca piston, flügelhorn, waldhorn, bom-
bardon, etc.), tobe, triunghiuri, a. Ba se formaserä in afarä de
orchestra cea mare a liceului, mai multe mici grupuri - quartete -
particulare de cari fäceau de sine, astfel cä räsuna
Näsäudul de frumoasele piese ce se cântau.
Mai ales Bargäuani, cari pe atunci »Olimpul
Näsäudului, se indeletniceau in deosebi muzica fäceau mare
gälägie armonick seara in zilele de särbätoare, -- cum au fost
Orban cu vioara, Andrei Monda, Sajoan (cello)
Dologa Eliseiu Dan (cu trompetele).
de asemenea am format un quartet compus din
limon Tomi flautul, clarinetul, Sanjoan cu cello,
Ion Ion Orban, Pop Bala cu mine, cu vio-

www.dacoromanica.ro
rile. Multe seri in zile de särbátoare am petrecut astfel ceasuri
intregi desfätându-ne in acordurile armonioase ale micului nostru
quartet.
*

In anul 1877, când s'a primit cä Plevna a cgzut in

mâinile armatei române, - intelectualii näsäudeni, au särbätorit
victoria aceasta mod festiv. Dar i noi in acee4
searä am särbätorit in »Olimpul Näsäudului, in casa unui Oran,
lovu Moldovan, gazda §colarilor bârgäuani, prin cuyântäri na-
tionale infläckate, prin toaste, prin cântärile orchestrei noastre,-
cu un entusiasm deosebit »victoria armelor române culminatä la
Plevna«.
*

Profesorul Kunna, devi inaintat in vârstä ne-a foarte

mult dragostea de muzick de aceea eram mai ales multi viori§ti.
Sub Kunna fanfara noasträ luase un mare avânt. S'au dat
mai multe concerte, la cari colaborau i alte persoane.
Cele mai escelente pianiste au fost pe vreamea acea dom-
Rosa i Leontina care au concertat de
multe ori la concertele din Näsäud. Gustul musical artistic s'a
desvoltat foarte mult in nostru incepând din epoca lui
continuând-se apoi sub profesorii Jacob Mureian, Oberti,
Fischer, Emil i Augustin Bena pânä la räzboiul Unirii.

Dau aci programul unui foarte frumos concert, dela 5 Mai

1877.
PARTEA I.
1. »Corul tiganilor« din opera »Troubadure de Verdi, aranjat
pentru orchestru de A. Kunna.
2. »Fantasie« din opera »Robert der Teufel« de Meyerbeer, exe-
cutatä pe pianoforte de damicela Leontina Goldschmidt.
3. »Durerea mea«, romantä de Maria I. Basabian, cântatä de da-
micela Göstl, cu acompaniament.
Fiicele marelui proprietar german filoromân Frideric
Goldschmidt, care se casätorise Ida Pop, fiica maiorului grâniter Leon Pop,
si-si märitä pe cele fete susnumite cu profesorii Gavril Scridon si Virgil
Sotropa, pe o a Ida, cu lulian Martian.

www.dacoromanica.ro
 4. »Salutare dela Sud«, concert pentru douá violine acompa-
niament de pianoforte de Fr. executatä de V. Mihai-
lasiu, A. Kunna dam. Leontina Goldschmidt.
5. »Roman(ä« de Golembiofski (Porumbescu), executatä de corul
vocal.
PARTEA 11.

6. »Suveniri dela Mehadia«, de Klein, aranjate pentru orchestru

de A. Kunna, executatä de orchestru.
7. »Concertant Duo« de N. Lois pentru pianoforte, executat de
damicela Roza Goldschmidt A. Kunna.
8. »Doi ochi« de G. Ventura, pentru sopran pianoforte, exe-
cutat de damicela Leopoldina Stock A. Kunria.
9. »Dorul«, romantä horä, de G. Micheru, pentru violinä
pianoforte, executat de V. Mihailasiu A. Kunna.
executat de orchestru.
11. Marsul lui Mihai < (Viteazul).
Antreu pentru persoanä 50 cr., pentru copii 20 cr. a.
Venitul este destinat pentru acoperirea speselor extraordinare a
Scoalei de dela gimnaziul românesc superior din Näsäud.
Dupä moartea lui Kunna, in 1878, urmá ca profesor de
rid, in 1879, lacob Muresian, fiul redactorului Transil-
vane« din Brasov.

In timpul stäpânirii nu se puteau särbätori momen-

tele mai insemnate din istoria neamului nostru. Sárbátoriam numai
douä acte memorabile anume ziva de 4 Octomvrie, ziva
fiinlárii respective a deschiderii gimnaziului - liceului -
nostru
5 Mai, in amintirea marei adunäri a Românilor din Ardeal
la Blaj.
Dau aid programa serbárii zilei de 4 Octomvrie din anul
1871, in felul acesta s'a sárbätorit acea zi in tot timpul cât
am urmat eu liceul Näsäud.
PROGRAMA
SERBÄRII ZILEI DE 4 OCTOMVRIE 1871.
I. Marti seara, in preseara zilei de 4 Octomvrie:
L Opidul (oräselul Näsäud) se ilumineazá (seara).
2. studioasá adunatä, la semnalul dat, gimnaziu-
intoneazá dupä mai multe salve date cu treascurile (piuäle):
»Veniti Muze odatä«, »Frunzá, frunzuli(a« »Astäzi virtutiei«
(aceasta din este imnul gimnaziului).

www.dacoromanica.ro
3. De aci se apropie junimea, in ordinea prescrisä, de localul
pitanului suprem (adicá al prefectului districtului) intonând
»Doamne tine ...«, o scurtä vorbire, de un
studinte, se intoneazá: »Astäzi, fratilor Români« »Ca un glob
de
4. (junimea studioasä) la localul Reverendissimului Domn
Vicar Presedinte al Comitetului intoneazá: »Astäzi
virtutiei ...«, vorbirea tinutá din partea unui studinte,
(se intoneazá) »Mult e dulce frumoasä« »Nora Unirei«,
dupä aceea in ordinea prescrisä se reintoarce la gimnaziu,
tonând »Desteaptä-te Române«, »Astäzi virtutiei« »Doamne
tine«.
Cäpitanul suprem, cât Vicarul, au tinut vorbiri tineri-
mei studioase.)
Miercuri, in 4 Octomvrie:
5. In zori de ziuä mai multe salve treascurile.
. La orele 9 junimea merge, in ordinea prescrisä, la biserica gr.-cat.
7. Dupä misä junimea se intoarce, in ordinea prescrisä, la sala
gimnaziului, unde urmeazä vorbirile si declamatiunile din lim-
bile, cari se propun in gimnaziu, in interval corul intoneazA
diverse piese românesti.
8. Seara bal, in favorul studentilor miseri morbosi.
Násáud, la Octomvrie 1871. COM1TETUL

In timpul Rázboiului Independentei, 1877-78, noi citeam

ziarele mare ardoare ne bucuram de izbândá a armatei
Cunosteam tot ce se intâmpla. In toamna anului 1877
generalul turc Muktar Pasa fu bätut in Asia pe la Kars undeva.
Am avut atunci o mare satisfactie. Intr'o amiazá pe la
de inceperea orei, se plimba, pe dinaintea localului vechiu
a liceului, procurorul dela tribunalul din Bistrita - mi se pare un
Sas maghiarizat sau ceva - se plimba pentru a pleca in urmä
la judeatoria din din apropierea liceului. Noi câtiva din
clasa a VII-a am sä din ferestrele »Muktar
Pasa!« »Muktar Pasa!« la adresa procurorului. In curând procu-
rorul cá strigätele noastre erau pentru dânsul atunci
se repezi in cancelaria profesorilor pentru a ne reclama. Discutiile
tratativele directorul profesorii in cancelarie au durat
treaga orá dela 2 3. Noi cä ne-am linistit La ora 3 apäru

www.dacoromanica.ro
directorul cu profesorul de clasá pentru a ne tinea o smoralác,
arätându-ne primejdille, ce poate sä ne aducä entusiasmul prea
pronuntat, pentru noasträ din partea guvernului in
secintä ne-a dictat clase o pedeapsá de arest de clasá in
Dumineca viitoare, pedeapsä primitá pläcere.
Se cä Maghiarii simpatizau Turcii. Ba chiar forma-
serä niste bande prin Secuime, cari sä näväleascä in Vechiul
gat, noi am fäcut in felul acesta un de protest.

In anul 1874, pe când eram in clasa a IV-a, am primit ca

dar dela tata o interesantä cArticicä de foarte mare pentru
educarea copiilor, intitulatä alese de Benjamin Franklin<
din »Biblioteca de lecturä pentru junimea de ambele sene. publi-
catä de profesorul pedagogul I. M. Riureanu, fost director al
liceului »Matei Basarab. din Bucuresti. Riureanu, näscut la 1832,
era de origine ardeleanä. El a fäcut »Fundatia Riureana«
pusä la Astra-Sibiu.
Biblioteca aceasta a fost de mare tineretului a apärut
multime de volume, incepând in 1869. S'a procurat pen-
tru din Näsäud, dindu-se ca premii, se aflau in
biblioteca scolarilor. Eu le-am citit recitit pe toate cea mai
mare pläcere, ca ceialalti Cärticica lui Franklin a fost
pentru mine un mentor de viatä am urmat pe s'a putut
minunatele invätäturi cuprinse mai ales in capitolul »Fragment din
memorialele lui Franklin . Aceastä bibliotecá ar fi trebuit retipä-
ritä continuatá. In acest "Fragment' se cuprind regulele de a
se conduce in viatä este o adeváratä Carte de aur pentru tineret.
Mai târziu cind am devenit profesor am väzut cá nimene nu
s'a mai interesat a publica cärti anume pentru educarea tineretului
nu se dä vr'o importantä lecturii domestice a am
luat hotärirea public revista »Amicul tinerimei«, anume pentru
mentalitatea pe care am publicat-o timp de ani,
dar n'am prea fost sprijinit tocmai de profesori.
Ministrul Haret a fost cel ce a injeles importanta unei astfel
de reviste anume pentru educatia mi-a dat un ajutor
cu care am putut-o publica timp de 7 ani.

www.dacoromanica.ro
 In vara anului 1870 s'a tinut in adunarea generals
»Astrei«, la care au participat multi intelectuali ardeleni. Dar
graniterii nostri au chemat pi pe fratii vecini, maramureeni pi
bucovineni. Toate serbarile pi edintele au decurs foarte frumos
pi o infratire nationalä s'a atunci intre fratii reslätiti
Adunarea aceasta generalä a a ramas memorabila pi prin
faptul cá cele 44 comune gräniteresti multi frunta§i din »Dis-
trictul autonom gräniteresc al Näsäudului« de atunci s'au inscris
ca membri fundatori, pe pi activi, incasându-se considerabila
de 5470 florini a., cea mai mare sumä vr'odatä
de dela infiintarea ei (in in anii din urmä.
Am pi noi micii »domni§ori« la la concert pi

costum românesc -
la bal. In tot locul observam un frumos, svelt,
cum purtau pe atunci pi functionarii Distric-
tuluil) - cu pantaloni de aba albá, bägati in cisme de lac cre-
in

pate la tureac (carâmbi), albá ca zäpada, strânsä cu un

brâu tricolor peste mijlocul trupului pi purtând in mâini un rol
de hârtie, manuscrisul unei conferinte: »Femeia din punct de ve-
dere moral. Misiunea ei in societate pi familie«, pe care o tinu aici.
Era studentul medicinist Joachim Drägesca, autorul vestitului roman
istoric: Noptile carpatine sau istoria martirilor libertätii« (Horia,
Cloca pi Cri§an), tipärit in Pesta la 1867. Acest roman era citit
de toti pcolarii români, din Näsäud, cât pi dela Blaj, Bra§ov
pi Beiu§. Cel dintâi exemplar fusese däruit bibliotecii gimnaziului
din de distinsul gräniter Tomi, in 1868,
apoi s'au procurat mai multe exemplare, ca sä poatä sätura pi
satisface pofta de citire a tuturor §colarilor a acestui roman istoric.
Simtemântul de pietate, admiratiune pi venerare, ce-I pästreaza
sântei memorii a martirilor libertätii române din 1784, l-a indemnat
- pe tânärul Drägescu - intreprindä publicarea istoriei acelui
an, vrând prin asta a rede§tepta memoria acelor martiri in strä-
nepotii pi a impintena pe acestia spre fapte mari de demnitate
pi märire
In adevär acest roman a avut influentá asupra
tineretului român ardelean, desvoltându-i in cel mai Malt grad
Vezi Arhiva Somesanä Nr. 24, pag.
2) Din revista »Sionul românesc a lui Dr. Gr. 1867, pag. 143.

www.dacoromanica.ro
sentimentul national. Drägescu deveni in urmä medic, activând In
Vechiul Regat.
*

Constiinta nationalä româneascA a fost totdeauna foarte vie

tinutul Näsäudului mai ales de când s'a infiintat liceul.
Profesorii nostri au inteles foarte bine desvolte
sentimentele nationale pi in clase sau cu alte ocaziuni ne vorbeau
de märetele fapte ale marilor eroi patrioti din trecutul neamului
nostru. Profesorii ne-au mereu sä citim cOrti bune
au infiintat incä de cu bunä vreme o biblioted, in care se aflau
cärti potrivite pentru luminarea mintii tineretului Kolar, ce
apäreau Ardeal sau in Vechiul Regat, astfel un pcolar, care
urma liceul aici, timp de opt ani, aduna o considerabilä
de cunostinte din toate materiile; el citea tot ce, pe acea vreme,
forma literatura româneasd. Mai ales ce tratau istoria
mului nostru pi revistele ce apäreau, precum ziarele din Ardeal
pi ziarul »Românule a lui C. A. Rosetti »Convorbirile literareg,
»Revista a lui Aurelian a. erau citite cu mare sete
pi lacomie ; toate ne insuflau dragoste de neam, sentimentul na-
tional ni se intensifica din ce in ce mai puternic putem afirma
cu toatä täria, cä toti trecuti prin liceul românesc din
Näsäud au devenit mari, dârzi neintrecuti nationalisti, escelenti
români. Noi ne consideram aici la Näsäud ca in româneascA
dispretuiam acel neam ingâmfat, grandoman intolerant, care
ne-a asuprit secoli intregi joc de neamul nostru.
La gimnaziul nostru s'a infiintat in anul pcolar 1870/71
o »societate de a scolarilor, care s'a numit: ro-
mana rediviva« astäzi. Idea infiintärii unei astfel de
societäti se din anul 1868, dar numai când se
clasa a VIII-a se putu realiza, sub directia directorului
Dr. loan Marte Lazar. Scopul societätii era: »Perfectionarea in
astfel lucrarea Societätii sä fie reintregirea
studiilor scolastice, cetirea de jurnale literare (adid reviste), mai
ales românesti, deprinderea in declamarea de poezii alese,
pi operate proprii, totusi, ca obiectele, cari se vor alege, sä
fie in consonantA cu studiile scolastice, scrutarea po-
liticA sau religioasä sA fie eschisä. Societatea va avea o bibliotecA,

www.dacoromanica.ro
 va procura reviste literare va
an, care se vor ceti lucräri literare, originale sau traduced, se
vor tine vorbiri oratorice ori disertatii petreatoare, se vor declama
poezii proprii ori de ale altora. Se vor aranja publice de
productiune (festivaluri).« Lucrärile cele mai bune (originale, proprii)
cari se cetiau in sedintele literare, se pästreazä, scriindu-se intr'un
de almanah numit »Muza <, redactat in fiecare an,
in eare s'au trecut cele dintâi incercäri ale poetului George
Cosbuc, fost al acestui gimnaziu, precum lucrärile mul-
tor altoral
Membri erau toti scolarii. Mai târziu, de pe la 1895, membri
ordinari ai Societätii erau numai cei din clasele a VII-a a VIII-a.
Dela guvernul unguresc n'a mai permis sä se numeascá
societatea cu numele de »Virtus romana redivivae, ci numai
etat e de lecturäg.
ConducAtorii societätii erau directorul sau un profesor. Ea
a contribuit foarte mult la cultura scolarilor din diferite puncte
de vedere.
Reproducem aici Programa unei generale a Societätii
»Virtus romana redivivac din anul 1871 ca un document cum se
tineau 68 de ani astfel de
Societatea de a junimei studioase dela Gimnaziul
superior românesc din Ns5ud are onoare a invita la sa
care se va linea la 18/6 1871 sala Casinei
române din Näsäud. Inceputul pttnct ore postme-
ridiane.
Presedinte:
Dr. loan M. Lazar loan Ciocan (octavan)
director profesor gimn. condu-
societätii Rebreanu (octavan)
notarul de
PROGRAMA
Corul vocal : Desteaptg-te Române.
2. Deschiderea prin conducAtorul.
3. Presedintele refereazá despre activitatea societätii.
4. Corul: »Veniti Muze
5. Despre foloasele ei. Operat propriu de Grigore Pletos.
Istoria näsiudene, de V. Dr. Nic. Dräganu.
1918. Pag. 314

www.dacoromanica.ro
 21

6. Somesianul, poezie, operat propriu de I. Ciocan.

7. Corul : verde..
8. Despre invidie, prozl, operat propriu de Paul Besianu.
9. Transilvania, poezie, operat propriu de Gabriel Scridon.
10. Corul :
11. Un vis realitate, poezie, operat Basil Borgovan.
12. Influenta poeziei, prozä, operat propHu de Grigore
13. Corul : »Tata Noe«.
14. Visul unui Român, poezie, operat propriu de Anton George.
15. Inchiderea prin conducAtorul.
16. Corul :
Dupä se va reprezenta :
ruinele Târgovistei sau Umbra lui Mihai
*

In anul 1876/77 societata a trebuit sä-si intrerupä

rodnica sa activitate, din cauze pe cari nu le cunoastem.

romana rediviva« secreld

Câtiva dintre din cursul superior, simtind necesitatea
lipsa societätii, cu care ne obisnuisem din biblioteca
citeam cärti reviste, am hotärit sä noi una
Dupä o consfätuire a câtorva alesi bäeti »buni de in-
am compus, fireste, »Statute«, pe cari apol le-am aprobat
noastre: »Le ne obligäm a observa strict
toti paragrafii acestor statutec Semnati :
1. Cornelia Pecurariu, presedintele societätii, stud. cl. VIII-a
(in urmä teolog, redactor la Tribuna, Sibiu, apoi profesor revizor
scolar in Regat); 2. Averchie Macovei, stud. cl. VIII-a (in iirtnä
preot in Bucovina); 3. George Curteanu, cl. VII (teolog, casier
la banca *Bistritana« senator hi Senatul 4. loan
cavei, cl. VII (preot Näsäud) ; 5. Solomon cl. VII (profesor,
inspector prefect); 6. Petra Cherestes, cl. VII (preot);
7. Sitnion Pântea, cl. VII (inginer agronom); 8. Alexandra Pop
(din Sângeorz), cl. VII (profesor la Bârlad); 9. Julia Moisil, cl. VII
(profesor) ; 10. Policarp Popescu, cl. VI, casar (preot in Bucovina);
11. Simian Pop (din Nepos), cl. VI (inginer silvic); 12. Titu
cl. VII, bibliotecar (functionar la C. F. R.); 13. Casian
Blaga, cl. VI; 14. loan cl. VI (teolog); 15. Aureliu Pop

www.dacoromanica.ro
22

Bola, cl. VI (profesor, Blaj); Göstl, cl. VI; 17. Emanuel

Besia, cl. V (preot pi protopop la Zlatna); 18. Iosif cl. V
(profesor in lad); 19. Simion Popescu, cl. V; 20. Gregore Pop,
clasa VI.
Cabinetul de era la unul din colegii nostri - la Em.
Besia - care era pi bibliotecarul nostru. Aveam o bibliotea
câteva ziare pi reviste. Astfel: Observatoriul de sub redactia lui
George Barit, Igloos de Dr. P. Vasici, Convorbirile lite-
rare. S'a procurat pi - la administratia areia s'a
trimis abonamentul -, dar revista suspendatä«, banii s'au
pierdut (4 florini). Dar noi citeam pi alte ziare pi reviste, pe care
le imprumutam dela profesori. In special eu dispuneam de mai
multe, dela pi dela fratele meu. S'a citit ziarul
pentru altuk, adia Românul lui C. A. Rosetti.
Fireste noi lineam literare, aproape in fiecare
Duminea, in sala a VII-a, unde s'au citit multe »operate
proprii«, traduceri, declamatiuni. Subiectele erau alese de fiecare
membru dupä a sa liberá voe. Notez câteva din aceste subiecte:
1. Regele poetilor, operat de loan Macavei; 2. Flo-
rica, nuvelä, de I. Moisil ; 3. La moartea lui Andrei Muresian,
poezie de losif Vulcan, declamare de Simion Pop; 4. Orfanul,
poezie proprie de Cornel Pecurariu; 5. 0 cáintá, poezie proprie
de George Curteanu; 6. Insemnátatea limbei pentru Români, con-
form sententiei lui Alex. Urechia: Nu sabia, ci limba sustine o
natiune, de Cornel Pecurariu ; 7. Aici predomneste värsatul (Nu-
comicá de Friedr. Craft), traducere de Averchie Macovei;
8. Macedoneanul, poezie de declamatá de Simion Pop;
9. 0 poezie, operat propriu de loan Macavei; 10. »Anul
nou«, conversatiune, operat propriu de loan 11. »Spä lä-
toresele de noapte«, poveste de d-na Chatelain, traducere din
germaná de Cornel Pecurariu; 12. Visul, poezie, operat propriu
de Solomon 13. Päzitoarea de la fântânä, traducere
de George Curtean; 14. Ceva despre in genere pi necesi-
tatea ei la poporul român, operat propriu de Emanuel Besia;
15. Castelul spiritelor, traducere de I. Moisil; 16. Petru din floare,
o poveste populará, spusä de Petru Cherestes; 17. lucri
lucrá pi cugetä la viitor, proprie de loan
; 18. Lipsa institutelor de invätämânt, operat propriu de
Solomon litä; 19. patriotice pentru recâstigarea drep-
turilor, operat propriu de losif Catul; 20. lnfluenta culturei, operat

www.dacoromanica.ro
 23

propriu de Alex. Pop (Sângeorz); 21. Caracterul pi insemnátatea lui,

operat propriu de loan 22. »La Români !«, poezie de
D. Bolintineanu, declamatá de E. ; 23. Pe cine-astepti tu oare

s'aline-a ta durere ? Pe-acela ce te suge? Te calcä in picioare ?

Pe cari te vänd de mii de ori p'un ? (Cesar Boliac), operat
propriu de I. Moisil.
*

Viata in liceu a fost destul de frumoasä, o viatä

curat ; desi Näsäudul era o localitate, dar
mare trecut national. Placerile noastre erau felurite, cum
cresteam pi ne desvoltam.
Primävara aveam maialul, - la 3/15 Mai - särbätoare
tionalä, când särbdtoriam amintirea marei adunári a 40.000 de
Români pe Cämpul libertälii dela Blaj, in ziva când poporul
din Ardeal s'a proclamat de natiune liberä pi a jurat cá
va contra impilärilor maghiare pi pentru emanciparea lui din
sclavia »aristocratieic maghiare. zi nationalä se särbätoria
mare fast pi un public numeros din Násäud pi din comunele
din imprejurime, preoti, functionari participau fami-
bor. Serbarea se fácea in > Dumbravag, de stejari, de
pe un deal din jos de In zorii zilei Näsäudul räsuna de
impuscäturile pivelor, asezate sus pe »Comoaräc.
primii ani ai existentei liceului se fácea un parastas in
biserica Násäudului, pentru cei in revolutia dela 1848 pi o
predia relativá. Mai târziu guvernul maghiar a oprit a se
särbätori aceastá zi un fast prea national. Totusi la anul
1877, deci la räzboiul româno-ruso-turc - rázboiul indepen-
dentel României - se sárbätorea in toatá splendoarea.
Serbarea zilei de 3/15 Mai din anul 1878 a fost exceptional
foarte frumoasä, cáci vremea era caldä pi splendidá, cerul senin.
Dupä ce ne-am la liceu, la orele am
fäcut o plimbare prin sträzile Näsäudului, in frunte fanfara, ce
mai rämäsese din timpul regimentului al de pi
patru steaguri, in românesti, iar pe la orele 11 am plecat
in frumoasa pädure de stejari »Dumbravac In acestei
páduri aranjasem câteva zile un patrat pentru dans,
jur imprejur de pämânt, acoperite cu iarbä, frunze pi pe

www.dacoromanica.ro
24

deasupra scoarte pi covoare de lânä. Aläturea, pentru bu-

pentru mese, scaune, garderobd, etc.
Noi scolarii, in special cei din cursul superior, ne-am
cu ocazia acestei serbäri nationale, brâile tricolore românepti, fAcute
de prance din Näsäud din Rebrisoara, late de vr'o 3 degete,
incinse in jurul trupului, capetele atârnând in jos ciucurii bor.
La maialurile aceste luau parte profesorii, functionarii
din Näsäud foarte multi preoti, a. din comunele
vecine, fetele amiazi pe la 3-4 dansul pi
era o petrecere o veselie din cele mai entusiaste. Dansurile,
cari jucau, erau in afará de valsuri, polci cadrile, jocurile
românesti Somesana, Romana.
Cu Somesana se intotdeauna. In pauzä se de
o de 12 jocurile voinicesti: Cäluserul, Romanul
Bätuta, imbräcati in costum national, cu brâu tricolor. Tot
in pauzä läutarii dela Bistrita inveseleau publicul cu fel de fel de
cântece românesti, romante, pe cari le aduceau din vechiul
Regat, cântece etc. Din vestitii läutari amintesc
pe Cristof bdtrânul, apoi Cristof tânärul, pe in urmá
pe toti excelenti vioristi pi capelmaistri, pe cari i-am
noscut pi am dansat armonioasele Dela dânsii
noi invätam toate romantele pi cântecele aduse de ei din
Regat pi in urmá le cântam mereu.
In timpul pauzei se lua pi masa. Mâncärile erau aluse de
familiile pi consta din fripturi de miel, pui, etc., multe
präjituri pi erau invitalii pi musteriii
unele clase se frigeau mieii in frigäri pi
se ospätau, iar pentru ca sä se räcoreascä aveau câte un
bere, dela vechea de bere din Näsäud. In acest timp
se tineau pi toaste pi cuvântäri de cätre »studentiie mai mari
pentru profesori pi de profesori pentru din 1848 ai nea-
mului românesc. In anul 1878 a vorbit din partea scolarilor primul
din clasa VII, a noastrá, Sanjoan (recte Simzian) pentru
Patronatul peoalelor näsäudene - Fondurile gräniteresti -
la care a räspuns jurisprudentul loachim Muresianu, secretarul
fondurilor. Din clasa a VIII-a a vorbit Ion Ureche,
devenit in urmá de artilerie in România, unde a decedat,

www.dacoromanica.ro
 25

pentru profesori, cäruia i-a räspuns directorul de atunci, Dr. Paul

Tanco.
Petrecerea a durat pânä la orele 9 seara, când ne-am
poiat mare alai la Näsäud, in frunte cu cei 12
steagurile, indreptându-ne spre otelul »Rahovac, aranjat anume
pentru continuarea petrecerii, in zorii zilei urmätoare.
In anul 1879 insä nu s'au mai permis steaguri in tricolorul
românesc atunci am umblat steaguri numai in douä colori,
rosu-albastru, nu in ziva de 3/15, ci de 21 Mai. Nenorocul
nostru a fost cä in acea zi a plouat atunci, ca de altä datä,
din prevedere, am aranjat clasele I II din vechiul local, deco-
rându-le foarte frumos verdeatä multe steaguri legate laolaltä
aici nationale. Eu insumi, Ion Macavei alti
câtiva, am aranjat totul. Preotul catolic, Stanek, un bätrân respec-
artist pictor bisericesc, croat de natie, vizitând decorate
de noi, ne-a admirat gustul nostru artistic ne-a läudat incurajat.
*

Copiläria jocurile ei, petrecerile, felul de trai, im-

pus de familiile intelectualilor din Näsäud, de pe atunci, se deo-
sebiau in multe privinte de cea de astäzi.
Când am fost in clasa I-a a gimnaziului pärintii ne-au dat
la un maiestru de dans, care venise Bistrita, pentru un curs
de vase säptämâni, la cari se inscrisese mai multi
»domnisoarec, pe lângä alti câtiva tineri functionari dela autoritä-
tile districtuale din Näsäud, cari incá nu dansa. Dar majo-
ritatea eram noi, cei mici, dar mai sprinteni doritori de a
Cu aceastä ocaziune ne-am imprietinit mai multi din
sele inferioare, un grup a cärui prietinie a durat toatá viata noasträ.
Aici am invätat clansurile: valsul, cadrilul, francais,
mazur, repede, cotilionul. Cursul s'a cu un »bal de
probä«, pentru a aräta publicului la acest bal rezultatele
invätäturilor noastre.
Pe vremea era cerut de familiile din Näsäud, ca
din când in când sä petreacä impreunä, fete bäeti,
la câte o familie inteo duminecä, la alta in altá dumineeä sau
särbätoare, unde se intruniau mai multe domnisoare. Scopul era

www.dacoromanica.ro
26

sä obi5nuiascä bäetii conversatie frumoasä,

maniere civilizate, sä se mai lucruri, cari se pot face
mai bine in societate cu sexul fruinos. Era deci chestiune de
educatie. Noi, câtiva »domni5ori aveam convenirile noastre foarte
pläcute la douä familii : Goldschmidt Mihailas. Eram de obiceiu
patru domni5oare patru domni5ori, cari conveniam destul de
des, dumineca dupä amiazi, petreceam minunat prin conversatii
frumoase, jocuri de salon, dansuri la sunetele melodioase ale pia-
nului, domni5oarele noastre erau toate excelente pianiste.
Apoi luam o : copturi (präjituri), fäcute de delicatele
cafea
mânute. Natural cä ne prezentam bine curat
dupä terminarea petrecerii damicelele acasä. De5i eram
numai noi, tineretul, in salonul familiei, din când in când trecea
mama prin salon.

Fiindcá aveam multe cuno5tinte »damicelele , cari ve-

niau la balurile, petrecerile festivalurile noastre, de prin satele
invecinate, plecam din in când sä le facem vizitele noastre.
Eram intotdeauna primiti foarte bine fiinda damicelele
ziva când aveam sä sosim, se intruneau mai multe din satele
apropiate odatä la una, de altá datä la alta, din alt sat.
Noi mergând la aceste vizite ziceam, un termen frumos,
ci mergem experintä«. Petreceam minunat cu jocuri de salon,
cu dansuri, muzicá fäand vr'o domni5oarä la pian sau unul din
noi cu vioara.
Dupä o masá ne inapoiam noaptea târziu din
frumoasele noastre »experinte«. Amintesc aici ateva din domni-
5oare: Raveca Ana Precup din Nirnigea-Piatra, Leontina Hontild
din Mocod, Victoria din Mititei, d-soarele din Mititei,
Angelina din Hordou etc.

Eu activam deosebite grupuri de prietini. Cu unii la

treceri cu damicelele. Cu altii muzicä - cvartetul nostru.
Cu altii discutii felurite, literare, 5tiintifice, dar mai ales nationa-
listice. Aceste din urmá erau uneori foarte infocate. Cu altii jocul
cu mingea -fuga - in Lager,

www.dacoromanica.ro
 27

Pe vremea aceea jocurile mingea nu erau introduse in

scoale. Noi jucam fuga, pe care o invätasem dela feciorii de Oran
din Näsäud, care o jucau primävara. Atunci am jucat noi
fiecare an, in lagärul Násäudului, adicä pe locul unde odinioarä
exercitiile militare gräniterii Regimentului nostru. Dar jucam
alte jocuri mingea, obisnuite la Näsäud.
Mai târziu in cariera mea de profesor, in cälätoriile fäcute
prin Germania, am väzut cá un cu mingea asemänätor fuga
noasträ se juca de liceelor, sub conducerea unui profesor.
Acolo unde am asistat odatá timp mai indelungat, profesorul con-
era de filosofie, care juca scolarii.
Când in anul 1895 fusei numit director al gimnaziului din
Târgul Jiului intre alte inovatii ce am introdus la aceastä coalä,
au fost jocuri cu mingea. Am invätat urmátoarele jocuri :
(in 3, in 4, in 6 in 8), In ora$, Poarca Fuga, jucându-le
in curtea care era destul de spatioasä. Mai ales
fuga a pläcut in curând, din primävara anului 1896,
s'au räspAndit in oras, jucându-le elevi dela alte
Cu ocazia vizitei ministrului Spiru Haret, in Octomvrie 1897,
la gimnaziul din Târgul I-am invitat sä vadä jucând elevii
jocul fuga. Ministrul, surprins de acest joc, a intrat in
pentru câteva momente s'a observat el cunostea jocul,
cáci in Moldova, de unde era originar, se juca. la inceputul
anului urmätor, la 15 Aprilie 1898, ministrul Haret a dat »Deci-
ziunea prin care se institue concursuri anuale de jocul oina pentru
toti din secundare, normale primare din
El numeste jocul acesta - fuga noastrá dela Násäud -
Haret in al säu Raport
cum se numeste in Moldova. latä ce
adresat M. S. Regelui asupra activitätii Ministerului Instructiunii
Publice al Cultelor din anul 1903, la pag. : »Prin deciziu

nile noastre din 13 Aprilie 1898 Decemvrie 1898 (anexa Nr. 64),
am introdus jocul de ca exercitiu in Pentru
aceasta am infiintat concursul anual de oinä, care trebue sä se
tinä la 10 Mai in fiecare oras, unde sunt mai multe
toate liceele, gimnaziile, seminariile normale, precum i
concursul general de in care echipele invingätoare din diver-
sele orase luptá intre ele pentru premiul mare. Oina este un

www.dacoromanica.ro
28

gimnastic foarte potrivit pentru a desvolta vigoarea, agilitatea,

curajul spiritul de deciziune, va fi cel mai bun exercitiu
pentru tinerimea noasträ, care, cu mirare cu ingrijire, constatAm
cä a perdut gustul de a se juca, dupä cum se cuvine la värsta

Liceul din a fost o mare binefacere pentru poporul

din tinutul gräniteresc, ca din toatä partea de Nord a Ardea-
lului. Profesori cu studii universitare, licentiati doctori teo-
logie, filosofie, istorie, etc. dela universitätile din Viena,
Graz, Budapesta, Cluj a. stabiliti in Näsäud incep o culturalä,
nationalä, economia sunt intemeietorii unui puternic curent
educativ, moral; economic, national. Poporul nostru fiind crescut
spiritul moralei a legii române$ti, principiile religioase erali in-
filtrate in copiii säi. Pe aceastä bazá noii profesori au clädit
educatia tineretului. Oameni cu studii serioase, experiente
câ$tigate la universitätile germane, cu multe cuno$tinte ce
apropriat din mediul bun in care au träit, au inspirat tineretului
reguli de educatie. Toate aceste au desvoltat intärit
dragostea de neam in fiecare care a trecut prin excelentele
$coli näsäudene, cari apoi au dat multi bärbati de caracter ferm,
nationali$ti neintrecuti ideatisti.

www.dacoromanica.ro
 memorabild

loan Vaida
Chiar când se pregäteste de 75 ani al liceului din
este de o deosebitä actualitate scrisoarea adresatä in 1876
din partea »adunärii generale a Comitetului administrätor de fon-
durile näsäudene« cäpitanul suprem Alexandra
ca un splendid autentic atestat despre activitatea nationalä
a acestuia.
Fericitul bunic
necesitätile imprejurärilor
se - dupä posibilitätile
in fruntea actiunilor ; dacä
sirea lui in primul plan ar fi periclitat reusita, sä
in rezervä, aranjând de dupä culise miscärile ce le credea opor-
tune, färä de a fi chinuit de mâncArimea multor politiciani actuali,
cari nu se pot retine de a figura la toate ocaziunile cu persoana
numele
Numai cine a cunoscust firea discreta rezervatá a lui
hätel, poate apretia satisfactia cu care el se exprimase odatä, in
ultimul deceniu al vietii sale - cerc intim - privitor la
intemeiarea liceului näsäudean, astfel : »Pe la inceputul anilor 1860
au vrut sä intemeieze gimnazii de 8 clase românesti la
Fägäras, la Caransebes, la Baia de Cris, la Arad, la omcuta mare
in alte pärti; dar numai noi, cei dela am tealizat
acest lucru, n'am numai cu bunele
Dr. Vaida

www.dacoromanica.ro
 Nr. 256 ex 1876 - Comit. fond.
Illustrisimului
Dn CApitan suprem Alexandra Bohtel de Glod

Illustrisime apitan
In 18 lunie 1876 s'au implinit 15 ani de când ati pri-
mit conducerea Districtului Näsäud.
In acest rästimp - in care s'au ivit multe momente
- pe conducerea afacerilor politico-adminis-
trative in care ati arätat atâta intelepciune pi tactia admi-
rabilä, nu ati un moment a da subscrisului
mitet tot sucursul, tot modul, ca acesta sä-§i poatä
misiunea sa pe cât de pe atât de grea pi
preunatä räspundere mare; pi apa gimnaziului
i organizarea celorlalte institute de in mare parte
este Illustritlii Voastre. Pentru aceeaV tine de strânsä
datorintd a exprima profunda multämitä pi a ura,
ca Dzeu sä multi ani in deplint sänätate i
indestulire pe prea stimata rugându-VA
a ne excusa decumva ca incepätori in viata constitutionald
nu am fost destulä consideratiune la consiliile Illustri-
tätii Voastre, pi asecurându-VA et meritele ce
far de institutele noastre de i ele de
tinerime, vor nunumai in analele Districtului
Näsäud, a viatä autonomä ziva de 31 August
1876 a incetat, ci pi in inimele generatiunei prezente i ale
celor viitoare.
Repetind profunda multämitä, ca pi pe viitor
sä nu ne denegati ajutorul de care Vi vom ruga.
Din adunarea a Comitetului administrátor de
fondurile pcolare. Nisind in al 2-lea Septemvrie 1876.
Pre§edintele: Gregoriu Moisil, vicar eppesc foraneu.
Secretarul : Toma Mihalca

www.dacoromanica.ro
 Viata religioasä, socialá culturalá
tinutul nostru
Pamfil Grapini
Venerahilul arhidiacon Pamfil Grapini din sant scrisese in 1913 acest
articol pentru un album comemorativ, care atunci - prilejul
alor 50 dela infiintarea nostru nu putu fi la luminä. pa-
deci acum, bind el tot de actual. - Dir. Adz. Som."

> Agere et

In anul când scriu aceste se incheie pentru

nostru, numit odinioarä Valea Rodnei ,
o epocä de o jumätate
de veac, decând - Minerva ocupând locul lui Marte - locuitorii
apartiitori fostului al II-lea regiment român de granitä din Ardeal,
inspirati de Dumnezeu au putut sä-si vadá
infiintat gimnaziul (liceul) de opt clase din Näsäud, deschis la
4 Octomvrie 1863. Acela a fost pus sub patronajul impäratului
pi regelui losif I, voind fundatorii pe aceastä cale sä
arate lumii alipirea de capul pästreze credintä
pi
pi in timp de pace, ca pi in räzboiu. Astfel au strämosii,
mosii pi pärintii nostri sä prefacá pretul hainelor proprii -
cu cari se de sotiile in timp de räzboiu - adecä
fondul de rnondire, precum pi alte fonduri pi capitaluri, in fonduri
culturale destinate pentru luminare pi pentru cultivare. Noi
acelor bravi fundatori, noi câti suntem in viatä pi am crescut la
lumina liceului din Näsäud, sustinut pi adäpat de puterea pi izvorul
sudorilor depuse de intemeietori, nu putem alta decât sä

www.dacoromanica.ro
 recunostintei noastre spre a-I depune cu evlavie la
picioarele ca pe un piedestal de granit. Il depunem
fiecare in forma cum o atât pe mormintele fundatorilor,
pipe ale celor ce au fost dascälii nostri iubiti, cari toti s'au sä-
bine lucrând, de a privi la mari retributiuni, pi având
ochilor numai implinirea datorintei Acestor umbre
märete simt dator eu fiul acestui tinut, sä inchin
câteva pire, acest focular de culturä, multi
am fi tot la coarnele plugului, pi prea multi in servicii

In momentul asistäm la ridicarea unui monument de

amintire in drumul pi statiunea de o de veac, ca
de pe o columnä »Salve Parva Nepos« sä se
descifreze pi analizeze: in ce a stat puterea de rezistentä, trainicie
pi conservare a poporului nostru, din acest tinut, de nu s'a
busit nici clätinat in greutätilor pi adesea pi a ispitelor.
Cicero ne spune in cartea »De legibus, I, 24« el nu cunoaste
popor care nu trebue sä fie o Dumnezeire; iar Plutarh
hi »Adversus Col. epic. 31« zice: »Vei gäsi oameni cari nu pliu
ce-s banii pi artele, dar nu vei afla nid o societate
in Dumnezeire«. Credinta in Dumnezeu, in nemurirea bune
pi in acestora, o aflu legatä de poporului
ca un fir de aur, isvorit din soarele ce nu se poate ascunde de
tot, dela cele mai indepärtate veacuri ; pi aceastä

i-a fost täria pi singura lui garantie de reusitä pi de ocro-

tire in trecut pi va fi pi in viitor. Apoi credinta-i o virtute, iar
virtutea e nepieritoare, ei i se'nchinä timpul pi spatiul, ea e ceva
Dumnezeesc. Sufletul asezat in pi de e
o tare, care in desert va fi arme, pi
chiar inconjuratä pi de lume, ea ipi va lua alimentul pi
din izvorul credintei pi sperantei. Când poetul Ovidiu, a
cântat läudând »aurea aetas« pia zis cä oamenii oarecând »sponte
suo legem cultumque colebant«, eu aflu cä aceste dual
tare: legea pi cultul, s'au cultivat de poporul nostru româ-
in mai mare orisice, pi astfel cred aceasta
a pi pricinuit trainicia noastrl. S'au nimicit tronuri pi orase, s'au
stins popoare färä credinta'n Dumnezeire, pi tot se prabupesc

www.dacoromanica.ro
pi azi acolo unde nu-i credinta. le epoce de suferinta tre-
cute peste poporul nostru, ca un puhoiu ce rumpe spalä, nu
ne-au produs schimbárile ce s'au väzut la altii, cáci apa trece,
pietrele Fost-am decimati pi un martiriu lung
pi greu, a fost in mare parte viata poporului ; dar zidul

de care s'au frânt de atâtea ori uneltirile rauvoitorilor a fost:

»inima, sufletul viteaz pi credinta'n Dumnezeu, exprimata
vintele: lege pi limbä...Sponte adia adeseori lipsit de con-
buni pi drepti, ba condu§i de oameni cu rele fatä
de poporul nostru, acesta dela sine pi prin sine, din voia sa
din iubire limbá pi lege, tácea, suferia privind la ziva cu
luminä, la ziva de sapare ca dintr'un Egipet greu, pe un drum
luminat ca de o columnä de foc ce ducea dreptatea divinä,
in care credintá pi scut vremile de nevoie. La urechea
acestui popor suna din departare cântecul :
de aur românimea are
prin sedi a ei
Nici azi nu pierdem »auriu ca mândrul so.are,
e al nostru Unele din frumoasele visuri le-au väzut reali-
zate pärintii nostri, iar altele le vedem noi pi le vor vedea urma§ii
no§tri, dacä vom rämânea statornici in lege pi limbä.
Träsura caracteristica a poporului românesc din tinutul nostru,
care a format oarecând al regiment românesc de granitä
din Ardeal, a fost in trecut pi este pi : credinta pi alipirea
atre lege pi limbä. Din acest izvor el pi-a scos pi-pi va scoate
totdeauna putere de viatä, perseverantä pi trainicie. Poporul de
pi azi, intrebat de ce lege este, raspunde: de legea ro-
Legea e una limba sa, pi tot a§a, limba cu legea
lui au aceeap obârsie. E destul sä plie : »Lege, limbä vorbe
scumpe la strämo§i era, ei ar plânge morminte, când le-am
Academia de culturá pi tiintä a poporului din
care acesta a supt credinta pi s'a inspirat spre fapte mari, a fost
biserica sa. Micile bisericute de lemn, nesuferite de pi
adeseori chiar scoase din satelor in care locuiau pi
le Românilor no§tri credinta pi apärau scump:
legea noasträ.

www.dacoromanica.ro
 Introducerea sistemului militar nostru, la 1762, a
aflat pe locuitorii acestei tot aceeap credintä tare cátre
legea limba ce au avut-o in trecut, de a se face vreo
deosebire unit sau neunit, multumiti când li se zicea cä sunt
de »legea románeascä, Räsboaiele indelungate, la care au luat
parte locuitorii acestui tinut militarizat, pe toate câmpiile Europei, -
unde s'a recunoscut vitejia statornicia suptä din credinta
atre lege jurämânt, - sunt dovadä cuma un popor ce tine
la legea sa, plie implineascä datorinta, pi cä oriunde va fi
pus, va sta la locul säu pi nu-si va alca jurämântul, fiinda trä-
ieste in frica lui Dumnezeu pi nu se lasä niciodatä ispitit, amägit
ori intimidat fie prin promisiuni, fie prin amenintári. lar dupá ce
Europa a fost pusä in uimire de vitejia acestor gräniceri imbräcati
in sumane negre, pe care i-a läudat pi marele Napoleon, steagul
dapt revolutia din 1848 a fost impodobit cu medalia de
aur, ca statornicia credinta juratá .
Prin aceasta decorare a fost nu credinta ci pi
legea noastrá româneascä, care a fäcut din poporului nostru
luptätori leali pi viteji.
Par'a de plecare la de ostasi
insotiti de mame, sotii pi copiiiin bisericutele satelor pi
inchinându se in fata altarelor pi apoi dupä ce-si rämas bun
dela ai plecând un »Doamne ajutä lar mosnegii, fe-
meile pi copiii rämasi acasá cerceteazá zi de zi locasul sfânt im-
plorând pentru cei plecati sänätate, ca sä se poatä teferi
la vatra paräsitä. latä adevärata credintá din legea sfântä
pi pástratä prin biserica poporului nostru.
Precum la infiintarea granitei militare pi dupä aceea cele 44
comune de »lege au avut comune pi au
ferit multe lovituri impreunt unite toate, tot apa ele au stat unite
apärarea comune cum pi in nizuinta de a inainta
culturá pi civilizatiune prin propriile puteri, pi mai ales pentru
a sustine confesionale cari oferä marele contingent
de 8 clase din Näsäud infiintat la 1863 numai din averea
nostri.
In .rästimpurile mai indelungate de pace pi ajutorul
noastre, iar mai apoi a liceului nostru - puse sub

www.dacoromanica.ro
cerea oamenilor de inimä - poporul pi nostru intreg a
luat un puternic spre culturä pi luminá. Muncitorii
tului cari in multe privinte gemeau inteun fel de intunerec au
sä se destepte prin inpipi fiii Meseriasii pi industria$ii
români, cari odinioard lipsiau cu totul, azi in mare parte sunt
reprezentati prin de a-i no$tri. noastre in special
liceul sunt pline de de ai poporului cari cu timpul au devenit
educatori buni, preoti harnici, intelectuali ale$i de toate carierele,
apa azi putem sta fatä cu cei ce de multe veacuri ne-au
genunchiat. Bisericile de lemn, care in veacurile trecute nu s'au
putut restaura pi cu altele mai trainice, in deceniile ultime
au putut fi inschimbate in clädiri mândre de piatrá, ca prinoase de
multumire lui Dumnezeu pentru trecut, pi ca scut pentru
viitor. Preotii crescuti in bune ale tinutului nostru, apoi
crescuti in seminariile teologice din patrie pi in unele chiar pi
din sträinätate, ipi depun toatá puterea sufletului pi mintii pe
altarul poporului din al cárui au ie$it, fäcându-1 sä pas,
ba pi emuleze cu alte popoare conlocuitoare. Preoti pi laici,
intelectuali pi muncitori manuali, uniti in cugete pi in simtiri träiesc
unii cu altii, pi unii pentru altii.
Sträinul care trecuse acum 50 de ani pi a cunoscut atunci
acest tinut, s'ar uimi mult de progresul pi cultura pe care ar trebui
le constate in lume nouä; acela aflä ominie, e salutat
chiar pi dacá cunoa$te nimeni, oamenii sunt sufletele
lipsite de viclenie, casa pi imbrácämintea curate. Poporenii
ies in dumineci in mare numär dela sfânta pi in ordine
veche militará merg toti inaintea primäriei unde li se publid di-
verse chestii, iar multimea copiilor umple drumul când ei ies din
scoalä.
Trebue sä se aminteascá aci pi unele rele pi abuzuri care
intrá in popor dela pi prin sträini. In prima linie alcoolismul e o
mare nenorocire pi el zace in deosebi in nerespectarea repausului
duininical, lásând deschise crapmele, pentru ca statul sä aibä un
financiar, in sä un popor instärit, sänätos,
pi brate tari, apte de a apära patria in timpuri Petrucá in
$irul de luptä pi in linia de foc nu se pot pune butoaiele cu ra-
pernicios, pi moralul armatei pi al poporului nu se poate
8'

www.dacoromanica.ro
 un astfel de nnjloc. Pini când mt se vor mbsud
radicale nu se vor in dumineci
predici, reuniuni de temperanti, conferente a. vor fi
nice. de tot putine sau defel, atunci vor fi mai putini
nebuni, boale crime vor fi tot mai rari temnitele tot mai
goale; dimpotrivä bratele de apArare vor fi tari, emigrArile vor
scidea bunästarea va cre$te.
Intru cât mai viciuri popor se dau uitärii obi-
ceiurile bune din trecut, e de datorinta fiecärui luminat sä
meargä cu exemplu bun, sä-$i implineascä datoriile, readucand
la calea dreaptä pe slab nevoia$.
Para lel cu cre$terea numericä a poporului au trebuit sä se
infiinteze in satele noastre noui mai multi invätätori.
DäscAlimea de azi a $coalelor noastre e crescutä aproape in
tregime la institutele noastre române$ti din acest tinut. Avem o
falangä de invätätori, con$tii de misiunea totdeauna gata sä
desvolte activitate extrascolarä. Fiecare comunä cele 44 foste
gränitere$ti militare are averea sa separatä comunalg, iar bise-
ricile if i au averea proprie, administrate controlate de orga-
nele corporatiile in drept. In toate satele se aflä edificii
moase pentru cele mai multe 2 pânä in invätätori.
Pas de pas luminarea s'a desvoltat treptat
a luat socialä, deoarece cultura il face pe individ
mai asociabil, prin asociare se pune unul in serviciul celuilalt.
Scoalele bune ne-au fäcut mai prieteno$i unul cu altul, ne-au
imprietenit ne-au dat reuniuni coruri au desvoltat
in noi simtul estetic, moderatia iubirea de tot ce-i nobil.
Abea afli comune in care sä nu fie una pânä'n douä reuniuni,
abia afli familie färä carte, foi economics a. Aproape din niciun
sat nu lipsesc reuniunile de cetit de inmormântäri
guräri contra pagubelor, literare a. are agen-
turi aproape in tot local.
Am väzut tärani de ai nostri, ducând sine la munca câm-
pului o gazetä sau altä carte; in timp de repaus vrea sä ci-
sä ce se mai petrece in lume, starea sämänäturilor,
pretul vitelor alte diverse necesare. Un popor ca acesta e
sA fie lipsit de conducätori fire$ti, dat exploatärii in

www.dacoromanica.ro
 37

sträine, ci trebue sä fie con$tiu de drepturile pi datorin-

tele sale.
In timpul mai apropiat poporul nostru a inceput a se deda
la o economie mai rationalá pi mai cu calcul in toate ramurile:
au vite frumoase, bine'ngrijite, economice ware pi
practice, cultivá la pämântul, pi se ocupá pomäritul, legu-
märitul pi stupäritul.
Meseriile pi industria, cam putin cultivate mai'nainte, au luat
avânt, in fiecare sat afli pi bárbati de ai
fauri, curálari, ciobotari, tábácari, zidari, grádinari,
comercianti pi altii.
$coalele de pretutindenea sunt pline cu copiii de ai no$tri pi
chiar universitätile academiile sunt mândre de diligenta pi age-
rimea fiilor opincarilor, studieze pi sä rabde.
Românul nostru impreunä harnica sa sotie nu e intristat
pi dacä are multi copii, pi zicând : »Dumnezeu ni i-a date,
le hotäre$te cum pi cu ce sä träiasck Un popor care astfel se
sporeste, e binecuvântat de Dumnezeu, pi când va carac-
teriza moralitatea, atunci are pi drept la existentä. Femeia
românä ia parte activá in viatä economicA pi pe
cresterea anevoioasä a multor copiii, se indus-
tria de cask cu cusáturi pi esäturi in pärtile, precum
pi cu pregAtirea mâncärilor simple dar gustuoase; e iubitoare de
muncä in grädina plinä cu legume pi In proportie cu culti-
varea bärbatilor s'a pus pi se pune pond pi pe educatia femeilor
noastre, apa cá intelectualii care-$i cautá sotii de alt neam, o fac
aceasta sau dintr'o dragoste excesivk sau dinteun interes material.
Azi avem femei pe carierele: invátátoare, maestre, medici pi
allele cu care ne putem mândri. Nu putem insh neamintitä
o boalá socialk care poate roade la rädäcina bund pi adea
luxul care ca alcoolismul trebui combätut pi stirpit.
lucrare dela individ familie, deci dela
sä stârpim ce e räu, ca apa in familia mare - in
tate - nu fie decât pi armoniec.

www.dacoromanica.ro
 Liceul Nirtus romana rediviva«
Stefan Bodiu
Amintirile profesorului Bodiu - ca articolul precedent al párintelui
Grapini - au fost scrise in 1913, insä au pânä azi nepublicate.
Stefan Bodiu, fost profesor la liceul din Turnul Severin, s'a
näscut in comuna Macod (jud. Näsäud); fäcut secundare la liceul
din Näsäud, unde a luat bacalaureatul in 1874. A urmat universitatea din Bu-
unde a luat licenta in istorie filosofie. A räposat in 1914.
Dir. Arh.

ladul numit Austria, in care printr'o nebunie a sortii au fost

aruncate sä se främânte päcatele toate neamurile
din Europa, incepuse trozneascä se se apropie de
präbu§ire. Nu era un punct al intinselor sale graniti, care sä nu
fie amenintat directiunea cäruia sä nu un du§man.
Francezi, Nemti, Poloni, Ru§i, Italieni, Români toti cäutau câte o
micá ráfuiall Barem Turcul indreptase iataganul drept in inimA,
dar o scäpä Polonul, pe care atunci Austria ráspláti cu distru-
gerea. In asemenea imprejurári mai ales fiinda pe acele vremuri
nu existau armate permanente, pe cari la nevoie sä le con-
centra repede timp la un punct dat, marea
Maria Terezia a infiintat vestitele regimente de grániceri pe toatá
intinderea granitei Imperiului, dela Maramure§, de jur
imprejurul Ardealului, la Croatia. Intre acestea era Regi-
al II-lea de omânesc dela
Toate comunele cuprinse valea hotarului spre Sud de
Mocod, râul lantul Carpatilor, ce
dela piscul formeazá granita de Nord a Ardealului des-

www.dacoromanica.ro
 39

pärtindu-1 de Bucovina coborând spre Rásärit

la Monor, spre Sud in Somes, - furS incorporate
in acest regiment. Toate aceste 44 comune au fost supuse regi-
strict militar, in baza cäruia intreaga populatie
validá era serveascä ca soldat, cu toate ale ei, afará
de armament. Regim aspru greu, drept mândru. In
schimb, locuitorii acestui tinut au fost declarati pentru totdeauna
liberi de groaznica iobágie, s'au dat in perpetuä stäpânire toti
muntii acelui tinut cu pásunile pádurile
Dar o trecere de dela o stare la alta nu putea
nu producá aci, ca in alte párti o sguduiturä. Absolut
populatie era româneascá, obisnuitä cu viatä patriarhalá,
cum nu poate fi decât munti. nu prea
fácea, boierii unguri nu avea pe lângá sine, cäci in tot tinutul nu
era nici o mare proprietate. Evreismul nu luasá proportiile
ingrijitoare de azi, ci »jupânulc era considerat ca o fiintá infe-
rioarä cä, de fapt, populatia acestui frumos tinut
era de chiar ca stápânirea acest
lucru. Acum populatie blândá, simtind cá se apropie o
nouä stare de lucruri cu totul necunoscutá, pe care nu o vá-
zuse la altii, se In mintea ei simplistä aceastä populatie
concretizase toatá nemultámirea toatá ura in contra tunderii
Miscarea fu repede iar urzitorul ei, Todoran,
fu executat pe platoul deasupra satului Salva, unde urmasii
ridicará o cruce, cu ocazia comemorárii de 100 ani dela acea in-
tâmplare.
Apoi iute se fixará se fácurá
berele necesare pentru cele 12 companii, in centrul regimentului,
in Násáud, pe lângá clädirile necesare comandamentului statului
major, se mai zidi o cládire monumentalä pentru mili-
lark arsä mai apoi de Maghiari la 1849. Incetul cu poporul
se obisnui cu viata militará, cu regularitatea disciplina ei
de fier, neinduplecatä deopotrivá pentru ton. Ce fel de militari
au fost acestui regiment pur românese - cu ofiterilor
superiori din motive politice - o pot dovedi toate
pe cari le-a purtat monarhia austriaa timp de 100 de ani.
In special a luat parte s'a distins in räzboaiele Napoleon I,

www.dacoromanica.ro
40

cutreerând Italia, Germania pi Franta, incât chiar

mai târziu pi
marele Impärat nu s'a putut räbda sä nu recunoasd pe fatä bra-
vura acelui regiment, in uniforma sa curioasä.
Ce se mai zicem de tenacitatea acestor oameni cari, pe
nevoile räzboiului, puteau indure pi alte nevoi tot atât de mari
in timp apa zis de pace : drumurile acele nesfârsite pânä la câmpul
de räzboiu. Câti dintre noi ar putea facá astäzi pe jos drumul
dela Näsäud pânä la Verona sau pânä la Lyon ? Ei ins? l-au
nici nu se putea
fäcut, pi fiindd pe atunci nu erau cdi
ferate. Am apucat pi eu câtiva bätrâni din comuna mea, cari
cuserä aceste drumuri, pi imi pläcea nespus de mult sä-i ascult
povestind acele fapte, in limba dar foarte pläcutä in
naivitatea ei fermedtoare. cel putin, dacá aceastä grozavä energie
cheltuitá pi atâtea vieti inchise in pámânt sträin, ar fi servit
priei cauze !
Dar bravura pi tenacitatea acestui regiment s'au manifestat
in toatá strálucirea in anii de groazá 1848-1849. Dacä in
acest an memorabil vijelia revolutiei s'a peste con-
European, cum era scape de furia ei tocmai Austria,
in care cele 10 nationalitáti - diferite ca limbä, diferite ca aspi-
ratii - erau tinute in frâu numai gratie desbinärii pururea vie
ele chiar dela centru? E cunoscutä doar 'Divide
et impera'. Acuma, când frâul scapä din mâna cârmaciului, des-
trämarea deveni general? pi anarhia färá pereche. Dela Adriatid
pi pânä dincolo de Carpati nu era decât distrugere de bunuri pi
vieti, in brutalitate tot ce se väzuse in pärli, fiindcä
aci ura era mai mare pi mai veche pi apäsarea mai grea pi mai
nedreaptä. Când popoarele au väzut cä focul se pi asupra
Vienei, cä insusi - considerat de ele ca sfânt de care
nu se poate cineva atinge sä fie pedepsit de puterea cereascá -
cä el e sä fugä pi sä facä altuia, cä Maghiarii pot
sd-I detroneze sä fie pedepsiti imediat, atunci debandada nu
mai cunostea margini. Regimente dupá regimente treceau de partea
insurgentilor in special a Maghiarilor, cari profite de
nelämurirea celorlalte popoare pi sä atragá, pi sä concentreze toatä
aceasta energie, inn? anarhick de partea Habsburgii sunt
tronati, armatele pi popoarele deslegate de jurämântul atre Impärat,

www.dacoromanica.ro
 41

Ungaria push sub dictatura lui Kossuth, moneda austriact

cu monedä nationalá maghiarh. Toate acestea se petrec
val vârtej, credeai cá vechea monarhie s'a prefácut in
bucáti.
Un singur popor a rámas neclintit in credinta Impá-
ratul shu, st ováiascä, färá sä precupeteascä: poporul
Un singur regiment n'a stat un momen pe gâduri cá trebue
tinä jurämântul de credintá pretul vietii : regimentul
mânesc din Ntstud. Statornicia acestui regiment credinta atre
Impärat a fost de neclintitä, n'au putut sá-1 abatä dela
nici amenintärile, nici ademenirile cele mai promitätoare. La
un moment dat, aceste devenirá atât de coplesitoare, ofiterii
regimentului - aproape toti stráini de neam - primirä st treacä
de partea Maghiarilor pi venirá st propunä acest lucru pi solda-
tilor asezati pe linie de luptä. Dar atunci s'a intâmplat un fapt
militar de o máretie cart in istoria tuturor popoarelor pi a tuturor
timpurilor. Anume, sergentii regimentului - la auzul acestor pro-
- ies din front pi comandä soldatilor sä incarce armele
pi sä tragä in ofiterii Acestia inst imediat o luarä la Mai
târziu unii dintre ofiteri degradati, altii internati prin forthrete,
iar steagul regimentului pe care gränicerii l-au purtat cu cinste
pi glorie pe toate câmpiile de luptá ale Europei, timp de 100 de
ani, a fost decorat ca cea mai mare medalie de : Für stand-
>

haftes Ausharren in der beschworenen Treuee. Ca copil am väzut

aceastá faimoasä medalie atârnatä de zdrentuitul pi gloriosul drapel
ce se pästra in vechea biserict din Näsäud.
In cele din urmá revolutia fu infrântä ajutor rusesc.
ghiarii depuserá armele la (Világos) Arad. Vreo 13
nerali de ai furá spanzurati, iar chpeteniile revolutiei, hi frunte
cu Kossuth, luará lumea in ! Austria i plinä de ruine
trebuia st-pi vinä in fire i st se reorganizeze pe alte baze. Tre-
buia st se cheme la viatá i sä se punt in calitätile tu-
turor popoarelor din imperiu. Tânárul Impärat, venit in
capul imperiului in timpul celei mai groaznice sguduiri prin cari
poate trece un stat, pi-a dat seamä de greutatea problemei. Nu
e local nici timpul st ne ocupám ad de reformele introduse.
Vom mentiona numai cä regimentul de granitá näsäudean a fost

www.dacoromanica.ro
42

desfiintat. Toatá zestrea acestui regiment a fost trecutá la stat,

dându-se Nasäudenilor in schimb o sumä de bani lásându-li-se
pe mai departe muntii ca proprietate a celor 44 comune. Li
s'au dat administratii civile justitia limbä româneasck ca
singurä limbi oficialá, indreptându-se totul spre lini$te progres.
Românii Näsäudeni, in timpul regimului militar de 100 de ani,
contractará - prin adaptarea la mediu - unele calitäti, cari fácurá
si iasä superiori fratilor in fata problemelor erei Spiritul
de ordine disciplink tenacitatea spiritul de jerfk mândria
ura contra minciunii, au trecut in viata mod atât
de pronuntat, incât le-am putut constata, indatä ce am träit in
diferite tinuturi române$ti. Nu pot si tree cu vederea o mare
calitate - sublimä acolo unde-i stäpânä dreptatea, dar periculoask
acolo unde ajunge la suprafatá pehlivánia bunul plac - adici
supunerea necondifionat la legi Cu aceastä zestre
pá$irá Násäudenii in era nouá, la inceput eminentele calitáti
le de minune, dovedind tact maturitate politick parear
fi träit zeci de ani sub un regim constitutional. Mai târziu, când
bätrânii cu mai carte dar cu foarte mult bun simt, au plecat
unul câte unul, iar locul l-au ocupat tinerii e$iti chiar din
$coalele infiintate de acei bátrâni, lucrurile câtva s'au mai
inschimbat. ce s'au mai linistit stärile sociale, prima Mire-
bare ce li s'a pus Näsäudenilor a fost : ce se facä cu fondu-
rile crescute la sume considerabile. Au fost de aceia cari
cereau se impartá banii cele 44 comune, dar marea
joritate a hotärit ca fondurile fie destinate scopurilor culturale,
mai si se infiinteze un liceu complect, iar mai târziu un
internat pentru de gräniceri lipsiti de mijloace.
In toamna anului 1863 eu pentru prima datá
$coala din Násäud, anume in clasa primará. Starea mea su-
fleteascä imi era deplorabilä, cáci nu puteam inlocui cu nimic
ciile, verdeata apele din Mocod, cari in sufletul meu luaserä
de adevärati prieteni, cu cari ai vrea sä fii toatä viata. Dar
mai ales lipsea de mine incomparabila mea care, de
câte ori intorceam acasá, dela prietenii citati mai sus, cam
sdrentuit, cam cu pärul vâlvoiu imbujorat la si
mä certe, cu mâna pe frunte zicea doar:

www.dacoromanica.ro
 43

*Vai mândrul mamei, dar ce ai fácut?« Intrebuintasem eu

mijloacele ca schimb aceastä situatie. seara o luam
la goanä ca un nu mä opream pânä in Mocod, când
era la durea ba capul, ba un picior.
Degeaba, de coal" nu sapam.
Dar iatá cd intr'o seará de toamnä, väd cä in Näsäud se
pun la toate ferestrele lumânäri aprinse, pânä la tribunal, la
sedrea orfanalä, la fonduri. Lume multä se adunä pe stradä la
lumina tortelor in sunetul cântecelor nationale se opreste in
fata locuintei fericitului vicar Moisil. Se tin discursuri, la cari
trânul cu graiul blând räspunde 5i prea
Impärat a permis ca Näsäudenii sä infiinteze un gimnaziu superior
(liceu) pe cheltuiala Entuziasmul era mare, dar dupá
párerea mea cei mai fericiti erau cei ce intrau in clasa I a noului
de Auzi, liceu ! Dar ceva nu se in
tara, decât in Blaj Brasov. el functiona, instalat in fosta cládire
a statului major. Celebrul clopotel, doi stâlpi
inalti, trimetea ascutitul säu glas pânä din oras, ne
cherna pe noi fosodicii din clasele primare pe drum si
la aceeasi orä. Cu câtä sfialä treceam prin fata liceului,
mintea mea elevii säi din clasa I luau proportiile unor uriasi, cu
cari nu poti glumesti. Tocmai aceasta a fäcut incol-
in micul meu suflet un gerrnene de ambitie: eu voiu
sä ajung lar germenele acesta mä tinea mereu atintit spre
scoalä má furä incetul cu din toiul preocupatiilor atM
de scumpe sufletului meu. Sälciile, verdeata si apele dela Mocod
a se pe nesimtite din intuitia actualä, alte
cupäri mai imediate mai puternice le luará locul. Timpul
mediul inconjurätor ne schimbá färä sä sä vrern,
toatá fericirea sau nefericirea noastrá atârnä de acest mediu.
In toamna anului 1866 eu in liceu, astfel mi se
cea mai arzátoare totodatá aruncat intr'un
mediu potrivit cu firea mea contemplativä tenace. Abea poate
face cineva ideie stäruint aveam la numai din
mândria de a nu fi codas. Cum se desprimävära, pe cine intâlneai
pela 5 dimineata pe Helicon pe Parnas - astfel botezasem
noi niste dealuri frumoase deasupra Näsäudului -? Pe mine i
www.dacoromanica.ro
44

câtiva cari ne examinam pi ne cercetam, pän'ce glasul nein-

duplecatului clopotel ne cherna la
Trecur? repede cei 8 ani de liceu, pi scäpai cu bine pi de
maturitate. Tocmai acuma ins? mi se pusä cea mai grea problemä:
de a-mi alege dintre nenumäratele pi necunoscutele drumuri pe
acela, care sä ducä la fericita a vietii viitoare. N'aveam
absolut nici o cuno$tintá despre astfel de probleme, fuseseräm
crescuti idealism olimpic ; acuma sä te pomene$ti
datä in luptä, cu cine? Cu omul. Trebuia ins? la un fel.
atunci am luat pi eu, ca criteriu al hotäririi mele, chiar pe pro-
fesorii mei. Väzändu-i atât de respectati, de tout? lumea, m'am
sä apuc, s'ar intâmpla, acest drum spinos pi ve$nic
bätut de ar$ite pi vânturi, ce se nume$te profesorat.
Sunt spre acestui drum grozav pi neospitalier, darä
rämânând din toate sbuciumärile lui cu sufletul apa cum ni l-a
indrumat »alma ; de aceea imi aduc aminte cu pläcerea ce

o simte un copil in fata surisului mamei, de anii träiti in Näsäud.

cred cä cu totii - pi acei cari suntem descendentii fo$tilor
gräniceri, pi cei cari ati din alte tinuturi române$ti ca vä
formati sufletul, in acest liceu - ne vom uni sufletele intrio sin-
gurä dorintä; »cä acest liceu sä creascä, sä infloreascá pi sä
poarte, incä multe secole, pe drept pi mândrie, frumosul titlu
de: Virtus Romana Redivivat.

www.dacoromanica.ro
Autobiografia preotului loan Chita din Mintiu
geneologia familiei sale
stefan Buzila
Pärintele protopop Octavian Bulbuc din Mintiul Nisäudului mi-a pus
la dispozitie o conscriptie parohialá mai veche, cu gandul cä frunzärind prin
ea, putea sä aflu ceva lucruri interesante. De fapt am pi aflat
biografia preotului loan Chita, mort in 1890. Se vede cä intre cei cu
putinä erau unii, cari ne intreceau pe noi cei de azi calificatii
demice. mai putin comozi decât noi, cari läsäm sä disparä in intunericul
uitärii multe lucruri foarte importante. autobiografie,
urmeze - cele relevate de soacra mea Maria Chita, cäsätoritä cu losif
Bal paroh in Ilvamare, pi dupä alte note servite de binevoitori -
un arbore geneologic al acestei familii, care s'a lätit peste o mare parte din
Ardeal, vechiul Regat, ba chiar in Basarabia, pi din care au iesit
owneni i de valoare. Cine va studia geneologie, se va con-
vinge cä din alte puncte de vedere e foarte interesantä.

Ajutorul lui Dumnezeu Tatälui, al Fiului Spiritului sfânt,

care lumineaz4 pe tot omul ce vine in lume, mä va ajuta a
scrie pe scurt viata mea din copilärie, cu cele intâmplate in cursul
vietii mele, când sunt acuma in etate de 78 ani, adecá de
zeci§iopt ani, care descriere se face in 26 Mai 1886.
1. Ca de 8 ani, când Maiestatea Sa Impäratul
cel a umblat prin Transilvania, atunci in Näsäud, am
alergat eu cu oamenii din Prislop, tinându-mä de haina canto-
rului tatii cu numele Vasile Pläian, care mai pe urmä a fost preot
in Bretea.

www.dacoromanica.ro
 2. In decursul anilor pini a nu umbla la din
am umblat la oi, capre miei, apoi m'au dat la din
säud, unde absolvind acele 3 clase de normalä, fiindcä atunci nu
erau altele gimnaziale, m'au dus pärintii mei fie iertati in Blaj in
anal 1822, unde umblând absolvând clasa a 5-a gimnazialä cu
progresul, dupá cum aratá aici aläturatul testimoniu sub A: adecá
eminens, am avut cvartirul la notarul sf. consistor la Dl
Isidor Alpini, pe care l-a numit sf. consistoriu Vicar peste laj,
in statie in
In zilele episcopului loan Bob - când am vipt in
3 ani din masa servitorilor curtii episcope§ti, ba de multe ori am
servit ca la masa episcopului Bob - acasá la párinti nu am
venit pe
aduc aminte, ci slujind sará la masa, la care
steteau episcopul Bob cu secretarul loan Lemeni, canonicul
cu stápânul meu notarul consistorului Isidor Alpini, a
lapte dulce in Atunci episcopal Bob a scos din
lapte, a pus mämäliga in lapte m'a chemat : »Fiule, vino
na mâncä lapte cu Atunci särutându-i mâna,
el zise: »Du-te aid la fereastrá cä tern, ci de
voiu duce de aici, acestia vor lar dupä mâncarea la
fereasträ am multumit särutându-i mâna. »Bunä a fost?
am räspuns, episcopul adause: »Stiu bine, cá eu am fost copik.
Susamintitul notar consistor, Alpini nu m'a läsat in Blaj sä
continuu zicând, in sunt gimnaziu
acolo voiu frecventa mai incolo gimnaziul ; durere, acolo
in se edifica numai atunci gimnaziul, m'am supärat
foarte am a plânge soartea mea. vicarul Alpini
m'a zicându-mi: tu ci eu te voiu face popä
pe lângá mine«. am lângá el 4 ani, purtând cance-
lária vicarialä, având sub sine 12 protopopiaturi.
Dupä finirea acelor 4 ani, m'am reintors la tata, care a fost
preot in Prislop, cu numele ti la mama
acela timp vicarul Alpini a scris la consistor, ca sä
primit la moralä, cid Bob episcopul murise. larä Domnul canonic
Lemeni i-a ráspuns, cä in anul nu se va primi nimenea.
Care räspuns mi-s'a fäcut cunoscut prin vicarul Alpini.

www.dacoromanica.ro
 Intru acel timp Domnul -vicar din Näsäud a
sods la consistor, cumcä are de trimis la pe Lazar loan,
ca sa fie capelan in Näsäud, pe Mani preot in Zagra, pe
Luca preot in Telciu, pe Pare Pavelia preot in Salva, pe Roman
Kornea preot in Romuli (Strâmba) pi Jacob preot in
tereag, cari m'am alipit eu. dela consistor
resolutie, cä in anul acesta nu se poate primi nimenea,
vor voi unii sä-si capete profesor, atunci pot morala pi in
Näsäud sub prezidiul D-lui vicar Nemes, pi numai spre depunerea
examenului meargä la Blaj, apa pe anul prim am pi
eu morala cu susnumitii moralisti, denumindu-ni-se de profesor
cu spesele noastre O. Domn Grigore Pop, paroh din Rebrisoara,
care in toatä ziva venea la prelegere pi sara se ducea
asemenea pi eu din Prislop umblam.
Pe anul am pus examenul in Blaj cu lar pe al
doilea an Pop sus amintitul cam morbos, am fost
siliti a ne alt profesor spre continuarea studiilor morale,
pi am pe teologul absolvent Teodor de pro-
fesor, care a fost frate bun cu muierea mea Raveca
Chita. apa am umblat din Prislop in Näsäud in toate
zilele, el ca profesor spre a da prelegeri mie pi consortilor mei moralisti.
Cu finea anului am depus examenul in Blaj in prezenta
D-lui preposit Vasile Filipan pi D-lui Stoica canonic, Todorut
canonic, Rat canonic, etc. tot nu era denumit nimenea.
In timpul inváläturei morale am la Domnul vicar Alpini,
cumcä eu cu ceialalli moralisti in Näsäud morala. Mi-a
puns : »Bine, ba foarte bine, cu un an vei fi mai aproape de
insä de s'ar ca sä nu-ti primeascd examenul,
tu nu te supra, cäci capul nu te va durea, de tine
nu-i târziu . Scriindu-mi (guta cavat lapidem) pi acuma imi vin
atâtea cuvinte memorie, apa zicea: »Intreabä pe tatá täu,
a umblat ce a Evanghelia in mini. Eu de aceasta
mir, tu esti teolog de Näsäud. Eu ti-am fost scris
epistole adresate D-lui vicar Nemes, pi tu imi ai tri-
mis epistole mie; nice eu, nice tu nu le-am primit, poate
s'au präpädit. Eu cugetam, poate tu peste iarnä vei fi acasä,
pi api de sub te vei mai ;

www.dacoromanica.ro
 adevArat CO pe cancelaria vicarialä a Sälagiului trebuia
sä aduc apá dela un vecin pentru 5 cai, cocisul lui iarna vara
in toate zilele in 4 ani) pe primavarä iar te vei reintoarce la
mine; bucuros te primesc pi te doresc, pi loan fiul morarului de
ad, care pânä la venirea ta este la mine, pi i-au rämas slovele ca
mäselele morii, incä te dorepten.
In curgerea anilor, in Näsäud morala, m'am
luând in cäsätorie de pe Raveca Sälägean, fiica fostului bu-
Alexä Sälägean pi Domnita Sälägean din Arcalia, - care
a fost la groful Bethlen fispan, locuinta in
calia, - cununându-ma in anul 1830 - de o va fi pus in
protocolul matricular de acolo, - preotul cununator loan Pop,
paroh in Bungard, frate cu soacra mea.
larä se tine de hirotonire, April 1831, am mers la
Blaj acestia: loan Chita, loan Lazar, Mani, Roman Kornea,
lacob Fagarasi pi Luca, unde fäcându-se arti (scrisori) ne-au
drumat spre Oradea-Mare. apa nämind din Blaj pânä
la Oradea-Mare, câte 10 unul, am sosit acolo, pi dând scriso-
rile din Blaj, ne-a primit Excelenta Sa Domnul Episcop Samuil
Vukan la mäieristea episcopului, unde am tinut cvartirul. Aci
Sa episcopul ne-a tinut nu numai pe noi, dându-ne cost la rese-
dinta episcopeasa, ci pi pe cäräusul cu patru cai ai säi, de
2 in care timp ni s'au ordurile preotiei pi
a treia zi de Pasti am fost hirotoniti de preoti.
In acel timp Grigore Moldvai, arhivar episcopesc, näscut in
Transilvania in Pinticul Tecii lângä Teaca, suindu-ne in carul cä-
räusului nostru, am mers la Biusiu la scalde; in apa mineralá
caldá ne-am sadat toti. Reintorcându-ne cu totii in Oradea,
am pornit apoi spre Blaj, dupäce Excelenta D. Episcop Samuil
Vulcan ne-a dat merinde, pitä, släninä, ploste cu vin. Am sosit
in Dumineca Tornii dupä Pasti in Blaj, de unde apoi toti s'au
asezat, dupä venirea acask la statiile pe cum pi eu lásâncl
pe sotia mea la Prislop, m'am dus alare in la statia mea
lângä vicarul Alpini, unde din Mai pânä toamna finea lui
Octomvrie anul 1831 am functionat. Apoi am venit acasá la
locul natal Prislop, unde pe sotie, pe pärinti, frati pi surori i-am
aflat sänátosi.

www.dacoromanica.ro
 In intervalul acela s'a mutat capelanul gr.-cat. din I3istrita
Toma Albani in la gräniceri, deci pärintii, socrii mea
m'au sä competez la Bistrita capelanie, aceasta
n'am putut face färá licenta vicarului Alpini, m'am adresat
el. Cu durere de inimä m'a licentiat in anul 1831,
petând pe Bistrita de a fi cooperatorul protopop loan
Maior, m'am
nitele parohiale,
numai 5
-
mutat acolo, unde servind cu tertialitatea din

bani räi,
atuncia nu plätea un fum (una familie)
adecá 30 cr. m. vienezá, - din venit
protopopul lua 15, cantorul a 5-a parte din 30, iarä eu rämâneam
9 räi, valutO vienezä, mai in 14 ani. Cei mai
mult, dela spitaluri, nimic in 14 ani. Imi aduc aminte, cá
in colera cea mare am inmormântat 41 de nimic cäpätând.
Cu osebitä ostenealá am servit in parohia Bistrita; alergare prin
filiale Aldorf, Pintak, Ghinda, ba in Uifaläu,
tot cu tertialitate. Apoi obosit de atâta strapatie, cu putin
venit, n'am regretat a nu fi umilit ascultátor supus mai marilor
mei, cum se vede din adusele documente sub B) in limba latiná
cu data Bistrita 3 Septemvrie 1834 sub C) in limba maghiará
cu data Bistrita 17 Noemvrie 1838 (vezi documentele mai la vale).
In Bistrita in anul 1843 am cumpárat una casá in licitatie,
grajd färtae 300 cu putinä grádiná, peste care
magistratul din Bistrita n'a voit a-mi face contract pe vecie, incât
am fost silit a merge la Inältatul Guvernium, de unde prin
ordinatiune gubernialá cu data Cluj 27 Julie 1843, sub Nr. 7723,
adresatä episcopului Lemeni, - care a mea rugare prin advocatul
diecezan Bohätel a fost asternutä guvernului, - mie in copie mi
s'a fost inapoiat spre orientare in limba latinä, cáci se purtau
lucrurile la In. Guvern, care se poate vedea sub D). (Wezi con-
tinuarea din 29 Mai la litera D) in copie pag. 51).
Mai murind antecesorul preot loan Avram din Mintiu
30 lanuarie 1843 devenind parohia Mintiu vacantä, am
plicat dupä dânsa mi s'a rezolvat urmätorul rezultat: Nr. 205.
De aci arätatul aci spre document tinutul document arätändu-se
pe cum nostri poporeni din Mintiu pentru Instansul (petentul)
nu pentru altul vor a pláti epuleturile preotesei, altmintrelea
vrednic aflându-se de aceea parohie, protopopul locului färä in-

www.dacoromanica.ro
 va introduce ca paroh popor. Blaj 27 Februarie
1844, Vlädica loan ss.
Cu aceasta rezolutiune m'am dus in lean la concernen-
tele vice-protopop D. Vasile Szilasi ; arätändu-i rezolutia episco-
pului Lemeny, a zis: »Nu pe ce cale vrei preot in
mai lesne aräta, cum sä te sui pe vârful cáci pe
o carare incolo te-i putea te sui in vârful lui, lard
in Mintiu nu poti, ca sä fi ca preot«. Cu aceste cuvinte iará m'am
in Bistrita am spus dlui protopop Major, care au :

»Doarä trebue bani? tu nu ai färä 5 copii, deci darä

na dela mine 20 m. te du iarási in la el
lui«. Ducându-mä a doua n'a vrut a-i primi, desi dela
sitele fostului preot a fost primit, cum mai târziu am
una cárutá cu cai. Iarä mä in Bistrita redând acei 20
c. m. dlui Când a fost a zi am prirnit o scrisoare
dela dl Szilasi din in care imi scrie urmätoarele
lean,
cuvinte: On. in Hr. Frate, De vrerne ce nu ai intrat pe
staurul oilor, ci ai särit ca un stráin nu pe prin aceste rân-
duri te opresc de acum fi preot in Mintiu, dar nici sä te areti
acolo. aceea in original cu recipisa am pus pe am
trimis la episcopul Lemeny pe lângä scrisoarea mea in care am
zis: Eu voastrá am cugetat, cumcä sunteti usa, prin
care preotii intra in parohie. Las judeci Ilustritatea Ta, chiar
originalul lui I-am trimis, ca sä nu in dubitate, in copie
l-asi fi trimis«.
B) Continuare 29 Mai Documente :
loanes Chita meus in parohia Bistriciensi cooperator de futura sua apli-
catione sollicitus testes suae comportantiae a me expetiit literas, cujus
tioni presentium litterarum vigore, testor eum sub decursu mox non
trium annorum expletorum munere cooperatoris defunghentem talem
tantiam, tam interne quam externe praesetulisse, ut suo officio atque voca-
adamussim respondedt, ac proinde gratam belevolentiam, favorem, et
gratiam omnium quorum interest dignus mereatur. In cujus rei majorem fidem
firmiusque robur has ei propria subsciptione munitas atque usuali meo sigillo
corroboratas testes dedi literas. Bistricii 3 September 1834. ss. loanes Maior
parohus et arhidiaconus gr. cat. bistritiensis.
C) Alláb bizonyságot teszek arról, bogy Kitta János attya-
sága hét fogva káplányam szándékozván egész paroliiit a
Nagyságától nyerni, én tölem mint principálisától a maga rosz vagy vise-

www.dacoromanica.ro
léséreil bizonyitó levelet kért, a mellynek kereset meghalgatván is szivemre
vévén, ezennel, valamint az eclesiák elöljáróiknak, ugy a civilis statusba
uraknak, ajánlom, hivatalos megtatálásom mellet, hogy attya-
ságat mint a kiben semi roszat eddig se én, se mások nem találtuk nézni és
gyámolitani köteleségiknek tartani ne terhetestenek. Sign. Bistritz 17 November
1838. ss. János, beszterczei unitus esperes.
D) Copia ad numerum guberniale 7723.1843.
Quum loanes Chita, presbiter et parohiae gr. catolicae Bistriciensis co-
operator, domum in suburbio bistriciensi, jure perenali consveto
modo sibi formalem item contractum, super hac emtione expe-
diendum ordinare suplicans - ex respectu situationis suae, qua paro-
hus unitus, inter illos nequeat, qui juxta relationem Magistratus
bistriciensis datto 3 a. c. hoc in merito praestitam jure concivili-
citatis gaudere nequeunt hinc alterata determinatione magistratuali sub
23 Mai 1842 in substrato lata magistratus ante lata sub hodierno inti-
matum ut pro desiderio suplicantis parohi loanes Chita contractum eius
super coemta domo sonantem sua formalitate expediendum et eidem extra
dandum ordinari curent. Quod ipsum prel. D. vestrae erga repraesentationem
suam sub 31 December a pr. isthuc praestitam penes remisionem, eius aclu-
sorum ...notitia ac educendo de super suplicante paroho perscribitur. Ilus-
tritatis vestrae R. M. Ppatus Transilvaniae gubernio calaudiopoli die 27 luli
1843 obligatisimus ss. B. Franc. Keményi, Michael Bertlef secretarius.
Continuare in 2 luliu 1886.
Dupé ce Ilustritatea Sa Domnul episcop loan Lemeni a pri-
mit sus amintitul ordin dela guvern, mi se face cunoscut
prin domnul protopop loan oficios sub Nr. 1105:
Reverendisime in Cristo frater !
Gratiosum Exc. R. Gubernii sub 27 luli a. c. emanatum Nr. 7723 sig-
natum, ...veneratum decretum quo significare dignatur intimatum Magistratui
bistriciensi ut pro desiderio loanis Chita, contractum ejusdem super
domo in suburbio camta sunantem sua formalitate expediendum eidemque
extradandum ordinari curet, in copia una cum necesariis readvolutis, pro no-
titia et directione transmissimus fraterne manentes Reverendisimae Fr. vestrae.
Blasii 6 Octomvrie 1843. Adictus ss. Episcopus loanes.
Dupá ce episcopul loan Lemeni a primit originala opre4te
a mea datá de dl Szila§i Vasile a Becleanului protopop, mi s'a
fäcut cunoscut dela episcopul Lemeni prin scris, zicându-mi: »Dute
in Beclean la D. protopop, cä i din partea noasträ i s'a scris,
ca hi tot chipul sä se sileasa a ordinaliunile noastre, iar nu
in contra; celea ce le-am scris Dlui protopop, iubirei tale nu le
4*

www.dacoromanica.ro
voim a le face cunoscut«. m'am dus a oard in
clean, dupä porunca episcopului Lemeni. m'am prezentat
mi-a zis: »Acuma voi merge cu Frätia Ta la Mintiu, te introduc
ca paroh«. I-am »Aceasta o prea bine, de nude?
dela episcop«. scrisoarea!« »Ba nu vedea-o färä asa,
dacd Dumneata imi vei aräta ordinatiunea episcopului, prin
care vrei a mg introduce in Mintiu«. »Aceasta nu se poate
vei rämânea aici vom
te voi introduce ca paroh«.
am rämas la el, insd peste noapte a trimis färä a eu,
pela domnul losif, care atuncea era contrarul meu, cd
pe mâni dimineata sä vie cu brahiu, sä tistul curtii
cu alti curteni, in capul satului sä protesteze, nu
l-or primi de preot. Prin urmare dupä de atunci, care erau
in trebuia sä ne intoarcem din capul satului. mä mirarn,
mult, rugându-1 sä pornim, mi-a »Avem
vreme<. Totusi cam pe la 9 am pornit Mintiu. lnsä in
capätul satului nu ne-a oprit nimeni ce am intrat pe eclejie,
apoi mai târziu au venit trimisii dela curtea lui losif pro-
testând numele curtii, cä nu le trebuiesc. Atunci am priceput,
el le-au fäcut peste noapte din Beclean, ca sä vinä in capul
sä protesteze in contra mea. le-a zis Domnul protopop
Silasi: »De vreme ce n'ali in capul satului, sä opriti intrarea
noastra, aici pe eclejie nu aveti putere de a protesta«. De aici am
conclus, cd pentru venirea a intârziat domnul protopop,
zicând avem vreme sä mergem, ca sä apuce curtea a veni mai
in capul satului. aceea mai târziu am
asa, vele m'a introdus de preot, dându-i doi
idest zece floreni valutä vienezd, s'au dus in Beden. lara dupa
in vre-o sau ani n'a cu ocaziunea vizitärii
protopopesti de mas la mine.
Cu introducerea atunci, cantorul Toader Rus, la el cheia
bisericii, n'a vrut a o da sä in biserica, protopopul
lipsit de pentru tot deauna sustinând in locul lui pe
loan Avram, june, fiul raposatului preot. hind aproape Dumi-
need cheia neavând-o la mânä, m'am dus in Näsäud la domnul
vicar spunându-i tot lucrul Mi-a »Dute

www.dacoromanica.ro
 53

serveste in pridvor cu un pocal de glajá la una masá

pusä in pridvor, cáci fostul cantor Toader Rus s'a temut de
domnul Földvári, a da Poporul tot a fost la servicul Dum-
nezeesc in pridvor, zicându-mi vicarul vreme ce in
Lagär se serveste sfânta Liturgie in cort, pentru ce nu in prid-
vorul bisericii?«
Cu prima Mai, Stilo 1844 m'am mutat in Mintiu adecä
in ziva lui Eremie Profetul, in Dumineca viitoare au adus
cheia bisericii din voaie mi s'a admanuat, de atunci
funghez de paroh in Mintiu, numai cä de 42 ani, in intervalul
atâtor ani, multe bune rele mi s'au intâmplat. In anul 1848 a
venit slobozenia dela robotele slujbasilor, precum urmeazá mai
scrisä din originalul tipärit dupä ortografia de atunci.
1848. Nr. 7237 243.

Prin hoterirea obstesti (Dieti) din di a kurgetoare szlus-

bele Domnesti, dezsrnele alte danii Urbariale sau intsetat terminul a
tseterei atsestia szau pusz Dumineka sfinti Treime (Duminike intie
wale) adeke a 19 di a lui lunie a anului kurgetoriu, atseszt, artikul de
lege szpre interire szau asternut inaintea preainduratului nosztru
Domnu si Kraiu si dupe tse inaltzia sza o aszemenea Lege inprivintza tzerii
unguresti nu de mult au nitse indojale jeszte, kumke tseva aszeminea
va inplini kredincsosilor szei szupusi din Transilvania, asa dare tse mai sfinte
neinkunzsurate a fieste keruja fosztului pine akuma iobazs si zseler
leneszk jare akuma szlobodului csetetzan deregatorie este, ca pretziund si ku
multzemite kunoszkind atsejes frumoasze zserfe, kare dupe pilda tzeri
resti, si Domni pemintesti din Ardealu din szimtzire kurat patriotika ni ketre
fosti szei iobazsi fratzaszka dragoszte a adutze n'au interztjat, ku ateta maji
gata a fi szpre implinirea tuturor datorillor szale, inprivintza sztepiniri a
a fieste keruja csetetzan, lekuitoriu de oszebi mai kuszame ferindusze de
atsejes szmintita perere, akuma dupe tse au kistigat atseszt mare dar,
ar avea drept mult, si doare si atseja cse jeste a altuja a pofti, cu puterea
a kuprinde, si asi inszusi tukma asa szfinta si nevetemata remine si de atsi
proprietatea Domnilor pemintesti in privintza kurtzilor, a lokurilor de
kurte si a pemintelor, a pedurilor a altor leguite foloszuri, prekum neindoite
este proprietatea mosiilor si paminturilor fosztulut pine akuma jobazsu jare acuma
szlobodului cseteczan. Totzi atsuia, inpotriva bunului altuja szar szkula, lokuri
sau pesuni de obste ar kuprinde si kari indrezni la tseva aszeminea pe altzi ai
povetzui, sau si inszusi, in lukreri ka atseszte, parte ar lua, sar
inpotrivi okirmuiri szau Tisztiilor, dupe aszprimea legi indate ne aperat
se vor pedepzi. Datoria si ne aparata a krejeszkului gubernium eszte

www.dacoromanica.ro
54

ori si de asztfeliu inderevnitse si inpotrivitiare fapte vie atsele ori din tse
parte ku sztrezsnitsije ale infrina, si tot odata cselor pregubitzi, din partea
gubitorilor de si intreage despägubire a mizslotst. Szan datu
sedintza kesaro krejészkului gubernium in 7 di a luni lui lunie a anului
in tenute. Grof Teleki Jozsef m. p. gubernator, Biró Jozsef m. p. secretariu.

slobozenie a urmat revolutiunea in anul 1849. In acest

timp a fost guvernator Feldmaresalul Puhner Armee-Coman-
dant peste militie in Transilvania. Intru acel timp au fost ajunsi
Românii la o treaptä mai domnul consilier Vasiliu
Pop au fost peste jumtfatea Transilvaniei mai mare, resedinta in
Reteag, peste politica, domnul Betman major, peste militie
locuinta asisderea in Reteag. Românii au incaput face tribuni i
pe mine m'au imbiat a fi. Tocma in casa mea a venit preotul din
Feleac Alexandru Hatosi ca tribun m'a sä fiu eu, caruia
i-am räspus: »Eu nu vreau, tem de zisa sf. Apostol :

nirnenea ostasi se amestecä lucrurile lurnesti, ca voivo-

dului sä fie placut«.
In acel timp Românii trupe, care se ziceau clopari,
cäpitanul frunte din Näsaud putine
catane, au esit pe la Jucuri, pe la Dej in contra Ungurilor, cari
inca veneau din tara Ungureasca in contra Românilor. Acestia au
fost in et vor tinea Maiestatea Sa Impäratul,
Ungurii s'au fost lepadat de Austria in dieta din Dobritin,
pe lângä Kossuth Lajos, care in acel limp conducea ; ba
banii de hârtie erau inscriptiune ugureasca.
nävälind au venit in Mintiu au incunjurat satul
pe de laturi, ca nu cumva sä last cineva la paduri, au cäutat
arme prin sat un oficir, care se numea Bekes, cautând prin
sf. biserict arme, ba in cosnitele stupii au cautat arme.
Au venit in ajunul Botezului, când umblam sf. Cruce m'au
chemat acask am mai a umbla cu sf. Cruce.
Inteacela limp fost posesorii locului, caci Domnul
consilier Fölvári Farkas a fost,scris la episcopul Lemeni, cum de
rn'au trimis färä recomandatia lui, iará episcopul i-a
räspuns : »Pe capelanul din Bistritä loan Chita eu in che-
mea ca episcop, cáci e de ornenie purtare bunk
poti fi incredintat Märia prirnirea acestui dela

www.dacoromanica.ro
 55

episcopul Lemeni, m'au chemat in Nimigea ung. la el mi-o zis:

»Te-a luat episcopul in chezäsia lui de bun, eu te voi lua
de aici asemenea, numai sä te porti bine. eu fiilor mei
le voiu spune, cä mai mult nu te bäntgluiascä, pe pace«.
am rämas in odihnä din partea ba tocmai atunci când
au venit cäläretii din au înconjurat satul la curtea
lui Földvári Samuiel, care s'a fost edificat din satul Mintiu, unde
am functional 42 ani ca paroh.
Continuare in 25 luniu 1886. Despre episcopi protopopi.
Pe episcopul Bob loan I-am cunoscut prea bine, fikd atunci
ca student in gimnaziul Blajului ; am tinut cvartirul la notarul con-
sistorului Isidor Alpini, de unde din servitorilor, din a doua
am primit viptul in 4 De unde pentru lipsa adurii,
fiinda in casa mea ca student a servitorilor sus numitului
notar consistorial, nu aveam foc in 4 ani de fel, mergeam in
paluta episcopului Bob invätam prelegerile mele. De multe ori
esea episcopul Bob in faci fiule?«
Cgruia i-am räspuns: mä la sobä«, care era
de chehale verzii. zicând: nu väd aici foc«. I-am
räspuns cä focul e fäcut din afarä, numai cäldura vine aici.
alte glume fatä cu mine. Ba de multe ori, fiindcä avea orbalt
la picior in toatä seara punea un fir de mazere in gäuri,
ca sä nu se astupe gäurile, de multe ori eram el, când
il legau inasii lui, zicea: »Vezi bibi fiule!« ca curtean
episcopesc, aveam a umbla tocmai in visteria lui cu banii,
unde inteo casá mare pe lângä pereti era tot säcuete de bani de
argint jur sigilate câtä sumä era säcuiet;
nu m'am atins de nimica sä insträinez.
Dupä Bob a urmat episcop loan Lemeni de Lemnii, care sub
Bob era numai secretar. Fäcându-i cismele de multe ori, am. pri-
mit dela el bani. Acuma episcopul fiinda tare m'a cunoscut,
iesind in canonica vizitatiune venind Bistritä, unde eram eu
cooperator, peste noapte i-a spälat sotia mea hainele de schimbat.
Dimineata mi-a dat 20 c. m. zicând: 'Habeas et dividuas cum
tua uxore«.
Dupä Lemeni a urmat Alexandra ca episcop
Mitropolit al Albei-lulia cu resedinta in Blaj. Ca vicar al Silvaniei

www.dacoromanica.ro
56

s'a ridicat la Metropolia Albei-lulia. Sub acesta s'au de

preoti .Vasile Dumitru fiul meu loan Chita, fost
preot in Pânä la moartea lui am fost sub dieceza
Blajului; adea sub Metropolia Albei-lulia. Ni s'a fäcut cunoscut
prin oficiu protopopesc cu data 28 Aprilie sau 10 Mai Nr. 6-
1855 prin ordinatiunea arhidiecezanä din 21/9 April Nr. 299
in privinta Românilor uniti din Alba-lulia, cumcä prin induratul
rescript impärätesc din 12 Decemvrie 1850 e aprobatá metropolia
prin sf. Scaun Apostolicesc al Romei e canonizatä, prin bula
din 9 Decemvrie 1853 e intäritä, de Mitropolit al Albei-lulia de
inältatul Impärat losif I denumit Excelenta Sa episcopul
Alexandru Sterca luj, care in 16 Noemvrie 1854
s'a de Metropolit prin apostolicescul Scaun al Romei.
Continuare in 5 luliu 1886.
In anul 1856 lui frânile guvernärii, ridicându-se episcopia
lei, loan Alexi cel dintii episcop al diecezei Ober lei. Al doilea
episcop a urmat D. loan Vancea, care apoi prin alegerea nu nu-
mai a diecezei Blajului, ci a jure antiquo s'a ales de
mitropolit a diecezei Blajului. Al treilea, riumindu-se Excelentia Sa
Vancea la Blaj, a urmat Pavel episcup al Ober care
transferându-se la Oradea-Mare ca episcop al Oräzii, a urmat al
patrulea episcop loan Szabo a diecezei ; dela epis-
copul Lemeni pini la episcopul loan Szabo am stat sub juris-
dictiunea susamintitilor episcopi pânä in ziva de astäzi, ca preot
funghent in al 55-lea an, al vielii 78 ani.
Când am venit preot tânär, a fost protopop in Beclean
Constantin Gyulai, care mi-a recomändäluit duc in Târlisua
ca preot, unde m'am dus cu fratele mumei mele George Pop,
care era cantor la tata in Prislop. Mergând in Târlisua spu-
nându-mi-se ci träsneste de multe ori in biseria - tocmai nu
de mult a träsnit pe bisericei a murit acolo, - n'am mai
adaus a merge acolo.
Dupá moartea lui a administrat D. Bocsa N. din
tractul Becleanului, pini la ridicarea domnului Silasi de protopop
al tractului Beclean. Dupä moartea domnului Vasiliu Silasi a urmat
ginerele George Pop, care n'a durat mult ca protopop, a
murit,

www.dacoromanica.ro
 57

George Pop a administrat tractul Becleanului Vosi

protopop din Beud. Dupä aceea a urmat protopop al
Becleanului Pop, care de prezent e canonic in dieceza
Lugosului, cu care am fost la instalarea episcopului
Alexi amândoi la. Gavril Pop, strämutându-se ca-
nonic, a urmat Dinzitre Graur, un bärbat brav acurat in oficiu,
care in cälâtoria de vizitatiune bolnävindu-se, i-a urmat
moartea in 5 Septemvrie 1865, de 54 ani. pânä azi imi pare
räu dupä el, ca un sincer.
In intervalul acesta a purtat oficiul protopopesc domnul
Mihail paroh din Täure, pânä la denumirea d-lui George
Tecari, care a protopopiat nu cât timp prin un morb
si-a dat sufletul säu.
Acuma la continuarea acestor insemäri e denumit de
viceprotopop al Becleanului domnul cäruia ii
urez multi ani ca unui bärbat acurat in lucrul oficios, cea mai
mare punctualitate.
Continuare in 13 luni 1886.
Dupä ce m'am cAsätorit Raveca Sälägean din Arcalia, am
convetuit 30 ani luni. In intervalul acestora am avut 8 prunci,
adecä 7 fete un fecior numele loan, care dupä ce a umblat
la din Bistritä la care aveau romano-cato-
lice, I-am dus in Cluj in gimnazium, ca sä ungureste.
Dupä aceea I-am dus in Blaj la moralä, unde absolvând cursul
moral in 2 ani, titula de cooperator in Bistritä, asätorindu-se
Rafila ex loco, 9 ani a fost cooperator Maior
loan, protopopul Bistritii. Dupä aceea s'a mutat in Lesu ca paroh,
unde a murit cäpätând un morb din rácealä läsänd dupä sine
6 orfani: pe Veronica, Lucretia, luliu, leronim, Maria luliana.
In anul 1861 in 25 Martie mi-a murit sotia Rafila Sälägean
mär. Chita au rämas 2 orfane nemäritate: Maria Rodovica,
pe care le-am crescut dupä duhul lumii de acuma, invätând carte
cât pentru dânsele e destulä. Pânä au fost ca prunce,
de multe ori eu am frärnântat pitä am bägat-o in cuptor, cäci
muiere sträinä servitoare nu am tinut lângä mine, ca sä nu cad
in suspitiune. ce au crescut mari au venit dela
am purtat economia Pe Maria am

www.dacoromanica.ro
58

ritat-o Bal, teolog absolvent din seminarul de

nastere din Iângä care acuma de prezent e paroh
in Ilvamare. S'au cununat in 2 Noemvrie 1868. lará pe Rodovica
am märitat-o dupä loan Bulbuc, teolog absolvent din seminarul
cununali in anul 1875, 2 August, denumindu-se de sf.
consistor de cooperator lângä mine.
*

aici autobiografia lui loan Chita, in Mintiul

säudului. In cele urmätoare las sä urmeze genealogia acestei
familii, atât de distinse, care genealogie cititä studiatä cu interes
descopere multe ale trecutului foarte interesante conexiuni
de rubedenie a oamenilor de valoare din tara Näsäudului.
loan Chita, preotul din a fost fiul preotului din
Prislop /lie Acest Chita s'a näscut prin anul 1780
a reposat in Mintiu in 24 April 1846 in etate de 66 ani.l) A fost
cAsätorit cu oarecare din Lusca, o femeie cam
de spate; scrie ceti, cunostea foarte bine Biblia asa, cä
recita din dânsa pasagii intregi. Toatä viata a umblat imbräcatä
in costum national rominesc, opinci zadii. A räposat in 6
cemvrie 1857 de 75 de ani, näscutä deci in 1782.2)
Iftinia au avut copii, anume:
A preot in Bidiu, judetul Somes, lingi
chi*. Pe acest Grigore nu I-am aflat notat nici in
din 1835, nici in din 1867. Parohia Bidiu in 1867 era vacantä.
Când s'a näscut, când cine s'a cäsätorit când a murit
acest n'am aflat urme. El a avut 4 fete. Anume:
1. Maria cAsätoritä un oarecare Oltean. A avut ori nu urmasi
nu am
2. Aceasta s'a cAsätorit in Mocod dupä Andrei Ciocan,
in lut. Din cAsätorie s'au
a) loan Ciocan, directorul liceului din Näsäud, profesor uni-
versitar Budapesta, cäsätorit Amalia, lui Leon
Piciu, conducAtorul cártii fonciare din Näsäud ; copii n'au
avut. loan Ciocan, mort 6 Sept. 1915, iar sotia lui Amalia
in 13 Mai 1900.
b) altä a Gaftei prin urmare sorá a lui loan Ciocan
a fost eAsätoritä tot in Mocod un Oran avut George
Preotul Chita cu muierea sa in 1817 boteazá un in
(Arh. Som. Vol. V, pag. 13).
2) Vezi arborele genealogic.

www.dacoromanica.ro
 ILIE CHITA
George loan
Marieta
Anuta Cornelia -Victor
Susana
I

Grigore-
Maria
- X
Maria
Alexa loan
Emil lo an
loana
Anisca
Rafila
-loan Rafila X
Aspasia
Märiuca -I Alexandru
Liviu Gavril -loan Maria Maria
Aurelia I-Veturia -Veronica -Maria Vasile - Sinefta Leon
o fatä f Alexandru-lulius Rodovica Docea X Cocoa
o fatä luliana Dumitru Maria
-Märiuca Cosma
Olimpiu Lucretia Traian loan
Regina Octavian Vasile Grigore
aveca lulian Stefan
Silvia
Octavian Susana lulian
loan Grigore- loan Anton
I

Maria Veronica
Nechita Emil
Victoria Maria lulian
loana Grigore
loan loan Pavel-Aurelia Anton
Virgil Traian
Elena Märiuca Octavian Todor
Märiucuta Eugenia
Amalia Monica Regina
Ovidiu
Emil
Dänut loan
-Märioara eria -
leronim
Flora -loan
Titus Virginia
leronim
Olimpiu
Silvia
Livia
Octavia
Anton Victoria
Dáni lä Alexandru Traian losif
Livia Stefan - Eleonora
Leontina Tiberia
Maria Niculai
Octavian
www.dacoromanica.ro
60

David. Din cásátorie s'a Alexa David, Dr.

in drept, advocat, judecätor in Acestuia i-a lasat
Ciocan tot avutul Träieste azi in ca pen-
sionar, dar nu are copii. A rämas orfan de tatä la
de 5 ani, de la 20 ani.
c) Maria, care se cu Avram din Mintiu, condo-
de carte fonciarä in Acestia au avut
copii : loan, croitor in Bistrita ; in
Bistrita; Aspazia, cäsátoritä primadatä loan Silasi din
lac, lAnga conducAtor de carte funduarä in
Bistrita. Au avut 2 copii : loan pi Alexandru, dintâi
profesor-director la liceul Odobescu din Bistrita, al
doilea functionar la teatru in Cluj. fatä a Mariei
Avram a fost cásätoritä Avram.
Aceasta a avut pe Cosma Avram, Dr. de Roma in teologie,
profesor la Academia TeologicA unitä din Cluj.
d) Gafta Ciocan a mai avut o numele de botez
necunoscut, casátoritá un oarecare Purt in Nimigea.
Din cäsätoria ei s'a näscut Leon Purt, preot in Mititei.
Leon a fost casätorit Otilia, fata protopopului
gura-Ilvei, Zaharie Bulbuc. Atât Leon cât pi Otilia au morn
de precum pi un copil ce au avut.
3. 0 altä a lui a lui Hie Chita a fost cres-
cutä de mátusäsa Maria Bal, preoteasä in Ilvamare, care a pi
cAsätorit-o cu lacob Cira, econom in Ilvamare, a avut feciori
pi fete cásatoriti toti ca economi in Ilvamare.
B. Al doilea copil a lui Chita a fost preot in
tiul Násäudului, a cärui biografie s'a descris mai sus, nascut in
1808, cäsätorit in 1830, mort in 13 Decemvrie 1890. Acest preot
loan Chita a avut 6 copii :
1. Susana cäsätoritä in 9 Octomvrie 1855 Oavrilá Avram, fiul
fostului preot in Mintiu loan Avrami), notar in Mintiu. Acest
Gavril Avram a murit de a avea copii, dupa ce
9 ani de zile a pe pat lovit de apoplexie. DupA moartea
lui Susana s'a cdsätorit cu Muresan, fost sergent,
plugar in Mintiu, de care a divortat. Susana n'a avut
copii.
2. loan Sârb in Mintiu. N'a avut copii.
3. Rafila (Fira), tot in Mintiu fätul (crásnicul) bisericii,
loan Avram, a lui Vichente Avram pi a sotiei sale Sofia. Ra-
I) Preotul din Mintiu loan Avram, s'a näscut in 1790 a reposat in
lanuarie 1844, de 54 ani. Sotia lui a murit in 1849 de 50 ani näscutä
in 1799.

www.dacoromanica.ro
 a reposat in 1890, iar loan in 1892. Dupä dânsii au
rämas trei copii :
a) Victor Avram, in Tika Bärgäului. S'a asätorit cu
o fatä a invätätorului din acea comunk care a avut trei
copii : George Avram, fostul director al societätii aRegna..,
azi inspector general in Bucuresti, la Casa Pädurilor. George
are trei copii : Anuta, Marieta George. Victor a mai avut
pe Cornelia loana.
b) asätoritä in floresti agricultorul Nicolae fiul
lui Vasile sotia sa Iftinia näscutä Zägrean, mort in
in 30 lunie 1921 in clinica din Cluj. loana Nicolae au
avut trei copii : Maria näsc. in Floresti in 1918
cu lacob Au un copil Leon näsc. in 1920. Alt fiu al
loanei este loan näsc. in 1888 in Floresti tot acolo cu
1912. Au pe Grigore Vasile. Al treilea
fiu este Grigore 114, azi notar in lad, in Floresti
la 1890, cäsätorit in 1921 cu Maria Monda in Bistrita
gäului. Au 2 copile: Silvia 1922 in Ilvamick azi
elevä la liceul comercial cl. VI Cluj, pi Gratiana näsc. in
lad in 1935.
e) invätätor Täure, mort in 28 Aprilie 1930.
4. Al patrulea al preotului loan din Mintiu a fost loan,
asätorit in 22 Mai 1855 in etata de 22 ani, näscut darä in
1833, preot moralist. A servit calitate de capelan in Bistrilk
iar dupä aceea a fost numit preot in Lesu, unde a reposat.
Vezi despre dânsul in cele scrise in autobiografia de mai sus
al säu. El a tinut in cäsätorie pe Rafila Bälan, varä
primarä tata Mitropolitului din Sibiu Nicolae
i) 0 sorä a Rafilei Bälan, loan Chita, Titiana, a fost märi-
tatä dupä Samsom Martian, functionar la Pretura din Näsäud sub pretorele
Nicolae Rus. Acest Samson a avut fiu pe consilier
silvic, de prezent penzionar, locueste in Acest Liviu, nefiind cäsatorit, a
tinut la sine pe vara sa, fata Veronichii, foastä sotie a lui Nechita Liscan,
invätätor pensionar in Ciser, Säla$, mort in 4 Februarie 1909. Aceasta
Veronick fiica preotului din Lesu loan Chita, a fost o femeie inteligenti a
scris o multime de poezii apreciate publicate prin diferite jurnale. A reposat
in 14 August 1932 in Pe fata acesteia foasta sotie a pre3tului
loan Budisan din Pria, judetul Sälaj, a tinut-o o tine Liviu la dânsul azi.
Liviu a märitat inzestrat pe fetele acesteia.
Al doilea fiu a lui Samson Martian a fost Malian, care a tinut
in cäsätorie pe Ida Goldschmidt, a fost cumnat fostul profesor din Näsäud
Gavril Scridon, profesorul Virgil inginerul Francisc Ulrich, antre-
prenorill Ernest Kronenfeld. a avut doi copii, care au reposat ambii in
- anul 1932. A fost maior in armata austro-ungara. Dupä aceea ca pensionar

www.dacoromanica.ro
 loan Chita, preotului din fost preot in Lesu,
a fost un cu inimb nobilä foarte acurat. Sta mereu in
i

corespondintä tatäl säu din Mintiu, cerând dela acesta tot

felul de instructii, despre care avea lipsä, tatäl i le

servea cu cea mai mare promtitudine, povätuindu-1 in tot ce

priveste viata pastoralä i administrativä preoteaseä, dupä
cum am aflat din mai multe hârtii, pe cari le pästrez. loan,
preotul din Lesu, a avut cinci copii:
a) Veronica, Nechita Liscan, absolvent al normale
din Näsäud, invätätor in Cizer, judetul Sälaj. Nechita Liscan
a reposat in 14 August 1932. Veronica a scris romane
novele, a fost o poetä apreciatä sub numele de »Veronica
din Copii a avut numai pe Veturia cAsätoritä cu
preotul loan Budisan, din Pria, judetul Sälaj. Acest Budisan
a fost näscut in Giurtelec in 1871, a absolvat liceul in Cluj
in 1883, iar teologia in Oradea Mare 1893, când s'a i
cAsätorit i s'a hirotonit. Au avut cu Veturia un fecior i
trei fete. Feciorul e cäsätorit i serveste ca contabil
la Banca Nationalä din Cluj. fatá este cäsätoritä pro-
fesorul de liceu Litan, una Viorica cu un inginer a treia
räposatä ca fatä. loan Budisan a reposat in 2 luniu 1915
in al 44 an al vietii i 22 ani a preotiei.
b) Julius Chita, invätätor in mai multe comune i in urmä
in Bistritä; náscut in 1862, cAsätorit 1890 in Bistritä cu
Maria näcutä Cucu, mort in 21 Februarie 1935, dupä ce
8 ani pe pat. A rämas dupä el un singur Ale-
xandru. - lulius, ca autodidact a avut atelier pentru con-
fectionare de violini. Construia violini foarte bune
tate, pentru care motiv a fost premiat.
c) luliana, cAsátoritä cu invätätorul George Ghitä din Mijlo-
cenii Bargäului, care reposând, luliana a rämas 5 copii:
lacob, cäs. cu Hersilia Crucescu din Bucuresti, profesor
de liceu ; Olimpiu, profesor la liceul »George din
Cluj, apoi inspector Kolar, cäsátorit cu Alexandrina, fiica
fostului vicar in Näsäud Alexandru cu care are un
a fost directorul fabricei de bere din Näsäud a unei averi
nate. A fost membru al Academiei române un mare amator al cärtilor vechi.
A avut o bibliotecä foarte bogatá continând cele mai rari pe care, dap/
moartea lui, fratele säu Liviu a donat-o Bibliotecii Universitätii din Cluj.
preunä cu Domnii luliu Moisil Virgil profesori a
fiintat »Muzeul Ndsdadean , foarte multe cärti muncind chetuind
foarte mult pentru aranjarea acestui muzeu. lulian Martian, dupä suferinte
indurate mai bine de un an de zile, a in Domnul in ziva de 26 Oc-
tomvrie 1937. Vezi Volumul VI p. 445 urmAtoarele.

www.dacoromanica.ro
 bdiat loan, elev de ; Reghina Silvia, functionare la
Directiunea Silvia Näsaud ; loan, bacalaureat, mort in 1917
in rázboiul mondial. luliana pi azi.
d) luliu Bugnar, in Hordou.
Mariuca a räposat in 22 Octomvrie 1928 in etate de 59
luliu Bugnar, in 21 lulie 1939 in etate de ani.
Au rämas de ei doi copii : Raveca cas. Bota, de sectie
la administratia financiard, pi Octavian, Julia a
primar cu preotul George
e) Lucretia, asâtoritä prima Pop a bocota-
nului Dänilä Pop din Lesu, frate cu notarul pensionar
Cu acesta a avut un singur fiu pe Pop,
tata clericului loan Pop. Grigore, bärbatul Lucretii, murind
in curând, Lucretia se a doua
Nechita Zägrean, cu care a avut ca fiu pe Nechita Zägrean,
pet de sectie la Administratia Financiard in Dej, pi loana
cäsätoritä Niculai Catarig in Näsäud, pi alti copii.
5. Al cincilea copil al preotului din Mmtiu loan Chita a fost
Maria, in 8 uarie 17 in Mintiu, cdsätoritä in 2
Noemvrie 1868, cu Bal, fost paroh in Ilvamare. Acestia
au fost socrii scriitorului acestor Ore. losif Bal a fost näscut
In Martie 1841 pi a reposat in 22 Mai 1892, iar sotia sa
Maria in 17 Aprilie 1926 in al 81-lea an al etätii. Maria pi
losif au avut urmdtorii copii :
a) Eugenia, in cu paroh protopop on. Zaharie
din Mägura Ilvei. Ei au avut pe: Virgil, advocat.
Elena, col. Teodor Safirescu Bucuresti. Au mai multi
copii. Mdriucuta Dr. Tit Malai, canonic in dieceza de
Cluj-Gherla. Mdriucuta reposând in 24 August 1924 au
rämas de ea 2 copii: Ligia pi Tiberiu. Amalia, Dr. Eugen
Mot, advocat Timisoara, au 2 copii. Ovidiu Bulbuc, preot
in Mägura Ilvei, dopa pensionarea tatälui säu. Are doi copii.
Emil, medicinist.
b) Alt copil a lui loud pi Maria au fost Reghina, in
13 1874, cäsätoritä in 7 Septemvrie 1890 scriitorul
acestor Buzila, preot pi protopop onorar in
Poiana-llvei, mai târziu vicar foraneu episcopal in Näsäud.
Ei au avut urmätorii copii, näscuti toti in Poiana-llvei : loan
näscut 10 Aprilie 1892, absolvent de teologie doctor
in drept, directorul administrativ al clinicilor universitare
Cluj, cäsätorit in Septemvrie 1923 in Cluj Speranta
fiica consilierului silvic lustinian profesoard
calificatä de Universitatea din Bucuresti. Au 2 copii Mo-
nica pi Danut, ambii in liceu. Märioara, näscutä in 13 Noem-

www.dacoromanica.ro
64

vrie 1893, cdsätoritä 28 lulie 1912 Dr.

notar comunal in Romuli (Strâmba). A reposat in Domnul
Vineri in 9 Martie 1917, rämânând de ea 2 copii : Sidonia,
care in de 13 ani, ca elevä a liceului »Regina Maria«
din Cluj, a reposat in 30 1928; näscut
in 1913, azi universitar in Cluj. e inmormântatä
in cimitirul bisericii române din Romuli. Flora, näscutä in
27 Martie 1896, cäsätoritä in 1923 cu Dr. luga, ad-.
vocat in de sus. Azi directoarä la liceul »Domnita
Deana« din Sighetul Marmatiei. Nu au copii. Titus, näscut
in 7 Mai 1898. A studiat electro-tehnica la Universitatea
din Roma, apoi Berlin-Charlottenburg, a luat diploma in
28 lunie 1928. A fost profesor la de conductori teh-
nici in inginer la orasul Cluj la Fabrica Dermata.
Bolnav a stat in in Viena 7 säptámâni sub cura
medicilor Dr. Porghes, Dr. Finsterer medicul curant al
Regelui Ferdinand al României Dr. Schvartz. Readus la
Cluj a reposat in 24 Aprilie 1932 in Cluj, de unde a fost
transportat inhumat in comuna Poiana Ilvei. lero-
nim, näscut in 26 lulie 1900, absolvent al facultätii de silvi-
Bucuresti, inspector de control la C. A. P. S. in
S'a cäsätorit in 14 August 1938 cu Dsoara Tita Dr. Virgil
Muresan, magistrat pensionar Consilier in Tasnad-Sälaj.
Alimpiu, näscut in 25 Noemvrie 1902, absolvent al cursu-
rilor de C. F. R. impiegat a biroului de miscare Cluj,
jurist pe anul al a fost omrit de tren in gara de
Nord din Bucuresti, când era in cäutarea clopetelor pro-
curate de tatäl i depuse de el personal in garä
cu trei luni, dar nesosite la destinatie, anume
in ziva de 31 August 1921. Adus acasä a fost inmor-
mântat in cirnitirul bisericii din Poiana Ilvei. Silvia näsc.
2 Aprilie 1905, dar in 28 Octomvrie an räposatä
in urma unei aprinderi de plämâni. Octavia, näscutä in
22 1907. A studiat in satul natal, Näsäud, Sibiu,
Cluj la «Regina Maria« in Arad, dar in urma unui de-
fect organic de inimä a reposat in 18 August 1923
etate de 16 ani. Livia, näscutä in 11 lulie 1909. A studiat
in comuna Poiana, in Sibiu la alugäritele franciscane, in
liceul »Regina Maria Cluj, apoi la in
la. N'a continnuat studiile la Universitate, deoarece
in 23 lunie 1929 s'a cAsätorit cu Dr. Alexandru Filipciuc,
doctor in filozofie de Roma doctor in teologie de Lwow,
protopop onorar profesor de religie la liceul de bäeti
din Sighetul Marmatiei. Are doi copii: Livia Traian,

www.dacoromanica.ro
 5

násc. Noemvrie A elementará in

liceul in teologia in seminarul din Cluj,
cAsätorit in 1935, 17 Februarie, ordinat de preot in 1935
introdus de preot in Poiana Ilvei in locul tatälui säu in
primdvara 1935. Are doi copii Doru Maria. näsc.
9 lanuarie 1915. A studiat in comuna natalá liceul la
Gheorghe in Cluj. A ascultat medicina in Cluj,
Iasi in Austria devenitä Germania in unde in
Octovrie 1938 a luat doctoratul in medicinä.
c) Alt copil a lui losif Bal sotia sa Maria a fost Valeria,
casätoritä cu preotul Dänilá Malai, fiul invätätorului
notarului din Le§u lä Malai. A fost capelan lângä
protopopul din Ilvamare leronim Slävoack iar din 21 Oc-
tornvrie 1904 paroh in Rodna. S'a ocupat cu arhitectura.
A avut copii : Anton, de aviatie, Bucuresti,
torit, färä copii ; conductor tehnic la tren in Bucu-
; Livia, asätoritä cu clericul Simion Pop, actualul
paroh protopop onorar in Rodna. Au patru copii :
Leontina asätoritä Dr. losif TäpAlagä, advocat, notar public
in Baia-Mare ; Maria loan Moldovan, fiul pro-
topopului din Nepos George Moldovan, preot aplicat la
Administratia capitularä a Episcopiei de ; Oc-
tavian, doctor in drept, secretar general la Primäria Satu-
Mare, cAsätorit, cu copii ; absolvent de iurä.
Valeria Bal Malai a reposat in 1918, iar
sotul ei, in 24 Octomvrie 1927.
d) Alt copil al socrilor mei a fost A absolvat
la Universitatea din Budapesta, elev al colegiului Otvös.
A fost profesor la câteva gimnazii, secretar la Directoratul Cul-
telor Cluj A räposat neasätorit in 4 Noemvrie 1929 in Cluj.
e) Alt al socrilor mei a fost loan, näscut in 1880,
sätorit cu Cornelia, fiica preotului din Muresenii-Bärgäului
lacob Rus, ordinat de preot in 1906. A servit ca atare in
Romuli, Ilvamick iar azi serveste in Tiha-Bärgäului sat.
Este distins cu titlul de protopop onorar. Are copii pe:
Victoria, cu preotul Vasile Rus din cu
care au trei copii ; losif, absolvent de filozofie; Eleonora,
invátätoare diplomatá, cásátoritá preotul loan Pop in
Bichigiu ; Tiberia Nicolau.
f) Virginia, invätätoare in Mägura-Ilvei, Cojocna urmá
in Cluj, pretorul Luca Feldrihan, familie.
Socrul soacra au mai avut patru copii, morti mici :
leronim, Emil, Victoria Leontin ; sunt
copiii morii in cimitirul bisericii Ilva-Sat.
5

www.dacoromanica.ro
bb

Socrul poseda la perfectie afarä de limba

latinä limba maghiara. A fost in toate pur
eminent in liceul piaristilor din Cluj, unde a putut
numai la interventia grofilor Vas, din a fost instructor
la un coleg al säu, Grof Béldi Akos, prefectul de mai tärziu
al Clujului. Cand 1880 s'a in administratie
limba maghiarä, socrul era folosit ca translator al actelor
preturii din Rodna. El a edificat pompoasa bisericä din
Ilvamare-Sat, cultului public in 1884. A absolvat teo-
logia in in in care an s'a
ordinat de preot.
Numele Bal este un nume strävechiu, sanscrit ; insamnä
a a fi tare, puternic.1) Afläm acest imme prin se-
al XVII-lea.2)
losif Bal a fost fiul lui Bal din (vezi ge-
nealogia aclusa), care casi tatäl a fost biräu de curte

LEONTE BAL
Nastasia (Ana)
loan Dioniziu
Eugenia Sidor Todor
loan leronim
Grigore
Florea
losif
loan losif losif
Maria Susana
Susana Eugenia
Dioniziu Regina
Teodor Valeria

loan
Virginia

la contii Vas din Acest Leonte Bal a fost casätorit

cu Maria Boca din o femeie de o frumusetä
Au avut 7 copii, apare din genealogia aclusä
') Alexiu Viciu: de familie la din Ungaria.. Unirea,
Blaj, 1902, pag. 262.
2) La investiggia 1-5 Februarie 1642, in cauza episcopilor din
Munkács marlorul al 11-lea este Balu lános de 84 ani; martorul al 22-lea este
alt Balu lános de 103 ani. Vezi »A munkácsi gör. szertartásu püspökség
mánytára, I. kötet 1458-1715, gyujtötte Hodinka Antal, Ungvár 1911..

www.dacoromanica.ro
 : 1. Nastasia (Ana), asätoritä in Diviciori, reposatA,
familie; 2. Onisim, mort in rAzboiu la Custozza in 1866 ;
3. Todor, care are copii : Dioniziu, mort holtei 1918-

1919, dupä ce suportase greutätile räzboiului mondial ;

Sidor, din care se näscu Ion Eugenia cAs. loan Todor
in Mähal ; pe loan, din care s'au näscut : losif, loan, Dr.
in teologie din Roma, azi e ; Maria asätoritä Petru
Cegan in Näsal ; Susana ; Dioniziu, pälärier Oherla,
Märioara Sabo ; Teodor, absolvent de normalá
din Oradea ; 4. Alt copil a lui Leonte Bal a fost
care are un fiu leronim, in Budapesta un altul
mort in räzboiul mondial, rämânând dupä ansul
copiii losif, in Mahal, Susana, loan Bal a lui
Sidor. Leonte a mai avut: 5. pe Florea, mort erezi,
apoi . pe loan, mort el färä erezi. In fine Leonte a
avut 7. pe preotul din Ilvamare losif Bal.
sorä a lui Leonte, Maria, a fost cAsätoritá in Näsal
un Boca au avut fiu pe losif, negutätor de haine
utensile bisericesti in Acesta a avut pe: a)
advocat in Dej, parlamentar averescan subsecretar de
Stat ; b) pe luliana, cu sergentul pensionar, mosier
Teodor in Bistrita; apoi Todor, comerciant in
d) Rozalia, preoteasä, precum
; alti copii.
. Alt copil al preotului din Mintiu loan Chita a fost Rodovica,
näscutä 1856, in 2 August 1875 clericul din Mocod
loan Bulbuc, näscut acesta in 27 Septemvrie 1847. Dintre
copiii au numai :
a) Traian, näscut in 27 Decemvrie 1876, mort ca colonel in
Cluj, in 22 Noemvrie 1932, erezi.
b) Octavian, näscut in 12 lunie 1881, cAsätorit Botean.
Este preot protopop on. in Mintiul Näsäudului. Azi e
vädav. Are : a) Anton, director la liceul din Uioara ;

b) Victoria, absolventä a profesionale din Cluj;

loan, teolog absolvent, precum alti doi Traian
Octavian, in liceu, cl. VI in Näsäud.
Sotul Rodovichii, loan Bulbuc, a servit ca cooperator
lângä socrul säu, apoi ca paroh in Mintiul Näsäudului
mai ca protopop al tractului Beclean. A reposat in
16 Noemvrie 1917 in de 71 ani, iar sotia sa Rodo-
vica reposase in 10 Septemvrie 1908, in etate de 52 ani.
notele de loan Bulbuc, protopopul
nului paroh in Mintiu, el a fost näscut din Petre Bulbuc,
fiul lui lovul Bulbuc care avu trei frati: a) Dumitru, asezat
in Rodna. Din acest Dumitru se trag Bulbucenii din

www.dacoromanica.ro
 gura-Ilvei in frunte cu protopopul Zaharie Bulbuc. Proto-
popul loan Bulbuc spunea, pe träia, Bulbucenii
din Mocod sunt rude cu cei din Familia
Bulbuc, dupä traditie, este de origine anume cu
ocazia inmigrärii Armenilor o familie a in Mocod
ori b) Al doilea frate a lui lovu Bulbuc a fost
Larion, dus in Banat, al treilea Savu a in
unde se pare a fi fost locul original.
lovu a avut douä surori: cäsMoritä in
in un sat Teucu (?) les.
Zice mai departe loan Bulbuc protopopul: Mama tatei
a fost din Pupezeni. Mosia, pe care s'a asezat mosul, a
fost a lui Petre Tara, cumpäratä pe o capr ceva
Vârticenii (familia Vârtic) n'au voit sä o voiau sä
din asta in ceealaltd ulitä. Moasa, mama mamei, a fost
Nastasia lui Cräiut din Näsäud.
Autobiograful loan Chita, fiul lui preot Prislop,
a tinut in cäsätorie pe o fatä a lui Alexa lágean. Acesta a fost
buatar, diplomat din Viena, la grofii din Arcalia. A fost cäsätorit
cu Domnita Rus, din vitä de pmtopop din Chehu, jud. Dobâca.
Ei au avut trei copii:
1. Todor Sälägean, absolvent de teologie din Blaj, profesor la
cursul de moralä in Näsäud, apoi preot lus, insurat in
lia.
2. Susana, märitatä prima datä cu un veterinar, cu care a avut
o copilä, Raveca, cdsätoritä dupä un cutare
gheru, cu care a avut pe preotul Alexandru Mäierean, näsc.
in 1865, ordinat in 1894. Murind veterinarul, solul Susanei,
aceasta s'a cäsatorit a doua oarä dupä un Bata, tot in
Cu acest Buta Susana a avut pe Lodovica, asätoritä
cu invätätorul Sigmirean din Magherus, din care asätorie se
näscu Nicodin. Ambii au absolvat liceul in Näsäud
apoi trecuti in au imbräcat cariera advocatialä.
Tot cu al doilea sot Buta a avut pe David. Acest David a
fost persecutat multä vreme de Unguri, au voit sä-i scoatä
ochii, dar a sapat din mânile De groaza Ungurilor a
trecut in 1868 in in Tulcea. Aicea schimbat
numele din David In Ovidiu Butean. A fost asätorit
cu o grecoaicä-armeancä avutä, a devenit mare proprietar de
vii in Babadag, a ajuns in Dobrogea subprefect consilier
judetan. In 1914 a la loteria statului din Pesta 75.000
coroane aur. Cu ocazia expozitiei din 1906 in Bucuresti
Vezi Monografia comunei Poiana-Ilvei, pag. 308 in

www.dacoromanica.ro
 69

soacra mea Maria Bal a convenit cu el acolo. A dela

dânsul un don de o sutä franci. lar pentru fata sa Virginia,
ce o insotia, a primit un orologiu de aur, pe lângá
acestea le-a plátit toatä intertentia in Bucuresti. A inzistat
foarte multe Ovidiu, ca sä adopteze pe Virginia, dar soacra
mea nu a acceptat. Ovidiu Butean a avut cu nevastäsa un
singur copil, pe Liviu Batean, Dr. in mediciná, profesor la
Universitatea din lasi, cAsätorit o invätätoare. Acest Liviu
a murit de tifus exantematic in 1914. Sora lui Ovidiu Butean,
Ludovica, de Nicodin, a mai avut Sigmirean
o copilt Susana, cäsätoritä Gorun in Bistrita, in urmä
pe un Emil, gospodar in Mägheru$. Ovidiu Butean a crescut
pe cei doi copii ai surorii sale i-a fäcut advocati. Ovidiu
Butean, mânat de dorul patriei, a venit odatá incognito prin
Mägherus, dar numai trecerea. A oprit träsura a cerut
o femeie, ce ducea apt, dea bea, färá ca st
cä aceea ii era vará primará. A beut apá a femeii un
galben, spunându-i el e din Magheru$, apoi a plecat,
ca nu cumva st fie recunoscut.
In vara 1933 convenind eu cu tata prefectului
Vasile Buta, Oran din acesta a intru
toate intâmplarea ulciorul cu apä.
Rus, solia preotului Alexä Sälägean, a avut frate
pe 1. David Rus, preot in Arcalia, apoi 2. o sort preoteasá
in Tagul-Mare 3. pe preoteasä in Din
toria acesteia s'a näscut Vasile protopop in Sânte-
Puscariu, protopop in Beclean. din
urmá a avut o fatá cásátoritä Emil Negruf medic, fratele
lui Niculae Fekete Preoteasa din a avut un
fecior preot in Visuia o altá fatá, Lucretia, a fost cásäto-
ritä Rus, preot ortodox in Chintelnic.
Niculae au avut 8 copii : a) loan Rus, preot in Aiud; b) David
Rus, preot in ; c) Maria Rus, cásátoritá preotul
luga in Arcalia; d) Ludovica, preoteasá in cásátoritä
Octavian Harsan; e) Susana Rus, preoteasä in ;
f) Anica Rus, cásátoritá preotul ortodox Nascu din Chin-
telnic ; g) Niculae, farmacist in Vechiul Regat h) Alexandru,
preot in luda.
C. Al treilea copil a lui Chita a fost Maria, asátoritä
cu loan Oltean, venit de pe câmpie, un foarte frumos, la
biserica din Mintiu, erezi.
D. Alt Copil a lui Chita a fost Vasile, näscut in 1815
ca preot moralist in 1851 dispus Prislop, in locul
tätânesdu. S'a cAsätorit cutare Ana, care au avut 5 copii,
2 feciori 9i 3 fete:

www.dacoromanica.ro
70

1. loan, invátátor in Feiurd, in jurul Clujului, mort nedsátorit.

2. Mitru, asätorit cu cutare Melintie, färan in Prislop.
3. Sinefta, cásätoritä in Näsäud cu Nicolai Granci.
4. 0 fatä asátoritá in Rebri§oara Toader Burduhos a Hauchi,
5. Ludovka, cAsätoritá in Prislop cu Dumitru Nimigean a lui
Vasile. Aceasta a avut cinci fete: una moartä douä
cAsätorite in Pintic, una in Mintiu, pe
aproximativ 1865-1868, cäsátoritä in 1892 cu a lui
loan Grecu in Rebri§oara träese azi in Mintiul Näsäudului.
Ace§tia au avut copii:
a) loan, inginer-mecanic trecut in America, mort in 1938.
b) Dumitru, cAsätorit in prin 1924 Ana Niculai
Granciu.
c) George, näscut in Rebri§oara in 1910, a frecventat
primarä in Rebri§oara Näsäud, liceul in Násäud, un an
de teologie in Oherla, apoi fu trimis la Roma, uncle
luä doctoratul in teologie 9 lanuarie 1939, dupä ce fu
sfintit preot celibe in 17 Mai 1936. De prezent e prim-
notar consistorial la episcopia de Cluj-Gherla.
d) Maria, cdsätoritá prin 1919 in Rebri§oara cu George
a lui Cifor.
e) Rodovica, cásátoritá in Näsäud Nistor Niculai,
f) cäsätoritä in Mintiu cu Filip Rus.
E. Al cincilea copil al preotului Chita din Prislop a
cásätoritá Natu Bumbu in Zagra. A servit ca
(cäprar) apoi ca invätätor pe Ora. Natu Dochia au avut :

1. Maria; 2. Cosma 3. loan Bumbu, trecuti in Vechiul Regat,

uncle toti luat alt connume. In Vechiul Regal Maria cásäto-
rindu-se a avut pe Tudor, cu numele de Mateescu, apoi pe
loan. Acest loan a fost un mare comerciant sofia lui a Jost sord
dulce cu sotia lui Ovidiu Butean. loan Bumbu, fratele Mariei
a lui Cosma, e a§ezat in Basarabia in Satul Nou are copii la
§coalä in Bârlad.
F. Al fiu al preotului din Prislop Chita a fost
Dumitru, näscut in 1829, preot moralist in 1851 numit
preot in an in Sâniacob, iar din 1857 in Nimigea de jos.
A räposat in 1901 in de 72 ai viefii 50 ai preofiei.
A fost cAsätorit Floarea Some§an din *imotelnic, tre-
cutá la catolici. Ei au avut 6 copii anume :
1. Vasile, näsc. in 15 Mai 1851, mort Februarie 1927, invä-
tätor in Rodna, Maieru, Prislop, Mogo§mort mai pe urmá
Flore§ti. A fost cAsätorit Elisabeta lui Vasile näsc.
in 27 1853, moartá in 22 Aprilie 1925. Acest Vasile
a avut o Domnica preotul din Nimigea de jos

www.dacoromanica.ro
 71

loan Muresan. Acest preot loan Muresan a avut copii pe

Marta, cas. cu preotul, azi penzionar, loan Ciurdärean ; apoi
pe Muresan, preot in Floresti, tata notarului din Nä-
säud loan Muresan. lnvätätorul Vasile Chita a avut 9 copii,
5 morti alti 4 träiesc:
a) Grigore, econom in Floresti, in 1880, are copii
4 feciori 2 fete.
b) näscut 1881, absolvent de teologia din or-
dinat de preot in 1909, a administrat parohiile Rusul de
jos, Manic Strugureni, a fost profesor la liceul de stat
»George $incai din Baia Mare, in 1919-1920, apoi
<

tasat ca profesor la Directoratul Regional al invätämântului

secundar din Oradea Mare 1920-1921, apoi administrator
parohial azi in Runcul-Salvei. S'a
cu Elena Todoran in 1888, 25 Noemvrie in Feleac, judetul
Somes. Ei au doi copii cari träesc: inginer electro-
mecanic cäs. cu Livia Tiboc din Cintelnic lulian doctor
in drept advocat stagiar
c) Veronica, näsc. 16 Februarie 1885, märitatá cu invátätorul
Macedon Pop din Romuli. Acest Macedon in rásboiul
mondial a räposat in Serbia in 1914. Macedon Veronica
a avut pe: Emil, pantofar; lulian, absolvent de 7 clase
de liceu, azi oficial la parchetul Curtii de Apel in Bucu-
; Anton, in Lusca cu fiica pensionar de acolo
loan Pop functioneazä ca invätätor in Lusca.
d) Maria, näsc. in 18 Aprilie 1891 cásätoritä cu Traian Rus,
in Floresti. Nu au copii.
2. Alt copil al preotului Dumitru Chita Floarea Somesan a
fost Susana, näsc. 4 Mai 1865, cu fätul din Nimigea de
jos Grigore Runcan. Au mai multi copii.
3. näse. in 19 lulie 1858, cás. Nimigea de jos cu
un täran.
4. Grigore, näsc. in 29 Martie 1861. A fost invätätor In Nimigea
de jos. Cäsätorit prima cu Rafila Secheli a lui Petre din
Nimigea ; copiii le-au murit toti mici afará de Alexandru, care
e mecanic in Cluj. Grigore pensionându-se a trecut in Ame-
rica, unde a stat vreo 10 ani in o fabricá de compasuri, având
84 dolari salar sAptämânal. Sotia primä a lui a reposat
in 1915. Reintors acasä din America s'a cdsätorit cu Floarea
Horga din atina, a lui Hani Pauli din Näsäud, mu-
rind acest Hani, Floarea a träit cu Johann Sponer, de care
s'a despärtit s'a cäsätorit cu Grigore Chita..N'au
5. Al cincilea copil al preotulului Dumitru a fost Pavel, näscut
1857, a absolvat teologia in in 1881. S'a ordinat

www.dacoromanica.ro
72

de preot in 1882 a fost numit preot in de sus, iar

din 1883 in Romuli; a reposat in 1908. A fost câsätorit cu
Domnica Terente, fata lui Vasile Terente a sale
Firuca, nAscutä Cornea din Romuli, care reposând, Pavel a
rämas o bâiatä Aurelia cAsätoritä mai târziu cu Dr.
Szabo, advocat notar public in Viseul de sus, cu
care n'a avut copii.
6. Al copil preotului Dumitru a fost Todor, näsc. in
Februarie in Nimigea de sus, azi pensionar, are
mai copii.

www.dacoromanica.ro
 monografie a Väiei Rodnei
Basiliu Basota
In anul 1881 s'a publicat in .Familia lui Vulcan, in »Observa-
torul lui George Baritiu o scurtä monografie a tinutului nostru, scrisä de
Basiliu Basota (Mot Dâmbul), judecdtor mai apol advocat in Abrud. Autorul
acelei descrieri, cam incomplete, bärbat cu frumoase cunostinte, era un entu-
ziast nationalist, care adesea cu riscul de pierde situatia sa in
minatiei maghiare, accentua apära deschis neinfricat drepturile, revendi-
cärile postulatele natiunii sale. sfârsitul a träit retras in comuna
sa natalá Zagra, unde a räposat in 1908.
Este adevärat cä monografia cum i s'ar zice azi, in
privinte - maicuseamd unde se vorbeste despre trecutut Rodnei, nävälirea
Tätarilor, alcätuirea geologic a teritorului din chestie etc. - anevoie ar
sä reziste criticei istorice ; are insä numäroase pârti de
teres pentru cunoasterea tinutului rodnean nsäudean, precum a unor
evenimente de mai mare ori micä importantä petrecute aci in cursul vre-
murilor. Afläm deci cu cale s'o reproducem aproape in intregime, putine
modificari stilare ortografice. - Dir. Arh. Som."

Arduum videtur
Res gestas scribere
Sallustius
Tinutul Rocnei sau Valea Somesului celui mare ia
putul prin mai multe ramuri, dintre cari ramuri principale:
una cea mai mare din sus de Rocna-nouä sau iar ceea-
depe lzvorul Bâilor, parte din triunghiul muntilor Scorusul,
Dâmbul-crucei a Cicerii cari apartin propriaminte muntelui Ineul,
parte dela poalele muntelui Cráciunel care apartine muntelui
Toti munti fac parte din Carpatii transilvani cari se întind
ca o de miazá-noapte spre miazäzi,
cuprind Transilvania, scumpa patrie a Românilor, cu un brâu de

www.dacoromanica.ro
74

päduri de brad pururea verde, dând popoarelor ce lo-

cuesc aceste plaiuri cä va veni timpul când se vor bucura ca de
epoca de aur.
Acest tinut este peste tot muntos, destul de fertil,
pentrucä muntii situati in partea nord-estid a teritoriului,
apärä de vânturile cari de regulä anuntá crivátul, pentrucä
aflându-se pe coasta picioarele Carpatilor meridionali popora-
tiunea laborioasä ce locue§te acest tinut, ingrijindu-se de
noire rationalä, dä locurilor arabile o fertilitate Astfel acest
tinut e in stare sá nutreascá poporatiunea locuitoare aceste plaiuri
frumoase, ba o ajutä mai vinde câte un prisos.
Muntii Ineul, Rotundul, Cráciunelul a.
stând ca unele pe piedestalul de granit, pi ridicându-§i
fruntea maestaticä dar ple§uvä asupra altor piscuri ale Carpatilor
nordici transilvani, parcá ar reflecta ar spune popoarelor patriei
cá in acest tinut un popor inch verde ce descinde din
colonia mare care a venit aci »ex toto orbe roman., cá aci e
Salva Romuli Parva Nepos, pi despre acest popor a zis cápitanul
Cosimelli in poemul latinesc compus in onoarea colonelului
näscut din Tirol Br. Carol de Enzenberg:

Has igitur pisca gentis de stirpe Quiritum Romulidae terras

habitant.
Obstupuere, novas mirantes undique formas, Romulidae,
atque ingens animo fiducia creavit.

Prin urmare, nu este permis nimänui sá drep-

turile, privelegiile pi libertätile avute antiquoc, dimpotrivä
acei munti pi-ar sustrage apa abundentá cristaliná care udá
esurile pe unde Someul, Tisa pi ; iar popoarele

streine cari s'au a§ezat mai târziu la termurile acestor fluvii,

gându-se de sete, ar fi silite sä se adape cu otet veninos,
talele nobile aurul argintul ca arama, plumbul ferul aflä-
toare in sinul s'ar cufunda in abis, scrutátorii de azi,
stránepotii celui ce se numia cu falá »flagellum sá nu mai
afle nici o pentru munca care cauzd
diept thud la nimicirea celorlalte nationaliNfi, numai peatracd

www.dacoromanica.ro
vanitatea voesc le chiar din petrii mute
i neroditoare.
Dar curge, apa trece ;
Tot ca sage rece bietul de romdo!
noi Românii vom rämânea, deoarece avem drept, avem
putere de viatt pi avem o limbä dulce, armonioasä cultä pe
care nu o vom da pentru toatá lumea, pi pentrucá
Romaul reinvie
Ca Fenice din sa
cerul permite ca lai sd-i vie
zi de dreptate de bucurie
patria sa!
*

Tinutul pe care mi am propus a-I descrie, situat intre

Maramurep Bucovina, constä din comunele fostului regiment 11
românesc de : Rocna-veche, Rocna-noud sau
Sângiorz, Mägurä, Sâniosif sau Poiana, Le$u, mare, micá,
Rebra mare, Nepos sau Värarea, Rebriwara, Näsäud, capi-
tala fostului district cu acelap nume, Salva, Parva, Hordou, Bichigiu,
Telciu, Romuli, Mititei, Mocod, Zagra, Runc, Poeni pi
Plaiu. de anul 1472, când fusese incorporat cu
cetatea Bistritei, a fost este in prezent locuit exclusiv
numai de Români liberi, numärati in vechime »inter ai
comitatului Dobâca, au format apa numitul Districtus
care se bucura de toate libertätile, drepturile pi privilegiile ce
zultá din constitutie pi din dreptul public al patriei noastre Iran-
silvane, pentru care aceste drepturi, privilegii libertäti au fost
recunoscute pi de cätre regii Ungariei Matia Corvinul, Vladislau
pi Ludovic II.
Acest popor liber a tráit pi pânä in prezent, dela
descAlecarea Romanilor sub divul Traian la 105 d. Cr., in tinutul
care a trecut prin atâtea transformári politice, singura exceptie
a celor 88 de ani cât a stat sub regimul militar ; pi-a vársat sân-
gele pentru patrie pi domnitor, uzând de toate drepturile avitice,

www.dacoromanica.ro
76

a fost de mai multe ori tentat din partea Sasilor dela

de asi pierde tot ce a avut pi a fi supus la iobägia hidoasä.
Ceeace se vede din »tumultus 23 pagorum districtus Valahici
bistritiensisc in contra magistratului dela Bistrita, precum pi din
actele referitoare la acea din anii 1747, 1751, 1760
pi 1762 Nr. guverniale 711, 622, 905, 227, 1642, 66 pi 2421 ; apoi
din rescriptul comandei militare din Sibiu d. d. 1762, in
care aceea cä nu-i mai concede orasului nici un ajutor
militar pentru scopuri de a rápi pi jefui poporul româ-
nesc; pi desi náválirea Tátarilor lui Gingis-Can dela 1241
cuse capitala de atunci Rodna-veche in ruine, la 1717 o ajunse
o asernenea soartá.
de'mpoporatä a putut fi aceastá capitalä a districtului,
se poate deduce de acolo cá märturisirea lui Rogerius dedea
600 cáláreti pentru apärarea confinielor, pi câte 2000 de
Dar vai, poporul acela trebui sä inghenunche pi meargä
in captivitatea Tátarilor, chiar când voia serbeze lui
Hristos. Preotii Românilor de atunci Domide, pi Anastasie
in Inc de a sluji Pastile, trebuirá ia spada pi buzduganul pi
in fruntea poporului lupte pägânii, ce unul
unul, ca pi cei 300 eroi din timpurile clasice ale pi
cum fratele de cruce preotul Lupul Borsa
in 1717 in societate cu dorobantul Teodor Cräciunescu, la
numit strâmtura Marmatiei. Numai acesti din urmä au pi
sfärmat pi nimicit pe ; muerile pi acelor bravi
din secolul mäceláriti de pi locuintele
cázurá in ruiná, cu exceptia bisericii românesti a turnului
celui máret mai stä pi azi toate tempestätile; iar
boltiturile cele gigantice cládite din pietrii de trahit, pe cari s'a
ridicat mai târziu Rocna de ne mai aratá au fost de
tari, au fost de mari, au fost de avuti strámosii nostri
care au lupta pentru pámântul strämosesc, pentru onoarea
pentru márirea virtutilor sträbune pe cari ni le-au lasat ca
unia mostenire pe care pi noi le-am dovedit in sute de bätälii
totdeauna cu drapelul !

Dar unde-s de
Ai

www.dacoromanica.ro
 Ce mureau fericire
de pdgdni.
Dragi copii ai
Voi ce poate uitat,
pe
Mosii nostri au picat,
Ascultafi spun
Cd erau pe atunci Romônii.
Dard generatia prezentä ar tinea cont de faptele strAmo$ilor;
daca da a o instrui totdeauna la toate
ocaziile cum au fäcut sträbunii nu pierde timpul cu
lucruri netrebnice dictate de spiritul al oamenilor care ne
conduc destinele, ar destepta in bäeti simtul national
liunea ; daci mamele inväta copii incä mititei cä
este mai demn a fi român decât alta ; atunci mä-
rirea strämo$ilor ar intipäritä in inimile nu am
avea nici o cá incercärile satanice i-ar putea seduce.

Am premis la inceputul acestei tinutul Väei Rocnei

este muntos. El este udat de apele cristaline ale Some$ului, ale
lzvorului Bäilor, Cormäii, ale väii ce vine vârful
trecând pe la scaldele minerale dela Sângiorz se
varsä in Some$, ale Rebra, Gersa, care se prin
Rebrisoara in Some$, ale râului Säläuta - care-$i ia inceputul

a -
pdn 2 ramuri : una din dosul Fiezálului cealaltä din partea
in fine ale väii Tible$ului, format
de doná ramuri : una care vine din muntele pela comuna
Gaureni, cealaltá prin comuna Suplai Poeni, cari ramuri
inbinându-se jos de locul meu natal Zagra, trecând prin
comuna Mocod, se revarsä in Some$.
Toate aceste de munte in tärmul drept al Some-
sului, iar din partea Somesul primeste singur numai râu-
rile llva Le$ul cari curg din carpatii ostici ce despart tinutul
Rocnei de al
Valea Sorne$ului pânä la Ilva-micä este mai deschisä largá,
sesul fiind presärat frumosi agri in cari se seamänä cucuruz

www.dacoromanica.ro
sau in, secarä, pi cartofi ; de
in sus strâmtându-se, semänäturile de hriscä sunt in prevalentä. La
Rocna se lárgeste pesul, apa cä se poate sernäna cucuruz,
oväs pi cartofi. Aci parecä te afli bazin mai mare
inconjurat de bastioane formidabile, deoarece muntii picioarele
se apropie pânä in nemijlocita vecinäte a opidului, de parecä
Dumnezeu a ales locul unde sä-si aseze strämosii nostri capitala
românesc.
Câmpurile pi fânetele pline de alpestre dau tinutului
intreg un aspect pitoresc, iar vârfurile dealurilor find acoperite
päduri de fag, cugeti cä tot atâtea coroane complinesc frumu-
setea acestor plaiuri desfätätoare.
agrilor are in cea mai mare parte consistente
arenoase-lutoase care aratá cä el este ruinat de torentii cari
revärsandu-se prin pâraie in jos la pes amestecandu-se cu
consistente prundoase, formeazá locurile cele mai bune, dacá eco-
nomul se ingrijepte la timpul le gunoiascä pi prin aceastä
sä potentieze huma care este puterea creatoare pi nutritoare a
intregii vegetatii.
Singur pädurile ne dau oarecum tristul testimoniu, cä
mânul nu a ajuns sä pretuiascä pi aceastä parte
din avutia nationalä, pentrucä acele sunt in unele extirpate
iar in altele, foarte rärite.
*

Aflându-se omul cälätor in Rocna i väzând trunchiul tur-

nului celui de odioarä dela Biserica românä de acolo care
mai existä treia parte a turnului din 1241, trebue sä
admiri grandiositatea acelei clädiri, desi a fost expus
jeliei timpurilor in decurs de peste vase secole, stä pi astäzi ca
o märturie duioasä, spunându-ne era de falnic când sclipea
crucea pe vârful lui, clopotele märete ce se legänau in hite-
lui chemau poporul la rugäciune cätre Dumnezeu
pentru repausul anticilor romani pi pentru prosperarea prezenti.
Imprejurul turnului se ridid mai multe sub al
aror väl dureros zac oasele acelor cari au in hip-
tele cu barbarii. Desvelind cineva aceste de tristä memorie

www.dacoromanica.ro
ar puteá mai multe sute de oase de
bine conservate albite numai de lungirnea timpurilor, pentrucä
duraiul de petri var care s'a surupat succesive din turnul ruinat,
acoperindu-le dintii de al secolelor, nu a fost in stare de
a le macina preface in pulbere.
Biserica româneascä acum constând numai din a treia
parte a bisericii de odinioara este totusi atât de spatioasä
poate cuprinde inäuntrul peste o mie de persoane, iar spaliul
care desparte biserica de turnul vechiu pi ruinat, compunând-o
oarecând biserica intreagä, dä a crede cä aici au ascultat-adeseori
rugäciunile preotului peste 10.000 de oameni. lar azi ne rämâne
numai mângaierea cä aci in altarul vechiu mai pot läuda Românii
nurnele lui Dumnezeu tot intre acele ziduri strämosesti, unde
s'au inchinat pi protopärintii nostri tot acelui Dumnezeu care ne-a
protejat pânä in prezent, nu am fost goniti de acolo ca multe
alte locuri, bunäoarä ca din biserica rom.-cat. din Abrud. Aceasta
a fost oarecând biserich româneascä, dar pe timpul refor-
alungandu-se Românii pi lipsindu-se de proprietatea ei, s'au
cei ce aveau puterea in mânä, mai târziu insä acestia
au fost delojati de acolo iar biserica prefäcutd in rom.-cat.
Din jos de Rocna la o de o jumätate de orä
gem la scaldele minerale dela (Anies), sau cum le numesc
de un timp foarte necälit: Domhát, care apartin la pro-
prietatea fondurilor ale fostului regiment II românesc de
granitä, curnpärându-le dela familia comitelui dar
zerva dreptului de servitute pentru aceea familie de a-si avea lo-
cuintä gratuitä in sezonul de scaldä.
Aceste scalde minerale au fost cunoscute chiar pe timpul
anticilor Romani, deoarece pe vremea colonelului Luxetich s'au
aflat acolo mai multi bani romani din timpul domniei impäratului
Constantin vulgo dintre anii 292-305. Pa capul im-
päratului coroana de märgäritare, pi pe o lature a monedei
se aflä inscriptia: »D. N. Constantius P. F. (Dominus noster
Constantius Pius Felix Augustus), iar pe partea aversä: »Votis
XXX multis XXXX Sium (ium)«. Alte monete sunt din timpul lui
Gab. Valerius Maximinus vulgo Daza din an. 305 de pe timpul
lui Maxentius pi Romulus din an. 366 p. Chr. cu inscriptia:

www.dacoromanica.ro
Caesar Maxentius P. F. Aug.«, pe partea aversä: Conserva-
tores Urbis Suae«.
bani, 46 la numär adusi la conlonelul sus numit,
fericitul meu tatä Teodor Basotä a compus o listä a acelor mo-
nete antice le-a descris, cä mi-a rämas mie o copie a
acelei descrieri. Tatäl meu a fost in anul 1848 comandantul cälä-
retilor formati din gränicerii vechi numiti de obiceiu lui
. Acestia au servicii cu caii proprii la bätälia
dela Borgo-Prund in Februarie 1849, când tatäl meu a fost prins
de atre husariii unguresti din regimentul Coburg dus la Bis-
trita, iar de aici la Cluj internat in casematele din fortdreatä.
De ori a fost scos din acele ca ori spänzure,
dar totdeauna 1-au agratiat la intermediarea lui Földvári Ferencz
dela Chiuza a maiorului pensiune Baziliu Velican de Boldog
Mez6.
Ce s'a ales din amintitele monede, nu-mi este cunoscut.
Probabil colonelul Luxetich le va fi strecurat la Croatia,
el Croat, färä sä afle demn de adnotare cá acei bani s'au aflat in
vecinätatea scaldelor dela Ariesiu cä din timpul când
legiunile romane trecuserä de mult in Dacia Aurelianä ; prin
mare inch o probá poporul nu a cu legiunile, ci a
rärnas aci ca sä ne pästreze nouá patria pe care o cuceriserä
vechii Romani.
Venind dela Ariesiu mai la vale ajungem in comuna Maieru,
locul natal al perceptorului in pensiune Alexandru colegul
de suferinte al tatälui meu in casamatele dela Cluj, de o inimä
verde nationalist pentru cl el din nevastä-sa säcu-
lancI s'o facä româncä 1). In Maieru väzând cälätorul biserica
Conform comunicärii fäcute de Al. sotia sa a fost din familie de
pur româneasca, al nume Cenan ori Ceanan (din Cean) fusese
maghiarizat arbitrar in Csani, pe calapodul cu care s'a procedat cu numele
multor sute de familii cunoscute românesti, maghiarizându-se de cage oficia.
ca Sinkai, Csikudi, Berendi, Papfalvi, Baldi, Bardosi, Romanczai, Foga-
rasi, Naszodi, Bungardi, Erdeli, Decsei, Csergedi, Gerendi,
Lemeni, Kaliani, Lupsai, Szaplonczai, Zagrai, Kassai, Timandi, Petrovai,
Budai, Dalyai, Monorai, Pataki, Serenyi, Szakadati, Tordasi, Fiskuti, Moldvai,
Szilvasi, Szilagyi, etc. apoi Silasi, Gaborfi, Ladai, Mezei, Hoszszu, Fekete, Fejer,
Nagy, Kiss, Szabo, Gombos, Balint, Antal, Fodor, Pap, Huszar, Mehes,

www.dacoromanica.ro
 81

româneasc5 parcä n'ar putea creadá cá sä fie biserica

dintr'un sat rornânesc de munte, deoarece ea ar putea face onoare
cetäti de frunte. lar intrând in locuinta preotului Graze,
afli o satisfactie pläcutä i preotul roman dela sat te poate

primi saloanele sale aranjate cu bun gust pi cu mobile lucrate

ocolo din frasin cret, de ti se pare sunt aduse din Paris ori
din altä capitalá europeanä. Mäierenii preotul meritä toatá
stima pi lauda lor, depi se zice Episcopul conte Zichy -
cärui i-a mai pläcut a locui false români
i-ar fi ajutat atât parale pi
neamul säu
indemnul bun ca
-
deascä o asemenea biseria märeatä.
De aci mai la vale ajunge cälätorul in comuna Sângeorz unde
se väd mai multe case frumoase edificate din material solid, o
scoalä 3 clase. Aci este locul natal al fericitului prepozit Ma-
cedon Pop dela Capitlul gr.-cat. de Gherla pi al fratelui säu
chidim Pop, fostul vicar episcopesc Näsäud, care a fos asasinat.
Aci ese leagänul apitanului George Lica care a salvat drapelul
Batalonului I din Regimentul II de granitä in a. 1848. Pentru
bravura constanta batalionului - azi la Regimentul Baden
Nr. 50 - acel drapel a fost decorat de monarh medalia
morabilä de aur care poartä chipul Maiestätii Sale impäratului pi
regelui losif I, iar pe partea aversä inscriptiunea:
standhaftes Ausharren in der beschworenen Treue im Jahre 1848.
In Sângeorz s'a näscut pi cäpitanul Borgovan dela
mentul Baden Nr. 50, eroul dela podul Simeriei, din 1848, pentru
care faptä a fost decorat medalia mare de argint pentru virtute
militarä, iar in a primit crucea militarä pentru merite. Singuri
$tefan Borgovan cApitanul Nistor Märginean au mai rämas in
Regimentul Baden dintre cei ce au servit in timpul granitei, pi
ei se bucurä de cea mai inaltá stimä din parte camarazilor pi
periorilor, bind cunoscuti ca bärbati de caracter ferm pi ca soldati
exemplare.
In partea Nord-Vestia a comunei Sângeorz la o depärtare
de un sfert de orá se aflä scaldele minerale de renume european,
Csatt, Üveges, Molnar, Gyenge, Racz, Demeter, Nemes, Haragos, Katona,
Farkas, Veress, Vaida, Arpadi, Szöcs, Dorgo, Kertesz, Kocsis, Kontz, Körössi,
lo, Lukacs, Olasz, Puskas, Rakotzi, SRO, Szekely etc. etc. Dir. 'Ark. Som.'
6

www.dacoromanica.ro
82

pentrud analiza fácutä de colegiul celor renumiti medici din

Paris pi Londra a constatat cá apa mineralä dela Sângeorz poate
rivaliza cu apa vestitelor scalde din Vichy din Franta. Datiná cä
medicii români cari au petrecut mai mult timp pela Siingeorz nu-si
dau osteneala sä prin toate ziarele rornânesti, germane pi
maghiare cä ce vindecAtoare posedä aceste ape minerale.
Fântâna principalá care se aflä in coastele unui delut format
in cursul secolelor singur numai din petrificarea apelor precum
pi din diverse materii depuse acolo de constä din douä
izvoare: unul mai puternic pi altul mai subtirel, dar unul lângä
altul, pi totusi de un gust felurit pi de o putere diversä. Fäntâna
este ornatá statuia divinei »Hebe« sculptatä din marmurä de
Carara pi in frontul ei se aflä un piedestal de pietri cioplite, la
care ajungi pe niste trepte de aceiasi materie. In fata este
o estradä pi pentru plimbare un foisor in semicerc), iar
mai la vale sunt cabinele pentru bái calde, apoi foarte
spaioas pi mai multe iar fatä'n cu aceasta altá
ospätärie multe incäperi. Mai injos partea dreaptä a dru-
mului se o ospätärie bine cercetatä pentru mâncArile gus-
toase pi ieftine, proprietatea unui particular; in nemijlocita apro-
piere sunt multe case particulare, locuinte pentru oaspeti.
Imprejurul bäilor se câmpuri pi cari oferá ochiului
o pentru florile alpestre mirosul fer-
meator varietatea pitoreascä. Deasupra fântânii principale
la depärtare de cca 300 pasi vezi vila prezindentului loan
dela Odorhiul Secuiesc, care a fost smuls din sânul poporului
pi aruncat element sträin, singur numai din cauza cá
a luptat pentru progresul pi cultura poporului din Când
am umblat pe acolo, acea vilá jelia pe domnul din
depärtare chema zicându-i:
cu vântul ce bate seara
.i-ajunge cu cela ce bate zori,
Sub cerul liber, ce vara
Reearsd roua de löcrdmiori.
Vino iubite cu visurile-ti scumpe
Ce-adesea ceruri
Puterea voastrd, mi se rupe
Chiar inimioara de dorul de frati.

www.dacoromanica.ro
 la dela peronul acelora se intind in mai multe
pärti frumoase bine a§ternute, pentru oaspetii cari vor sä
facä plimbäri. le sunt de ambele pärti frä-
gad, cari in prezent dau putinä umbrä pentrucá sunt tineri
coroana ramurilor incá nu este deajuns desvoltatä, in putini ani
vor acest gol.
Pentru excursiuni ocazionale pe cari vor sä le facä oaspetii
pe la Bäile dela ori la cele dela Valea-Vinului, unele in
depärtare de iar celelalte de 3 ore unde la cele dela
Valea vinului se alla apa renumitá care intrece pe cea dela Bor-
szék, cáci päduri de brad are o putere extraordinará -
se in Sângeorz cele mai comode, bune ieftine, iar
pentru comunicatia lumea comuna are o statiune pos-
talá. Pentru distractia oaspetilor servesc ziare, biliarde, popici a.
Populatia din Sângeorz de un exterior frumos totdeauna
imbrácatä ca in vesminte de särbätoare, dela naturä foarte
ospitalierä, indemânatecä gata de serviciu intocmai ca cea ita-
lianä, s'a de locuinte bune, curate ca oglinda bine aran-
jate, incât bäile pot cuprinde in urine timp peste 1000 de
oaspeti, ca cineva aibá cauzá de a se plânge cä a fost
excrocat. Altf el societatea dä toatä infrumu-
seteze baile i sä le provazä toate cu confortul
recerut, din care se poate spera cá mult in 10 ani -
deschizându-se drumul de fier la Bistrita, de unde azi
poti ajunge cu träsura in 4 ore pânä la Sângeoz - bäile vor
putea rivaliza oricare allele din Transilvania, de pildä
apa dela Vâlcele (Eldpatak) a pierdut foarte mult din puterea
vutá, de când proprietarii au incercat potentieze izvoarele
in de a putea deschide vreun izvor de apä mai
tare, s'au strecurat in ele izvoare de apä dulce, acum sunt siliti
sä repare câtva gre§ala cu ajutorul de »sare Apele
dela Tu§nad nu comparatie cu cele din Valea-Vinului, din
cauza prea bine cunoscutä ; Borsecul situat regiune
prea depártatä muntoasä, unde timpul este supus celor mai
dese schimbäri impreunate cu frig de nesuferit timp de
impiedecä pe oaspeti acolo fiind drumul anevoios,
lung nu aba bine construit ca cel din Valea Some§ului.

www.dacoromanica.ro
 Regiunea bäilor dela Sângeorz este admirabilä, blind
tomuna incunjuratä la o de douä ore cu o cununä de
munti acoperiti páduri de brad, doua Foie
un lant de dealuri päduri de fag brad, in memijlocila
apropiere câmpurile cele mai frumoase. Aci vezi poporul
citor lucrând din revärsatul zilei noapte, auzi mugetul
vitelor asculti fluerul pästorilor ale cäror turme de oi se plimbä
pe mari distante, iar päsärile fäcând sä räsune cântecul peste
aceste plaiuri, poezia lauteatului poet George Sion :
privighetoare
Dulce cduldloare
A lui Dumnezeu,
tu de pldcere
Sau dai
Sujletului ?
Plângi tu cu suspine
Sau plângi pe mine
Care plâng mereu?
priviglzetoare! cânt nu'nceta
acel ce plânge te va asculta.
Despártându-mä de Sângeorz nu am pregetat sä promit cä-1
voiu mai cerceta, dar nu pentru de-a sbura ca väd sä-mi
reamintesc dealurile, väile pâraiele, ci pentru de a
aci, cáci eu la aceste locuri ca la patria mea doresc:
trec un munte, trec o vale,
Sburând ca raza din stea in stea,
C'aa vine s
fiu pe cale
duce la mea.
Ie§ind din Sângeorz ajungem in 1/2 orá la Feldru, un sat
biserici frumoasä, unde afläm mormântul bravului Leontin Lucid,
fost adjutant al generalului gubernatorului transilvan Ludovic
Wohlgemuth, dupä aceea pretor mai in urmä vice-cApitan
prezident al sedriei districtuale din Näsäud. Aci zac osemintele
lui Vasile Nascu, care s'a luptat atâta pentru recâ§tigarea
turilor avitice ale populatiei din fostul Regiment românesc de

www.dacoromanica.ro
 85

granitA, de o rar5, care pe

nistrul de finante din Austria când i-a dus cu o cärucioará mul-
tele acte documente cu care a dovedit drepturile Românilor din
acest tinut, când i-a arAtat ar putea sä pretindä dela erar o
despägubire de 1,508.288 29 a. care sumá s'a sustras .din
veniturile tinutului s'a intrebuintat pentru scopuri militare. Oare
care natiune din patrie ar fi stare sá producá docu-
mente de atâta sacrificiu in avere sânge ca micul district al
celor 44 comune ale fostului regiment ? aceasta
sá i se dea vreo remuneratie fárá i se recunoascá sacrifi-
elite, timp ce altii pentru lingu$iri au primit bunuri intregi inscrise
pe câte 99 de ani, pe cale pus temelia la bunä-
starea bisericelor institutelor de crestere. Tinutul nostru a
fost lipsit de darul sá poatá forma un district politic
de sine státätor, a fost lipsit de acel centru pe care il putea numi
românesc, a fost incopciat la compatriotii ciror le place sá aibä
pânea in mâna iar a fost läsat sä se
ráceascá sá fie de lepra jidoveascá.
Tot in Feldru este leagánul majorului Leon Pop, care a co-
mandat Batalionul násäudean in expeditia dela 1848, acest
maior este generalului de brigadá Leonida Pop, care ca
de stat major in expeditia din Bosnia a condus trupele armatei
austriace la luarea Serajevului, iar acum se aflä in Trient.
este nasterii octogenarului locotenent in pensie,
Pop, care cu meu a mers in 1848 la colo-
nelul baron l-au somat sá päráseascá Násäudul
toriul regimentului in rästimp de 48 ore, deoarece era bänuit de
a fi maghiarofil.
Venind din Feldru mai la vale trecem pe lingO comuna Nepos
care a fost a$ezatä de losif pe stâng al Some-
deoarece pânä atunci era foarte Aceasta
munä poartá un proces secular Sasii din Dumitrea pentru con-
finiile hotarului.
Dela Nepos ajugem comuna Rebrisoara, locul natal al
maiorului de fericitá memorie Jarda jardebu, eroul dela Schwie-
gerheim, Frayspach, Sargheim, Moguntia dela Thabbach, care
pentru faptele sale a fost la rangul de maior de$i

www.dacoromanica.ro
86

putin nemtete, i care cu toate avea 13 blezuri (rane) pe trupul

säu, ajunse la o etate i era un vestit cAläret. Dânsul venia
totdeauna cälare pe calul englez pânä la i totdeauna
in tinutä de ; intâlnindu-se cu ofiteri de nationalitate
adesea se exprima in termeni dispretuitori. In Rebri-
§oara s'a näscut i Jacob Muresianu redactorul »Gazetei de Tran-
silvania«, care lung ir de ani a luptat atât de laudabil pe
teren literar, iar acum la adânci bätrânete a dat aceastä sarcinä
fiului säu Dr. Muresianu.
la Rebri§oara ajungem sfert de la
opid cu frumos aspect, strade late drepte cu mai multe
edificii frumwle dintre cari meritä atentiunea alätorului : edificiul
fondurilor Folare fost oarecândva cvartirul colonelului ; edificiul
judecAtoriei de cerc cärtilor fonduare, odinioarä cvartirul loco-
tenentului-colonel, azi revendicat ca proprietate a fondurilor co-
lare; penitenciarul de stat in care a fost a§ezatä sedria districtului
Näsäud, asemenea apartiitor fondurilor ; ospätäria numitä

Rahova i gimnaziul 8 clase i de desemn, in saloanele

cäreia intrând cälätorul il prinde mirare de progresul face
tinerimea studioasä din Näsäud in artele frumoase. linima fiecärui
fiu de gränicer, ba a ori§icärui român trebue sä tresalte de bucurie
i de mângAiere sufleteascä pe care o aflä väzând násau-
dene care au pi pi prin cari a devenit rea-
litate de aur fericitului nzeu unchiu loan care se
uitá din mormântul de pe comoarä la i

lui Traian i a gintii romane.

Daunä cá bárbatii conducátori din Näsäud nu au
proectul meu dela 1876 publicat in »Foaia Asociatiunii
vaniei pentru literatura românä i cultura poporului român«, cá
adicá aci in Násáud sä se facä o fabricä de chibrituri, pentrucá
prin aceasta s'ar fi de poporatiunea din Násaud
jur, ca sä nu cadä imigratilor semitici al cäror numär
atât s'a in Valea Some§ului, väzând pe per-
ciunati ti se pare cä e§ti la Brodi sau in mahalaua jidoveascá
din Praga.
Biserica strämo§eascä din Näsäud incá meritä atentiunea
cälätorului, de§i ea poartá azi acoperi§ul jalnic din 1849, deoarece

www.dacoromanica.ro
 87

este Näsäudul a fost prefä'cut de catre armata

maghiarä revolutionarä care se reträgea dinaintea generalului mus-
cälesc Grottenjelm. Acum se clädeste o nouä care
va fi decorul Näsäudului, päcat cä are in apropierea sa prea
multe case jidovesti.
Din a iesit familia onorabilá a cu 4 ofi-
Aci s'a fericitul maior Tornuta, cApitanul Teodor San-
dul, a väzut lumina zilei regretatul meu conscolar Dr. loan
Lazar. Tatal acestuia: loan, peste 80 de ani, mai träieste ser-
la altarul lui Dumnezeu. Näsäudeni au fost locotenentii Ori-
gorila, Guvrilut, dar totusi prea putini bärbati de spe-
cialitate pentru capitala regimentului mai pe urmä a districtului
Näsäud.
Nu pot sä despart de Násaud färä de a aminti in acest
dacä inteligenta de acolo ar nutri mai mult interes pentru
progresul cultura poporului ea ar putea face foarte
multe lucruri salutare ar putea da impuls celor mai
de spirit, ca sä apuce pe o cale mai fericitoare; ba lepädându-se
unii de spiritul care copleseste azi omenimea, ar putea cä
datoria este lupte mai de toate pentru binele public
apoi pentru punga cont respectivii domni cari se simt
atin$i prin de cazul moara lui Bardutz de tra-
ficul care-I inaugurarea societätii pentru exploatarea
productelor naturale, atunci dânsii mai sunt se
vor infiora de faptele vor bate pieptul päcätos ca Maria
Egipteanca din sf. Scripturä. intoarcerea este va
fi prea târzie, cáci dauna este cauzatá 0i actiile cele mari au
ajuns in proprietatea lui Trisca Ferencz, poporul särac din
Valea Somesului a fost exclus.
Dela ajungem in scurt timp la Salva, locul
21 martiri români de pe podereiul numit lä, unde
dela Bichigiu a murit strigând poporului: »Oameni buni,
eu mor pentru voi, iar voi sä nu vá dati«. Aci s'a näscut maiorul
din armata românä Nechita Ignat cApitanul decedat Zägrean ;
aci e leagänul familiei Pave lea al bravului conduator de carte
funduarä ; de aci este 0i loan Bodescu directorul can-
celariei dela tribunalul din Bistrita.

www.dacoromanica.ro
88

Dela Salva duce drumul pe sub comuna Mititei, cäci acest

sat este situat pe un platou mai ca In aceastä comunä
are originea familia Macedonestilor, al cäror urnblând
la miei l-a luat colonelul Cuteanu l-a dus in institutul militar,
de unde iesind avansä pânä la rangul de locotenent-colonel. El a
avut mai multi pe bätrânul il Macedon Pop,
urmasii lui luarä numele familiar ungurit de Macedonfi, pentrucá
prin terminatiunii numele semäna mai a nemesesc.
Dela Mititei ajungem la Mocod, o frumoasä
asezatá la gura râului Tibles, pe drept al Somesului.
Este locul natal al colonelului pens. losif Velican de Boldogmez6
care träieste azi in Cluj, iar fratele säu colonelul pens. Wilhelm
Velican, eroul de Custoza, träieste in Alba-lulia. Tot aci este locul
natal al apitanului Silvestru Torni, care m'a smuls din râudul sol-
datilor aducându-mä la Cluj m'a bägat in gimnaziul piaristilor
impunându-mi studiez mai departe ajutorându-mä in fiecare
lunä cu 3 m. c. pentru care fapte ii rämân multumitor
intreaga mea vieatä. Din comuna Mocod este fericitul invätätor
normal Maxim, profesorul de preparandie Baziliu Petri i familia
Vârtic care a dat din sânul ei atâti bärbati bravi pi demni. Mai
träieste preotul Leon Vârtic, tata subjudelui Gavril Vârtic preo-
tului Petru Värtic, feciorul octogenarului loan Vârtic, care ins*
de câtiva veterani a tinut in trupele unguresti la 1848 in säp-
tämâna CrAciunului, la Valea Pietri, când femeile copiii
au päräsit satul. Din comunä este loan Muresian, octo-
genarul invätätor dela »normaläe din Näsäud, care
stiut creste familia numeroasä atât de bine, incät fiica sa cea mai
mare este sotia cápitanului losif Luchi, fiul invätätorului Petru
Luchi din Zagra; a doua a fost sotia lui loachim Muresianu,
vocat secretar la fondurile din Nä'säud; a treia este
sotia profesorului gimnazial Dr. Constantin Moisil, iar dintre
unul este medicinist, celälalt chirurg. Din Mocod au fost
locotenentul Iftenie, Nästutä Ciocan, actualul
director al gimnaziului din Násáud, care face onoare atât acelei
comune românimei din Valea Somesului, pentrucä
mai zelos devotat binelui public nu am cunoscut.
In aceastä comunä s'a adunat poporul din cele 23 sate de

www.dacoromanica.ro
 89

pe Vale Some§ului pentru a rezista incercArilor de jaf pi de spo-

a dela Bistrifa, dacá zidul care incunjurä bise-
rica din Mocod ar vorbi, multe ne-ar putea spune despre lupta
pe care a sustinut-o poporul impotriva militiei de executie adusá
pe capul lui, pâná când s'a contramandat acea executie tálháreascä,
numai rezistentei poporului ii putem noi stránepotii multumi
cá nu am fost ingropati in negura iobágiei ca multi frati de-ai
no$tri de conditiune liberá.
Din Mocod cautá sá apucám calea atre Zagra pe un drum
foarte stricat de apá, pentrucá oficiile administrative nu se prea
intereseazá sá intretiná drumurile cele bune vicinale din trecut,
e$ti aplecat a crede ca pe-aci domnesc Turcii pi Tätarii.
face cale pe unde vrea, iar dl jude procesual, sau
pretorele cum zic acum, aflá cu cale a mâna oameni de pe
aceastá vale la lucrul drumului spre Maramure$.
Comuna Zagra este locul de refugiu al episcopului Aron
pi locul natal al fericitului vicar loan Marian, care a temelie
la toate comunale din intreg tinutul fostului regiment
grániceresc. Aci s'a náscut maiorul Daniel Mot nobil de Thurn-
apoi cápitanii Daniel Borcocel, Atanasie Mot
Dâmbul, care a invins pe contele Lazar Sándor in duel täindu-i
ca cu briciul mâna dreaptá de-asupra cotului, i-a särit sabia
din mânä pâná in crucile Tot acel atlet, unchi al meu
frate de cu vicarul cu o loviturá de o sabie a
tezat capul baronului Huszár bátália dela Mesteacánu in a.
1848, acel baron aprinsese satele româwti din
Chioandui i din partea nordic a comitatului Solnocul-interior.
Din Zagra au ie$it farmacistul Rusu dela la$i pretorul cu
nume, precum cápitanul de fregatá Zinvel, fiul sergentului loan
Zinvel poreclit Hinder. Acel cápitan a murit la 1840 in Neapole,
de unde adeseori corespondase mai cu fericitul meu tatä
Teodor Ba$otä. Din comuna Zagra a fost stegarul Reu care
impreuná cu consotul säu din Mocod a luptat la Areda
Venetiei, ca Leonida la Termopile; tot de-aci a fost
bunicul invätätorului Andrei adicá stegarul care
a respins pe generalul polon Bamentzki in lupta dela 26 Aprilie
1809 inaintea Var$avei. Dela acel stegar posed eu cu vreo 3 poezii

www.dacoromanica.ro
90

pe cari tatAl meu le cgpätase in copilgrie cand umbla la coala

trivialg« din Zagra, când la acea era bunicul
meu dupä : Luca Zinveli. Din comuna Zagra este actualul
avocat Gavril Maniu, fiscalul comitatului Bistrita-Näsäud, precum
unchiul acestuia: Pahoniu Maniu, proprietar in fost
locotenent la oficiul de mondire din Alba-lulia unde el a cAzut
victimä rapacitätii comandantului care deochiat
s'a bravul Pahoniu Maniu, crezuse prea
mult säu, a fost scos din serviciu. Familia Maniu este una
dintre cele mai vechi, ea a trecut din Maramures la Zagra
de militarizare este inruditä cu familia de acelasi nume
din Ungaria.
la Zagra spre Nord-Est peste deal este comuna Runc,
locul natal al meu Teodor al cgrui a fugit
din Moldova dinaintea lui Duca-Vodd pentru revolutia ce fácu-
sera boierii impotriva lui Vodä la Casinu. Deci familia
este de origine din Moldova, unde pe la 1869 s'a stins in linia
prin moartea mecenatului Anastasie Ba$otä, care-dupä
cum se vede din »Romanul« Nr. 42 20 Noembrie 1869 --
jumätate din averea sa a pentru infiintarea
tutului »Anastasie de pe mosia sa din districtul
Dorohoiului. FiicA-sa Elena, sotia printului George Cantacuzen,
a avut o fatä: pe sotia colonelului Asachi, nu sunt in-
format din aceastä mai sunt ori nu oarecari
cendenti. dacá testamentul acelui mecenat s'a
executat conform intentiei sale, se vorbeste executorii
testamentului : Nicolae Rosetti, Rosnovanu, Vasiie Pogoru, loan
lanov, Alecu A. Balsiu, Nicolae Calimach Catargiu, Dr. Ludovic
Rus episcopul Vladimir Suhopanu nu ar fi insistat pentru exe-
cutarea aceluia, deoarece, Manolache Costache Epureanu datorea
lui Basota cu 60.000 galbeni, deci zácea la ca din acest
testament nu se aleagä nimic, in acel caz cucoana Elena
sä ierte toatá datoria. Adresez deci aceste rânduri dlui ministru
de cult instructiune publico din România rog cu tot res-
pectul binevoiascA a cerceta cât fácut sus numitii
executori testamentari datoria de dacá au pus la cale
ca acea grandioasA fundatiune treacá in folosul scumpei noastre

www.dacoromanica.ro
 91

natiuni. Bunicul : a excelat la asediarea

Hotinului, indreptate de el au spart zidul cetätii
pe unde a intrat asalt batalionul I din regimentu I de
românesc, pentru care faptá a fost decorat. Din familia noastrá
mai träieste un al : Dimitrie Basotä, impiegat la legatia
austriacä din Bucuresti, apoi fratele meu Petru care are un bäiat
cu numele Emil, eu am numal o Cornelia, pentrucá
lalti báieti au ráposat.
Din comuna Poieni nu cunose bärbati mai demni de amintit
afará de Dimitrie Vaida, fost actuar de preturä, de loan Zinveli,
azi atasat la consulatul austriac din Iasi; din comuna pe
Spiridon Fetti, care a prelucrat harta marelui principat Transilvania
in limba românä.
*

Cu acestea terminând descrierea etnografico-istoricA a tinu-

din Valea Rocnei, la descrierea teritoriului montan
Rocna, imi va fi putintä voiu cerca sä arät conductul
vinelor de argint-aur argint-plumb, prin ceeace cred sä fac ser-
viciu patriei mele. In curs de 23 ani, cM am locuit in Abrud,
mi-am putut câstiga oarecare practicá in aceastä specialitate,
apoi ajutat de câstigate prin studiarea dreptului montan,
precum prin practica de judecätor in cauze miniere, simt
oarecum obligat tratez materie din economia nationalä.
Despre timpul când s'au fácut cele dintâi scrutári in tinutul
montan dela Rocna nu avem date pozitive, probabilitatea dä
pärerii minele de argint au fost descoperite de anticii
Romani, deoarece numai avântul lucrárilor miniere a putut im-
populeze localitate situatä la Nordul Transilvaniei intr'atät
de tare, numere pânä la 40.000 locuitori. Numai
tanta acestui ram de venit de avutie a putut indemna pe vechii
Romani sä aseze aci anticul Raconium, deoarece pe acele timpuri
acesta nu putea fi considerat ca oarecare pullet strategic,
atât Maramuresul cât Bucovina sub potestate romaná. Doar
stim din istorie cä Romanii de obiceiu numai confi-
niile imperiului pe acolo aveau numitele castre stative
situate in partea Nord-EsticA a Daciei la Areobadara, Triphulum,

www.dacoromanica.ro
92

Patrodava, Carzidava Petrodava in regiunea Tyrascului sau a

Nistrului de azi, la a eärui värsare in Pontul Euxin (Märii Negre)
se afla castrul mare dela Sinus Sagaricus.
Poporul Albocenziei strârntorat in teritorul Bucovinei
de astäzi nu era capabil sä imprumute dea din al säu oare-
care numär Bielphiilor, vechii locuitori ai tinutului din Rocnei,
pe aceastä cale märeascä populatia cetätii Ruconiului, desi
se poate presupune aceasta a existat ca cetate inaintea
de venirea Romanilor, deoarece Albocenzii Bielphii träiau
rurea in ceartá.
Ca in privinta aceasta pot servi Mudi antici, pro-
babil dacici, cari se vede a fost inchis ramul Somesului ce
vine din directie Nord-Esticä dela Rocna-Nouä, adia ajutorul
s'a comunicatia pe aceastä vale pentru poporul de
peste munti, pentru Albocenzii.
ipotezä s'ar lua ca probabild, atâta putem constata cá
pela inceputul sec. al ll-lea in tinutul Rocnei, ca centru al
in directie septentrionalä, meridionalä occidentald, s'au
lucrat mine intr'o extenziune cam de 40 km. p., despre ceeace ne
dau dovadá vechile galerii scorburi cari se pot con-
stata la säpäturä nouä. Numai au putut fi scoasä
de invazia mongolä la 2000 centenare de argint din
vechile mine.
Date le care ne stau la nu ne dau nici o deslu-
sire asupra faptului cine a continuat lucrárile miniere la
anul 1720. Cam pe atunci erarul incepuse nouä scrutäri de
a scoate argint, plumb fier; mai numai particularii se
ocupau intreprinderi de felul acesta.
La 1767 afläm in lucrare 3 mine, 87 ; oficiul montan
era plasat in Bistrita, iar in Rocna stätea numai un functionar
subaltern. la 1770 au incetat toate luerdrile erarului,
oarece oficiile montane raportaserä cá minele sunt epuizate.
Para lel luerärile miniere exista lucra pe toatä Valea
Somesului o companie de de aur, care purta nr. 12
celelalte companii de spälätori din Transilvania, comandantul
acelei companii de spälätori avea reziclenta in mica comunä
Poieni situatä pe din sus de Zagra. la 1830 era

www.dacoromanica.ro
al coMpaniei de spälätori Vasile Ro*ca, cäruia i-au urmat lancul
Poaba Petrea Cutitarul. Acesta a cAzut in 1848 in dela
Santioana, unul dintre cei mai bravi cAläreti de sub comanda
tatAlui meu.
Pe timpul când se lucrau minele dela
de militarizarea districtului, ca pe cei mai mari proprietari
de mine pe un Brunetz pe Porcu. Acesta a fost pro-
babil familiei de azi Porcius, dupä cum spunea
tatäl meu cavalerul Porcius, vicecApitanul fostului district
al NäsAudului pe când studia in Viena purta numele »Porcusg,
din care vienezii Porcius. Para ni s'aminte*te descendenta
dela vechea familie romanA Porcea. Fie ori cum, cred cd dl
Porcius, pentru care pästrez cea mai perfectA veneratiune, nu'mi
va face vr'un repros pentru aceastä genealogie, deoarece lui,
natiunei române le serve*te spre onoare cA un a
putut fi pe acele timpuri mare proprietar de mine.
Mai s'a ca proprietar un numit
din tinutul ora*elor hanziatice, dela acesta a câstigat erarul 3
din 4 pärti ale proprietätii montane dela Rocna.
DupA cum ne dovede*te diploma regelui Matia Corvinul
datatA din »Buda, Sabbato primo post octavas sacratissimi cor-
Cristi Anno 1475 teritoriul Some*ului proprie-
tatea tuturor Românilor din districtul Rocnei, nu incape nici o
cA proprietAtile montane au putut ajunge in era-
rului numai in baza unui contract de vindere, adecA pe temeiul
unui drept de care putea uza oricare persoaná liberA din patria
noasträ, nicidecum pe acea cale Sa*ii dela Bistrila le-ar fi
vândut baza vr'unui »jus dominalec, pe care nu avut nici-
Fac observare la neghiobia unui corespondent al
ziarului din Cluj, bucinatä in 47 din 27 Februarie
a. c. care nu vreau sA-mi pierd mai mult timpul.
Dupä militarizarea Väii Rocnei comanda regimentului care
era tot odatä supremul oficiu administrativ, propria autori-
tate a rupt din teritoriul apartiitor opidului Rocna 4.951 jughere
p. le-a dat in arendä erarului montan pentru 240 anual,
prin contractul la a. 1872 adrninistratia fondurilor
*colare de stipendii ministrul de finante ungar, dreptul

www.dacoromanica.ro
de proprietate a teritoriului montan iarä§i a venit in mâna acelora
aror le compete, adicä in mâna Românilor liberi Valea Rocnei.
S'a adaus insä restrictia cä acesti proprietari sunt datori sä lase
teritoriul montan in folosinta erarului pentru o arendä anualä de
cite 25 cr. de jugher ; pe aceastä cale erarul sau oamenii
plätiti de acesta pot dispune dupä plac de mai frumos complex
de páduri, päsuni fânete, cu toate nu au dreptul de a purta
vreun de lemne.
Ce atinge raporturile montanistico-geologice ale acestui tinut,
trebue sä in dealul un picior al muntelui
ce se extinde atre miazd-zi, se aflä cele mai vechi galerii bote-
zate : Petru Zap, Antoniu, Nepomucul Nou, Nepomucul Vechiu.
loan Teresia, iar in timpul mai nou s'au deschis galeriile :
Glück auf, Ferdinand, Mihail Amalia. In muntele Crcianel,
care se extinde paralel cu muntele Curätel, s'au deschis galeriile
Mic losif, pentru de a extinde câmpurile de luc-
rare, s'a deschis galeria Frederic, iar galeria Amalia Zap s'au
descoperit nouä vine care se intind in sânul dealurilor
Böita pe aceastä cale s'a asigurat un teritoriu care nu se poate
exploata nici in decurs de 30 ani.
Acest teritoriu montan are azi 1.250 m. lungime, 500 m.
m. Pietrisul din el constä in prevalentä din
(Glimmer), care se transformä in cornitä piatrá väroasä, strä-
punsä de formatiuni de pucioasä plumb. In pietri se gäsesc adesea
porfir care contine argint ceva aur, dar in cea mai mare parte
dä cantitäti considerabile de plumb, din acestä e foarte
usor de topit cä din 90.000 centenare mäcinate au ajutorul
teampurilor se pot dobândi 4.500 cent. plumb care contine 50 kg.
plumb curat 0.07 argint ceva aur, cari se pot separa prin
retopire. Cu dobândirea acestor metale mai este impreunat folosul
cä tot din acea cantitate de piaträ sdrobitä rästimp de un
an se mai pot produce pânä la 1.800 cent. de plumb
moale, care se poate vinde 25 de centenar,
(glasura) rosu verde un articol neapärat de pentru
olari.
Luând in considerare de metal care pot fi demne de
exploatat, notim cä situatia se deosebeste cu totul de cea a

www.dacoromanica.ro
vinelor de aur din regiunea Muntilor Apuseni la Rosia Corna.
In timp ce aceste au o situatie Nord-Sudicä pi sunt de obiceiu
cele mai bogate, vinele de aur din revirul dela Bucium se
prezintä - conform termenului metalurg de pe la Abrud Rosia-
Bucium - (dela scaun), cele dela Rocna au o a§ezare
Est-Nord-Vestica, cum se pot afla pi in Moldova in regiunea
muntelui Tesleu pi pela strârnturile Bistritii Aurii, pe päräul
gata, la Breslieni in partea apuseanä a dealului Hangu pi la dealul
Fierului, unde se gäse§te piatra de fier din care se pre-
otelul cel mai bun, pi se pot gäsi chiar pi in Carpatii nordici
din Maramurq. Faptul acesta se poate constata pi prin aceea
toatä aripa Carpatilor care despart Transilvania de
contin cele mai bogate de metale, cari toate au aceia§i
orientare ca pi straturile de argint, plumb, pucioasä, grafit putin
aur din muntii dela Rocna.
Nu pot las neamintit tot in regiunile acestor munti
se pi acea materie de piaträ väroasä, din care se
pregäti cimentul mai excelent, prin urmare patria noastrá nu
este avizatä sa-pi aduca cimentul de prin Stirea. Apoi muntele
Cormaia posedä o mare cantitate de alb care i-ar impune
proprietarului sä construiasca o fabrica de sticlä. cele
intinse de porfirul frumos ar putea indemna pe iubitorii
de progres sä sculptori excelenti, cari cu timpul sculp-
teze aci statuile cele mai frumoase, deoarece straturile de porfir
adeseori stretdiate de angitul cel mai cristalin, care te face
sä crezi in sânul acestor munti ai putea afli cele mai pre-
tioase märgäritare.
Ar fi de ca oamenii de specialitate studieze exa-
mineze toate acestor munti, pi descriind pe fiecare cum
meritä, sä dovedeascä fondurilor de stipendii din districtul
dului recuno§tinta cä ei nu au cheltuit in de§ert paralele primite.
Atunci fratilor, v'ati Ideal numai datoria fatä de umbra strämosilor
cari v'au läsat mijloacele sä puteti studia, noi cei ce am
batrânit, färä de a fi fost noroco§i parte la acele foloase,
suntem fericiti cä am putut aduce acest tribut patriei noastre
natale, care mereu poietul :

www.dacoromanica.ro
 De mea departe
Impins de vântul greu,
De-a soartei parte
Md lui Dumnezeu.
Plâcerile mine
De nu se'nvoiesc
Mereu s strig vine:
te doresc!

www.dacoromanica.ro
 Muzeul näsäudean
Donatiuni, lanuarie-Aprilie 1939

1. Dela dl Teodor On4or, Cluj 1) Bibliografia geografid a

României in 1929 i 1930. 2) Mori exploratori români in
secolul XIX-lea. Cluj 1938.
2. DI Sever Hurdea invätâtor din Zagra: 1) Protocolul ordi-
natiunilor elementare din Zagra 1866. 2) Un manu-
de poezii populare din Zagra, culese de (Leontin
Drägan) in 1902. 3) Statute le Reuniunei de cetire cântári din
Zagra. Sibiu 1897.
3. locotenent Teodor, Oradea, portretul colonelului
Urban, fost comandant al Regimentului H de granitä, in 1848-
1849, dupä un tablou original.
4. Dl profesor lucrarea dsale: »Contributiuni
la studiul unor asociatii de plante ruderalet.
5. Coriolan Petran, profesor universitar Cluj: 1) Nou-
velles discussions sur l'architecture de bois de la Transylvanie.
2) Lista publicatiilor §tiintifice ale profesorului Dr. Cor. Petranu.
Cluj 1939.
6. Titu Pop din Bistrita: trei arti biserice§ti mai vechi.

Directia »Muzeului näsäudeanl exprimä tuturor donatorilor

cele mai cálduroase multumiri pentru valoroasele dlor donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 Conferinte anul 1939
sub auspiciile Despärtämântului al Astrei"

25 lanuarie. Despre »Ion Creangag, de dl ,orobetea,

directorul liceului Co§buc«.
Februarie. »Romantismul francez poezia de dl
fesor
8 Februarie. Despre poetul Peticá - poet simbolist, de dl
profesor Vasile
15 Februarie. Poezia greceascä. Despre Aristofan, de dl pro-
fesor Vasile Bichigean.
22 Februarie. Arta bizantiná de dl profesor V Olteanu.
Martie. Molecull Atom. Electron de dl profesor Romuald
Pohmarski.
8. Martie. Viata opera lui George Enescu de dl profesor

15 Martie. Un compozitor uitat : lacob Mure§ianu, de dl

profesor Emil

www.dacoromanica.ro
 IULIU MOISIL

FIGURI GRÄNITERESTI

Tineretului rasáudean
pentru a-si cunoaste frumosul trecut,
lui Maintasi luptele ce au purtat
a le urma faptele

NäsAud 1939

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 loan Marte Lazar
1838-1873

Din figurile frumoase al gräniterilor näsäudeni, in deosebi

ale profesorilor, cari au ridicat faima §coalelor näsäudene, in spe-
cial al gimnasiului, amintim pe Dr. loan Marte Lazar, fost pro-
fesor director al »gimnasiului superior gr. cat. din
Näsaud, Mire anii 1869-1873.
Desi a functional un timp prea scurt, a imprimat acestei
institutiuni un curent foarte puternic, conducând In mod exemplar
scoala, atât ce prive§te corpul didactic, tineretul
Ca profesor a predat religia in clasele V-VIII; filosofia
limbile latiná i in cl. limba italianä, facultativ,

www.dacoromanica.ro
102

in cursul superior, in Dumineci särbätori a foarte fru-

moase exortatiuni, adia explicarea evangeliei, pentru gim-
nasiului.
Directorul Lazar s'a näscut la 26 Septemvrie 1838 in
säud, fiu al preotului Ion Lazar al sotiei sale Maria n. Mure-
sianu, fiica preotului loan Muresianu din comuna Rebrisoara
a lui lacob Muresian, fost profesor redactor al »Gazetei
Transilvaniek din Brasov. primarä o lieu in iar
dela 1852 urmä gimnasiul din Blaj, - având un stipendiu din
fundatiunea lui Dr. Simion Ramontiai, - pe care-I terminä in
1858, cu succese eminente.
In 1858 mitropolitul Blajului, Alexandru a ho-
ca doi din cei mai buni absolventi ai gimnasiului de acolo sä
fie trimisi la Roma pentru a urma studiile teologice la institutul Sf.
Atanasie, anuntând despre aceasta pe episcopul ce-
rându-i sä-i recomande tinerii din aceastä diecezä, cari ar
se dedice acestor studii. Episcopul recomandá pe loan Lazar
pe Teodor Pop, acesta terminând gimnasiul din Cluj. Recoman-
darea Episcopului nu s'a put lua in considerare, pe motiv
»cä acesti tineri ar fi prea bátrâni«. Atunci Lazar Teodor Pop
au plecat la Viena, intr'o frumoasä petitie câtrá nunciul apos-
tolic arätau marea de a merge a studia in capitala
lumei, leagánul natiei românesti, dar nunciatura motiva, cä ar fi
prea bátrâni pentru seminarul din Roma. Li s'au dat locuri
in seminarul romano-catolic de pe lingo universitatea din Pesta,
terminând studiile teologice dupi patru ani, in 1863.
In acest an infiintându-se gimnasiul gräniteresc din Näsäud
Ion Lazar a fost chemat numit profesor provizor, dar in aceastä
nouä functiune nu a stat decât o lunä, cáci urmând imboldului
intern pentru o culturä mai a plecat la Viena,
unde continuat studiile teologice la »Institutul Augustinian&
Aici pe teologie urmá, la universitate, vaste studii de istoria
universalä, filosofie pedagogie se ocupä cu predilectiune de
limba maternä. Vorbia perfect limbile latinä, germanä italianä,
bine ungureascä cunostea pe deplin limbile greacä francezá.l)
') amintesc din copildrie se vorbia in Näsäud, co Ion
Lazar ar fost instructor al unui print austriac, probabil al arhiducelui Rudolf,

www.dacoromanica.ro
 103

Dupa ce trecu doctoratul in teologie, in anul 1869, patro-

natul gimnasiului din Näsäud : administratia fondurilor gränitere§ti
násäudene, din nou ca profesor
directiunea gimnasiului. La 1871 (Decembrie 3 cu Nr. 290) fu numit
profesor ordinar definitiv, recunoscându-i-se doctoratul in teologie,
timp fu intärit de ordinariatul
drept censurá In
episcopesc gr.-cat. românesc de -
26 Dec. 1871 -
(Nr. 2808), iar din partea ministerului de culte 5i instructiune pu-
blicá, la 15 Febr. 1872 (Nr. 1255).
Inzestrat cu cuno§tinte bogate 5i profunde, Lazar i5i incepe
activitatea sa ca director 5i profesor, de cele mai
frumoase sperante condus de o vie dorintä de a-§i validita
cuno§tintele sale pe terenul culturei intelectuale 5i morale a
rimei. Pätruns de zelul spre tot ce e nobil, frumos 5i adevärat
tindea a da tinerimei aceastä directiune. Dragostea sa pentru
§tiintä, munca sa extraordinará, fermitatea caracterului säu, per-
severanta admirabilá intru executarea bunelor sale intentiuni,
lositatea 5i punctualitatea implinirii oficiului säu, - toate
erau cea mai puternicA garantie pentru inflorirea tinerii institutii
a gimnasiului näsäudean sub conducerea lui.
Gimnasiul tiner in 1869, având clase, deci
nefiind complect, nu avea »dreptul de publicitatec, con-
siderat deci de o particularä.
La 7 lulie 1870 Lazar inaintä o adresä (Nr. 347) adminis-
tratiei fondurilor gránitere§ti, rugând-o sä facá pa§ii necesari la
Ministerul Instructiunei publice »ca gimnaziul nostru in 1871
aibä depliná publicitate, a§a, ca absolventi ai clasei a VIII-a
poatä face aci examen de maturitate, spre a putea fi primiti
la Academii 5i Universitätig. Comitetul fondurilor cererea
fiul Francisc Aceastä amintire mi-a confirmat-o printr'o scri-
soare, la 18 Noemvrie 1938 dl loan Filimon, invätätor pensionar
fost profesor la normalä din ginerele unei surori a Drului
I. M. Lazar, märitatä Toader lonascu din Näsäud. D-Sa spune in scri-
soare, cä Sind de mai mu!te ori intrebat, Lazar, de pärintii säi de ce nu vine
pe acasä (când se afla la studii in ,Augustineu.), räspundea c foarte
ocupat incredintat ca educator al printului cu scrisul tot din cauza
aceea nu are sä poatä corespondac cá »odaia sa de locuit este in
imediata vecinatate a camerei printului..

www.dacoromanica.ro
104

necesarä, care inaintându-se la locurile competente, minis-

terului, acesta o aprobä 23 Decembrie 1870.
Primul examen de maturitate (bacaulaureat) se tinu la 3 pi
4 lulie 1871 sub presidentia directorului suprem Alexandru
prezenti delegatii fondurilor gränitere$ti: vicarul
Joachim Murgianu, orepedintele tribunalului din Näsäud, pre-
cum pi un numeros public.
*

la promovarea lui de doctor in teologie

la universitatea din Viena era obiceiul la »Augustineuk
de acolo, ca de promovare sä se hirotoneascä pi tinerii
teologi greco-catolici pi sä jure pe »conclusele conciliului tridentinc
Sila$i a la mitropolitul Alex. St. sä intervinä pentru
incetarea acelui obiceiu. Mitropolitul i-a räspuns sá intervinä el
la nunciaturá la impäratul. Sila$i a putut sä reu$ascä ca doc-
toranzii teologie greco-catolici sä pond jurämântul pun
episcopii uniti, dar n'a putut sä li se permitä a fi promovati
doctori de a fi hirotoniti celibi. Ce nu i-a reu$it harnicului
Sila$i, i-a reu$it blândului pi pätrunzAtorului Lazar, prin audientele
la Impäratul la alte autoritäti competente pi apa a fost promovat
Doctor in teologie de a fi sfintit celibe. El a fost
initiatorul pi eluptatorul obiceiului ca doctorii in teologie de legea
greco-catolicá sä se poatä 2).
*

zStudiile sale de predilectiune era filosofia pi istoria ; pentru

aceasta din urmä adunase un frumos material.
filosof apartinea thomiste, acceptä insä multe
doctrine pi din dualistä a lui Günther,3) precum contrapo-
(1836-1897) fost vicerector la Seminarul S. Barbara din
Viena. A publicat rev. românesc, 1865-1867 1872, când fu numit
profesor de limba literatura la universitatea din Cluj. A avut o
activitate literarä culturald Membru onorar al Aca-
demiei Române. Prigonit de guvernul unguresc fu pensionat in 1885. A
posat in anul 1897 inmormântat in
2) Din notele lui Dr. Nestor - dela »Muzeul näsäudean,.
3) Anton filosof teolog catolic n. 1783 in Boemia t 1863
in Viena. o filosoficd, care incerca sä arete, dog-

www.dacoromanica.ro
 105

zitia principiului naturei cu zeitatea, principiul despre spirit

suflet.
»Ca teolog apara sustinea toleranta religioasa, libertatea
cultului a credintei. In politici democrat verde, entu-
ziasmat, ager atlet al nationalitätei române, in al viitor
inmortalitate pusese credinta. Ca barbat tiner visa niste
visuri dulci despre viitorul romanismului, care se
a-i oteli simtemintele. Pe toti incunjurau con-
veniau dinsul la lucru, la munca, pentru
natiune pentru salutea viitorului ei.
»Rena§terea astazi nu se poate prin cultura,
educatiune instructiune româneasca. Aceasta o prevedea
Lazar. Prin aceste arme spera dânsul a brava (a infrunta) cu mai
mult succes triumful românismului. Acesta fu terenul activitätii
sale, ce alese, pe care lucra cu atâta diligentä activitate.
Un mai nimerit nu fi putut alege. Meritele lui
gate in decursul celor 4 ani, de când conduse tinerul gimnaziu
national, ii compun cea mai frumoasä neve§tezitoare
laboriositate extraordinara era caracteristica lui; sustinerea
moniei corpului colegial; inflorirea institutului, promovarea cul-
turei a $iintei era deviza lui, pentru a cirei realizare con-
sacra toate fortelec.
lui Lazar era un izvor de bunätate, o oglindi de
virtuti. Afabilitatea manierele sale pläcute aträgea cu fortele
magnetului pe toll forta sä-1 iubeasca, precum
el ii iubea. Dinsul iubea natiunea cu ardoare, iubea umani-
tatea, mai mare foc iubea pe ai sei cu deosebire pe
amatii sei
»Aflându-se iubita sa pe patul celor mai teribile su-
ferinte, fiul Lazar o veghia nopti la cap. Aceastä lungi
nedormire cu superare intristare, ostenirá tare,
culcarä la pat vr'o 20 de ore il pentru etern din
familiei iubite, din sinul colegilor, al institutului gimna-
mele credintei se demonsträ prin In 1853 »Congregatiunea indicelui.
puse la indice scrierile acestei 1coale. - Opere: Vorschule zur speculativen
Theologie des Christenthums, 1828. - Süd- und Nordlichter am Horizonte
speculativer Theologie 1832.

www.dacoromanica.ro
106

sial al natiunei sale, pe care o iubea cu adevárata ardoare

pasiune«
Lazar räpit de cruda boalä a holerii, in ziva de 30 August
1873 fu in cimitirul »Comoara < din Näsäud, in asis-
tenta unei mari multimi de preoti, colegi, intelectuali popor.
Vicarul Moisil profesorul Ion Marcian dete prin vorbirile
expresiunea celei mai profunde pentru pierderea ma-
relui profesor director. La Septembrie ii prea iubita-i
sa mamá.
Cu Dr. I. Lazar s'a stâns familia Lazar ce priveste partea

Vatra veche a familiei preotului bätrân Ion Lazar2) a fost

lângä »Piata Unirii« din Näsäud, pe astki este
scoala Wasile Nascu«. Din ceeace a fost odinioara aid,
case, gospodärii, grädinä n'a mai rämas astki decät câtiva
de foarte band calitate, in curtea
Invätatul doctor teologie avea o bogatá bibliotecä, care
din fericire, in mare parte, s'a de unchiul juristul loa-
chim Muresianu se in biblioteca »Muzeului
*

In anul 1863 s'a implit una din cele mai mari dorinte ale
gräniterilor : 1nfiintarea unui gimnaziu superior românesc
in Násäud, - un act de cea mai mare culturalä pentru
tinutul nostru a Ardealului de miazdnoapte - care se sustine
din veniturite fondurilor gräniteresti.
Astfel Näsäudul avea sä devinä un centru puternic de cul-
lard româneascä, la care sä poatä fiul celui din urmá
täran român.
Aprobându-se de Impäratul cererea gräniterilor s'a deschis
gimnasiul din in ziva de Duminecä 4 Octomvrie 1863,
cu mare fast in prezenta intelectualilor, preotilor a unei foarte
mare de Dupá vorbirile reprezentantului Districtului
românesc autonom al Näsäudului (vicecäpitanul i

Publiu: In »Gazeta Transilvaniei», Nr. 66 anul 1873.

2) Gavil Bichigean protopop: Slujitorii altarului bisericii române din
in biblioteca »Din Nr. 6. 1936.

www.dacoromanica.ro
 107

a reprezentantului fondurilor grAniteresti - patronul scoalelor -

Vicariul episcopesc Moisil, bud cuvântul nou numitul pro-
fesor, teologul loan Lazar. Din avântata sa vorbire reproducem
aici câteva pasagii.
Aceasta este ziva pe care de secoli o astepta cu
mare sete tot natul român al acestui district, o pretindea intreaga
dulce natiune dela acesti bravi fit ai lui Marte.
este de mare, de strälucitA ziva aceasta, mare
va fi bucuria, cu care, sunt convins, o tot românul,
cu atât mai tare districtului De este bucurie, este
fericire. lar azi se simte cineva fericit; de simte cineva
in pieptu-si batând de bucurie, aceste toate le vor simti cu
mult mai tare profesorii, cari vor fi fortunati mai a
peste pragurile noului institut a indulci mai cu nectarul
muzelor frageda noastra junime. Bucuria le va fi mare, fericirea
le va fi mare, dar... mari vor fi greutatile, ce vor zäcea pe
umerii vor voi corespundA curAtimea
sufletului chiemArii sale celei
Greu e omului a se numai de o rea,
mai greu numai pe unul a-1 duce pe calea adevarului.
Profesorul... care are de a aduce, nu pe unul, ci zeci i cu timpul
sute, cu facultäti tot atât de diverse, cât de diversi sunt indivizii,
la calea adevArului; - a cunoaste modul cugetarii fiecäruia de
aici apoi a lua armele, a le prepara pentru a perfectionare. Nu e
usor adeseori o umblare chiar cu oamenii bine crescuti;
ce zici apoi de prunci, al cAror simt adeseori e atât de delicat
o nu la timpul säu circumspectiune,
poate disguste de toate, iar un cuvânt pArintesc sá-i deie
curaj nespus spre
A sfântä este: destepte simt
religios al pietätii de care /void cultura nu are
nici o Aceasta sá le fie ingerul in
toate acestei lumi trecAtoare; sfânta noasträ
numai demni de numele ce-1
ca crestini, vor fi adevArati ai sträbunilor
nostri. atunci, precum indivizh, familii corporatiuni, natiuni
intregul gen uman, condus de un atare simt, poporul
nostru va fi fericit.
Dânsii au desvolte cu un farmec: simtul recunostintii,
nobilitätii perfectioneze simtul nationalitAtii
din crudutele tinerete, asa, el sä nu in timp de
raid necesitate, cu binele natiunii, ca un Scevola;
nu zic, de foc de zice Sf. Paul,

www.dacoromanica.ro
 108

le sufar pentru natiune, patrie pi omenimel. le calce tru-

fasa superbie pi spurcatul egoism, la care natura suntem
clinati, cAci unde nu e umilitate, inteleg cea nu e nici
virtute, ci totul numai pi numai egoism. Sa-i fact un
aluat nou, st le prepareze apa zicând un cer nou pi un pamânt
nou, din care apoi iasä fructe le punt de vie imi-
tatiune geniile cele strAlucite ale strAbunilor nostri, la cari când
te uiti, pe deoparte te incânti, pe atâta de altä parte te umpli
de intristare, de departe noi strAnepotii de cul-
tura strAbunilor nostri. Ei, câte genii nu s'au inmormântat din
poporul nostru in timpurile trecute. Macar de nu s'ar inmormânta
pi de aici
In scurt a-i face pe ei tot atâti cetAteni buni in
pi in cea a-i face pi lui Dumnezeu
pi oamenilor - zic, nu e glumA, nici lucru de toate zilele.
Vor premerge, mai incolo, junimii cu pietatea, moralitatea,
sinceritatea inimii, nobilitatea sentimentelor, focul pentru na-
tiune pi patrie, cu zelul pi ardoarea spre ca face,
amAsurat facultAtilor individuale, din junime tot ca pi dânsii
pi, de se va putea, pi mai mult. Vor pli prin sudoarea fetii
sa ca renumele din nici stag-
neze, nu zic, scaza, qui non proficit, ci
din zi in zi tot mai tare. Vor atrage atentiunea fundatorilor, a
mângAiere e, ca, veghiând cu ochi de Argus peste
scoalele districtului acestuia pi ingrijindu-se de toate lipsele
pi ale ele spre binele
mâne, patriei pi pi spre onoarea fiilor acestui district
»Unicul scop si le fie: Mdrirea nafiunii prin cul-
tivarea junimii pi atunci cu vor da
cerului de oile incredintate.
lar tu junime - tine indrept acuma - care
dimpreunA cu profesorii vostri mai peste pragurile
acestui institut ; tu, care porti in sinu-ti so-
lidul pi seriosul caracter erezit strAbunii nostri, reinoeste-ti,
zic eu, caracter serios, acuma, la cfici serioasa, dar
pi e calea, care ti se pi
fete, suge nectarul cici ti se cimpul spre des-
voltarea mai mare a intelectuale. acolo ti se va
desfäsura: Religiunea, care nu va steie, cu timpul, numai intr'o
simpli recitare a inchieturilor credintii ; va zic cu timpul,
principiile cele eterne ale care-si au fundamentul
in natura pi numai atunci vor când va inceta pi
natura omeneascA; convinge, sfânta noastra religiune
e intro dumnezeeascd pi asta se va rational-

www.dacoromanica.ro
minte, cum zice S. Paul apostolul »Credinfa voastr
ad fie rationabild«. Ea va da vouä armele, ca sä fili gata ori
a refrânge sofismele acelora, cari mai bucuros ascultä
alta, numai de religiune sä nu nimica; toate cf,
va intreba con§tiinta, ea ii spune oare§icum il indeamnä, il
atrage la aceea, natura nu se poate nega pe sine; veti experia
in urma urmelor ea este singura mângAiere a sufletului nostru
cre§tin, ce nu e inmormântat in crasul materialism.
Mai incolo veti avea ocaziune a invIta majestatica de tot
limb, in care vorbirä Regii, Tribunii Cesarii romani,
strAbunii nostri, domnitorii odinioarä a lumii. Din clasicii
nilor no§tri veti admira geniile cele extraordinare, dar totdeodatä
clasica seriozitate duretä sau disgustare. Veti cunoa§te,
de§i nu ocaziune a fi fost cre§tini, totu§i adeveresc, in
vechime nu fu pe subt soare popor religios, curat la suflet,
ca poporul roman, de ce incepuse a se face pi ei imitatorii
relelor altora. ce fu mai frumos in vechime ca »dreptatea ro-
mand?« Apoi ce sublimitate de idei ! Cu un cuvând, cineva
separa din ei aceea ce caracterul sfintei noastre religiuni nu su-
fere nici cf poate suferi ; veti suge, cu
tiunile tuturor seclilor pi cu generatiunea noasträ - generatiunea
propä§irii a culturii - acelor doctrine invätäturi,
pe cari nu aiurea undeva afla-le-veti. Dar fie aceste in scurt
zise; spre lauda sunt de lipsä nu minute, ci intregi,
de nu mai mult. Ei se vä serveascA de o grädinä, din care in
toatä ziva sä pliviti pi roze, evita totdeauna pi neghina.
Deschide-vi-se-va calea spre a cunoaste armonioasa pi avuta
a Olimpului; despre frumuseta avutia limbii
acesteia cu mult mai multe veti fi auzit, sä fie op a mai
infira nu colinde lungi. In scurt veti avea ocaziune a
gusta din a ei dulceatä.
Un bun pi de omenie respecta toate limbile,
fie culte, fie neculte; poate acelea, ce-i sunt de lipsä dupä
statul care se de va putea pi chiar toate limbile
tului ; nu-§i va uita niciodatA, el e ; va ci ii
este obligatiune dela dela Dumnezeu,
sä-§i limba sa mai pre sus de toate limbile
tului, sA o cultiveze din räsputeri, a fi pi a nu
; nu se cam mai ales acuma, clad timpul ne im-
pinge când deviza e: natiunea ; care de care se
cultivarea limbii pi a literaturii. apoi o de
dulce, de armonioasä ca pi care noi nu gäsim, care nat
o ar putea urgisi lAsa in primul stadiu al culturii sale? De
bate in voi, ardoarea spre mai pi mai

www.dacoromanica.ro
de toate cautä sä bald cunoa0erea deplini a limbii voastre,
a literaturii voastre. Aci puteti nexul frumos de afi-
nitate, care ne leagä prin sânge limbá cu popoarele cele mai
culte ale : cu Galii, Italienii, Portugalii Spaniolii. oare
nurnai asta imprejurare nu poate sä fie putintele motiv, care sä
vä ca din zi in zi sä inaintati cu pasi gigantici in cultura
limbii?
Ce se mai zic apoi de celelalte : limba
cu avuta-i literatura, despre matematice, cari ageresc
mintea omeneascä de tare, - cari aduc atâtea foloase
omenirnii ? Ce, despre naturale, ale foloase sunt
atât de mari pentru oameni, u§ureazä conditiunea vietii ornene$ti
atât de tare te aduc la aceea admirabild spresiune: »Mare
Doamne, mari sunt lucrurile tale !« Ce, despre prirnele
filozofice istoria universalä a färä de care omul e
sträin pe acest i cu care, ca cu o a vietii,
cepurä a dela primul totii, secoli pânä prezinte?
dacä pronia dumnezeiasa vruse asa, ca sä guste corpul
profesoral voi, junime amati, din cruntele sudori
ale strärno0or sä fie oare ei voi ingrati aceia?
De bate in ei voi focul intâi virtuti focul na-
tional, bateva in voi ei i simtul de recuno§tintä cätre bine-
fäcätori.
Veti multámi venerândelor urnbre ale strämo§ilor no§tri.
Nu veti uita, cá, pe când junii cei ca brazii värsau sângele pe
latele câmpii ale Europei pentru tron dreptate, eluptau vir-
tutea belia sträbunä, bätrânii i mo§ii adunau acasá gräuntul
de mu§tar, care azi crescu acum in arbore märi§or care va cre§te
timpul in arbore mai mare, in care se vor putea aduna pase-
rile patriei noastre i afla scutinta. Nu va trece zi, in care sä nu
cu : »Pomeneste-i Doamne, când vor vent
ta«. lar peste morrnintele zice un: »Repausati
in pace venerânde ambre, coasted mare este in .
Ce de avutia erezitä dela párinti, dard nu o
§tiu apära, pästra, - ci consuma? Asta se i bunu-
rile voastre, generatiunea nu ar fi läpädat egoisrnul,
ridicându-se mai presus de sine, n'ar fi destinat propria sa
avere Numele acestei generatiuni prezente va fi viu ca
memoria posteritätii.
Cine nu cât de timpurile, in cari se
acelea, câtä cauzase cauzeazä pästrarea !

cari acei rezoluti anteluptatori? Modestia mult mai

e
cunoscuta decât sä fie op de exprimare. Voi, junime, impreunä
profesorii vá veti ti aräta recunosatori. i este vr'un

www.dacoromanica.ro
 mare pe sub soare, mare ar fi, zic, când cineva s'ar
arata nemultArnitor acestor oameni cu curaj ca pi un Scevola.
recunoscatoarea posteritate vä va ridica monumente ;
numele voastre vor fi cu litere de aur in analele acestui
gimnaziu districtual, in analele patriei natiunii profe-
sorii vor in inimile junimii monumente vii, pe cari nici
timpul, nici nu le vor consuma. Spune-vor
voi aceasta vostri vostri fiilor din generatiune in
generatiune, din neam in neam, va sta dulcea noasträ natiune.
voi, junirne, veti multumi cu profesorii
venerAndelor capete cari nu azi a deschide
solemn acest institut.
lar pe profesori veti voi, junime amatä, primi in mij-
locul vostru, in care ei totdeauna se vor fericiti ; nu ca pe
niste oameni, de care sä tremurati si umpleti de fria la
prezenta ci ca pe niste binevoitori buni, cari vor a fi pi
voi, dar rigurosi, precum cere dreptatea.
amoare spuneti-le, ca pi morbosul medicului, toate
durerile voastre sufletesti, ei, aplicând medicina, le vor
A prezentä se va umple de bucurie pi reverintä, pi a voasträ
va umplea de mingaiere.
lar tu, Cerescule pärinte, in ghenunchi plecat, ti-se
azi servul umilit: intindeti indurArilor tale asupra institutului
acestuia; fä ca amoarea pArinteascä, pi de phinti sä lege
inimile invätätorilor acestui institut ale junimii, ca päsind in
pasi gigantici spre natiuniii noastre pi a patriei,
sä posteritatea numele acestui nou institute.
Apoi incheie:
»Write fie umbrele ! Si vieze genera-
tiunea prezentä a acestui district, purtAtorii de grijä
pi
ai bunurilor noastre! vieze caruntele capete, cari azi nu
a deschide acest institut ! junimea acestui
institut, bucuria pi mingälerea tuturor ! vieze pi
(Vorbirea extrasä din qcoalelor näsäudene» de Virgil
Dr. N. Dräganu, Näsäud. 1913 pg. 157 u.)

www.dacoromanica.ro
improvizatä, cu ocazia deschiderei a gimnaziului din de
autor, teologul profesor loan Lazar, in metrul odei lui Horatiu
vitae«:

Astzi belice straune

lui Made de pe valea Rodnei
a doua »Rediviva
Virtus Romana.

Romanii, Domnitorii lumii,

In mama acea
Zidir-altare temple
Sacrei Minerve ;

Astzi tie, o !,
Tie-ti consacri brava sa junime ;
Ea va templu
In Dacia

Sälteze Blajul, mica

Brasovul antic cu tine Beiuse,
pot de
june !

Durmifi in pace venerânde umbre

Din Legiunea a doua
rood acuma mare
Este la ceriuri.

Oda aceasta a devenit Imnul gimnaziului din

i este cântat de corul scolarilor la toate festivitátile dela 1863
pânä astäzi, timp de trei pätrare de veac.

www.dacoromanica.ro
 113

Tälmácirea acestei Ode-lmn

Valea Rodnei, adia Tinutul Näsäudului, a fost militarizat in
anul 1761, pi gräniterii au servit zeului Marte (al Rdzboiului) timp
de aproape o sutä de ani, prin care militarizare s'a xreinviat vir-
tutea a poporului din acest tinut, in nenu-
märate räzboaie militarii gräniteri au räpurtat strälucite victorii pi
impâratul losif al II-lea a fixat ca a Regimentului
gräniteresc näsäudean: »Virtus romana rediviva. - deviza gra-
vatä pi pe pecetile regimentului pi ale autoritätilor.
Românii cu toate suferintele pi robia ce au dela
dusmanii seculari aveau in sufletul constiinta cá sunt urmasi
din »Romanii, Domnitorii lama, cari in Romd zidird altare
pi temple Sacrei pi clad prin reunirea din nou
cu vechea biseria a Romei a unui mare numär a Românilor din
Dacia superioard, din Dacia li s'a dat putintä sä ridice
temple Minervei, sä deschidä pcoale românesti, mai
la 1754, la Blaj, apoi la pi Brasov pi in fine pi gräniterii
au avut norocul sl-pi irítemeieze un gimnasiu national, din pro-
priile - poetul se Blajului, mica Romd,
s salteze de bucurie Brapoval
pi el pi Beiu,sul - fratii lui
pi cu totii mâna de sotului
Dar poetul nu uitä la inchiere a exprima recunostintä funda-
gimnasiului: venerândelor umbre din Legiunea a doua
(adia din al Regimentului al de granitä) exclamând : Durmiti
pace« - vou acuma mare este la ceriuri<.
Prin intonarea acestui imn la toate serbärile pi festivitätile
scoalei, se exprimä deci intotdeauna recunostintä marilor creatori
ai liceului, a scoalelor näsäudene pi pentru tot ce ei au fäcut
neamului gräniteresc al Românilor din tinutul Näsäudului.
*

o frumoasä caracterizare alui Lazar de pedagogul

Vasile Gr. Borgovan, fostul lui eminent elev.
Doctorul loan M. Lazar, directorul liceului, plana ca un
deasupra tuturor profesorilor gimnasiali. Lazar era o bibliotecii
ambalantd, un enciclopedist in intelesul adevärat al cuvântului
(el luase doctoratul la iezuiti in Viena). Las' era o inteligentá

www.dacoromanica.ro
114

lucidä, o inimä insufletitä pentru idealuri o energie extraordinatd,

care se manifesta intr'o activitate fenomenalö. El vroia, dar era
omega al gimnasiului, concentrând in sine o vastä
din care radia tot ce privia progresul in literaturä, in
in arte in Lazar ne preda morala, dogmatica dreptul
bisericesc in mod filosofic. sale erau enciclopedice
avântate.
La universitatea din Viena, un coleg al meu (prin 1873/74),
care nu mai de latine$te, se prepara pentru examen din
dogmatics dupä notele mele, luate prelegerile din clasa a VI-a
ale Drului Lazar.
Lazar nu locuia in localul gimnasiului, dar se gAsia acolo
dela ora 71/2 dimineata, de unde nu pleca decât cel din
urmä la 12 dupä prânz la ora 5.
Lazar era an verde ; o fire independentá, care pre-
fera unei demnitäti la centru, la vlädicie, modesta catedrá de dasal
gimnasial. Cu directorul Lazar, preparaseräm, seria noastrá, prima
oará, terenul pentru maialul studentilor (gimnasi$tilor) in
dela Valea-Podului. El e$ise noi acolo la fata locului, unde ne
povätuise ce cum sä facem. de$i era un mare teolog, totu$i,
cu multä bunávointá ne permitea participarea la baluri, unde se
prezenta totdeauna el. De când pricep lâmurit natura viata,
mi se pare Plato n'a putut fi altfel elevii säi, de cum era
cu noi mult regretatul in veci neuitatul director Lazar.
Pleat cä a murit in cea mai viguroasä vârstá (in holera din
anul 1873). De atunci nu s'a mai ridicat dintre Näsäudeni un al
doilea Lazar!).
Caracterizarea lui Lazar, fäcutä de Borgovan, o confirm
toate, cáci eu imi amintesc foarte bine de multe din cele amin-
tite mai sus de altele väzute de mine, eu am träit sub
directoratul säu, primele clase ale gimnasiului din Näsäud, in anii
1871/72 1872/73. Am participat eu la inmormântarea acestui
distins gräniter, regretat de toti...

1) Gr. Borgovan: »Amintiri din copilArie. - Bucuresti-Brasov 1907

p. 152 din un manuscris de Borgovan: dintâi profesori dela gimnasiul
din - pästrat la nAsäudeanc.

www.dacoromanica.ro
 115

Din lucrdrile publicate de Dr. L M. Lazar se mai gäsesc:

1. »Disertatiune despre liberul arbitriu al omului considerat
atât in sine, in relatiune in limba ro-
mini pi latinä, publicata Programele (Anuarele) Gimnasiului
din Näsäud pe anii 1869/70-1872/73 (126 pagini).
2. »Tabele istorice sincronistice ale coloniilor romane din
Dacia Traianä tinuturile mai târziu numite: Dacia Aurelianä«.
Bistritá 1872; (din care apäru numai un fascicol, cáci in 1873
moartea puse capät vietii sale).
3. Programele (anuarele) Gimnasiului din Näsäud pe anii
1869170-1872/73, multe date privitoare la gimnasiul coalele
nasäudene.
Ce priveste lucrarea lui Lazar: Tabele sincronistice ale colo-
niilor romane din Dacia pi inuturile mai numite :
Dacia aureliand , el spune in cä precum istoria
ceasa universald numai in legäturä cu istoria universalá civilä se
poate trata in mod perfect, pi istoria bisericeased a Românilor
numai in strânsä cea civilá se poate in un
mod mai - de aceea a compus in tabele paralele istoria
bisericeascd a Românilor pi civilä, cum pi a Pontificilor
romani, altora popoarä, cari veniserá Românii in atingere
in diverse restimpuri. El Istoria bis. a Românilor din tim-
cele mai obscure, adia ale emigratiunei celei mari (Anii
375-1453) paralel tot pi a colo-
niilor din Dacia traianä, aureliana, etc. pi imparte materialul in trei
pärti ori disertatiuni:
1) Coloniile romane din Dacia traianä in timpul emigratiunei
celei mari.
2. Coloniile romane din Dacia aureliana un apendice
despre locurile evenimentelor numirile vechi pi noue, pi
despre mai insemnati fatá istoria Romanilor.
3. Istoria bisericeasca a Românilor din Orientele Eu-
ropei
In fascicola primä, apärutä in 1872, (format 24 p.),
este numai o parte din Partea Alte fascicole n'au mai apical,

www.dacoromanica.ro
116

1873 moartea a pus capät vietii acestui eminent

Nimic din manuscrisele lucrárile sale nu ne-au mai rämas, ele
dispärând din cauza negligentii a nepäsärii.
*

In ,Tabelele sincronisticel partea bisericeascl a fost lucratá

de Dr. L Lazar, la cea politicá a contribuit cApitanul pen-
sionar Fr. având de scop de a pune bazele istorice
pentru a putea câstiga dreptul unui patriarhat
(Notitele lui Nestor la Muzeul näsäudean).

Prinosul unui alt escelent fost alui Lazar:

La moartea neuitatului
LAZAR
doctor de teologie, directorul gimnasiului românesc
din Näsäud
Se pate cd ceriul de-un s'a conjurat,
De-a cartea zile de jale!
mereu
El nu se'nsenineazd, ci-i tot mai
cu lacremi percurgem neagra cale.
A rane-acuma nu merg vindecat,
Ci par'ed vreau acest neam malt cercat

Fântânele viefii, din cari ne recoriam

Au desecat cu total, unele izeoard,
Ce'n de rea fortund, ne da acel balsam
In moartea pe acum ni le devoard.
Luceferii de seard cu noaptea s'au ;
lar cei de dimineaN se stâng
Cipitanul Fr. Mihailas, a fost un bärbat de culturá. La adu-
narea generalä a Astrei din Näsäud, in 1870, a prezentat o foarte interesantä
disertatiune: »Paralele lingvistice dialectele române apusene dialectut
oriental

www.dacoromanica.ro
 117

Se zice, moartea, acest tiran cruntat,

Ce rupe tot, ce mai scamp a mea
Alegere nu face, când ese la ;
Dar ean prezentul i credeti, când voiu spune,
Cd ea la noi alege tot, ce-i mai
Rupând mamei comune tot, ce-i fu niai iubit.
cu durere, din au auzit,
moartea ne'duratd lovi cu cruda-i
Viata, noua a omului
Ce-avea pe-o gloriosad,
Din multe ce pierdusem. Poporul
Prin el credea fie de
Natiunea pierde'n dinsul caracter national
Ce-a fost tot consecinte in oricare lucrare.
Ca stânca intro fortune, de nici un val
Lucra cu factori sicuri spre a ei
Ca el sunt rari beirbatii, timp indelungat
Un altul ca cu greu e de-a,Fteptat.

C're$tin se cuvine, el legea-o a privit

In fond ; iar capitale din nu
Sd'nvete adevdrul, spre aceast-a nizuit.
Curagiu tineri, iar la avea
Respect ce el a
scumpd n biseric'a pierdut!
Acei, ce-odinioard in arme au strdlucit
$i-acum Minervii'nchind a avere mare,
huât'-ul pe fiat iubit
Se vede de acolo, cd ei spre educare
Junimea-i ;- - acum n el
Columna cea mai tare gimnasiul tinerel!
Princ0ii salutarie, tu ni-ai !
Doriam ca malt timp a tale cuvinte
Sd suite, ca chiar fructe, ce-ai !

www.dacoromanica.ro
118

Dar ! te plângem noi !

De tot 1-ti prea viata pe
Dar de in veci pe-al Mu nzormânt! !

Sibiiu August 1873. Grigore cleric de anul al Ill-lea

in Seminarul greco-oriental din Sibiiu, (fost elev alui Lazar).
(Publicat in .Telegraful , Nr. 70/1873. Sibiiu).

Izvoare consultate
1. Programu gimnasiului public românesc superior greco-catolic din
Anii 1869/70-1872/73.
2. 0 schitä biograficä a lui Dr. M. Lazar, de Dr. Const. Moisil, in Prog-
rama gimn. din Näsäud pe anul 1873/74.
3. Istoria näsäudene de Virgil Dr. N. Dräganu 1913.
4. Transilvaniei 1873 Nr. 66 Brasov. Necrologul Dr. I. Lazar, -
de Publiu.
5. Acte relative la Dr. I. M. Lazar, pästrate la Muzeul näsäudean.
6. Acte relative la Dr. M. Lazar, pästrate in Arhiva fondurilor
din Näsäud.
7. V. Borgovan : Amintiri din copilärie. Bucuresti-Brasov 1907.

www.dacoromanica.ro