Nr.

23

ISTORICA-CULTURALA

; ;
;
; .
- .

CUPRINSUL:
Pag.
Virgil Revolta Districtulai Neisudean
: t Maiorul Martian
1755 -1762 261
445
luliu Morariu: Noi numiri popul. române$ti de plante 453

COMUNICARI
Locot. Teodor Comunei Borgo -
. Bistrita de Popa Vasile Pavel . 469
luliu Moisil: din vremurile trecute . . 476
loan S. Pavelea: Zicale poporane istorice 480
Anton Co.buc: scrisoare din 1843 a Larion -
Savu din Leu fiul Alexandru la 483
. . 486
Muzeul 489
FIGURI NASÄUDENE
luliu Moisil: Lanolin 493
Silvestru Tond 505
Tabla cuprinsului Vol. VI. Nr. 22-23 521

Redactia, administratia revistei:

,ARHIVA Str. Vasile Naqcu, 29
1938
www.dacoromanica.ro
 ARHIVA
REVISTÄ ISTORICA-CULTURALA

Revolta districtului násáudean

1755-1762
Virgil
1759
Certuri, proteste procese sMesti - Opinia
tatorilor - Räspunsul districtualilor români la acuza Bistritenilor ni
replica acestor - Vicecomitele Balea juramântul Românilor -
Din la Viena; agentii Mato lai Türi - Preotii Cute la
resmerita din Nusfaläu

Intre cele dintâi acte magistratuale ale acestui an aflärn o

notä in care, - conform recentei somatii guberniale - precum
de altä datä, acum magistratul sä fixeze drepturile
pe care le-ar avea asupra satelor românesti indatoririle acestor
fatä orasul. punctele acelei note:
Orasul bistritan posedá ca bunuri: Rodna 20
sate apartinätoare la ea. E de asteptat acum, in ce mod va fi
terminatä de cätre guberniu conditia locuitorilor de acolo, despre
ceeace chiar acum curg discutiile. Orasul Bistrita a fost
trodus statornicit in acele bunuri ad perpetuum ea possiden-
dum« in anul 1475.
Cu districtualii valahi n'au prestat chiar sAptämânal
munca datoritä orasului, ei totusi:
1. au implinit pânä in 1755, contrazicere cum li-s'a
cerut, toatä munca de prestat orasului;
2. mai vechi au fost dapd sate
funcionarii oräsenes, arora, in contul salariilor, le sämänau pe
teritorul satelor cereale le fäceau fân, in cantitatea dupä cum
se cu oficiantii la cari erau distribuiti. Apoi le serviau

www.dacoromanica.ro
acestora in cu cardle bratele. Aceste le-au
continuat contrazicere in mai nou, când s'a
schimbat chestia salariilor, pi au fost abrogate toate serviciile
gratuite;
3. au pi cärat tot lemnul necesar la varnite;
4. au furnizat, ca pi districtul säsesc, lemne de foc;
5. au trebuit furniseze la clädirile orasului toate lemnele
necesare de brad, ca pi districtul säsesc pe cele de stejar;
6. au pus la dispozitie, in proportie districtul säsesc,
curb pentru toate clädirile orapenepti pi pentru trebuintele
militare.
Afläm mai departe o notä a secretarului oräsenesc Johann
Kleinmann despre modul cum sätenii valahi au primit comisia
care venia sä publice »concesia« magistratului de a-si alege
pe juzii comunali. latä-o:
In Mocod au rfspuns, e bine de-i lasä sä-si aleagä
ei jude, pi nu-i strapateazd câteva zile prin oras. Zagra : Se
mirä cä au de ales apa timpuriu jude; ce inseamnä aceasta? Suplai:
Au râs la prirnirea poruncii, cäci n'a fost obiceiu sä se
jude; trebue stä altceva la spate pi nu va fi din aceasta nimic ;
Crainicul Ursul a lui Ion sunt principale. Unii
totul e minciunä, altii cä e sä sub cnutul
comisarului; sä numai comisarii tot ce aud. Telciu : Nu vreau
sä primeascd nici o dela magistrat, ci numai dela
cavei pi dela (Cute) din Feldru, deoarece comisarii numai
minlesc cä at fi de a magistratului. : Unul strigä:
din aceasta nu va fi nimic. Ce-si închipue magistratul?
Valahii incä au minte, nu numai domnii«. : va
veni dela juratii ca sä facä nu vor ei cei din
urmä. : Vor vedea ce vor face altii, le pare curios
sä facä acum jude. Maieru : S'au adunat toti bátrânii
cultat atentie porunca. Rodna : Au ales pe Gaspar
In nu vreau de asculte; judele e un misel (Schelm).
Abia iesi din sat, drumul peste Strimba tot e spälat.
Toate satele sunt de-o pärere; zic cf au
cavei, dela dela nu cuteze a duce vr'o poruncf
a magistratului dintr'un sat intr'altul, ori sä dea cuiva cal spre
acest scop pi mai putin diurne ori alimente, ci singur numai
darea reg. Care va face va fi alungat din sat cu toate ale
sale pi cu copii cu tot.
In 2 lanuarie se ordonä recrutäri in districtul valah pi
gistratul stá gata sä raporteze guberniului cea mai opu-

www.dacoromanica.ro
nere. Tot acea zi se hotäreste rechizitionarea a 14 din
satele valahe cari - dupäce Valahii nu vreau 55 presteze
nimic alta cel putin sa transporteze 132 cubuli de cereale la
E de mirare repetite ones din partea
guberniului, in magistratul e nevoit comunice coman-
dantului garnizoanei Bistrita, cä sätenii valahi ridicá adesea
impotriva ecutorilor cari comit excese hi sate
incasseazA cu forta däri ilegale. Se vede cá uneori
mandati a asista la executii, erau incredintati incassarea
; de aceea comandantul räspunde in cazuri abuzive nu
numai va pedepsi pe fäptuitori, dar va restitui banii.
In 5 Ianuarie magistratul raporteazá guberniului cá Valahii
districtuali se opun recrutärilor de fäcut in modul proportia
ordonate de consiliul natiunii säsesti. Tot atunci comunicá pierde-
rile greutätile impreunate cu administrarea cerealelor pe care tezau-
riatul le-a acceptat in contul vechilor restante de felurite impozite.
In lanuarie raporteazd a Luchi din cá al-
lele trecute când judele a voit sä incasseze impozitul pe capete
(Kopf-Steuer), cunoscutul Nimigeanu l-a oprit s'o foci
a produs o gâlceavä, toti sätenii s'au care
incotr'o, nimeni n'a plätit nici un ban.
Cu data de Februarie soseste la guberniu acuza
de pläiesii districtului bistritan impotriva inspectorului Daniel
Klein acesta a deschis drumurile alpine. Tot la aceiasi
primeste guberniul o a comunelor valahe din districtul
bistritan impotriva magistratului ; la sunt anexate unele
ale viceprefectului Mihail de feud din Maramures.
Se plâng sätenii districtuali toate investigatiile comi-
siilor din urmá, magistratul iaräsi másurile sale ar-
bitrare, cu pretentii ilegale, incarcerári etc.; apoi pe gu-
bernator cum de permite magistratului sä deschidá drumul spre
Moldova, când primejdia e mare dimpotrivä plaiurile ar
trebui fie inchise. Cer ca li-se
lalzilor, nu Sasilor area plaiurilor scutifi de
persecutiile
In din 2 Februarie magistratul desbate hotä-
in urmätoarele chestii:

www.dacoromanica.ro
 La protestul preotilor valahi sunt diverse bi-
curt, se perceptorului Mich. Hennrich comunice
titor poruncile primite in cauza aceasta.
Gavril Moro§an din Zagra fie de plata
rilor; i-se ráspunde nu poate fi scutit de quantumul regesc
cel provincial, ci numai de domestic (or4enesc).
Contesei Gyulai, care cere 300 imprumutati orasului, i-se
räspunde e in imposibilitate de-a pläti din cauza renitenhi
Valahilor, pe cari numai guberniul poate forta la plata.
La raportul inspectorului depertinentei ca, de
17 incassati, acum Valahii mai dela contribuabil
34 cr. pentru procesului contra magistratului, pri-
marul Klein accentueazA ar trebui se trimitá odatä
deputatia in chestia Valahilor renitenti. SO se toti ne-
de atre translatorul Keres6 la tabla reg. din la
procuratorul Simenfalvi din Sibiu, care apoi comunice cauza
patronilor mai ales consilierului de curte Ban. Zace mare
pundere pe magistrat. Daniel care aa
la Sibiu care prea bine chestia valahá, poate mult
contribui la reu§ita afacerii. Ar fi bine sä ia parte in deputatie
secretarul Teckelt, care de asernenea pleaa la Sibiu, chemat de
Bruckenthal. In bine - zice primarul -
lahii inteleg deschidä cale bacsise, iar unul domnii
dela a fäcut intrebare dacä la Bistrita s'ar putea
gäsi un cal frumos ; ar fi consult orasul mai
un pentru buna a cauzei sale.
Cu data de 8 Februarie magistratul guberniului
un lung memoriu,l) in care repetá vechile acuze impotriva Româ-
nilor vidicani, aläturá constatArile comisarilor provinciali din
anul trecut, dar nu räspunde precis documentat are dreptul
priveascA pe Valahii districtuali ca pe iobagii ci cere sä
se aplice »cele mai severe másuri pentru infamiilorc
acestora.
Urmeazá o discutie in (centum-
viri) privitoare la (Ddiscretii ), care ocazie
ies la ivealä disensiuni magistrat ceilalti
V. Nr. 13 pag. 312-320.

www.dacoromanica.ro
 265

In 17 Febr. primarul subst. Gunesch propune comunitätii,

cä dupäce primarul Joh. Fried. Klein de Straussenbug este in cauza
procesului in Sibiu, s'a cä Valahii au fäcut diferite
prezente »magnatilorg; ar fi bine publicul (orasul) sä facä
la fel, spre a-pi asigura proprietatea districtului valah ; fiindch
magistratul ezitä s'o facä, urmeazä sä-i spunä comunitatea pärerea.
Aceasta asemenea se codeste pi mai vrea cá
pentru ce i din ce a inceput procesul cu Valahii, dupä
care ipi va spune párerea. Oräsanul Frank afirmä, districtul
valah vrea sä fie toate ascultätor, acest district din
timpul când de acum Klein se fäcuse »domn terestruc
(inspector al depertinentiei) n'a fost ar fi trebuit,
pi pi comisarii de atunci au comis diferite excese; deci cine n'a
lucrat cored, acunz s'o (möchte büssen). La aceasta Paul
Carl Klein (fratele primarului) il apostrofeazä pe Frank zicânclu-i
fie modest sä vorbeascä numai ce poate dovedi ; mai
bine fi rämas acasá. Franc räspunde ch are dreptul vor-
beascä ca oricare din comunitate, iar Carl Klein nu-I poate scoate
din casa sfatului, i la vorba cä cine a gre§it, poarte
vina. Comunitatea cere sä se pentru a-se
intoarcere declará inaintea magistratului nu se nici-
decum la plata nici a celei mai mici discretii (bacsis), deoarece
pentru ale cäror revolte plânsori ar de dat bac,s4ele,
de fel se contra sau a intregului magistrat,
ci munai contra maigstrafi Deci magis-
tratul sä ca se trimitá o deputatie din sânul comunitätii
in districtul valah, spre a cerceta cä de ce anume se plâng sätenii.
De altcum i conform preanaltului ordin e strict oprit a da
iar publicul e särac, in cât nu poate sä iasä din da-
necum sä dea discretiuni ; i chiar de ar fi permis, dacá s'ar
da astfel de bace, publicul nu s'ar mai putea scuza cu sárácia
(Vorschützung de Armuth) lumii, cäci toll ar crede ch
orasul are destui bani. Din aceastä causä n'are sä se dea
nici un crucer, i comunitatea rámâne pe declaratia
In 23 Febr. comisarul Samuil Weber raporteazä cä la po-
runca Valahilor din Feldru se prezente in Sibiu pentru
finalisarea procesului, a primit ca räspuns dela Nimigean,

www.dacoromanica.ro
266

cá ei Valahii au a§teptat odatá 3 in Sibiu dupä pri-

marul ora§ului, deci pi el (Klein) a§tepte acolo atât ;

afará de aceea trebue tiná mai intâi o adunare in Mocod ori

in alt pi numai dup'aceea vor pleca la Sibiu. - Cam apa
ráspunci pi alte sate; n'au nici o incredere.
Intre indivizii cu ajutorul magistratul spiona toatä ac-
tiunea districtului era pi sasul Peter Roth, admistratorul
economiei pi crâ§mei orá§ene§ti din Rodna, despre care va mai
fi de multe ori vorbá. Acel Roth intretinea Bistritenii corespon-
dentä regulatá, raportAnd din timp in timp, pe lung pi lat despre
toate incidentele ivite in satele noastre. Astfel in 25 Febr. tri-
mite diverse informatii mai märunte, cari pi observatia hazlie
pe Seeberg, care introdusese noua manipulatie a därilor, Valahii
»Crai de pi-I batjocoresc cu vorbele: Mdlaiu
umflat, Cmi crepat«. Tot aci e de mentionat un dicton comic
care, scrisoare, e insemnat de translatorul maghiar Keres6
pe un act de note zilnice, pi e adresat sigur vr'unui dintre corifeii
RomAnilor rázvrätiti. »Menjen azért békivel, ottan
eszivel, Besztercze vidékivel, Ne kössen ki fejszével (Sä mergi
in pace pi sä träe§ti cuminte, vidicul Bistritii nu te apuca la
ceartá securea.)
Din drum spre Sibiu, primarul Klein scrisese in 13 Febr. din
magistratului cd guberniul a§teaptä sä se prezente in
chestia litigioasA pi deputatii districtului valah ; departe,
Nimigean (Stefan Cute) cere fie chemati la Sibiu Todoran
din Bichigiu pi din Hordou.
In 2 Martie raporteazä slobodnicul Ion Rebrean ch la in
toarcere din Sibiu a aflat in Nu§faläu pe Nimigean din
Feldru pi pe Todor Clompop din Maieru. i-a zis: »Mäi
slobodnice, vei sosi in orap le spui domnilor cä
de acuin au dea vaina din
ci are fie pentru bisericä, pânä ce se va isprävi
procesul orapulc Sätenilor din SAntioana, care inch erau adu-
nati acolo, le-a dat aceea§i poruncä, dupäce mai i-a jurat, ca
nici ei nu mai furnizeze dijma ora§ului, ci s'o tiná pe soco-
teala bisericii. Apoi i-a sfätuit sä-§i construiascá pi ace§tia
sat, iar s'o dea bisericii. In sfâr§it inc'odatä i-a ordonat

www.dacoromanica.ro
 267

slobodnicului zicând : poruncesc s'o spui apa

donznilor din orap, en am aceastd .
In scrisoarea din 3 Martie primarul Klein reproseazá din
Sibiu magistratului cä pentru ce e atât de Omit de nu vrea
pläteascä cheltueli de drum pentru Maghiarii Sasii din Rodna
cari s'au imbiat sä depunä in fata guberniului impotriva Valahilor
renitenti. Apoi : »Dacä nu face-o, ne vor
oamenii. Ce nu fac Valahii? ne mai neputinciosi decât
acei oameni ticálosi (elenden)? Atunci procesul nostru are sä ia
räu sfârsit«. lar in scrisoarea dela 5 primarul Klein infor-
meazä pe magistrat Valahii districtuali nu s'au prezentat
in fata comisiei guberniale, desi sunt asteptati de 15 zile.
veste neplácutá pentru Bistriteni. In Martie raporteazá
din Rodna cá in comuna s'a constituit
tean cu membri: Petru Coritor, Ion
Cârdan

Urmeazä o parantezä. La somatia guberniului ca magistratul

prezente documentele cu care se dovedeascä conditia de iobagi
a districtuali, se vede ca prirnarul Klein in timpul
lätoriei petrecerii sale in Sibiu a autat lucreze in aceasta
directie. A scos copia unui document din 1755 al cunoscutei
comisii diriguitoare, constatátor din párti : 1. raportul comi-
confruntatori de atunci, care nicidecurn nu era favorabil
pentru oras, 2. decizia comisiei guberniale, obtinutä de
gistrat sigur numai dupä multe interventii bacsisuri. Reproducem
acel document in intregime ca sä se impartialá
neinfluentatä a censorilor confruntatori, precurn rezolutia ne-
bazatä nedreaptä a cornisiei diriguitoare. Iatá-1 :
Cu data Sibiu Martie 1759 cancelaristii provinciali
transilvani notarii jurati Franciscus Gyulai Gabriel
exträdau urmätoarea copie de pe original:
D-le conte consilier, prezidiant al comisiei directive
onor. comisie, Ne voia sä VI ce dificul-
s'au ivit cele doul cercuri valahe bistritene.

www.dacoromanica.ro
268

L 1. In cele cercuri valahe magistratul voe§te si-i

insemne pe Valahii ca taxa de cap despre
ceeace scrisesem in 28 Nov. 1754, recoman-
dasem magistratului expedierea a acelei
Dar dupdce privitor la dificultate spiritele sau
ni§tit manipulatorii au convenit insemne pe toti lo-
cuitorii cercurilor valahe nu ca iobagi, ci ca
tratul n'a trimis raportul nostru noi de atunci in con-
i-am insemnat pe Valahi ca liberti. Deoarece
Dvoastri despre satul Hordou din cercul valah scrieti :

in quantum Hordo ac ahi jure possesorio tenentur,

non scribentur Liberi, sed lobbagiones< , acum impotriva
acordului intre man.pulalatori noi, pe toti
Valahii voesc si-i taxa de cap
toateci
2. reiesi cele cercuri valahe apartin fon-
dului regesc (fundus regius), in consecintd nu pot fi tinute
> jure possesorio« ; iar comisia ordonase Sighi§orenilor ci
non est Dominus terrestris,
»ubi ibi non est iobbagio .
Cum si fie acolo posesor si fi Dominus
terrestris unde locuitorii nu presteazd census domi
sunt migrationis au facultatea de
vinde sesiunile cu apertinentele ? Apoi daci
careva dintre ei fata un Valab locuitor
extraneu (locuitor intr'un comitat) atunci fiul acelui extraneu
moartea tatälui liber casa mo§ia
din districtul bistritan, le din tat, ca
traneu, nepldtind ele nici tin cens
3. Din timpuri vechi fo§tii ofiteri din
regimentul Springer, dela locuitori valahi mo§ii, le posed,
pe acestea de niciun cens »contra naturam
juris possessionarii . Deci Dvoastre puteti judeca
te§te de ce fel de «jus possessionarium este vorba aci.
4. Apoi localitatea Rodna din amintitul cere valah
a fost fundus regius se vede atât de pe
nile, rudera) elddirilor sale, din faptul ci in pre-
zent ale localitdtii sunt ocupate de Sa§i liberi

www.dacoromanica.ro
impreunt putini Maghiari, tar mai mare parte a ei
este locuitó de Valahi nu putem cum se
poate ca in unul acelasi sä fie
liberi, iar ceilalti iobagi.
5. Din comunicdrile unui om versat in arhive Vä
putem in aceastä chestie, Valahii din acele
cercuri in toate documentele (literale instrumenturn) au
fost priviti dela inceput (de mosi strämosi)
totii ca
II. Privitor la venitele particulare guberniul din Sibiu
in 25 Nov. 1754 numai acele st fie luate
sirul > proventelor particulare cari stint amin-
tite in Cynosura directivd). Dar magistratul,
voind recunoascd Mire aceste uncle indeletniciri negus-
toresti ca spre : fabricarea de pusci de
cu care aci se face mare negot, vinderea de porci de
altele de similard, din care in mod
semnat se sustine poporul contribuabil, nu voeste sä last
ca fie luate insemnate aceste negustorii intre veni-
tele particulare.
Ill. Sunt in aceste cercuri : olari
cojocari, fierari, tesetori etc. pe cari am voit st-i
scriem loco taxae apificii secundum schema mediarn taxarn
capitis , dar magistratul, deoarece nu apartin tehurilor (cae-
hales) ne-au oprit quod non habeant liberum exercitium
opificii nici nu vrea sä le recunoascd meseria.
ca munci st continua bine, astepttin
rezolutia Dvoastrd. Bistrita Ian. 1755. Supusi servi :
misarii delegati din comitatul Solnocul mediu Scaunul
Muresului, in districtul bistritart.
La acest raport, in 11 lanuarie 1755 dela comisia regeascä
din Sibiu, registratorul regesti provinciale Transilvane
actuarul comisiunei : Stephanus Halmágyi exträdä urmätoarea
rezolutie:
Ad I. Non pertinet ad officium D. Censorum se in luris-
dictionem Magistratus immitere, aut conditionem Incolarum mutare,
Incolas perinde Pagorum in annexa Specificatione recensitorum,

www.dacoromanica.ro
270

in conformitate Commissionis Gubernialis, pro Iobbagionibus et

Inquilinis censendes esse.
Ad II. Quae specifice Benigni Rescripti Typis excusi tenore
inter Proventus privatus non recensentur, llis inferenda non
sunt, pecoraque illa solum, quae sub ipso Manipulationis opere
viva reperintur censenda veniunt.
Ad Ill. los omnes quicunque Opificium (et si non continuo)
ad quaestum exercent, et exinde Proventus revera percipiunt, ob
Opificio taxandos esse.
Acclusum erat: 23 Pagorum ex Districtu Bistricensi,
qua lobbagiones et nullius Pagi qua Libertini conscribantur, ni-
mirum : Pagi Mayor, Radna, Sz. Földre, Varajre,
N.-Rebre, Kis Rebre, Naszod, Hordo, Telts, Maccod, Mittite, Runk,
Zagra, Pojen, Gauren, Supplaj, Bikis, Szalva, Sz. lvány, Nagyfalu,
(Lesch este omis).
In reliquis omnibus Pagis qua Liberi Saxones aut Liberi
Valachi manipulandi erunt.
Intitulatio erat hujus Dominis Manipulatoribus
mesticis et Censoribus Comissariis Extraneis Duorum Circulorum
Valachicorum Districtus Bistricensis Consignandis.
Cu scrisoarea : Bistrita 10 Martie 1759 comisarul
trus Theil magistratului urmatoarele:
In 9 Martie 1759 am fost trimis de inspectorul meu Georg
Gunesch, in numele magistratului, la spre a cântäri
aduce in ora$, ca de obiceiu, cerealele intrate la vanta morii
Sosind in circa la 3 ore d. in. am mers impreuna
cu judele, cu argatul meu inca alti trei säteni, la am
cântáresc cerealele. In timpul cântäritului, judele a
fost chemat afar& se curând, chiar când eu
tärisem 4 cub.. ceru sä merg eu putin afara, cäci satul ar
voi bucuros vorbeasca cu mine. Am tirmat imediat judelui
când stätui ma avorbi Ursu Cotoc in numele satului adunat,
a$a: Intreg satul se cum de eu am venit in sat, doar
Nimigean din când a plecat la Sibiu a losat sä spans
slobodnicul Ion Rebrean in ora$, el, conform unei scri-
prezentate acolo, la ordinul guberniului, a interzis sä se predea
ora$ului morii de aci, când nu va ordona
nu se va procesul.
Atunci eu i-am intrebat dacä are mai mult le po-
runceascä, magistratul. nu amestece toate peste olaltá,
cäci aceasta este o moarä edificiul ei este
tinut de ora$. Sä nu se toate ordinele vin mai
la magistrat nu la de acele are sä se tinä

www.dacoromanica.ro
 271

Satul cá ramâne pe ce a promis cu jurámânt

lui prin acea scrisoare care spusa lui
dela Mai. Sa dela guberniu, el atât pe Nusfäleni pe
Sântioanieni i-a fortat sä ford un aspru (scharfer) vreu
cu ei bine ca a
sat dar aceasta n'are nimic a face.
Eu din le-am atras atentia (Vorstellungen), in
ca vor da ascultare, insa ei rämaserä constanti pi cerbicosi pe
aceea, cá desi i-a fortat la jurämânt, ei totusi il tin
pi in nici un chip nu extrádau cerealele; cáci i-ar fi jurat
(scharf).
I-am cá de ce au jurat? Ei räspunserä cä i-a fortat
cu scrisoarea.
Väzând nu pot face nimic cu acesti oameni, am läsat sä
toarne iarási cerealele in dulap Gefäss) am pro-
testat pentru pagubá ce ar urma din aceasta.
Ei pn miserá de cereale va finaliza chestia;
dar pe când se aceasta, väzut Lupul Cotoc aduse
o funie dela unul dintre cei jurati, spre a lega pe Tänase Andrei,
mi-a ajutat la cäntäritul cerealelor. Argatul meu le
vorbi sä-1 lase liber apa nu-1 legará.
mai a jurat atât Nusfaläu
Sântioana numai câte 7 persoane, ceilalti säteni intre aceia.
Ba, atunci a ordonat sä rupa läcätile depe lada morii pi
toatá s'o dea in grija popii. Nicolai lui a fost gata
la acest sfat läcätile cu o säcure, judele Lupul
Bota Gavrilä Runban, au impiedecat aceasta cu observarea cä
nu va avea bun. Acesti trei, atât pentrucá s'au impotrivit
pi pentrucä nu vreau sä cu au multe neplaceri
(Anstösse). Bistrita, 10 Martie 1759. Petrus Theil.
La scrisoarea din 3 a Klein, in care ii
magistratului e sgârcit, acesta räspunde 10 Martie
cá in »materia a citat la »pe acei Maghiari Valahi
din Rodna pi mare, cari au sentimente patrioticec, le-a dat
de pi ei aveau sä piece la Sibiu. Apoi :

Despre rezultatul ordinului nostru (was gefruchtet hat unser

fehl) se va convige primarul din raportul Peter
Roth din Rodna, care va informa despre purtarea Nusfälenilor.

pe care magistratul Bistritii inaintase 8

guberniului transilvan, acesta satelor românesti

www.dacoromanica.ro
272

din districtul nostru ca la acuzele ridicate impo-

triva La 17 deterä urmatorul instructiv i inte-
resant räspuns:
Domnule conte camerar pi gubernator ardelean, regesc
guberniu, buni domni patroni, Primind expunerea lungä
inaintatd la Ex. Vstre de catre magistratul bistritan pi
municatä azi noud, märturisim cä ne-ar fi trebuit mai lung
timp ca sä raspundem, conform stdrii reale pi toate
circumstantele, la acea apdsätoare expunere, deoarece chestia
e foarte gravd pi pentru urmasii ; poate sä le fie
spre bine, dar pi spre vecnict Dar ce e mai mult,
pi nu explicit dar putin implicit se vede
magistratul pretinde sä fim pedepsiti in mod exemplar.
dupäce circumstantele cer apa, färä intârziare pi bu-
curos ne apuam, la ordinul Ex. Vstre, de munck dorim
sä ne incredintdm sentintei divine pi intelepte a guberniului
cr., noi suntem oare vinovati de toate acele ce magis-
tratul expune in mod atât de agravant impotriva noasträ ?
Ori doar el ne-a stimulat ca in impilarea privitor
la viitoarea situatie a pi a copiilor nostri, st ne
ridictm glasul pentru libertatea noasträ? apa
ni se pare stâncl noi la vale in cursul suntem
acuzati de cei ce se aflä sus la deal, cä le turburäm apa.
magistratul ne cu urmätoarele excese:
1. et noi dupä manipularea in 1754/5 am
un protest pi fi depus arhiva bisericii ;
2. n'am fi dat dijma din acel an, ci
am bisericá cerealele;
3. et pe comisarii delegati cu cercetarea acestei fapte
comise de noi, i-am bätut de moarte;
4. cä pe oamenii armati trirnisi asupra noasträ pentru
acea faptä nici nu i-am läsat sä se apropie de satul Mocod;
ba mai mult, impotriva ordinelor comisiei reg. saxone, am
denegat plata intereselor datoriile orasului, precum
pi implinirea altor servicii publice;
5. ca pe comisarii confruntatori i-am fi injurat vorbe
murdare pi necuviincioase;

www.dacoromanica.ro
 6. cd am atacat, amenintat moarte pe
executorii militari;
7. cd in sate am instalat judecdtorii speciale, n'am
permis la judecdtoria spre
continua pi finaliza procesul.
Este adevdrat, gubernium crdesc, aceste sunt
strap lice imputäri; ci har Domnului tot nu sunt de
grele, merite sabie, ori de care
a judecat c'ar fi Ba,
daca s'ar cerceta chestia din temelie, cum ar pi trebui, s'ar
afla nu dela noi e pricina, ci am fost imbolditi de fap-
tele magistratului la ceeace am Cäci oare de unde
vine, cd noi, precum se finalizarea manipulatiei
am plasat protestul la capitlu ? de unde vine noi
neintelegând däm dijmä pe sama magistratului, am
blätit-o la un am ascuns-o biserica
coasted? Sigur vine numai de acolo cä: Mai de când
tin oamenii minfe, totdeauna au încercat ne
atace i sä ne atribue titlul de iobagi.
Deci alterarea situatiei noastre ne-a fäcut ne in
prezent de noi in viitor de urmasii Nici nu poate
fi numitä päcdtoasa aceastä faptä a cáci qui agit
secundum, leges et sibi de lege succurit, nulli videtur in-
ferre violentiam,. Al doilea caz vine de acolo, cd noi
dând atunci nicio ne-am ingrozit de acestd
inovatie, conform dorintei generale n'am predat
dijma. Totusi am conservat-o, cd dard se va cere, atunci
s'o uncle se va orândui.
Magistratul pretinde noi am fi iobagii lui, in baza
extractului scrisorii guberniale adresate in 24 Mai 1753
Mai. Sale in care se zice: »In sede Bistritz Pago Terpen
bene Saxones scribuntur liberi, in Pagis autem Hordo et
Jure possesorio tentis, cum conditio lncolarum loba-
gionalis sit, lobbagiones scribi debeant .
Dar magistratul nu poate sä se de acel paragraf,
pi nici nu poate el pretinde iobágirea noasträ, acea
determinatie din Mai 1753, iar in Febr. 1755 Exc.

www.dacoromanica.ro
Sa contele cancelar prezidentul directive a
dificat-o, cd noi n'am mai fost ca iobagi, ci ca
Valahi districtuali. E drept neexistand in sistema
de manipulare rubrict pentru aceastä conditie, s'ar putea
zice in acest mod, bunul plac putem fi priviti sau
ca iobagi sau ca oameni liberi, deoarece noi admisesem
acel fel de inscriere. Insá noi tinern acea denumire
trebue fim priviti ca oameni liberi, intocmai cum sunt
Sasii districtuali.
Magistratul lust e de ci i cu acea denumire
suntem tot iobagi, care pirere o faptul,
in a. 1475 in timpul fericitului rege Matia orasul ar fi fost
introdus in dominiul acestui district »nemine contradicente<;
deci conclude, noi am fi iobagi, pi tot aceasta con-
cluziune in consecintd acest pretins privilegiu - sau
cum si se noi nu I-am niciodatd -a
fluentat (rábirta) magistratul ratiunea guberniului, in
baza citatului paragraf a ordonat fim consc ca iobagi.
Dar noi nefiind la prezentarea acelui privileg,u,
putut vorbim atunci la chestie. Acum
ni-se favoarea sä ne intru cit putem,
privitor la acel privilegiu declarim in fata guberniului
mätoarele.
1. Noi acel privilegiu nu 1-am vizut niciodatd, nu ni
s'a cetit nu 1-am auzit; deci nici nu putem
regele Mathia de pie memorie »vi privilegii numai
a impreunat (aggremiálta) districtul nostru vidicul Bis-
tritii, sau 1-a dat magistratului bistritan ca teritor iobigesc
(jobágyul). Duct numai 1-a impreunat ori anexat, atunci
prin aceasta nu putem fi priviti ca ioabagi, :
2. dupt anexiune a aceea
conditie in care am fost de anexiune,
> qui a aggrematio non solet variare conditinem, nec
potest, sed solum jurisdictionem, atqui ante aggremiationem ,
noi negresit fusesem in conditie
3. am fi fost in iobágeascd, regele n'ar
fi pi nici n'ar fi putut-o face, conform legii

www.dacoromanica.ro
propter notam, vel per defectum aut penes fassio-
nem ca pe noi ne de sub jurisdictia
tarului legitim, ne dea sub jurisdictie, despoaie
pe proprietar nunumai de jurisdictia sa, ci de iobagii sti,
cu acestia pe altii, »quia cum damno
alterius nemo locupletari protest .
de anexiune am fost oameni liberi,
nu se poate fi devenit iobagi, cáci
4. Craiul o face, dreptul o poate face, in
statu plebeo et jobbagionali, propter virtutem« pe cineva
ridice la rangul de nobil (nemis); dar dimpotrivd ca
pe cineva »in st tu libero propter alterius gratiam , cu
expceptia cazurilor decrete legi, fi aruncat
in iobägie, aceea n'a nciodatd, nici n'o poate
face, deoarece prima (czimere) a regelui este:
dreptatea.
5. Cu anexiunea, cum scrisesem mai sus, nu
ni s'a alterat nici conditiunea nici existenta patrimoniului,
ci singur numai jurisdictia noasträ. In consecintd cu atât
mai putin ne poate privi rnagistratul ori orasul ca pe
bagii in forma aceasta am fost noi la vidic
nu la oras; iar orasul nu-i vidicul, ci el numai
in vidic. Dact e metropola vidicului, din aceasta nu
ca vidicul fie iobagul metropolei, a) satele
din vidic nu-i sunt iobage, deci pentru ce st le fim ?
b) mai existá metropole in alte tinuturi vidicuri, dar
pentru aceea tinuturile (helységek) vidicurile nu sunt
iobage Metropolei, ci numai depind de jurisdictia ei.
amintitul rege glorios nu numai a anexat
vidicul nostru de vidicul Bistritii ci ne-a dat magistratului
ca pe iobagi, pentru dovedirea acestui fapt nu este
cient privilegiul de anexiune, ci trebue dovedit:
a) noi mai de aceea am fost iobagi;
b) proprietarul nostru sau a fost stigmatizat
notáztatott), sau in semine deficialt (s'a stins) sau a
fácut vr'un schimb, pe careva din aceste titluri am fost
conferiti orasului ca iobagi ; exceptia unei

www.dacoromanica.ro
donatii ori a cazurilor de mai sus, nu alt titlu pe
care regele se fi obi§nuit a da cuiva iobagi sau mo§ie.
c) Trebue dovedit aceea, cä pe faptul
noastre pe careva din susamintitele titluri, magistratul a fost
statornicit in dominiul districtului nostru »modo
et ordine a lege prescriptis ;
magistratul totdeauna a fost in folosinta con-
tinuä a acelei pe noi ne-a fortat la muncá in
serviciul ca pe iobagi. Cáci dacá n'a fäcut-o aceasta,
atunci »per tacitam renuciationem justa decreti Part. 2 tit.
12 § 6« dania s'a stins trecând in prescriere, nu ne
poate privi mai mult ca iobagi, chiar dach
ipsius donationis ar fi avut ceva drept fatä cu noi.
Deci dacä acest prilej nu le poate dovedi magis-
tratul toate aceste in fata guberniului, este cert
dreptul nu ne poate privi trata ca pe iobagi, nu ne
poate constrânge la atari lucruri cari numai pe
bagi. A§adar neputându-ne forta la nimic, la punctele ri-
dicate impotriva noastrá räspundem astfel:
Ad 1. Cu protestul inaintat la capitlu amintitul
an de manipulatie, pe magistrat nu I-am ofensat, cáci con-
siderându-ne noi atunci de oameni liberi, cum ne
consideräm acum, acela a vrut sh ne trateze ca pe
bagi, deci ca tot a pro sus-
tentatione liberae conditionis nostrae
Ad. 2. Dijma din acel motiv n'o magistratului,
pentrucä nici de aceea n'am fost impovärati
prestarea ; pi chiar dacä am fi indatorati la dij mä,
aceasta de ipsius terrae natura apartine magistra-
ci ba »ex ipsa institutione et terrae natura ,
magistratul inch datorete dijmä r2gelui ca pi alti lo-
cuitori pe pämânt regesc. Deci dacä pretinde magistratul
dijma apartine, atunci are sä dovedeascä: care rege,
când, ce formalitate, apoi cota a dijmei, sau
numai o parte a ei, a magistratului ? Dach va
dovedi-o, noi nu vom refuza dijma.
Ad 3 pi 4. Pentru incassarea unui astfel de impozit

www.dacoromanica.ro
 277

non i fdcut »sine omni decisione n'ar fi fost necesar sä

,
expedieze magistratul i atât mai putin
executori annag cdci e foarte grea aceea, al
proces violenta executione . Contra astorfel
de violente legea Prologi tit. 2 part. tit. 68 prevede
mediare. Deci chiar i noi am fi procedat a§a, ne-am
tinut de lege (törvényhez szoktunk meg).
Privitor la partea a punctului 4,
ceeace au orânduit sau vor orândui regele ori din porunca
acestuia oficiile subalterne, ne-am obligat totdeauna ne
acum sä respectdm sfintenie. Dar ca sub
anumite apucdturi i pretexte, in mizeria fim
purtati târâti i incolo, nu ne putem
suficient vedea de munca de serviciul de prestat
regelui ; un cuvânt zilnic Jim dela
noastre, i ne pleam capul sub aceastá
murmur; judece Dumnezeu Excelenta Voasträ.
Ad 5. Contestäm in mod hotárât pe comisarii con-
fruntatori i-am fi nici nu credem
magistratul ne-o pune aceasta'n i (raktassa
noi am tiut-o i o i acum trebue
cesarului ce este a cesarului ; apoi domnii con-
fruntatori nu ne-au fost spre nici-o
Ad . nu ne-am supus momentan executiei mili-
tare, n'am dat ce ni s'a cerut, n'am fäcut
motiv; n'am rämas datori nici un ban
din impozitul care dacä sub justo titulo
au voit sä ne mai mult, ar fi trebuit sä publice
mai sdtenilor, ce bani sunt aceia pentruce
atunci nu era nici o la mijloc.
Ad 7. Noi n'am infiintat judecdtorie separatd, ci ei
domnii ne-au zis nu-i toate nimicurile. Deci
astfel de au fost duse inaintea
trânilor ; iar chestia era ceva mai importantd,
pentru a nu fi cineva de interes, au fost chemati
acuzat
i 1-2 oameni din alt sat n'a fost
multdmitä cu sentinta juzilor, a apelat in fata
2

www.dacoromanica.ro
Premitând aceste ni-se pare cä n'am nimio fárá
cauzä, deci nu putem fi invinuiti de magistrat. Dim-
potrivä noi putem dovedi
1. De multeori ni-se cer astfel de contributii
tatii a urmä nu se aflä nici darea nici
in ordonantele
2. Ne-au luat Izotarele au fäcut din hotare
parcele arabile alodiale (lábföldeket); folosim nostri
proprii pentru ba uneori nici platä nu putem
ajunge la muntii nostri.
3. Pentru c/Idarile noastre de fiert rachiu plätim con-
tributie, ca pi in alte pärti ale toate aceste nu
putem sä ne ele, nu le putem lua folosul, ba
nici pe sama noasträ nu putem fierbe rachiu, ci trebue
cumpärärn pe bani dela orasului.
4. Adeseori suntem mânati la vânat pentru oras, pi
dac/ n'avem noroc si prindem un animal mai mare, trelme
sä plätim locul aceluia bani scumpi.
Am avea de guberniului multe alte
nelegiuiri, am putea cerceta documentele noastre;
dar deoarece timpul e scurt, rugäm pe In. si
binevoiascd a examina sfintenie chestia conditiunii pi
dijmei noastre, care va fi limpedc, celelalte chestii
vor fi numai accesorii. Dacä se va afla cä suntem veri-
tabili iobagi, atunci trebue sä ne capul pi sä servim
ca iobagi: dimpotrivä dacä vom fi liberti, atunci magis-
tratul nu poate ne trateze decât modul cum sunt
tratati pi altii cari träesc in libertate.
Inaintând chestia aceasta a noastri la scaunul jude-
citoresc al guberniului, la moarte supuse:
23 sate valahe ale vidicului bistritan. 17 Martie 1759.
Pare magistratul prin spionii a avut cuno0infä despre
acest act despre continutul sau, caci stetea gata cu o umflata
pe care o trimise tact Martie guberniului.
Se Valahii no§tri vidicani aruncä toate in spinarea
magistratului, cam cu batjocura, ca i când - conform
fabulei esopiene - ei ar bea mai jos din apa, magistratul

www.dacoromanica.ro
mai sus i-ar invinui cd-i turburä apa. Din aceasia apare in
ce reputatie sta magistratul in fata
Dar cu pi mai mare ei mai pe
magistrat, deosebire inaintea Mai. Sa'e; impotriva
acelor acuze, atunci când ni-se comunicaserd, am trimis
apelul nostru, pi am dovedit nu pe dreptul ne-au acuzat; acum
nu intoarcem la acele, ci räspundem direct numai la faptele pentru
cari ei in replica se negând atacurile temerare, sau
clacd le pi recunosc, cautä motivul tuturor acelora in
gistrat.
Mai ales accentueazA sumar douä motive fictive impotriva
magistratului, anume:
1. cd magistratul ar voi la numele pi conditia
de iobagi, când ei de când ipi aduc aminte oamenii totdeauna au
fost oameni liberi de conditie; iar cu toated in informatia trimisd
de guberniu in 24 Mai 1753 Mai. Sale ei au fost ca iobagi,
totusi in Febr. 1755 de cätre cancelarul de curte atunci in calitate
de delegat regesc au fost inscrisi nu ca iobagi, ci ca districtuali,
ceeace nu alta i ei sunt oameni tot de
conditie liberä, ca pi Sasii vidicani ;
2. cä magistratul a inceput a exercita asupra o atare
jurisdictie, pe care mai huinte n'a exercitat-o, pi a voit forteze
la atari prestatii pi poveri, de cari mai'nainte n'au prestat pi n'au
purtat. :

Ad 1. este aievea, noi pe acei Valahi vidicani nicio-

nu i-am considerat (tartottuk) ca pe persoane cari ar putea
pretinde »de conditia de liberti asemenea Sasilor vidicani,
pi nici de acum nu-i putem considera, pi nici nu-i consi-
deräm, pämântul pe care ei nu s'a conferit Valahilor
ci »pure« (curat) numai Sapilor. Cu aceste, cä ei sä fie nu-
miti iobagi ori districtuali, chestia noi n'am pus-o la cercetare,
cdci ori sub ce titlu ar sta, prin aceea ei nu s'au impovärat mai
mult, numai ceeace au prestat dela din
pi ceeace pi s'au obisnuit presteze pi locuitorii
säsesti din vidic ; cäci in natiunea cei papte juzi
pi (consiliile) pi dela obisnuit sä
trateze foarte (lágyan) chiar acei iobagi pe cari i-au
posed prin donatie; pi pretind dela ei numai ser-
viciu, se cere dela locuitorii de conditie din alte scaune.
in informatia Mai. Sale, guberniului i-a sä-i
numeascä, pi sä-i manipuleze ca pe iobagi, noi nu
vied, noi n'am solicitat aceea, deci nu-i de cäutat la
noi motivul. Insá guberniul n'a fäcut fär'de nici o bard acel fapt ;
apoi ori din ce s'ar fi fäcut, remediarea ei nu pi

www.dacoromanica.ro
nu se cuvine s'o incerce cu opunere cerbicoasA, räzvrätire, cu
arme, ciomege cu amenintAri, ci s'o incerce modestie
pi cu cuviincioase.
comisarul regesc delegat, spre scopul linistirei tumultuan-
tilor i-a inscris pe ei numai ca districtuali: »Valahi districtuales«,
cu aceasta n'a alterat conditia de gubernium,
nici nu le-a dat drepturi similare cu ale districtuali, ceeace
reiese limpede din tabela de manipulatie, unde »taxa capitis«
nu li-s'a impus ca libertilor, ci ca iobagilor. Lor le-ar placea sä
numiti oameni liberi, pi totusi taxa pe cap s'o plateascA nu
ca oameni liberi, ci »in medietate ca iobagi. Dar aceasta
nu se poate. Dimpotrivä, chiar nu s'ar intitula cu nurnirea
de iobagi, totusi ei nu-si pot aroga drepturi pi libertati similaie
cu ale Sasilor vidicani. chiar incorporarea
Rodnei s'ar explicit asa, cä Valea Rodnei a devenit
de aceiasi cu fundus regius ; nici atunci Val,ihii locuitori
Valea Rodnei nu-si pot aroga nici proprietatem nici
similare cu ale Sasilor, cad cum amintisem mai sus,
fondul s'a dat nu Valahilor ci Sasilor. in Valea
Rodnei, de incorporare, Dpmprietas terrae« n'a fost
a locuitorilor, cad dac'ar fi fost a atunci nu s'ar fi putut
corpora ad perpetuo possidendam« la orasul vidicul Bistritii;
când orasul a fot introdus in dominiu, locuitorii ar fi protestat.
Cu toate aceste pro hic et nunc magistratul nu voeste sä
poarte procese cu acei Valahi »de bono jure , pi nu spre scopul
acesta invoacä privelegiul craiului Mathia in
miniu; ci hic et nunc« numai aceea o vrea: ca Valahii te-
merari pi increzuti singur nuinai in fortele proprii - cari,
ei multi pentru aceasta in puterea nu pe cale
ci numai cu forta au atentat contra jurisdictiei magistratului,
au incercat se sustragä, cu exceptia contributiei regesti, dela
purtarea oricärei sarcini ce au purtat ab antiquo , pi
dece administratia publicA, sä nu se supunä repetitelor dispo-
zitii pärintesti ale guberniului - sä fie tratati cu coerci-
tive constrânsi la obedientä.
Ad Posterius: Nu este adevärat cá magistratul ar fi
exerciteze asupra o jurisdictie, pe care pânä atunci n'a
exercitat'o ca ar fi forteze la prestatii de cari mai
n'au purtat; magistratul a cerut dela ei numai ceeace
antiquo au au fost indatorati sä presteze, iar ei
la toate s'au opus cerbicie. pentru ca faptul acesta se
vadá mai la scuzele din apelul rdspundem aci din
punct in punct:
Ad 1. Protestarea e cum zice zicala, dar protestul
n'are facultatea prejudece dreptul pentru care se protesteazA.

www.dacoromanica.ro
 281

Valahii nunumai au protestat, ci sub mantaua protestului

(szine alatt) arogat violenta momentan loath libertatea :
jurisdictie separata, proprietate de pämânt absolut drept
Ad 2. Strict luat, magistratul n'a scos dela ei dijmä de
numai de atunci, când comisia regeascä Seebergiand a ordonat,
dijma se verse in cassa alodiald. Dar este cert aceea, cä
ei n'au träit in Valea Rodnei sä nu dea din
timpuri imemorabile au prestat totdeauna orasului sau dijmä sau
o cotä corespunzMoare de räscumpärare. Toate aceste le-am
vedit limpede in fata comisiunei orânduite de guberniu sub pre-
zidiul consilierului conte Teleki László, le dovedeste raportul
acelei comisiuni, la punctul 1. Tot putem dovedi acum.
Apoi dijma nu se cuvine orasului ci fiscului regesc, stabilirea
acestui fapt nu e in atributia Valahilor. Cu atât mai putin au fost
indreptätiti sä punä mâna retinä dijma, chiar pi fiscul
regesc in cazuri sirnilare nu obisnueste sä procedeze cu violentä,
ci pe cale legalä.
Indebite et contra jura« pretind pi aceea, ci noi le dovedim
dreptul dijmuitului (de jure decimali); dar noi in niciun chip
nu suntem cu aceasta datori fatä de ei, cari totdeauna plätiserä
dijme pi atât mai putin suntem datori, deoarece ei ne-au
piedecat cu violenta (er6szakkal turbáltanak) in dreptul nostru de
a dijme. Ce priveste apoi afirmatia cd ei numai ar fi
chestrat dijma, aceasta chiar dacä s'a fAcut asa, e fapt ilegal,
cäci nici ocuparea nici sechestrarea nu stau in atributia
Ad 3. Dacá pentru cercetarea faptelor temerare pentru
arestarea corifeilor celor neascultAtori magistratul a expediat
legati, Valahii n'ar fi trebuit si li-se opunä cerbicie revoltä
pi sä-i atace, ci s'ar fi sä a se apära pe cale.
Cäci când magistratul vrea pe cineva, chiar
tând motivul, nimeni nu se poate opune, ci trebue sä-i respec-
teze autoritatea, magistratul este orânduit de cätre Mai.
Sa domnitorul, pe care reprezentä. Deci ce atacá pe magistrat,
atacá pe suveran.
Ad 4. Când ei au vdzut cä magistratul trimite trupä mai
mare pentru prinderea nu li-ar fi fost iertat sä se
vräteascd impotriva magistratului adunând zece sate se
»modo tumultuario, allius etiam a Sua Majestate Sacratissima se-
vere prohibito« ; cáci existä in patrie destul de multe instante,
unde pot inainta plânsorile.
Cu impertinentä citeazä (allegálják) aci prologul decretal pi
legea care zice »vim vi repellere licet. Decr.
p. 1 tit. 68«, aceea are valoare numai »inter privatos«, pi nu

www.dacoromanica.ro
282

»magistratum jurisdictionatum et jurisdictioni ejus subjectosc,

ceeace limpede reiese atât din citat 2, cât din tit.
68 part. 1. inzadar s'ar fi dat bâta in mâna magistratului,
zadar s'ar ordona prinderea oricärui criminal (malefactor), dacá
le-ar fi permis satelor sä impiedece aceasta. Ar urma cä atunci
dintre Valahi niciun criminal nu s'ar putea prinde. Cât de enorm
se face vinovat acela care vatämä magistratul, e spus in vorbele
prologului tit. 2 sect. : uqui laedit Magistratum, hoc est Rec-
tores populi, ab tanquarn pro publico crimine accusari

Ce prive$te promisiunea cä se ur-

meze totdeauna ceeace au ordonat ori vor ordona regele pi
toritätile subalterne; la aceasta noi zicem, ca ei numai cu gura
promit, dacä nu vor fi constrânsi cu mijloace mai severe, nici-
odatá n'o vor face. Doar Dumnezeu regele a dispus po-
runcit cá fiecare suflet se supunä magistratului asculte
de el. Totu$i Valahii indráznesc se räzvräteascá sá se
meze impotriva aceluia. Au promis o obedienta fata amin-
titei comisiuni Telekiane conf. punct. 4, dar niciodatä n'au tinut-o;
ba ca nu sunt pedepsiti, tot mai mult le creste din zi in
zi cutezanta oarbá.
Faptul acesta le reduce bunurile, le mistue averile face
nemultámiti cu serviciul preanalt ; pentrucá spre a vizata
sprijoanä in nesupunerea oarbá, pi spre a afla in acest scop
sfátuitori pi patroni, ei se impoziteazd intre sine cu mari sume,
le incasseazá, din ele cheltuesc capii afará de cheltueli,
le mai fac daruri pi sfátuitorilor lor.
Când dimpotrivä nu aceasta ar fi calea ; dacá magis-
obligá la lucruri cu cari nu datoresc, atunci ei
teze plânsorile unde se cuvine, pi a$tepte de-acolo rezolutie;
iar pânä atunci sä nu-$i aroage de-a judeca asupra f
tului, cá oare e corect ceeace le-a ordonat magistratul, ori nu,
cáci nu li-s'a incredintat judece despre aceasta.
Ad 5. Inzaciar neagá au impiedecat confruntarea pi au
adresat vorbe murdare pi injuräturi comisarilor confruntatori, cáci
aceasta am dovedit-o incá in Septernvrie 1757 fata guberniului ;
iar când guberniul in 19 Sept. a dat ordin fibiráului judetului
Dobâca in chestia cercetárii faptului a lini$tirii agitatiei, amin-
titul a aflat lucrurile pi nu i-a putut ceeace
se vede limpede din raportul acelui in 2 Oct. 1757
berniului.
Ad 6. Nu numai ca nu s'au supus executiei militare, ci când
s.'a incassarea restantelor de dare, au ciomege
asupra executorului, ceeace incä se vede din raportul d. d. 24

www.dacoromanica.ro
 283

Nov. 1758 al delegatiilor din comitatul Solnocului interior, trimisi

sa cerceteze chestia.
Inzadar se faptul cä ei n'au ce voeste
casseze executorul, ar fi trebuit sä-i anunte prealabil despre
aceasta ; deoarece apare limpede din acel raport ca biräii satelor
au voit sä-i convoace, dar ei n'au ascultat nu s'au prezentat.
Dealtfel sub masca unei atari apäräri ori chiar sub alt pretext
nu-i permis atace pe executor, mai ales pe cel militar.
Ad 7. Magistratul numai la le-a dat facultate, ca sä
dece scaunului sätesc asupra litigiilor pânä la
un fiorin »salva permanente Appelationeg, ceeace pretutindeni se
practizeazi in tark Dar ei acum au instituit adevärate judecätorii
in sânul cu cari au voit sä sa nimiceascá totul
jurisdictia magistratului. Ba au mers departe, cá acolo unde
magistratul mai 'nainte judecase in chestii de controversä privitor
la mejdele ei au suspendat judecata, au adus
sentintä contrark maicuseamä fatá de acei compatrioti de-ai
cari nu consimt ei privitor la amintita cutezantä oarbä; ceeace
o dovedesc unele rugäri fácute acum de atre págubiti, precum
documentele anexate.
Mai departe, in intimpinarea ei acuzá pe magistrat:
1. acesta i-ar atari contributii prestatii,
ale cáror urme nu se aflä nici in darea regeascä nici ordi-
dinele ;
2. cá li-s'au luat muntii pe hotarul s'au fácut
turi arabile (lábföldek); apoi trebue pläteasa pentru munti,
cá uneori nici nu sunt admisi la ei;
3. cä li-se impoziteazd cáldärile de fiert rachiu, nu li-se
permite sa fiarbä rachiu nici pentru trebuinta proprie;
4. cá sunt mânati la vânat, dacä n'au noroc sä prindá
animate sälbatece mari, trebue sä le in bani ;
5. cä ar avea mai multe gravamine, dacä s'ar da rägaz
ca sä-si adune dovezile (leveleket).
La aceste räspundem
Ad 1. arate cari sunt contributiile prestatiile, cu cari
ei »ab n'au fost datori nu sunt datori nici azi, pe
cari din nu ar fi obisnuit sä le presteze chiar ca
locuitorii vidicului säsesc, »pro bono publicoe. Cáci când
ei nu le numesc nu le atunci nu putem räspunde.
Dar chiar dacä ar putea indica de acestea, n'ar trebui se
opunä acestora cu violentd, opozitie indräzneatá oarbá, cu arma
cu atacuri. Altminteri apare din p. 3 al raportului susamintitei
comisiuni Telekiane, cá ei n'au putut aräta nici un ban, decât
numai ce-i just drept.

www.dacoromanica.ro
284

Ad 2. Am dovedit in fata comisiei Telekiane la punct 5

»tam et Privilegialibus, quam originalibus Documentis
dela inceput muntii n'au fost ai satelor valahe, ci ai oraului ;
vitele de acolo n'au putut da s'au
obisnuit plateascá din vechime incoace totdeauna pe an o
anumitä taxä. Dar din aceastá taxd, la interventia cornisiunei,
conditionate« am o conf. p. 6.
Privitor la faptul am läsat sä facä pe hotarul ogoare
(lábföldeket) aceasta a ordonat-o comisia Seeber-
giand, adicä din pämänturile de rând din fânete »in ratio-
nem cassae allodialis« sä se separe (excident) acele pe hotarele
satelor sä se cultive de cätre sáteni. Aceasta s'a fdcut nu
numai pe hotarele satelor valahe ci pe cele ale satelor vidi-
cului säsesc. lar când am väzut Valahii sunt foarte indispu§i
(morosusok) din pricina aceasta, le-am dat facultatea (optiot) cä
le convine, pentru rdscumpärarea acelei munci fiecare
dea un fiorin sau câte trei de grâu o
de Dar ei nu voesc sä presteze nici pe una, cu toate cä
aceasta o fac toate satele vidicului säsesc, fär' de nici o recla-
mare, conform p. 2 al comisiei Telekiane.
Ad 3. Nu-i adevärat nu le-ar fi permis rachiu
pe seama proprie, precum nici aceea nu cd s'ar fi
terzis spre a vinde produsul ; ci numai atât li-s'a interzis
nu cd ceeace fierb pentru a vinde, ori ceeace
retin pentru sine, pe bani cârciumei orasului.
Aceastä dispozitie s'a luat, atât in satele vidicului säsesc cât
in satele valahe, numai dupäce comisia Seebergianä a
ordonat ca cârciumele venitul din ele sä se »pro
emolumento cassae allodialis«.
Ad 4. Este adevärat odinioard eventual am vânat unele
sate din munti, nu numai cu cele valahe ci cu cele säse§ti,
dar nu pe seama ci: a) conform cornisiei See-
bergiane sá se imputineze fiarele ; b) tinutul nostru in
preajma muntilor, din când in când sä facem prezente superiorilor
no§tri buni ; dar din astfel de animale sälbatice, ori din pieile
niciodatä n'am retinut nimic, nici nu le-am folosit pe searna
Ce asertiunea la caz n'au putut
vr'un animal mare, i-am pläteascd cu bani, aceasta ne-o
pe nedreptul (indebite); de§i conform ordinului
comisiei rege§ti Seebergiane fiecare sat trebuia dea un anumit
numär de piei de lup »ad cassam Publici Bistricensis
sub pedeapsd; dispozitia aceasta a fost numai stimul pentru
de-a fiarele pernicioase, din pricina aceasta nici un sat
n'a plätit veodatä un crucer,

www.dacoromanica.ro
 285

Ad 5. Nu cari ar putea fi acele gravamine pe cari le

amintesc dar nu le numesc Valahii, cäci noi nu i-am fortat la
tele, afara de ceeace au obisnuit sa presteze »pro Publici
modo« din vechirne, ceeace vidicanii azi presteazd
protest.
De incheere. Pretenliile noastre de Valahi »pro hic et
sunt urmAtoarele:
1. respecte recunoascd jurisdiclia magistratului pe care
au disconsiderat-o (felrugtak); iar magistratul in exercitarea drep-
tului nu fie restrâns, ci fie asigurat, nu se
pot executa ordinele regesti, in folosul ui comun cu
efectul
2. aroge dreptul dea judeca, precum au
de curând.
3. Dijrna mod arbitrar, pe care conform
o pistreazi spre a-o preda acolo unde se va dispune, o
predea orasului atunci, când procesul fiscului regesc inceput
in chestie va fi terminat, despre ceeace arninteste cornisia Te-
in p. 1.
4. continue cu prestafia pentru economia separata a ora-
conform dispozifiilor comisiilor regesti Seebergiene; ori s'o
rAscumpere ca locuitorii celorlalte 23 sate säse$ti, despre ceeace
asemenea face arnintire cornisia Telekianä la p. 2.
5. Interesele datoriilor vechi ale orasului bistrifan, pe cari
inaintea rnanipulafiei le-au platit opunere; acum le
tesc vidicanii sasi, sä le plateascA ei »a proportione«, despre
ce aminteste comisia TelekianA in p. 11 al raportului.
. Muntii fiind ai orasului nu ai satelor, despre ceeace
a produs dovadä suficienta magistratul bistritan in fata cornisiei
Telekiene, dupi se arninteste in p. al acelui - Va-
lahii sä plateascä taxele pe munfi care ii compet »de jure« ora-
sului, precum le-au platit »ab antiquo« ; iar ca acum,
de acorn fiecare an dela magistrat
sunile de munte.
7. presteze serviciul obisnuit din vechime pentru arsul
varului in orasului, de aci ca acum,
sä-1 care varul la oras.
8. Ca vidicanii sasi si care ei lemnele de nece-
sare la casa de provente, sä dea zileri caruta$i palmasi la
casa sfatului, la piari$ti; cu un cuvânt, pentru
pentru alte trebuinfe similare sa care ei lemnele ne-
cesare.
care lemnul necesar pentru fiertul
litrei dea zileri acolo in alte scopuri similare necesare,
proportione« vidicanii sasi.

www.dacoromanica.ro
286

10. Pentru clädirea pi reparatia cvartirelor, a caselor

culare stricate ori arse, a podurilor, morilor, a
piariOlor etc. vidicanii sa;i s'au obi§nuit care lemnele de gorun
stejar, lac Valahii vidicani ori Valahii din Valea Rodnei, lem-
nele de brad aflätoare ac lo in pe aceste, pe care
le deneagä acum, le care ca mai'nainte pi sä dea muncitorii
necesari, precum au fäcut-o
11. Existä vechi restante rämase pe vidicul cât
mai mult pe cel valah, pentru a achitare am fost somati
sä administrAm la magazia 20312/4 cubuli grâu. Cota ce
vine vidicanilor o mai putem scoate, dar cea a vidicanilor
valahi in nici un chip, mai ales nu vor fi adu§i la supu-
nere. Deci nu purtám se serviciul regesc.
12. Alit Mai. Sa regina pi guberniul ordonaserd ca
smintit »primo quo fieri tempore« se revizuiascä muntii
aflätori controversä cu câteva sate Maramureene ; dar acum
nimeni dintre Bistriteni nu cuteazá sä se deplaseze in scopul
acesta, rind Valahii nu vor fi adui la snpunere cuviin-
cioasä, nu vor fi in mod real infrânati dela intentiile scelerate.
13. In Bistrita (darabantok), pe cari
gistratul s'a intrebuinteze in scopul administratiei
vidicului säsesc, lefurile acestora tot vidicanii sa§i s'au
nuit »ab antiquo« sä le pläteascä »in naturalibus«. aceasta a
durat atunci când, - conform dispozitiei comisiei
Seebergiane, - fiecare sat a inceput lucreze câte un
»pro fundo allodiali«, sau si räscumpere munca cu bani. De
atunci incoace ipi primesc leafa din cassa odialâ.
Pentru administrarea districtului valah, asemenea dela inceput au
fost instituiti 12 slobodnici ori argati pi doi dintre
cari slobodnici mai adesea unul-doi, pi câteodatä pi mai multi,
trebuia stea cal cu tot in ora. din vechime stä-
teau pe cheltuiala vidicului valah, locuiau la vidicani pi steteau
sub ingrijirea acelor, cu caii, pururea ordinul
vor fi expediati. De intretinerea pi a cailor se ingrija
provizorul, pentru fondul intretinerii satele vidicului valah
»ab antiquo« s'au obinuit si facä anumite prestatii »in naturä«.
Dar de trei ani incoace au mers atât de departe in renitenta
de atunci nici in cassa nici in nu presteazä
nimic la mâna provizorului, ci acesta in i-a alimentat
pi cu altele pe cheltuialä proprie, pe cai cu ; iar acum

el cere pentru aceasta despägubire din partea vidicanilor valahi.

Magistratul bistritan cere ca ei, färä opunere, presteze
toate aceste lucruri precum altele similare, pe cari ab antiquo
le-au prestat, pi azi le presteazá locuitorii vidicani

www.dacoromanica.ro
 287

Dar precum se vede, multele admonestäri pärinte$ti,

ordine amenintäri fäcute publicate in de catre guberniul
cräiesc, ei nu se intorc dela cutezanta oarbä cerbicoasá,
se pleacá la supunere; ci dimpotrivä zi de zi tot mai mult
mai tare li-se impietreste temerará, maicusearná dacä vad
cá nu sunt pedepsiti. Astfel de acuni inainte, - dacä nu vor
fi constrin$i mijloace mai severe la obidientä, mai ales corifeii

vor
sunt
-
nu vor fi avan (szorosan) intemnitati
ar
ei, ace$tia revolutioneazá
inuti acolo pänä se
ce se
sfaturile infame
asigurärile temerare, seduc la continuarea pe
poporul depravat aclâncit in neascultare.
Deci ne rugám de repetite ori ca Ex. Vstre guberniul
afle chipul modul ca plebea aceasta pentru cutezanta neas-
cultarea oarbá de acum fie pedepsitä dupä ;

de azi inainte st fie impiedecatä dela atari procedeuri, ca

noi st cápátám curaj, serviciul regesc sä fie ; cäci

rämânând numai cu promisiuni verbale, noi nu mai cutezám nici

mergem nici sä trimitem pe altii in vidicul valah.

In 22 Martie translatorul Keres6 raporteazä din Sibiu

gistratului ca acolo chiar este in curs investigatia Valahilor, dintre
cari Gerasim Mo$ina din Rodna Co$buc din Hordou au
pe Cute soii cari vidicanilor nu
se mai supue ora$ului. Cute din Feldru Todor din
Maieru au fost detinuti.
In 27 Martie magistratul scrie primarului Klein la Sibiu
cá privitor la constatarea restantelor de dare in districtul valah,
cu toate avertizärile, nu se poate face nimic. Mai recalcitrante
sunt comunele Telciu, Runc, Mocod, Salva,
Rebra mare, din cari judetii au voit viná in ora$, sät-
in niciun chip nu i-au läsat piece räva$ele la control.
Ora$ul nu mai cuteazá sá trimitá in satele valahe
dupä cele pátite, mai ales Gottschick nu se poate nicidecurn aräta
pe acolo.
din Sibiu, primarul Klein relateazá in 9 Aprilie
asupra peripetiilor procesului cu Valahii. Doi dintre ace$tia au
fost arestati, dupä la ascultare subordinatie
au fost liberi, Actele procesului se gäsesc acum pentru de-

www.dacoromanica.ro
288

cizie la curte de apel. Valahii de el au promis se vor

supune toate jurisdictiei legale a magistratului. Din cauza
certelor nici reambularea (statorirea limitelor) cu Maramuresenii
nu se poate face.
Magistratul hotäreste in 14 Aprilie ca judelui din Rodna
dirnis din arest i-se ordone deschiderea plaiurilor prin curä-
tirea zäpezii la locul unde s'au täieturi priski (Ver-
haue). Jude le Petru a lui Vase le din fie dojenit, apoi
asemenea liberat din arest. Asupra Valahilor cari nu voesc
pláteascd impozite sä fie duse executii.
In 17 Aprilie se prezentä inaintea magistratului Polopa,
Miron Ostate, Scridon Domide din Rodna, apoi Tarmac Ureche
pi Ion a Bumbului din Maieru pi intervin pentru Nicolae a Torni
din mare, care fusese arestat pentru opunere impotriva sen-
tinfei judecätoriei depertinentei, apoi a magistratului ca for de
apel, in chestia unor reclamate de Petre Jugan pi
rasim Mosina. Acuzatul a procedat in mod arbitrar cu rea
anteninfând pe Gerasim va bate pi disconsiderând
dojenile judecâtoriei pi ale magistratului. säteni din
Rodna pi Maieru cá garanteazd pentru Torni, deci sá fie
liberat din arest ; dacá acesta va mai infesta pe Mosina, atunci
ei vor aduce din nou judecatoriei orasului. Vor face-o
aceasta pi la caz dacä magistratul va cita pe numitul Torni
pentru un ordin gubernial, pe care guberniul trimisese magis-
tratului chiar prin Torni, acesta nu l-a predat, ci cu räutate
la la sine, a umblat cu ordinul prin district pi
oamenilor pi apa sedusi (bethört), i-a intärit pi mai mult in reni-
tenta
Notarul Samuil Saal cale spre Sibiu ii raporteazá magis-
tratului Mai din Osorheiu urmátoarele; Procatorul (avocatul)
Simenfalvi i-a de repefite ori declaratia Valahilor dis-
trictuali fácutá Sibiu Oporhein, ei voesc
nicio nu nzai plátesc orasului nici fiscului;
ar fi bine ca el, notarul Saal, s'o comunice aceasta guberniului.
douá cauze procesuale cu amänunte demne de
Oniga Anton din Salva impacá in 15 Mai cu sätenii
mâni din satul säsesc (Neudoty) chestia

www.dacoromanica.ro
acestor, pe care se angajase s'o socrul n'o isprävise,
a murit. Oniga garanteazä eä va sävâr$i clädirea, iar Uifdlenii
oferá pentru munca restantä: un cojoc bärbätesc bun, o cu$mä
neagrä, douä care de fân, pi pedeasupra un dacä
constructia va fi bine efectuatä.
Al doilea. Cotoc Ursul din pâre$te in 25 Mai pe
Luca Istrate pentru un prezentând ca martori pe Luca
Onul pi Todor a Cosmi, cari sub jurämânt depun urmatoarele:
Au auzit dela pärintii Luca Lupul pi Cosma Lup$a cd
Curutilor a devenit de ndc, mimai
7 In acele timpuri grele pi turburi s'au cerut säteni
vite pi cereale pentru lagärul bandelor culute de sat. Sätenii
au dat ce au avut pi putut, iar când pretentiile nu mai conteneau,
atunci spre a mântui satul, Vase lc cel Mare duse tabära Curu-
tilor o vacä, 30 cubuli de gr5u pi tot atât oväs, iar satul i-a oferit
pentru aceastä faptä acel pámânt de pricinä, care pe atunci era
pustiu Pämântul se adjudicá lui Cotoc.
Intre actele guberniale din acest an gasify la data de 18 Mai
plânsoarea sätenilor din Le$u cä sunt impiedecati de Sa$i in dreptul
de pa$ce vitele; la 21 Mai se »locuitorii valahi
jurul Bistri(iic de nedreptätirile ce au de suferit partea
magistratului bistritan.
Guberniul ordoná in 23 Mai inagistratului ca la publicarea
privitoare la diferendele cu Valahii fie fatä delegati
din ambele partide.
In 25 Mai raporteazd slobodnicul Ion Rebrean cá
la porunca inspectorului depertinentei a prins begat pe Vasile
Lelut din Rebriwara, acuzat cu nesupunere, acelui au
la clopotele bisericii alarmat intreg satul. Adunati ca albi-
nele la casa judelui, sätenii au scos forta pi au liberat pe
Lelut, in considerare protestul slobodnicului.
Maxim din Nasäud, spionul sa$ilor orá$eni favo-
ritul primarului Klein, ajunsese in conflict cu fratele primarului,
inspectorul pläia$ilor Daniel Klein a Straussenburg, care-I
vinuia pe Galan in timpul când fusese caporalul pläie$ilor a
corals multe malversatii pi Aflând lan cä inspectorul
intentioneazä prindá si incarcereze, probabil pi din alte mo-

www.dacoromanica.ro
 tive täinuite, imediat alergä la advocatul Balea in leud cerándu-i
scut interventie. Balea in 28 Mai o scrisoare
. rului Klein, in care ia in apärare pe lan, spune cä acesta
a scos bani pe cale nepermisg dela cineva, va replgti, pi
n'ar fi bine sä sufere oamenii din »dorninii« persecutii sA fie
alungati de acolo ; apoi cä pi Gälan la are
fatä de inspector pretenIii pi plânsori pendente, deci »celce
sapä groapä altuia, cade in ea«. Scrisoarea caracteristicd,
in ungurete, sunä astfel :
Bizodalmas Uram Inspector Uram ! Naszódi Maxin nyavalyás
siránkozva jöve hozzám panaszolva, hogy Nagys. jó Uram ötet prosequallya,
üldezi és incaptiváltatni akarja, oily s praetextus alatt, hogy az midön
az Plejesóknak káplárja lött volna extorsiokat tett volna, holott mennyi tisz-
tei voltanak elöljároi compescálták volne ötett, de nyilván ez tsak praetextus,
inert ha 6 néki megküldettetik mit vett volna extorsive,
magát defendálni és számot adni, mert 6 erövel senkitöl semit sein vett,
nem ha valaki egy márjósára discretzioval volt hozzája, ugyan azzal megette
s velek költötte, de ha szintén valamiben Succumbálna is ante con-
victionem nem sem ötett sem mast rabságban kivált ejteni,
avagy földön futová tenni hanem ha számot nem adhatna, fizessen, ha nem
volna mib6l 's nem fizethetne igenis meglehetne 's nem kellene illy jó Gazda
embert s másokat is abbeli injuriáért, hogy az Mgtssal az vidék compétál
egyenkint egyenkint el pusztitani, rontani, vesztegetni, 's mind az Fisge
portziojának megadására vagy az ország hasznos szolgálattyára nézve s sok
kigytek privatumira is szánt szándékkal szép Dominiumot el pusztitani,
és földönfutová tenni ; kérem annak okáért egész bizodalomal hogy jó Ura-
mot hogy ötet kegymében venni, s persecutiojarul supersedeálni méltoztassék,
hanem azt mind fellyebb megbiztam ha az praetendensek nem szenvedhetik
scriptotenus küldessék meg nekie kinek-kinek praetensioja ha vétkesnek
recognoscállya magát, s complánállya maga dolgát fizessen, ha pedig nem,
maradjon békivel másokkal együt mig Flséges Királyné Assz. Kglmetek között
az dolgot decidállya. Kglmed ebbéli jó akarattyát másokban is meg igyekezem
szolgálni ; külömben néki is Jó Uram ellen panasszai, praetensioi és
repraesentatziora valo dolgai vadnak, kik még representatiora nem mentenek,
azért ezen beszédre vigyázni a ki más alatt vermet ás maga esik
abban, és ö nyavaljás kész mindenkor szemben jó de az fog-
ságtol, és az által ártatlan raboskodtatásátol fél és Ezzel maradok, Jood
die 28 Maj 1759, Bizodalmas Jó Uramnak Keglmednek Igaz köteles szolgája:
Joodi Balya

In 14 lunie denuntä judele Vasioc din Mocod cä la Rusa-

liile s'au adunat 3-4 persoane din fiecare

www.dacoromanica.ro
sat al valah, pi dupá multe au desemnat pe
$tefan Nimigean din Feldru, Irimie Buc$a din Mocod, Pascu din
Zagra pe Ion a Popii din Telci, cari la Viena
spre a promova cauza contra magistratului pi a publicului
$ului). Aceia au plecat Miercurea peste Telciu la
Maramure$. Deoarece pentru purtarea spezelor nu s'a repartizat
nici un ban pe district, Vasioc crede acelor s'au dat bani
din supraimpozitul de 7 cr. din cota intereselor de plätit orasului.
In 20 lunie raporteaza comisarul Samuil Weber, trimis
pe comune incasseze restantele de dare a fost primit, afará
de Näsäud unde zic respecteaza ordinul magistratului. In
Salva a sosit o scrisoare dela Macavei din Mocod, pi atunci sä-
trail s'au opus. In a zis Nimigean primarul
orasului e tâlhar cá nu va mai merge la guberniu unde nu se
ispräve$te nimic, ci direct la Viena de va scrisoare.
In i-au spas cá nu cuteze a cere restantele; nu plá-
tese capul ; pi nu cuteze a le aduce militie pe cap.
Au se Salva (hid judecatd. Vor scoate
din sat pe cornisari pi pe soldati. Aceasta nu-i (dare),
ci
In 27 lunie denuntá slobodnicul Vasile Ometitá din Maieru,
cä in 24 cu executie militará in Maieru a venit
la casa judelui aproape intreg satul in frunte cu Leonte Avram,
care a deschis o scrisoare pecetluita de Toma a Varvari
din Feldru, scrisoare adresatä de Bálya Miliály din Maramurep
cätre guberniu. Dupá arátarea (Aufzeigung) scrisorii toti s'au in-
tors spre Onietitá mai ales Leonte i-a zis cu vorbe dure: Balea
Mihály a poruncit, cd fiecare din district, care n'a jurat
cu ei impreuná, fie luat sub jurämânt, ca intreg districtul
pooh/ (agieren) contra Astfel atât el,
Ometitä, cât pi judele Gaspar Niculae pi câtiva au fost du$i
sä fie jurati ; iar când el judele au denegat s'o facá, l'au apucat
de cap pi au voit sä-1 Atunci denuntatorul i-a intrebat, cá
pe ce jure, ori vreau doar catolic, calvin sau altceva,
cáci altfel n'ar avea jure, a odatá jurámânt ca
fost jude slobodnic, inaintea magistratului. La vorbele acestea
s'au infuriat, inat au särit asupra lui, pi atunci de fria

www.dacoromanica.ro
 el pi-a ridicat cu ceilalti mâna la Pe jude l-au
läsat in pace. Jurämântul a sunat va tinea laolaltá districtul
pi nu cu stäpânii din ora$.
In 4 lulie denuntä Oniga Fo$lui din Mocod, cä bmia tre-
cutä au venit la Mocod sätenii Gavil leremie din Värarea Vasile
din Sângeorz, au adunat satul, au scos o scrisoare mare au
arátat-o sätenilor : Aci este epistoalä cu porunca ca toti
sä jure in mânile lui Bálya Mihály din Maramures, de acum
inainte nimeni nu cuteze sä meargä in cauze procesuale ori
alte pâri inaintea judecátii din Bistrita, ci sä meargá la Bálya, care
va asculta plânsorile va judeca. Care nu va putea merge la Bálya
se lui Macavei, care va causa cu sái. La
sa nu meargá nici un orn.
In 5 lulie raporteazA Lazar Báltac din Rebri$oara
cu 14 zile contrarul säu Simion Leluta a pornit (aufge-
wigelt) pe câtiva popi, ca pe Popa Latzko din distr. sä-
sesc Neudorf, pe Popa Dumitru din Rebri$oara, cari
nurä o inchizitie cu 22 persoane jurându-le, in baza cáreia Le-
poatä relua contra lui Báltac un proces care s'a judecat
cu 10 ani sátesti, 2 ani ina-
intea judecátoriei depertinentiei, in toamna trecutä unor
pi convocati arbitrar de Leluta, mai in urmä
inaintea pätrupopului pi a intregului pi totdeauna s'a decis
in favoarea lui Bältac.
Un epizod interesant. din judelui Vasioc din
Mocod ca pe la mijlocul lui lunie delegatii Cute, Pascu
pi Ion a Popii plecaserä cu reclamatiile Românilor no$tri distric-
tuali la Balea in de acolo Viena. Spre a fi
admi$i cu cererile la curte, conform obiceiului trebuia
ia un advocat intermediar care sä le deschidä u$ile inaltelor dre-
gátorii din capitalä. Din merserä in acest scop
chiar la agentul de curte care pe atunci era näimit de
Sa$ii bistriteni sä reprezinte pi apere pe la foruri
in procesele cu vidicani. Dintr'o carte: »Das Buch
vom Kaiser de Eduard Breier vol. II. pag. 90 afläm
acel Matolai, cunoscut pi escroc ajunsese sä fie agent al
consiliului de curte imperial (Reichshofraths-Agent), dar totodatá

www.dacoromanica.ro
 293

'era tainicul prezident al faimoasei societäti secrete sen-

k reuzer« (Societas Rosaecrucianorum) despre ai cárei membri
se povestea cä fabrica aur. Matolai momentan väzu
despre ce e vorbá determiná pe deputatii satelor somesene
sá-si lase actele scrisorile la el. Aflând tusk acestia - cari
un Malt de probabil Ion a Popii - cá Ma-
tolai e sas de origine, scrisorile, pe
cari agentul le Cunoscând insä acum intentia delega-
tilor de-a recurge la curte impotriva procedeurilor ilegale aplicate
de magistrat de guberniul transilvan fatä cu Românii
tuali, cari zic ei nu sunt iobagii Bistritiig, Matolai imediat
despre aceasta pe cancelarul aulic transilvan, tot-
odatá le scrise Bistritenilor sä-i trimitä documentele chestie
ca apära.
Reproducem aci in intregime scrisoarea ipocritului agent
primarul orasului Bistrita :
Hochedel gebohrner Hochgeehrtester Herr Stadt Richter, Es ist durch
eine Fatalität geschehen, dasz die Vallachen als 4 Deputirten von dem Bisz-
tricer Jurisdiction mit Klagen gestern zu mir kommen, und mich er-
sucht ihr praetendirtes Gesuch zu befördern. Ich ging Ihre Klagen mit einem
Aug hindurch und sahe, dasz Sie sich die Bisztricer beklagen, behielt
bey mir Ihre Schrift um solche bey Sr. Behörde vorzubauen. Die Pauern
aber mit einem Langen Geistlichen wurden informiret, dasz ich von der Säch-
sischen Nation bin, und begehrten wieder die Schriften zurück, welche ich
Ihnen auch gleich geben. Gleich wie ich aber aus selbigen gesehen, dasz
Sie sich beschweren, es hätte das L. Gubernium Ihnen nicht nach den Befehl
von Monat May 1758 die Satisfaction gethan, sondern selbige an den Bisz-
tricer Magistrat verwiesen, dieser Magistrat aber hatte eine Commission von
Seinen Magistrats Personen und Doboker Comitats Officianten angestellt,
und gleichwol ihre Beschwerden unbillig geheissen, nachdem aber selbige
wären an das HLöbl. Gubernium gebracht worden, und diese Leuth dahin
recurrieret, so wären Sie inarestiret und dahero gezwungen worden zu lhro
Mayestät zu recurriren mit Bitt, Ihro Mayestät mochten Sie von dieser Last
Losz machen, massen Sie keine Unterthanns von Bistricz wären, und dahero
hab ich zwar dieses gleich dem H. Canzler Exellenz angezeigt, allein diese
Leuthe haben dieses gemerkt und hoffentlich zu Ihro Mayestät recurriret.
Mithin so werden Euer HEdelgeb. mir die Privilegien wegen dieser
tanen zu schicken belieben, damit ich Ihnen meiner Schuldigkeit nach helffen
kann, gleich ich auch verbleibe Euer HEdelgeb. Dger Diener Matolai. Wien
den 6 July 1759.

www.dacoromanica.ro
 Era speriat ingrijat magistratul auzind cá
'Mihail Balea din Maramure in continuu la dela
vor strâns uniti impotriva Bistritenilor.
In 14 lulie i-se scrie primarului Klein, care era Sibiu,
lucrárile privitoare la reambulärile maramureene nu vor putea
fi efectuate »din cauza districtului valah revoltant
a jurämântului de curând luat bine cunoscut lui Bálya Mihály«.
Dupáce Valahii nicidecum nu niai sunt fatä cu
tiunea säseascä, nimeni din magistrat nu se poate rezolvi st piece
acolo in
E de remarcat cä uneori functionarii .orasului nu erau de acord
privitor la procedurile de urmat fatä cu Românii vidicani. 11
lulie se plânge inspectorul depertinentei Georg Gunesch inspec-
torul pläiesilor Daniel Klein a luat dela judele din Näsäud cal,
fiindcá acesta a rämas in restantä cu banii pentru stâni.
nesch l-a chemat pe Klein sä cerceteze cauza, acesta a
refuzat sä se prezente, ráspunzând et in cazuri analoage va se-
chestra mai multi cai, cá nu se va prezenta decât numai in fata
magistratului. Fiind primarul in Sibiu, se hotäre§te sä fie
cä in ce mod are st se proceadä cu banii de apoi cá
unde se extinde instructia inspectorului pläiesilor duct acesta
peste tot are, ori nu, dreptul de a porunci judetilor.
Magistratul informeazä in 18 lulie pe primar in Sibiu, cä Va-
lahii din Rodna au inceput sä-i alunge din sat pe executorii cari
merg st incaseze restantele de impozite. Nu vreau nicidecAt sä-i
suferä, e de temut cä i celelalte sate vor face la fel, dact nu
se va gtsi grabnict remediere.
In 19 lulie guberniul adreseazä magistratului un ordin semnat
de consilierul conte loan Lazar, cu urmätorul continut in doi peri:
Privitor la temerard a impotriva magistratului,
nefiind deocamdatä mijloace corespunzätoare spre a-i aduce in
mod eficace la subordinatia datoritä, trebue läsat st treact
limp, iar aceia s tratai eu Ce atinge pe Mihail
Balea, guberniul vi-a trimis avertismentul comitatului Maramure,
iar magistratul sä caute a pune mâna pe scrisoarea acelui sä-i
iscodeasa pe corifeii Valahilor, ca la moment potrivit sä se
restitui subordinatia.

www.dacoromanica.ro
 Pasajul resPectiv din ordin sunä in ungure$te astfel:
A mi az oláhoknak tselekedetét és a Magistratus való
conjuratioját illeti, nem lévén pro hic et nunc mod benne, hogy a debita sub-
ordinatio efficaciter hozattatassék, várni kell az idötöl, és az alatt tsen-
desen bánni vellek. Interim a menyiben loodi Ballya Mihály láttatik azon Con-
juratio alkalmatosságával in quaestione forogni, irt a Gubernium Maramaros
Vármegyének pro avertendis similibus attentatis publico notivis ; Kegyelmetek
is azon igyekezzék hogy azon levelet praeprimis mellyet, ut refertur
irt, quoquomodo kézhea keritse a Coriphaeusokat kitanulván Specifica-
tioba tegye, hogy ugy a midön s alkalmatosság lészen efficax mediumokkal
lehessen a debita subordinationak restitutiojára.

Slobodnicul Todor din Feldru raporteaz5 4 August

cazul gray cä Macavei a din Mocod districtul
valah pi procesuale, cum a fäcut-o trecutä in
Bichigiu dictând procesul lui Mihai a Popii contra lui
Simion Andrei, in ziva urmätoare in Telciu in chestia de litigiu
dintre Ion Scuturici pi un alt Väzând vidicanii Macavei
o poate face aceasta nestânjenit, cred are dreptul s'o practice.
Tot in aceia$i zi raporteazá la fel Miliai a Popii din Bichigiu
la porunca lui Macavei au venit la ei sat Cihärean pi
a Buhoii din Hordou pi sub prezidiul lui Macavei au judecat
pi pronuntat in procesul cu Simion Andrei pentru
un pámânt. sentinta defavorabilä pentru Mihai, acesta a voit
s'o apeleze la judeatoria orá$eneasa din Bistrita, insä Macavei
sotii declararä dau nimic pe apelul lui sentinta are
definitivá.
Tot amintitul slobodnic Todor din Feldru rapor-
teazá August urmätoarele: Intorcând ieri spre cash din
ramure$, unde fusese trimis cu un ordin gubernial, a pe
judetii din Salva pi cari au confirmat tirea cä
migean au sosit din Viena pe Dumineca viitoare
a convocat o mare adunare la unde au se pre-
zente din fiecare sat al districtului câte doi pi unde ne-
smintit au fie prezenti toti i slobodnicii. Acestor, con-
form scrisorilor aduse dela curte, are li-se comunice slujba
deoarece districtul nu mai are nevoie de ei.
In 19 Aug. raporteazd Oniga Fo$lui din Mocod cá
intoarcerea districtuali din Viena, Irimie Buc$a a de-
3*

www.dacoromanica.ro
clarat ci curand au piece la pi si alt perceptor
regesc, actualului perceptor ei nu-i mai plätesc pi incredin-
niciun ; mai bine duc banii direct la Sibiu.
In 20 Aug. Peter Roth din Rodna in
scris magistratului urmätoarele Ieri, Duminicä in 19 c., a venit
Stefan Nimigean in fata casei sfatului, cu o scrisoare mare in mini,
a poruncit sä chemat acolo pi mi-a zis cä sciisoarea aceea
o are dela gubernator, apoi a continuat: Din fânul fäcut pentru
or, ca parte ce-i revine stäpanului (Herrschaft), apar-
tine actun bisericii valahe, junzalate bisericii luterane ;
se straja la casa sfatului, asernenea prestatia in lemne
pentru crâ§ma ora§ului ; de acum rodnean
poate in sfärit streinii adici neromânii pot po-
seda lucra pämânturi numai in cazul dacä pot dovedi dela care
principe ori domn le-au luat in primire.
In 21 Aug. denuntá slobodnicul Dini din Mocod cá
Dumineca când a ie§it din biserick l-a intâmpinat Macavei
cu vorbele: E bine cä ai fost in nici nu vrem nici
nu putem sá-ti interzicem in biserieä. Dacä insä nu vrei
recuno§ti pe mine, Macavei, ca prim
al destrictulai valah, i nu vrei s'o inlarepti aceasta cu ju-
precum au fäcut-o pi ceilalti oameni din district, atunci
impreunä cu toate lucrurile tale te voi scoate din sat pi n'ai sä
mai calci nici in sat pi nici in district. Nunumai tu, ci toti cari
refuzá sä-mi jure supunere, au sä päteascä la fel.
Din nou e de notat despre toate intâmplärile aci inpirate,
ba chiar pi despre cele mai incidente, magistratul bistritan
zilnic pi neintrerupt face expediazä rapoarte, denunturi pi infor-
matii gubernatorului, guberniului, universitätii altor auto-
ritäti, apoi secretarului Bruckenthal tuturor patronilor, agentilor
pi avocatilor ora§ului. In urma nenumäratelor interventii, la cari
sigur joacá insemnat rol bacurile, magistratul pare cá reu§ete
pentru moment sä exerciteze o presiune mai mare asupra
nilor districtuali, ceeace s'ar putea conchide din acte guber-
niale. In cel dintâi, dela Sept., se vorbete despre o scrisoare
»a locuitorilor valahi din cele 23 comune ale vidicului bistritan«
in care aceia ar anunta de a curma certele

www.dacoromanica.ro
 297

lar al doilea 18 Sept. este on raport al »universitätii comi-

tatului Maramure§« in care se incercö vicecomitelui
Balea, acesta ar atâta la pe Valahii bistriteni. De
parte spre a câstiga adepti, magistratul promite favoruri, cum vedem
din rugarea unor Mäiereni cari i-au lucrat Fröhlich,
la 28 Sept. roagá sä fie scutiti de impozite, »precum li se
promisese«.
Un instrutiv document despre manevrärile megistratului il
avem in urmätoarele note fäcute la 9 Octomvrie pästrate
actele acestui : A fost in Bistrita agentul Türi 1) din Viena
de atre primar la cinä, s'a vorbit la masä mult despre
chestia valahä. Türi a recunoscut cä in vara trecutä a luat asuprä-si
sä reprezinte la autoritäti pe Valahii vidicani. La cinä s'a mâncat
beut bine, consumându-se: peste 3 cupe de vin, conopidä,
päsäri, ouä, unt, 3 fonti carne de vacä, vitel de porc, salatä,
fructe, caperä, oleu, otet, lapte, jamble, orez 1/2 cupä rozol (rachiu
dulce) valoare de 2 471/2 cr. Calcul foarte precis, fäcut sigur
pentru ca cheltuielile ospätului copios sä se pläteascä din lada
despre acapararea unui individ influent i
eventual primejdios pentru cauza ora§ului. Se vede cä
delegatii districtului românesc o nimeriserä räu in lulie tr. la agentul
Matolai, merserä in chestia de litigiu cu Bistritenii la agentul
Türi, asemenea o poamä, care acum pentru un de
probabil alte »discretik era gata sä-§i vândä clientii, desi
incö tot cam naivi.
Pare cä nädejdile orä§enilor de a forta pe Românii no§tri
la ascultare de poruncile magistratului, in curând s'au risipit,
pe la mijlocul lui Octomvrie Ion Gligor Co§buc din Hordou
se plâng cä, ei adepti ai magistratului, sunt amenintati in
toate felurile de sätenii districtuali, nu cuteazä sä iasä din
i in urma persecutiilor au ajuns fie cer§itori (koldus).2)
Tot cam la fel se plâng de persecutii Mo§ina Gerasim
nase Lörincz din Rodna.
Samuil Türi de Sarkad, agent de curte (aulic) transilvan Viena ;
1780 jude la tabla reg. din Osorheiu, in 1786 consilier la curtea de
apel ardeleanä.
2) V. »Arh. Som.« Nr. 5 pag. 69-70.

www.dacoromanica.ro
 In 2 Nov. raporteazA crdsmarul Peter Roth din Rodna
spectorului depertinentiei, Dumineca in 28 Oct.
a venit Nimigean din la Rodna i a adunat bani
dela oameni ; apoi a mers cu 5 oameni din district pi cu aproape
intreagd Rodna la casa ora$ului uncle i-a interzis lui Roth mai
pretindá straje ori lemne dela sâteni, adaugând cä mai
teazá sä se amestece in ceva, atunci va porni (aufbieten) intreg
districtul valahpi va duce pe Roth cu tot ce are la ora§, cáci
casa orasului au trebuit s'o Rodna supusii fdrd
de-a avea sac vr'o bucat de Mai raporteazá Roth a
prins pe Petru Croitor ducând lemne dela cuptorul de var,
Stefan l-a interpelat, cd de ce a voit sä-1 opreasa pe Croitor,
cáci doar nu Roth a Ideal lemnele. Apoi Cute a poruncit
gului sat o moarä pe socoata biseridi, i
darea regeascá la un ban, mai mull nimic alta. Spuse
i aceea cä a fost de ori la Mai. Sa i vrea meargä;
multi au zis cä va fi ceeace dacá se va intâmpla, mácar
va ti cä a murit pentru dreptate.
energicá neinfricatä a lui Cute Nimigeanul
fácea ca districtualii persiste in impotrivirea dârzä, cá
la repetitele somatii ale gubernatorului de a se achita impozitele
restante, magistratul era nevoit ráspundä cá s'a putut
abia a parte din acele restante, din cauza cá districtul valah
revoltat (ganz nu vrea pläteasa nimic.
In 7 Noemvrie raporteazä loan Filip din Värarea
Valahi districtuali adecá: Nimigean fiul lui Drácilä din
Feldru, Marcul diac din N4aläu, Lazar din Rebriwara,
leremie din (pe al 6-lea parcurg districtul
ca scoatá bani pentru spesele procesuale, repartizând pe f
care cap odatä 34 apoi 14 cr. Deoarece banii nu s'au putut
scoate intregime, aceia sunt imputerniciti acum scoatä restan-
tele cu executii. Au fost deja in unele sate, iar pe Lazar l-a trimis
in sus pe Some sá vâneze cu oamenii ceva sälbätdcie mai mare
spre a o duce (prezent) unor amploiati din Osorheiu;
apoi au sä cumpere 4 frumo§i spre a-i face prezent
unui domn mai mare. In au poruncit, ca dijma de plätit
publicului s'o oamenii la mâna ; din aceea o

www.dacoromanica.ro
 299

tate o vor destina pentru cheltuelile de proces de

cealaltä jumätate o vor preda bisericilor.
*
Magistratul bistritan acum tot pandia sä se iveascä
un caz mai gray, care sä-i dea prilej de-a stoarce dela guberniu
mäsuri mai drastice contra Românilor vidicani. In scopul acesta
in 23 Nov. un memoriu in care, spre a temporiza chestia,
roagá pe guberniu sä fie revizuite inc'odatä toate cauzele litigioase
dintre magistrat i districtul valah.
Incidentul in curând se produse, cum vedem din
raportul dela 25 Nov. al inspectorului depertinentei care spune
acestea: tefan Nimigean din Feldru a spart cu forta lada
dela moara din circa 23 saci de päpusoiu parte i-a
vândut, parte i-a dus cu sine.
Magistratul imediat trimise pe comisarii Georg Werner, Sam.
Weber, Peter Theil Joh. Kleinmann cu câtiva haiduci
servitori ai orasului sá-1 cu pret pe Cute sá-1
aducá la oras. Similar ordin le dete satelor säsesti, pentru
o reusitá mai sigurá se adresä chiar oficiilor comitatense
invecinate cu rugarea cä dacä vor putea dacá Nimigean
cu Marcu (a Bäräritii) ar trece pe acolo, imediat sä-i
detiná exträdea orasului.
Dar in ziva urmätoare, 26 Nov., Bistritenii
informatia frapantä cä Valahii despre toate mäsurile luate
in oras, comisarii sosirä seara in se culcará,
incepurá tragá clopotele bisericii, asaltará casa in care erau
culcati comisarii, la doi Sasi din Budac adusi de le spar-
será capetele, rupserä hainele de pe comisarul Theil, apoi pe toti
Sasii din expeditie ii legará butuc duserä in arestul din Posmus.
Magistratul consternat de cutezanta Valahilor
sä roage pe cei doi cari intâmplátor chiar
erau in facá investigatie in chestie. Tot in 26 Nov.
sosi scrisoarea primarului Klein, care iaräsi plecase la Sibiu
sä-i ponegreascä pe Români, care din drum, din Dipsa, scrie
cá acolo in Nusfaläu el observase cá Valahii despre toate
mäsurile luate de magistrat ; deci ar trebui se caute cä pe ce
cale aflä ei momentan despre intentiile oräsenilor ; se zice ar

www.dacoromanica.ro
300

avea päzitori cari toti pa$ii comisarilor trabantilor

trimi$i la ei, apoi protopopul din ar fi diriguitorul
indriilor.
In 27 Nov. se prezentä in fata magistratului paznicul de
cimp (Grund Trabant) Lupul Hordoan expune urmätoarele:
A fost prezent la din Nu$faläu el asemenea a fost
legat de säteni, cari l-au demis porunca sä la
raporteze despre cele ce au comisarii pi oamenii
Toti trimisii ora$ului mai au fost bine bätuti, apoi legati pi
transportati in arest la Posmu$. Nimigean a plecat apoi,
cum se aude, la Oporheiu spre a preveni unei eventuale investigatii
(um ein Compulsorium zu ebenmässig führende Inquisition zu
überbringen). La acest raport magistratul numaidecat hotäre$te
fie avizat despre toate primarul Klein, care in drum spre Sibiu
se opreste in acolo poate incerce tot posibilul
spre a pune mâna pe Nimigeanu.
Primarul Klein le in 28 Nov. din Nirasteu (Nyarádt6)
magistratilor o scrisoare semnificativá urmátorul continut : Dupä
cum a gândit la plecare de pe drum, incidentul din
Nu$faläu s'a intâmplat »in favoarea magistratuluie. Nimi-
geanu sosise sa in Osorheiu deja informase despre
toate pe directorul cauzelor fiscale. S'a putut observa, cä
atât Directorului lui Szombatfalvi le era nepläcut (zuwider)
acei oameni au comis un astfel de delict. Ambii au probat in
tot chipul sä-1 determine pe primar ca le ierte mi$eilor (den
Bösewichtern), poruncind Nimigeanului »sä lui Klein
sä-1 roage de iertare, ceeace Nimigeanu »a pi voit sä facá«.
Klein zise ar putea ierte s'a intâmplat pânä acum,
dar faptul comis in nu se poate ierta pi magistratul
va ierta niciodatä. Apoi i-a zis »franc« Directorului cä acesta nu
apárá dreptatea, dacä nu-i exträdeazá pe acesti doi oameni, pe
Nimigeanu pe Marcu, ca si-i ducä la Bistrita.
cá directorul pi Szombatfalvi ezitä nu cedeazä, s'a depärtat
spre »a evita un compromise. La adaugá : Ar fi mai
bun lucru putem prinde i pe acei blestemafi (wenn
wir jene böse Wichte in unserer Holz-Kammer bekommen könn-
ten). Keres6 sä facá in directie toti pa$ii necesari,

www.dacoromanica.ro
 301

Tot in 28 Nov. scrie fibiräul Mara pärcAlabului din

cä dupAce primarul Bistritii garanteazä pentru
säteni sasi dusi acolo de cätre
Valahi, sä-i libereze din temnitä, iar pe nusfäleni sân-
tioneni cari stau pe acolo, sä-i punä in fiare sä nu-i demitä
färä lui.
Comisarii demisi din arest au fost indrumati apoi in 29 Nov.
din partea magistratului sä-si noteze toate peripetiile incidentului
dela Nusfaläu, ca sä bine ce sä räspundä la investigatia celor
doi functionari guberniali. Acestor magistratul le oferä ca »prezent«
opt stânjeni de lemne, de sigur la recomandarea primarului Klein,
care in aceeasi zi din nou magistratului ca Valahii vi-
novati din Nusfaläu negresesit fie prinsi incarcerati.
In urma ucestui caz »marcant folositor pentru magistrat«
s'a aranjat o mare investigatie in Nusfaläu s'a trimis
un raport foarte lung amänuntit redijat de mituitii Geor-
gius Kerekes Georgius dela tabla din Osorheiu, la curte,
se intelege prin mijlocirea patronului Bruckenthal. Actul de
vestigatie are o introducere, dupä care o mullime
de intrebäri. Aceste pe scurt sunt urmätoarele :
martorul cä moara situatä la capätul Nusfaläului tot-
deauna a fost a orasului Bistrita, care a luat venitele, a
fäcut reparatii etc. 2. cä in 24 Nov. 1759 a apärut
migean din Feldru, instigatorul de frunte al Valahilor someseni,
a invadat moara a Cu a atacat Cute
moara läzile, cum a rupt läcätile etc., câte cereale a a dat
pe bani bani, iar 4. ceeace a rämas, eu sacu a dus in bi-
serica din Nusfaläu? 5) Sätenii »malitiosi« au läsat pe Cute
sotii sä grämädeascä cereale in ? Cine i-a ajutat la
acel fapt arbitrar? 7. Când magistratul spre a prinde pe
Cute ortacul säu Marcu a Bäräritii din Nusfaläu, a trimis 4
Theil Peter, Werner Georg, Kleinmann János Weber
Samuel, apoi 3 cäläreti oräsenesti: Kis Marton, Eichhorn
Pfingstgräff Mihail, I därábant: Hordoan Lupul, pe 3
Sasi din Budacul säsesc: Pfingstgräff Mihai, George Peter -
11 persoane - ce au fäcut alta au
de Cute sotii säi? 8. Când la miezul noptii au inceput a bate
clopotele a säri oamenii la in casa judelui, 9.
martorul la agresori pusci, länci, säcuri, greble, coase, 10. la
casa judelui cum au strigat toti sä iasä comisarii, le-a bMut
ceasul etc. 11. nevrând sä iasä din casä Sasii, oamenii s'au

www.dacoromanica.ro
302

gätit sä-i arzä, pi 12. cum pe jude i-a gäzduit, ii vor

aprinde casa pi va arde copiii pi cu Sa$i tot? 13. Cine a
adunat foc sä casa, cine a oprit zicând cä se va aprinde
pi biserica din apropiere, 14. temându-se de aceasta
cari au zdrobit u$a, au pe cei dinläuntru, i-au legat, tras,
impins, bátut, le-au rupt hainele strigând : »pe moarte !?« 15.
popii ori alti martori ai acestei fapte nemiloase au
promovat ori nu fapta ? 16. Cine au fost instigatorii? 17. A doua
zi, in 26, la a cui au fost legati Sa$ii ca Dmalefactori«
pi du$i la Curia (castelul) din a fispanului grof Teleki
Pál de Szék, in temnita varmeghiei Dobâca ; cum i-au bätut, im-
pins vorbele: »dacä voi sunteti domni in Bistrita, noi suntem
in vidic«, cum i-au maltratat ; apoi cum au zis Valahii din Posmu$,
cä nu ne-au fäcut ace$ti Sa$i nimic, dar au voit
pe Cute aceasta n'o permitem, ce ne stä capul, cäci
e cäoetenia noasträ, pi el umblä dupä dreptatea noasträ« ? 18.
Pârcälabul nevoind sä le temnita in Posmu$, cine a päzit
pe robi ziva-noaptea arme? Cine a zis cä dacä nu-i lasä
in temnita de acolo, ti vor vor duce pe
pi la Osorhei,
2 Sibiu, 2 Cluj, 2 la Bäita, apa mai departe? 20. Cine le-a luat
armele robilor pi unde le-au ; la a cui poruncä s'au fäcut
aceste?
La intrebärile puse au räspuns 82 martori (testes) se
mai comisarii, oamenii orasului, apoi din Nusfäläu,
Monad (Malomárka), Bileag, Ferihaz, Sântioana, Posmu$.
latä aci unele depozitii
Peter Theil : Moara a clädit-o ora$ul, au ars-o, dar
ora$ul a reedificat-o. Reparatiile s'au fäcut lemne din
rile din apropiere, de Sa$ii din Jeica, Ferihaz, Budacul-säs.,
Lechinta, Vermi$, Dip$a pi Tonci. Din cerealele vämii Valahii au
dus in 150 mierte. Când au a$ezat cerealele in biserieä
a fast prezent din Ode a la
stigatorul. Când i-au seas pe Sa$i din casa judelui etc. au fost
fatá pi popa din Nu$faläu din pi protopopul din
dar n'a auzit sä fi poporul.
La fel märturisesc pi ceilalti zicând eä numitii popi
»au fost atunci in sat«.
George Pfingstgräff a auzit când popa din a :

»Dacä-i bateti, sä-i bateti bine, dar nu-i omorâti«.

Samuel Weber a auzit cá pätrupopul a dat permisie sä
cerealele in bisericä.
Judele Bota Tänase din Nu$faläu depune popa din Nap-
a strigat sä nu-i casa, e aproape biserica,

www.dacoromanica.ro
 303

Roiban Gavril din Nusfaläu spune Cute tot mereu alerga in

casa popii unde era pi protopopul, cu care se sfAtuiau ce e de fäcut.
Popii George (80 ani), Timoce din Nusfaläu, toti
uniti, fac urmätoarea depozitie : Cute stefan pi Marcul Bärä-
ritii au declarat atunci când au fost in Viena regele a dat vama
tuturor morilor din vidic Valahilor, ca sä-si ridice biserici. Proto-
popul le zisese sätenilor nusfäleni sä ducä in bisericä
numai cerealele care nu sunt sub lacät. Cu ocazia celor
tâmplate in Nusfaläu, protopopul adevärat c'a fost in sat, dar n'a
iesit din casä.
Devi primarul Klein asigura cá »resmerita« dela Nusfaläu
va folosi cauzei Bistritenilor, Sasii erau speriati de faptul indräznet
al Românilor vidicani, pi senatorul Bedeus ii scria in Decemvrie
lui Klein la Sibiu el sunt foarte incurcate lucrurile in Nusfaläu,
Dipsa, Sângeorzul säsesc, Vermis, Lechinta pi Sicmir. cá
protopopul Násäudului a publicat Valahilor hotárarea curtii ca in
chestiile litigioase fie totdeauna ascultatá pi »altera pars«, adicá
Valahii. Mai spune cá vátäselul Marton e greu bolnav pi aiurind
tot cá vreau omoare Valahii din Nusfaláu. Circulä
svonul cá Nimigean sä fi fost in noaptea de Joi spre Vi-
neri in Sintereag, de unde a plecat pe apä in ; unii cá
a fugit (durchgegangen) cu sotia sa.
Despre cele intâmplate la Nusfaläu magistratul expediä in
zilele urmátoare informatii rapoarte tuturor oficiilor patro-
nilor, dar mai ales pe primarul Klein il in curent cu toate
amänuntele ce se iveau in vidic. Astfel 11 Dec. informa pe
primar cä a trimis la Rodna pe comisarul Bressler sä afle ce
tentioneazá sä investigeze funtionarii »regesti« cari au sosit pe
neasteptate lar in 12 Dec. ii primarului o
impresionantd despre protopopul din Näsäud, care ar fi asigurat
pe cei Nusfäleni arestati in cá-i va libera.
Indatá dup'aceea, la 15 Dec. magistratul primeste dela Klein
din Sibiu urmátoarele vesti : Au sosit acolo protopopul
din Näsäud, popa din (Neudorf), leremie Bucsa din Mocod,
din Mititei incä câtiva alti Valahi. Se zice
geanu ar fi venit cu ei, dar nu-1 vede nimeni. Chestia vidicanilor
e in mare miscare pi sfârsitul nesigur. Probabil »vom fi soma°
ne prezentam - coram pleno - imediat anul nou, in
chestia valabäc.

www.dacoromanica.ro
304

1760
Amenintätile Bistritenilor - lnvestigatiile Rezo-
lutia guberniului publicarea acelei - 0 lungä investigatie -
legatii la Viena - Protopopul Anton bejenari - Diverse inci-
dente - Misiunea calugärului Timandi prepozitului Grigore

Väzusem cä spre anului 1759 atât primarul Bistritii

deputatii lor vidicani sosiserä la Sibiu unde fierbea
cazanul intrigilor puse la cale de Bistriteni in urma cazului »re-
voltätor« dela Nu$faläu. Aproape zilnic primia guberniul pâri
arätäri de ale magistratului bistritan impotriva districtualilor valahi,
nu numai pentru incidentul din Nu$faläu ci pentru toate »nelegiui-
rile comise de ace$tia in anii precedenti«. acolo mergeau
Sa$ii ura pofta de räzbunare primarul Klein
natorii ora$ului rugau pe Bruckenthal pe ceilalti patroni sä
pe toate cäile la guberniu »ca magistratul mânä
liberá de-a puea spânzura pe
din Mocod, cari au incercat ucidä pietrii pe comisarul Gott-
schick«.
Spre a-$i dovedi pretinsele drepturi asupra districtului ro-
mânesc din Valea Rodnei, magistratul nu se sfia se afirme in
apelurile sale inaintate la guberniu cä orasul avuse litere privile-
giale donationale nu numai dela regele Matia, ci dela prede-
cesorii acestuia, cari documente probabil au ars, inteun act
din 1478 se zice expres cä multe scrisori »in Rauch aufgegangen«.
De aceea primarul Klein era indrumat convingä forurile com-
petente cä ora$ul posedä districtul ca mo$ie »nobiliará«.
Intre multiplile necazuri cari rodeau avan pe magistrat era
faptul cä dintre multii cancelaristi trimi$i pentru fel de fel de
investigatii interogári in districtul valah, se mai aflau câte
pe cari orá$enii nu-i puteau mitui cari raportau stärile reale
semnalând nenumäratele contraventii abuzuri de
misarii executorii orä$ene$ti. Din acest motiv se plângeau
gistratul primarul unii cancelari$ti trimi$i de Director, umblä
prin district väzându-$i mai mult de afacerile particulare, deci
ar trebui inlocuiti altii«, apoi adäugau nu
li se facä sármanilor districtuali atâtea cheltueli«.

www.dacoromanica.ro
 Aveau amintitii cancelaristi acum destul de lucru in dis-
trictul nostru, cáci dupá Nu§faldu se ivirá alte incidente,
pe cari la rugärile Bistritenilor - guberniul era nevoit sá le
cerceteze. in 1759 vidicanii crunt pe Mo-
sina din Rodna, iar in I lanuarie 1760 pe Oniga Foslui din Mocod,
oameni de incredere ai magistratului spionau
tivitatea conducAtorilor districtuali nu voiau sä se supunä dis-
pozitiilor acestora. Despre cazul lui Foslui se dresä de can-
Kerekes i II un lung proces verbal Mocod, iar pri-
vitor la Mosina numitii cancelaristi se prezentará in 23 la
casa lui Macavei a Popii din Mocod, unde se gásea
Cute din Aci cancelaristii la ordinul guberniului dojenirá
aspru pe confeii vidicanilor pentru »ilegalitätile comise de ei i
pentru aranjarea de conventicule secrete«, la ceeace Cute räs-
cd vidicand vor asculta de magistrat ce nu li se
vor remedia necazurile nu vor primi ordin impárátesc de
cine au sä asculte.1)
Erau expediati cancelaristii sä cerceteze alte chestii ca
spre in 25 dreptul de proprietate al unui sätean din
Värarea, unde din celor anchetati iesia la faptul
districtualli nostri aveau legiuitord ijudecdtorii proprd.2)
*

ContinuAm firul intâmplärilor. Comisarul Werner

teazá in 10 lanuarie magistratului voind sá lino o in
Telci de slobodnicul Ion Scuturici, skirá
la ei sätenii i sä-1 batä pe slobodnic pari drugi,
legará arestarä. A doua zi, la intrebarea lui Werner de
ce au sätenii obiectarâ vor räspunde la timpul
Tot despre acest caz raporteaza in 15 i Onul, fiul lui Ignat

a Popii din aflându-se alaltAieri in niscai

Telci, a auzit cum sätenii de acolo pânä la sânge pe
slobodnicul Ion Scuturici care tocmai era »in Execution quanti
contributionalis«. Spun ca i-au rupt o mânä un picior. Din
cazul acesta se face mare tárábolu, in 22 lanuarie cancela-
V. Som.. Nr. 13 pag. 320 330.
2) V. Arh. Som. Nr. 13 p. 330 339.

www.dacoromanica.ro
ristii Kerekes iau la fata locului un lung proces verbal,
ascultä o de martori actele sunt expediate guberniului
curtii din Viena.
In 15 lanuarie e demis din inchisoare care
avuse certe de proprietate cu Gerasirn Mosina se opuse ho-
tärärilor magistratului. Garanteazá pentru el: Nechita Bärdan din
George Petrisan, Ion Buburuzan George Furdui
Rodna, Ion Cretu din Maieni, slobodnicul Vasile Ometitä Peter
Engler din lad, cari sunt amenintati cu pedeapsä de 24
va mai nelinisti pe Mosina in proprietatea sa.
Magistratul hotäreste in 28 Ian. ca acei la
rezmerita din le Valahii sä se prezente
la scaunul din mare, unde expunä gravaminele spre
a-si redobândi armele. Tot atunci este indrurnat primarul Klein
ca in chestia diferendelor cu Valabii sä tiateze despre Valea Rodnei
»qua fundum nobilitaremg ; iar la caz dacä rezolutia ar fi in
favoarea orasului, atunci asecure »recursum ad
sä uzeze de toate mijloacele posibile ca »publicul« (orävnii) sä
fie linistit.
In 29 Ian. sunt dimisi din temnita orasului Mogovan Vasile
a lui Samson din Maietu, pârâti de perceptorul Mich.
Hennrich ca restantieri de impozite din 1755. Li se acordä termin
de platä peste 2 luni, cu sätenilor George le, Lupu .

Ureche, Ion a lui Samson Sirdie a Tofan a Samson.

Intre actele guberniale afläm la data 5 Febr. acuza percep-
torului bistritan Mich. Hennrich impotriva docuitorilor valahi ai
posesiunilor Bistritii« pentru ref uzul renitent al plätii contributiilor ;
iar la 13 Febr. plânsoarea unit Naszodt privi-
toare la ilegalitätile comise de magistratul bistritan fatä
labii districtuali.
In Febr. comitele säsesc din Sibiu magistatului cä
dijma arenzii fiscale: 170 cub. cereale, sä fie transportatä cu grabä
la magazia de provianturä din Cluj, spre acest scop sä fie
chizitionate 10 care din districtul säsesc 10 din valah. Tot
comisarul provincial Paul Bogáthi comunicä Bistritenilor,
orasul districtele au sä prezinte 49 recruti in proportia »con-
tributionalis quanti«.

www.dacoromanica.ro
 ora§ului e in Febr. publice in dis-
trictul valah scrisoarea Sale deoarece in
proximele zile vor fi desbätute rezolvite chestiile litigioase dintre
or Valahii renitenti, ace§tia sä fie avertizati sä se prezente
la publicarea rezolutiei. Tot in chestia aceasta scrie primarul Klein
din Sibiu i-se trimitä grabnic cu un de incredere toate
privilegiile docurnentele importante ale oraului.
E de notat cä privitor la actele documentele cari se
refereau la Valea Rodnei mai ales la scutirea locuitorilor rornâni
de plata dijrnei la alte drepturi, conduatorii districtualilor in
frunte cu protopopul Anton Naszodi ceruserä mai de mult dela
guberniu ca ora§ul sä le exträdea acele documente pästrate in
arhiva In 15 Febr. notarii Mihail Szász Toma Tarr se
prezentarä in Bistrita la magistrat somatia sä libereze peti-
tionarilor documentele necesará, dar sub diferite pretexte se
eschivarä dela indatorirea impusä.l)

In sfâr§it cu data 15 Februarie apare rezolutia guberniului

in chestiile de litigiu dintre Românii vidicani Sasii bistriteni 2).
Primarul Klein scrie in 19 Febr. din Sibiu magistratului cä guberniul
a in cliestia diferendelor cu Valahii districtuali expedi-
torul ungar Keres6 duce cu sine hotärirea. Punctele pricipale ale
actului, numit deliberate, sunt urmätoarele: Valahii sunt recunoscuti
ca oameni liberi nu ca iobagi, au de prestat ora§ului taxele
alodiale, vamsug-ul, florenul de cap, dobânzi, cu un cuvânt tot
ce presteazá districtul säsesc.
La publicrea »deliberate-ului Sibiu - conform unei note
magistratuale au fost prezenti: a) din partea magistratului: pri-
marul ora§ului (Klein), procurator Simenfalvi, procurator bistr.
Keres6 Daniel Hennrich »qua Amanuensis«; b) apoi urmátorii
Valahi cari au ridicat acuze renitentilor: din Ilva,
Fo§lui din Mocod, Lupul Todori din Mocod, Demian Cosma din
Rune fiul lui Ignat slobodnic in Rebri§oara; c) dintre renitenti :
Cute alias Nimigeanu din Feldru, Ion a floreah din Näs'Aud,
V. Arh. Som. , Nr. 13, pag. 339 342.
2) V. Arh. Som.., Nr. 13, pag. 342-349.

www.dacoromanica.ro
 a Bodii din Mocod Marcu din sfârsit
protopopul Naszodi pi popa Latzko din Uifaläu.
sosire in translatorul Keresó imediat raportä
magistratului despre cele petrecute in Sibiu pi-i ceti intreg > deli-
berat«-ul, iar primarul Klein - asemenea sosit acasä
27 Febr.
-
adresä lui Bruckenthal o scrisoare, care poate servi
in

ca rar model de pi pervertire. Räutäciosul primar ruga

pe notoriul patron > sä caute amelioreze - intrucât se poate
deliberatul guberniului«, nici Sasii bistriteni de azi, pi nici
strámosii acestor n'au reclamat ca iobag pe niciun Valah, dacä
acesta s'a mutat ori a plecat din district; la caz daci vr'un
Valah districtual era reclamat din altá parte ca iobag, totdeauna
chestia acestui a fost amänuntit cercetatä, deci magistratul totdeauna
i-a pe Valahi ca pe liberi ai districtului .
La scrisoarea primarului Klein, secretarul gub. Sam. de Brucken-
räspunse in 11 Martie. Acest guberniului care avea
datorinta sä judece drept pi impartial pi cauze de fel
nuantä, nu ezita nici un moment sä pe conationalii säi
impotriva Romänilor pi asigure totdeauna de sprijinul säu
la izbândä. Astfel in amintitul räspuns dat la 11 Martie,
Bruckenthal pi indeamnä pe Bistriteni apeleze
triva deliberatului, cäci chestia priveste pe natiune
pi va da tot concursul pentru buna reusitä a cauzei
el
Altminteri iatä pasajul original din acea scrisoare:
ich halte so vor nothwendig, dasz das Bistritzer Publicum sich sobald
als möglich de recursu melde, und sodann die Nation mit angehe, dasz solche
mit vereinigten Kräfften demselben beyzustehen sich angelegen seyn lasse.
Weil es leicht zu ermessen ist, dasz wenn dieses Deliberat in seiner
samkeit bleiben sollte, die gantze Nation einen unwiederbringlichen Schaden
in Ansehung aller derer übrigen welche sie mit eben demselben Rechte
besitzet, zu beförchten haben wOrde. Ich werde mir sodann alle Mühe die
meinen Kräfften zulänglich seyn wird geben, der Sache einen glücklichen Aus-
gang zu wege zu bringen..
De Bruckenthal care continuu primea prezente (Ddiscretii«)
dela Bistriteni - acestia aveau acum cu atât mai mult nevoie sä
intervinä direct in afacerile deoarece in 28 Febr. se publicase
ordinul gubernial conform cäruia particulari nu mai aveau voie
sä se prezente in Sibiu diferite rugári, cici nu vor fi ascultati.
Ordin, care n'a fost de lungs

www.dacoromanica.ro
 In 8 Martie magistratul expedieze pe pArcálabul
Daniel pe secretarul depertinentei Johan Bressler in Valea
Rodnei ca sä publice locuitorilor din satele valahe »deliberatul«
gubernial, sätenilor ordinul cu sigilul guberniului, ca oa-
e trimis din Sibiu. Apoi mai publice
urmAtoarele: a) Celce va incunjura contumata (carantina)
dela trecAtoarea spre Ardeal va trece pe drumuri oprite, va fi
nzoarte prin b) se constate ce s'a petrecut
in districtul valah in intervalul dela publicarea deliberatului in
Sibiu azi, mai ales despre ce s'a tratat soborul
- cum se aude - in
nitele din Rodna
c)
la fiertul silitrei. d)
care lemne la var-
se creed dela
protopopul din garantie in scris preotii nu vor primi
in azil nu vor proteja pe niciun desemnat ca recrut.
In cu intortochiatul »deliberat«, ca emanatie din
acesta, comisarii mai aveau sä comunice districtualilor urmAtoarele
ordine : 1. se supunä totdeauna jurisdictiei magistratului nefiind
judecäti prin unii oameni din sinul cum
se de un timp incoace. 2. Privitor la vizitarea con-
trolul muntilor nu piedeci, ci stea in ajutor. 3.
presteze dijmele. 4. de impozitele pe cari obisnuiau le
din vechime (uralters her), magistratul nu-i va
vera cu aRele. 5. Taxele le pläteascA, toate
prestatiile cuvenite din vechime fondului alodial. Toate cele-
poveri extraordinare le vor purta in comun locuitorii sasi.
7. Interesele le »a proportione«. 8. Taxa »pe cap«
o presteze ca oameni liberi, i completeze ceeace n'au
prestat de 5 ani incoace, când au fost impozitati ca iobagi.
9. Peste tot fie admonestati serios ca se conformeze hotäririi
guberniale, se autoritätii magistratului contribue
ceeace se cuvine cassei alodiale.
Despre rezultatul acestei delegatii, comisarii urmAtorul
raport :
Dupäce subsemnatii in 11 Martie 1760 am fost expediati
de magistratul de aci in districtul valah, ca sä »Pro
memoria« nouä, dar mai ales ordinul d. d. 15 Febr. al
guberniului privitor la renitenta manifestatA acel district valah
de lung timp astfel am ajuns :
4

www.dacoromanica.ro
 In 12 c. dupä masa in pi am publicat
tele ce ni s'au ordonat. Acolo Toader Granci, in numele
gului sat ne raspunse: Vrem sä prestám bucuros tot ce prive§te
serviciul preanalt pi serve§te spre promovarea acestuia ; ce
ni-se cere de catre magistratul bistritan, conform punctelor cetite,
nu suntem in situatie presidia, merge
la curtea preanaltd i vom primi dela Mai. Sa ordin precis
chestie. Pämânt pentru fiertul silitrei pi lemne voim sä
pi aceasta serve§te la promovarea serviciului preanalt.
In 13 am mers la Mocod la ordinul nostru au
pi satenii din Mititei. La punctele cetite am prirnit dela ambele
sate prin gura lui Dumitru Sacota din Mititei, care purta vorba,
acelap räspuns ca pi dela Näsäudeni. Cu adausul : Magistratul
nu cuteze a trimite pe cineva district ca sä incasseze impozitul
de 7 cr. ori alte biruri ce nu privesc serviciul preanalt, dacä
acela ar päti vr'o nenorocire ori s'ar na§te din aceastä pricinä
rebeliune intre oameni, nu sätenii vor purta vina ; deci protesteazd
solemn impotriva unei atari
In 14 am fäcut publicarea in Zagra unde dintre sätenii con-
vocati pi din Poieni, Suplai au apärut numai unii. Dela
toti ace§tia, special dela Pascu din Zagra am primit la toate
tele räspunsul ce ni l-au dat pi celelalte sate. In deosebi ne-a im-
pärtä§it judele din Zagra: dupäcum a aflat la soborul
a (verleitet) pe districtuali sä
poziteze pe fiecare bärbat cu câte trei monede de 17 cr.,
sä incasseze banii pi sä-i inmâneze lui, el voie§te in
sä meargä in afacerea la curtea de
accea districtualii nu vreau se supunä ordinelor guberniului.
In 15 s'a fäcut publicarea Salva, prezenti pi sätenii
din Runc. Räspunsul a fost: Intreg districtul s'a din
fiecare sat st un delegat la carte, ei se vor orienta
dupä räspunsul ce-I vor primi de-acolo. atunci, cu exceptia
privitoare la serviciul preanalt, nu voesc si presteze nimic.
Magistratul atunci si aibä paciinta.
In aceia§i zi am primit in Hordou la publicare, :
Ce prive§te contributia imp. pi serviciul preanalt, voim sä
in tot chipul. Prestatiile cerute dela noi de
gistrat in baza ordinului gubernial cetit nu le vom face, cáci
cu o sdptamânä, 7 c.. districtul a adunat in
i acolo districtualii s'au ca inc'odatä sä trimitá din sânul
cd(iva oameni la curtea cari de-acolo sä
informatia, ce au de prestat. Pini atunci nu pot promite ci vor
presta toate cele cerute.
In aceiasi zi am publicat ordinele in Telciu, in prezenta pi

www.dacoromanica.ro
a sAtenilor din Bichigiu. la ambele sate am primit räspuns ca
in Näsäud.
In 17 am venit la Rebri§oara am primit acela§i räspuns.
In aceia§i zi am cetit punctele ordinului gubernial sätenilor
din Rebra mare am primit räspunsul : Ce vor presta ceilalti
districtuali, vom presta ; ce nu dau altii, nici noi nu däm.
In 18 am sosit in dupi publicare primirirn
ca in Hordou. Cunoscutul Cute zise cu prilejul
acesta in fata intregului : Aci stä adunat satul, vorbesc
ca audä toti. Eu am voit sä mi las bucuros de toatä
cerea aceasta a dar ei nu mä lasä'n pace. Ba s'au exprimat
ci dacä voi päräsi cauza nu voi merge la Viena, atunci
am sä le restitui toate cheltuelile avute, ori mä vor cu pietri.
Aceastä märturisire satul o confirmä zicând ci este.
In 20 publicatia in Rodna primirim räspunsul :
Am primit ordin scris dela pätrupopul ca cu exceptia contri-
butiei imp. reg. pânä atunci si nu prestäm nimic, pânä când noi
districtualii nu vom merge inc'odat la Cum va veni apoi
de-acolo porunci, vom lucra. Scrisoarea pätrupopului s'a cetit
in public in prezenta noasträ. de contributia regeascá
promiserä sä presteze cele ce privesc ferberea silitrei ser-
viciul preanalt. Ce prive§te pe Sa§ii Maghiarii de aci, ace§tia
räspunserä: Nu voesc sä se nici ordinului gubernial nici
ordinului magistratului, ci vreau sä fie intru toate ascultätori. Numai
de atât se roagá ca, luând magistratul in considerare ci ei nici-
odatä n'au linut cu revoltantii, nu sufere ei pentru reni-
acelora.
In 21 räspunserä sätenii din Maieru ca Näsäudenii.
In aceea§i zi dupä publicare am primit in Sângeorz räs-
punsul : Districtul a hotärit sä meargá in chestia aceasta
la carte. ce nu vine de acolo räspuns ce sä presteze
cu exceptia contributiei reg. celor privitoare la servi-
ciul preanalt, nu presteazä nimic.
In 22 am publicat ordinele in Ilva in prezenta sätenilor din
Le§u pi primirim räspuns pe care I-am primit in celelalte
sate, cä adicä cu exceptia contributiei regulate a serviciului
preanalt, nu voesc presteze nimic, pânä când nu vor merge
la Viena.
In zi am fäcut publicatia in Värarea, unde sätenii räs-
punserá: Noi tinem ceilalti districtuali; ce vor presta ceilalti
districtuali din satele situate in sus in jos de noi, vom presta
; alta nu, satul nostru e mai mic din district.
Semnati : Daniel pâralab; Johann Bressler, secre-
tarul depertinentiei.

www.dacoromanica.ro
 Ace§ti mai adresarä din drumul primarului Klein
urmAtoarele scrisori separate:
Din pricina timpului nefavorabil pi a drumului ráu n'am putut
ajungem azi mai departe decât pânä la Zagra. Ad la ordinul
nostru prealabil au fost adunati pi unii säteni din Poieni,
pi Suplai, pi precum publicasem in Nasäud, Mititei pi Mocod pi
explicasem toate ce ni s'au impus, mai ales ordinul guber-
niului; aa am fAcut pi aci prezenta tuturor sätenilor adunati
din amintitele sate. Dar pi aci primiram tot räspuns
toti, ca dela celelalte sate, adicA: Voim bucuros sä prestám totul
ce prive§te serviciul preanalt pi serve$te la promovarea acelui ; ce
prive§te allele cerute dela noi catre magistratul bistritan,
nu voim sä prestäm când nu vom trimite delegati
la preanaltd pi nu vom primi ordin precis in privinta aceasta
dela Maiestatea Sa. Ni-se pare dupä toate circumstantele, cä
intreg districtul nu vom primi alt räspuns, mai ales c'am primit
unele ptiri la soborul tinut mai'nainte conducerea a avut-o
popul. Altminteri oamenii par'c'au abandonat tinuta de pân'acum,
de bunä voie contrazicere ofer atât intretinerea pentru
noi pi oamenii no§tri pi pi oväs pentru cai. Chiar pi säru-
mânii e mai obisnuit acum fatä cu noi decal mai'nainte,
adica de un incoace. Rämânem etc., Zagra, 14 Martie
supu§i servi Daniel Johannes Bressler.

Ce tinutä au observat districtualii no$tri fatä cu ordinul

berniului in chestia renitentii ati din raportul nostru ce
v'am adresat in 14 c. din Zagra. De atunci din pricina continuelor
ploi, a apelor pi a drumurilor putut face publi-
carea Salva, Hordou, pi Bichigi, unde sätenii
ne vorbirä in acel4 ton ca pi in satele precedente, pi pare sigur
in intreg districtul nu vom primi mai favorabil. Caci
in Hordou cunoscutul Cihärean (Chiorean) in räspunsul säu dat
pentru intreg satul, spuse, ca in proxima Vineri vor fi
trecute 14 zile, când districtul a
acolo districtualii au vor trimite din
pe la curte, pi vor a§tepta de acolo räspunsul,
cä ce au de prestat ora§ului.
seara târziu am sosit aci, dar nu putem raporta inca
nimic, aci n'am predicate. Dar astä noapte s'a revärsat
apa suntem ea nu vom putea pleca de aci
câteva zile. Cei doi cäräui ai no§tri din Dorolea (Klein Bis-
tritz) roagá sä sä procure nutret pentru vitele
de acasá, pi alimente pentru sotii pi copii, cáci ei au fost
la drum numai pentru 3 zile, deci n'au läsat acasá alimente

www.dacoromanica.ro
 313

pentru timp lung. Când vor sosi acasá vor ráfui totul. Altele
vom raporta. etc., Rebrisoara, 17 Martie 1760, supusi
servi : Daniel Johann Bressler.

Chestia incidentului dela Nusfalau

-
nici acum nu era
deoarece la ordinul autoritätilor administrative
sigur de bistriteni spre a comprornite pe Cute pi pe Marcu a
ráritii - in 23 Febr. din nou se o amdnuntitá investigatie
de cdtre cancelaristii Ladislau Misotsa pi Georgius Pall. Au fost
ascultati 40 martori pi procesul verbal fu inaintat fibiräului Ladislau
Mara din corn. Dobâca. In consecinta magistratul in 15 Martie
: Deoarece la scaunul din mare se vor desbate
atrocitätile Nusfälenilor comise fatä de comisarii oräsenesti, sunt
acolo, spre plânsorile, exp. ung. Keres6 pi
comisarul Peter Theil, care cu sotii säi fusese crunt (hart)
bätut cu acel prilej.
In 16 Martie Maghiarii pi Sasii din Rodna väicärindu-se de
purtarea arbitrard a consätenilor valahi, cer dela magistrat ajutor,
acestia, condu§i de instigatorii cercului de sus pi din jos, vreau
sä le deviná »Herrn und Meister«. Astfel Vinerea trecutá Petru
Croitor a fost instalat ca jude al Rodnei de Cute
ortacii Suntem gata la ordin sau pretentie justá a
magistratului imploratorii, »dar ca särmana eclezie evan-
gelicá stea subt stäpânire valahá (unter walachischer Botmässig-
keit) pi noi purtäm cheltueli netrebuitoare, la aceasta - ptirea
magistratului - nu ne poate determina nicio altá autoritate a terii.
Magistratul ordoná in 24 Martie perceptorului Mich. Hennrich,
cO decâte ori vin la judetii districtului valah, acestia totdeauna
fie trimisi la inspectorul depertinentei spre a lua primire
poruncile necesare. Chiar acum sunt trirnisi comisarii le po-
runceascá sätenilor valahi ca grábeascä cu prezentarea recrutilor.
Judele din Mocod care stä in arest din cauza celor doi boi
ai valahului Pampi pierduti din vina sa, a judelui, roagá in
28 fie liberat, obligându-se cá la caz nu va putea
afla pierduti, va da lui Pampi doi boi dintre ai sái.
In 12 Aprilie inspectorul pláiesilor primeste ordinul gubernial,
conform cäruia in Le§u, Ilva mare, Rodna, Telci, apoi Mire

www.dacoromanica.ro
314

pi Uifaläu pi in Dumitrita are sä punä table negre inscriptia

in limba germanä, pi valahä: cä celce trece Ardeal din
Moldova ori Muntenia, pe oprite, va spdnzurat.

In 13 Apr. o lungá investigatie, facutá de asesorii

judeteni Jánosi Péter pi Fogarasi István, delegati de prefectul
Teleki Pál de Szék spre a cerceta delictele Valahilor, despre care
fäcuse arätare guberniului perceptorul bistritan Mich. Hennrich.
Continutul procesului verbal redijat acea ocazie este urmätorul :
Investigatie fäcutä la ordinul d. d. 27 Februarie 1760 al
guberniului, find subsemnatii numiti trirnisi de fispanul conte
Teleki Pál al judetului Dobâca pentru a cerceta unele cazuri despre
cari se fácuse guberniului raport de cutre perceptoratul regesc
din Bistrita.
Mergând mai comuna Rebrisoara din vidicul Bis-
in
tritii in 13 Aprilie 1760, asezându-ne seara in cvartir, s'a intâm-
pi
plat cá era acolo preotul de rit grecesc Mara din Nä-
säudul vidicului bistritan, care venind indatä nechernat pi bine
beut la cvartirul nostru, agitat ne-a intrebat despre cauza venirii
noastre acolo. Noi am fi sä-1 depärtärn pe acel popä pi sä
motivul prezentärii noastre nurnai sätenilor, a dror
convocare o amânasem pentru proxima dimineatä, dar nu ne-am
putut scutura in niciun chip de amintitul popä. Dacä iesam din
casä imediat venea pe urma noastrá, pi nu ne-a läsat in pace pânä
când in sfârsit dâpä multele sale insolente, i-am spus cá am venit
din ordinul guberniului spre a cerceta motivul legärii slobodnicului
ori paznicului (obequitator) din Feldru in Rebrisoara.
Auzind aceasta popa, in fata numerosilor locuitori Rebrisoreni
adnunati, a sä zicá mare stäruintä (zelussal) pi de
repetite ori: Nimeni nu e sä jure pi märturiseasaa.
Vázând noi cá vorbele sale dä curaj locuitorilor pi le atâtä
renitenta, greu am putut indupleca pe un de incredere
(rudenie) a popii sä-1 indepärteze dela noi.
Premitând aceste raportäm cá in ziva urmátoare, in 14 Apr.
la chemarea locuitorii din Rebrisioara s'au adunat in mare
nurnär, pi expunându-le actul bistritan despre cazul din Rebrisoara,
conform ordinului gubernial a pus intrebárile anexate, la cari lo-
cuitorii au dat räspunsurile aci insemnate. La descrierea faptului
(species facti) raportat guberniului au dat räspunsurile judele pi
juratii: Nichita Cotu, Grigore Mare, Ion Lica, Costan Voniga,
Ion alti mai multi locuitori din Rebrisoara.

www.dacoromanica.ro
 315

1. Slobodnicul ori paznicul Todor Zdrobäu din Feldru

vidicului bistritan, orânduit incasseze impozite, este argatul
orasului Bistrita? in Febr. 1750 când a fost legat, a
venit incasseze contributii ori s'a ocupat cu alte chestii
particulare?
Ad. 1. Slobodnicul Todor Zdrobäu din cu
alti slobodnici orânduiti pentru adunarea contributiilor pentru
alte servicii, este argat al orasului. Când a fost legat aci, inch
s'a ocupat cu adunarea contributiilor, dar nu sigur dacä el
a fost numit de perceptor pentru de-a incassa in acea
contributiile, cki singur numai perceptorul când pe care
bodnic in care sat trimite. Nu obisnueste facä aceasta
cunoscut in scris sätenilor.
2. Preotii bisericii de rit grecesc ce fel de congres au
atunci Rebrisoara? cine a chemat la popi pe amin-
titul slobodnic Todor spre ce scop, ori doar
a mers nechemat ?
Ad 2. vidicului valah bistritan s'au adunat aci in afa-
cerile ; spre ce scop nu tim, ci numai ei o Nici aceea
n'o chernat cineva pe la popi sau ; dar
crainicul satului raporteazä cu sigurantä Todor Zdrobäu de
sine a mers la Protopop. (Notandum : Aceasta crainicul o rapor-
chiar in fata noasträ).
Ad 3. Ce faptä criminalä comisese acel ; iar cel
ce a läsat sä-1 lege ce motiv i-a obiectat cu ce
cuvinte l-a tratat?
Ad 3. Noi n'am fost la adunarea popilor, deci nn
alta decât ceeace am auzit dela amintitul crainic Vasile Alexi care
a fost prezent acolo.
chemat crainicul el urmátorul räspuns : Slobodnicul
Todor salutând pe Pätropopul din Näsdud, acesta
l-a : »Tu esti slobodnicul din Feldru ?« La ceeace el a
räspuns : »Eu sunk. Da tu afurisitule,
tu româneste, ori Acela
La aceasta Pätrupopul zise: »Dar de suflet
cruce k Atunci preotul valah senior ori jurat din Sângeorz
scotind o scrisoare in fata soborului, o pune pe mask pe care
cetind-o Pätrupopul din Näsäud, imediat se'ntoarse iaräsi
slobodnicul Todor intrebându-1 : » Tu ai amenintat pe
din Feldru cu omor? (Notandum : Acest
Stefan Nimigean este dintre conducätorii räsvrätitilor
triva magistratului bistritan). Slobodnicul Todor
aceasta.

www.dacoromanica.ro
316

4. Cine a ordonat lege pe acel slobodrtic, cine

legat, cu ce unelte, de ce 1-au timp a fost legat,
pi ce timp era: foarte aspru rece, ori mai moderat?
Ad 4. Noi am auzit dela (paracliser) pi dela amintitul
nostru crainic, se sfârsi discutiunea aceea Protopopal
lege pe slobodnic. 1-a pi legat casi de un
stâlp subt un legându-i picioarele cu pi a stat
legat ca o de orä. (Notandum : Crainicul pi in fata noasträ
a investigatorilor a descris in modul acesta faptul legärii aceluia).
Dar pi noi cari n'am fost atunci acolo o ci atunci n'a fost frig.
5. Cine a ordonat liberarea slobodnicului pi cine 1-a
liberat din lanturi ?
Ad. 5. Tot la ordinul Protopopului l-a liberat fätul, precum
raporteazA fätul pi crainicul.
. Dopice slobodnicul a fost liberat din fiare, ce i-a zis
Protopopul? Este adevärat ci i-ar fi strigat : »lntindeti-1 la
pämânt pi trageti-i cincizeci de ? Dacä e adevärat, atunci
la a cui interventie pi rugare a fost läsat liber slobodnicul,
färä bätaie?
Ad 6. liberat slobodnicul din chernat
Protopopul in casä, cum zice crainicul, pi i-a : »Vezi mii ti-
cälosule, tu sä te porti neomenos pi necuviincios, sä blastemi
pi dar nu plii Tatäl nostru. Deci voi läsa si-ti dea douä-
zeci pi douä bete. Dar la interventia popilor pi sätesti,
revenind protopopul, totusi n'a läsat
In 15 Aprilie 1760 ne-am continuat cercetärile in comuna
Telciu din vidicul bistritan. Chestia a fost cazul din Telciu ra-
portat guberniului. Räspunsurile le-au dat judele pi juratii : Blidar
Onul, Dumitru Homeiu, Toader Petri, Scuturici, Andrei
Buriac, Andrei Moldovan, Toader Ciugan pi alti multi locuitori
din Telciu.
1. In Ian. 1760 când comisarul confruntator Mihail
Werner a distribuit locuitorii telcieni rävasele
zitelor, cari oameni au reprosat comisarului ei plätesc mai
multi dare altii mai bogati ca ; pi la ce au ei
cu vorbele la aceea cä sunt inpelati, ori cä comisarul
e interesat pi n'ar impune pi inscrie contributiile cu dreptate?
Ad 1. E fapt cä in acel timp, find ocupat comisarul cu dis-
tribuirea rävaselor pi repartizarea contributiilor, pi am auzit,
Docichi pi Voica lui s'au ei pres-
mai mult deat mai bogati, dar la ce au tintit, nu
Cu toate cä i-am dat destule daruri (prezente, discretii) cornisa-
rului, totusi nu-i putem imputa, cä n'ar impune cu dreptate con-

www.dacoromanica.ro
 317

2. Ce a räspuns comisarul oamenilor cari s'au ;

a zis cá se pe dacä-i ; ei au arätat
pe cineva, ori cornisä, de aceea s'au
mai descoperit alti anurne cine cu ce au
?
Ad 2. Comisarul a chemat in fata sa pe acei oameni pârisi,
a läsat aduc i-a examinat, dar nu se fi dovedit
ceva nici nu cunoastem printre noi. (Notan-
: Noi aci i-am constrâns exarninat cu cea mai mare
dare, dar n'au pe nimeni nimic, negând ar fi
Mori printre ei).
3. Comisarul ce a cu felinarul in grajdurile
menilor, oare nu vite ascunse? cari I-au impiedecat, lovind
felinarul din mâna crainicului losif a lui Todorut din Telci ?
Ad. 3. Este adevärat cä cornisarul dupd a plecat im-
preunä slobodnicul Ion Scuturici din Telciu crainical
losif a lui Todorut sä caute cu lampa dupa vite ; mai
au mers la casa lui Vasile Cute. Dar sa fi dat de ceva
nu Sätenii incá sä sperieserk caci slobodnicul
Ion Scuturici de ziuä i-a amenintat pe oameni va lega
contribufii. Deaceea sara nici nu s'au desbräcat, iar comi-
sarul felinarul, noi imediat am apärut la casa
lui Vasile Cute noi am lovit felinarul din crainicului.
4. Atunci pe slobodnicul telcian Ion Scuturici, care
pornise comisarul la cercetare, cine ce unelte l'au
bätut, pentru care de tare I-au ränit, cari au
strigat vor bate de moarte pentrucä i-a tradat; cari
dus de acolo unde slobodnicul a fost trântit la pämânt, la
a cui casä dus, acolo ce-au fäcut cu el, timp l-au
tinut in fiare cum a de lanturile aceste; dupá li-
berare sAptämâni a la pat bolnav, cum s'a lecuit
ce a cheltuit vindecarea sa?
Ad 4. Noi I-am bätut pe slobodnicul Ion Scuturici
cu bastoane, dar cä n'a sângerat nici nu i-s'a rupt
vr'un os, au putut fi. Nu fi strigat cineva
batä de moarte. au trimis din Bistrita felcer (borbely)
care l-a vizitat numai la un brat a aflat loviturä mai mare.
Singur s'a sculat dela pámânt, trântisem, sätenii prin-
dus la casa lui Ignat Moldovan, i-au pus pe
picioare, iar a doua zi la amiaz läsat liber la interventia va-
mesului, pe garantia unor in forma aceea, cá sä dea
samä satului despre anii a fost biräu. Motivul faptei a
niei fatä de acel slobodnic derivá de-acolo, primavara trecutä

www.dacoromanica.ro
 18

si-a cumparat biraia pentru ani in trei rânduri a mai fost

birau impotriva satului. A fost foarte nemilos
a consumat el dijma, fânul satului alte venite apartiitoare
satului; le-a scos de pe oameni n'a dat samS satului. A fost
denuntatorul nostru la magistratul din Bistrita. a zäcut
trei saptamâni, dar nu cá oare de dared ori de rusine. Felcerul
nu l-a legat, pe acela nici nu l-a plätit.
5. dup'aceea cari l-au amenintat cu omor
pe slobodnic?
Ad 5. N'am auzit dela nimeni astfel de arnenintäri.
6. Dar pe comisar a voit cineva sä-1 atace, hi limp
ce-I bäteau pe Ion Scuturici? Anume pe Andrei Moldovan
cine l-a retinut sä nu loveas0 pe comisar?
Ad 6. Nu fi intentionat Andrei Moldovan ori alt
cineva sä atace pe comisar.
7. Dupä bätaia slobodnicului Ion Scuturici, cari au
mers la casa biraului, la cvartirul comisarului au declarat
räspund ei pentru bätaia slobodnicului ?
Ad 7. Nu tinern minte ce am spus comisarului dupä ba-
terea slobodnicului, dar noi trebue samä pentru
bätaia suferitä de Ion Scuturici.
8. Este adevärat ci pe câtiva Telcieni ceilalti locuitori
i-au legal, adicä pe aceia cari s'au ci ei plätesc
atâta contributie cit cei mai ? i-au legat,
din ce motiv au facá pe comisar ca sä-i batä
ori sä-i dea pe mânile
Ad 8. Este am legat pe dar pe
Voica lui Filipa nu l-au legat l-au tinut in arest a doua
zi, când i-au dus pe ambii comisarului I-am rugat
batá ori dea pe mânile noastre ca sä-i batem ca pe denun-
tátori mincinosi. Dar cornisarul nici nu i-a bátut, nici n'a läsat
batem, ci a ordonat fie liberati.
9. Când anul 1757 slobodnicul din
Mocod a fost Imbrâncit in Telciu aci in casa de
atunci, umblase el sä incasese contributii ? Durnitru a lui
Vasile Buriac cu alti din ce priciná l-au apucat de
pär? Pentru aceea a cerut dela ei contributia, ori pentru
alt motiv; au strigat ei il vor bate de moarte?
Ad 9. E adevärat slobodnicul Ciot din Mocod
a adunat atunci contributii, dar Durnitru a lui Vasile Buriac
n'a fost dator restanta de impozit ce i-se cerea. Ce-i drept
restanta sta pe tencusa tribal) lui, dar din gresalä ori confundare
de nume s'a pe numele lui datoria altui din acest

www.dacoromanica.ro
 319

motiv s'au certat Dumitru Ciot, certându-se numai ei

doi s'au in casa judelui de atunci. Pentru care incäerare
legând slobodnicul pe Dumitru pi pornit la drum ducá
inaintea magistratului din Bistrita, dar in drum la Salva s'a
cu el, cum am pentru opt Maria Terezia).
Tot in 15 Aprilie 1760 am continuat cercetarea in
din vidicul Bistritii.
Chestia a fost incidentul petrecut satul La
au räspuns: Alexa Bobol jude, Costanu lui Miron jurat,
Ursul lui lacob, Mihailá a lui Toaderu Andreichi. Vasilie Finigar,
Docea a Ursului Ion Mâtu crainic, pi Irimie Borcocel,
cultori din satul Gäureni, dacá au vázut, ei aproape, ori
au auzit dela altii, adicä despre cearta din chestie.
1. In lanuarie amil curent 1760 a fost dispus la voi
Vasile Rebrisorean, slobodnic argat (cálare) ordpenesc din
Rebrisoara, spre a aduna impozite, pi chiar sä stráduia
acea când a suferit dela Onul Bumbului?
Ad 1. Da, a fost dispus ca cxecutor trimis la noi Vasile
Rebrisnrean in acel timp, chiar se ocupa cu adunatul
2. In acea Ian. slobodnicul Vasile Rebrisorean a
chemat pe säteanul Onu a Bumbului la casa biráului ca
aducá contributia? Prin cine? Pentru ce n'a mers la
cu ce s'a scuzat?
Ad 2. Vasile Rebrisorean a trims pe crainic sä-i cheme pi
aducá pe la casa biráului. I-a crainicul, dar
probabil nu toti au auzit strigátul. Nu dacá Onul a Bum-
bului auzit ori nu.
3. Ducându-se mnsusi slobodnicul Vasile Rebrisorean
dupä el ce i-a zis lui Onul Bumbului? Onu Bumbului
cum a räspuns cu ce unealtá I-a lovit pe slobodnic
de furios unealta s'a rupt in douá? Unde lovit
de tare vulnerat? din ce priciná a fácut-o Onu
Bumbului?
Ad 3. Pe slobodnicul Vasile Rebrisorean birául lásat in
casa sa a plecat cu crainicul Ion Mâtu spre casele restantie-
rilor. Slobodnicul, urandu-i-se sä stea singur la casa biräului, a
mers la casa juratului Costan a lui Miron pi acolo a aflat pe
birául satului, pi dupäce au beut vr'o cane de
bere,-,a ,plecat slobodnicul cu crainicul pe
din drum i-au lui Onul Bumbul iasä (bujjék ki) din
pi sä contributia in biräului. Dar Onu Bumbului
a cu iesirea cäciarunca gunoiul din grajd. Atunci
slobodnicul din nou a strigat sä cáci el nu poate sta aci
zile intregi, având aiurea de lucru. Nevenind Onu Bum-

www.dacoromanica.ro
320

bului, slobodnicul : »Vino, sufletulg. Cu se

apropie de casei lui Onu Bumbul ; atunci acesta iesi din
grajd zise slobodnicului : da mumä-ta, am eu bani
pi ti-i dau«. Apoi merse in pi, luând banii, iesi din
casá. Atunci slobodnicul dela spate o bâtä
impinse pe Onul Bumbului, care intorcându-se lovi pe
bodnic furca de lemn, ce o avea in mânä, pi nimerindu-i bratul,
furca se rupse la acea loviturá.
4. Dupá loviturá somat-a pe satului
incarcereze pe fäptuitor, pi somat pi fortat sä-i
prindä, pentruce birául n'a fäcut-o, n'au permis-o sátenii,
nu s'a incumetat biräul sá prindä pe vinovat?
Ad 4. Slobodnicul a pus pe masa biräului douá
(bani) ca prindä pe Onu pi cu aceasta a plecat spre
orap la ponos. Biräul trimisese pe Onu Bumbului pe urma
bodnicului ca sá-1 ajungá Zagra se 'mpace cu el.
Dar Onu Bumbului n'a mers. ridia in
Bistrita, iar când dup'acea merse din la Bistrita
cu contributii un sätean nmele Origore a Timocii, perceptorul
regesc incarcerá pe acesta n'a fost detinut vinovatul.
Biräul sätesc in credinta cd säteanul a fost arestat in Bistrita
pentru contributia, a plecat la oras. Sosind acolo, säteanul
a fost eliberat, iar in locul lui a fost arestat biräul. Stând acesta
in Bistrita in arest patru in fine câtiva säteni pe
garantia in forma aceea cá pe vinovat cu toatä siguranta
vor duce la Bistrita. Sosind biräul s'a plänuit cum
duce, pi in fine pe Onul Bumbului ca sä piece
el la binele fär' de-a fi legat. Au pi plecat pi in Mocod
au intrat la Macavei a Popii spre a-I de sfat. Acesta le sfätui
in nici un chip sä nu meargä la oras, pi nici
nu va ducä biräul, ci dacá are cineva a face el,
caute in vidic. Onu Bumbului a acasä, biräul
a raportat chestia perceptorului regesc. Dup'aceea am auzit cd
Onul Bumbului s'a impäcat slobodnicul, pentru loviturä.
In 16 Aprilie 1760 am continuat cercetarea in satul Mititei
din vidicul bistritan.
Chestia era, Aprilie 1759 cu o sAptämânä de
unguresti, intr'o Duminecä, când comisarul
confruntator veniserá la Mititei doi soldati executori pi
nicul ori cäläret Ciot din Mocod, comisarul,
prävindu-si lucrul aci, pleca soldatii executori. Pe
amintitul slobodnic Dänilä Ciot aci in Mititei. E
trebare acu cä aci in Mititei pe acel Ddnild Ciot cine pi intr'a
1-a bätut, din ce cauzä, pi câtä bätaie a cäpätat?

www.dacoromanica.ro
 Au räspuns: judele Costan a Nichiti, apoi Vasile
gore Pop jurati lacob Lazar, Costan Fetinca, Dumitru Sacotä,
Toader Oarzä : Melentia lui Pintelei, locuitori din
Mititei.
Nota: Niciunul dintre acesti locuitori n'a
dentul, ci unul depune despre una, altul despre alta, povestesc
raporteazd general urmAtoarele:
In acel timp a venit aci comisarul Johann Pfingstgräf cu doi
soldati executori, a doua zi sosi slobodnicul Ciot
(cáci comisarul luase calul). Dapace comisarul isprävi aci
lucrurile, impreuna cu soldatii executori, pe Ciot
lasä in urmä, nu cu ce ordin. Ciot a beut apoi aci
in sat rachiu la säteanul Dumitru Sacotd, apoi a mers la casa lui
lacob bând acolo bere rachiu s'a Plecând
de aci calare, dela casa lui Toader l-a väzut preotul nostru
Popa Partenie la chemarea popii Ciot a coborât de pe
cal a intrat in casä. Acolo a aflat pe Otel, pe care
cum auzisem, bätuserä Zagra Dänilä Ciot solia lui.
Astfel dând Dänilä Ciot de omul ce era mânios pe el, ambii
beti, Dänilä Ciot a-i adresa lui Toader Otel vorbe
necuviincioase sarnave. Acesta, ca omul beat, i-a räspuns
asemenea vorbe, din cari apoi certându-se, Toader Otel apucat
de par pe Dänilä Ciot, acesta pe Otel, s'au
bine, dar värsare de sange n'a fost. In fine Toader Oarza, in casa
cäruia la rachiul cäruia s'a intâmplat bätaia, aruncându-se
cei i-a despärtit. Lucrul acesta Toader Oarza in-
depunere sigil, ca s'a intâmplat de fapt a§a.
Isprävind cercetärile in intelesul descrierii fapteler con-
form ordinului guberniului, cu rdspunsuri, am redijat
acest raport »bona fide« semnându-I proväzându-I cu sigilul
nostru in anul, ziva locurile amintite.
Jánosi Péter Fogarasi István, asesorii judetului Dobâca.

In edinta dela 19 Aprilie magistratul redijazá un act de

acuzä in care guberniului cä i dupä publicarea »de-
liberat«-ului renitenta in districtul valah. Tot atunci se
adreseazd »supremos officiales nationis saxonicalis«
rugarea sä-i stea in ajutor, dimpotrivä se poate naste un
judiciu pentru
Aflând in 21 Apr. dintre revoltanti ai distric-
tului au plecat la Viena, la curtea iar de

www.dacoromanica.ro
522

altä parte publicärii »deliberata-ului dreptul

de apel ; magistratul sä fie rugat secretarul
gub. Sam. Brukenthal, care tocmai se afla la Viena, ca sä ariga-
jeze pe seama ora§ului un agent destoinic pentru purtarea pro-
cesului Valahii. Totodatä Bruckenthal sä intervinä in chestia
fântânilor de saramurá din district, sä câ§tige amânarea
särii contributiilor vechi, ori chiar radiarea acestor.
Delega(ii Românilor districtuali intr'adevär pi plecaserá la
Viena, iar trecând ca de obiceiu prin Sighet, aci vicecomitele Mi-
hail Balea de leud in 21 Apr. provázu cu pasaport pi scrisoare
de recomandatie, exträdate pe numele lui Cute pi a lui
Buoa.
In sIptämânile urmátoare continuau in district
despre cari in mare parte rapoarta ora§ului patentatul
Maxim din Apoi se la Moldova,
cari fáceau mari griji magistratului pi erau urmärite pi sane-
tionate in modul cel mai barbar.
In 23 Apr. comisarul Johann Kleinmann pârea pe judele din
Salva cá nu i-a plätit diurna când aduna in sat restantele con-
tributiilor. Judele zicea sätenii i-au interzis st pläteascá
comisarilor, iar la afirmarea lui lacob Pavelea, prezent la
acea i-se confiscä acestui calul, pânä va fi plätit comisarul.
In 8 raporta morarul Nechita Moldovan dela moara
orä§eneascä din Nu§faläu cä Dumineca trecutá Maftei a Cosmi
pi Pinte Stupar au ridicat din lada morii 80 cereale
du-le sdtenii cari fuseserá incarcerati in pi Tudor
a Cosmi, Savul Vermi§an, leremie a Rus Todor, Rus Mihai pi
Georgitä Me§ter. lar in 12 lulie tot acel morar raporta
toarele: Ieri au venit la moarä Marcu Bäräritii, Pinte Stuparu,
a Spätäritii pi Popa Timochii ceilalti locuitori
exceptia judelui Tänase a lui Gavril Roiban, Blaga Istrátut,
Lupu a pi Todor Spätar, au rupt pecetile de pe lada
pi cerealele le-au Mire säteni, exceptia unei pärti
pe care au dus-o in bisericd a alteia care-i compete morarului.
i

Dup'aceea Marcu Bäräritii a cerut sä i-se extrklea toate uneltele

morii, morarului i-a comunicat porunca protopopului ca
V. »Arh. Nr. p. 55-88.

www.dacoromanica.ro
piece dela moarä va fi instituit un all morar. In ziva
toare 13 lulie sosi in ordinal protopopului, scris in nu-
mele district ca primäria satului sä cerealele
aflätoare in lada morii pi cu banii obtinuti sä räfuiasa datoria la
i amenda dictatä de comitat, deoarece districtualii cei-
lalti nu mai vreau sä contribue cu niciun la datoriile
tractate, plätind pânä acum prea destul pentru aceste.
In scrisoarea dela 12 lulie magistratul ii prima-
rului Klein, cä decimatorul din Lechinta »conspirä cu Valahii,
deci ar trebui i-se
In 13 lulie raporteazA Ion Pope lea din Rodna cä au
la el sätenii Petru Croitor, Ion Filipoi, Istrati Filipoi, Ion Piora
i Gavril Bindea, pi au cerut sä le pläteascá 48 cota sa pentru
cheltuelile delegatilor la Viena. Au luat dela el ce
va pláti.
In 15 lulie magistratul ordonä strict judetilor sä i-se rapor-
teze imediat dacá vr'un districtual valah are de fugä din
provincie ; dela ace§tia nu cuteze nimeni a cumpära vr'o mo§ie.
Find tot incordate raporturile dintre ora pi districtul
mânesc nu e de mirare cä din erau pusä la discutie atât pre-
tinsele drepturi ale oraului asupra acelui district i conditia

Românilor districtuali. Astfel contele Gavril Bethlen, prezidentul

comisiei diriguitoare, in numele Maria Terezia,
in 17 lulie guberniului transilvan ordone ca in Septemvrie
52 fie prezentate toate documentele in chestia de controversä, atât
din partea or4enilor bistriteni a districtualilor români.l)
In jumdtatea a doua a lunei lulie se cazul gray pi
misterios un grup de bejenari la Moldova
chiar pi protopopul Anton din Despre se scrisese
dealtä datä,2) rämâne acum de notat, atât despre intentiile
legAturile numitului protopop despre alte evenimente din
district - maicuseamá in raport cu Cute - il informa in
acel timp pe magistrat des amintitul Maxim
din Näsäud. Acesta denunta cä Cute pe apa
Telciului i bani delegafia la Viena, apoi a
V. »Arhih. Som.« Nr. 13 p. 349.
2) V. »Arh. Nr. 16 p. 71-74 78-79; apoi Nr. 20 p. 362-363

www.dacoromanica.ro
pe oameni casa lui pi sA-1 scoatä din sat. lar
in 23 lulie, dupâce pe protopop, pe popa Mitru pi pe
cavei a Popii din Mocod, adauga urmAtoarele :
ei de mine nu se feresc oamenii, eu le toate; numai
rog sä nu vestiti pe mine
rna Voastre, pentru aceasta la nime. ce
va trebui Voastre numai prin scrisoare rumâneasca trimiteti
cuvinte. $i mä rog Tale sä faci Märia Ta bine sä-mi trirniti putintel
praf sä mä pot aräta eu la Märia Ta cu ceva vânat, putintel (alice).
pe Protopop bine nu am al mai vedea. Apoi nra rog de-ti
putea pune mâna pe luon a lui Lazure Cioti pe lacob a pe
frates'o acum iarä se gatä luon sä la Sibiu. eu vini
tocmai capu meu, tot sunteti Märiilor Voastre pe
mine. Numai ce'mi mai trimite acum scrisoare sa voia Märii Tale
apoi oi vini pe cuvântul Märii Tale pe A Märii Tale mai mic
plecat eu Maxim din Nesout. $i tot dela noi sunt ace$ti oameni
care sunt scri$i mai sus. Ca eu doresc mä in casa Tale. 1760
lulie 23.
In 1 August raporteazA Nechita Moldovan din Nu§falAu in
25 lulie a venit din Näsäud un valah Grigore porunca proto
popului sä-i ducä cele 50 mierte cereale promise acestui pentru
serviciile sale prestate in cauzele de proces ale districtului. Deoarece
40 mierte se vândukrä, primi 10,mierte cu care noaptea.
In dela 4 August magistratul discutä pi
privitor la urmAtoarele chestii : a) Fi§panul grof Teleki pi baronul
Korda trimit in privinta Valahilor din Dumitrita, incarcerati
in pi Despre ace§tia magistratul, informat
de cAtre inspectorii cä vreau sä la Moldova, nu
rAspunde contilor ce va primi raporturi detailate despre
tentiile Valahilor prizonieri. b) Se statore§te la caz oameni
din districtul valah se pe mo§ii nobiliare, pämAnturile acelor
sä se dea in administrarea prietenilor, cari la eventualA intoarcere
a celor mutati, au le restitue. Executorii sositi in pentru
incassarea vechilor restante, sä fie expediati districtul valah,
unde sä se publicatiile sätenii au sä pläteascA dijmele,
»vamsugg-ul 1) pi din fiecare au la ora§.
d) se preparativele necesare la varnitele din Rodna.
cite§te ordinul guberniului privitor la incassarea »salgamak-ului 2),
1) Taxa pentru pä$unatul pe munti.
2) Taxele pentru intretinerea soldatilor.

www.dacoromanica.ro
despre care perceptorul Hennrich raporteazd n'a putut sä se
incasseze hind »dominiuk (Valea Rodnei) aproape evacuat. Se
se expedieze guberniului raportul lui privitor la Protopopul,
raport adresat inspectorului depertinentiei.
In 9 Aug. denuntä Maxim Protopopul din Näsäud
inainte de plecarea sa la Moldova a cu forta bani din
satele districtului valah, extorcând (ausgepresst) astfel cali-
tatea satului câte 10, 12, 15 16 fiorini, sub pretextul cd i-ar
aduna pe seama cancelaristilor. Fatä cu satele cari nu i-au adus
banii la terminul fixat a procedat asa, pe sätenii cari voiau sä
piece la Dej dupä sare oprea nu-i
continue drumul ce nu suma repartizatá pe
satul Mai mult au suferit din cauza aceasta satele cercului
din sus. Din banii adunati pe calea aceasta a dat ceva cancela-
ristilor, iar restul - banii säi proprii - pus in
pästrare intr'o ladä (Kiste). La plecare a luat toti banii la sine
a incuiat lada, tatäl scurt dup'aceea voind sä scoatä
trebuintele casei ceva bani din negäsind cheile, a
lost nevoit deschidä lada forta, insd in ea nu era niciun
crucer. Tot denuntätorul mai raporteazd un din
sosit câteva zile din Moldova, a spus a
pe Protopopul Dorna i a vorbit el. In 20 Aug.
pâreste din nou pe Popa Mitru, apoi mai altele magis-
tratului.1)
Spre a impiedeca procedeuri arbitrare, guberniul adreseazd
21 Aug. magistratului ordinul, cauze criminale,
de executarea pedepsei, sä fie raportate curtii. Tot in acea zi
gistratul ordonä ca satele Maieru, Rodna Sângeorzul sA
teased pânea pentru soldatii detasati la Rodna, pentru cari con-
form ordinului gub. dela 16 Sept. Rodna era obligatä sA mai
furnizeze iarna 18 stânjeni lemne 78 funti iar vara
6 stânjeni lemne.
Inspectorul depertinentei raporteazä in 3 Sept. cä la somatia
sa adresatä sätenilor din Säntioana sA pläteascd dijmele, acestia
nici intr'un chip nu sunt aplecati sä pläteascd ceva
de ce se va tinea »der ; le-a interzis
V. Arh. Som.. Nr. 20 p.

www.dacoromanica.ro
plata $tefan Nimigean, adaugând vor vedea ce vor ceice
Sasiic.
In 9 Sept. cele 23 comune ale districtului valah adreseazd
guberniului o petitie in care roaga avertizeze pe magistrat,
ca acésta sä inceteze cu persecutiile nelegiuirile Ro-
mânii vidicani.1)
In 17 Sept. spionul Gälan face denunturi despre noul
primar Simion Capräu, despre Popa Mitru pi säteanul
Todor Granciu.2)
In 19 Sept. sätenii ilveni a lui Precup pi Vârtolomei
grean prezentá magistratului un ordin gubernial d. d. Dec.
1759, la intrebarea acestui unde a stat acel timp
räspund, ca tefan Cute adusese lama trecutä ordinul din
Sibiu, de plecarea sa la Viena predete curatorului
bisericesc Vasile, care insärcinä inmâneze magistratului.
In 22 Sept. expeditorul ungar Ladislau o
scrisoare a fibiräului Mara Laszló cu un
nial adresat acestui, ca viceppanul George
din comitatul Solnocul interior perceptorul Mich. Hennrich
din Bistrita sä meargä in districtul valah sä someze pe säteni
sä pläteascd supracotä (die Additaments) la taxa libertilor precum
pi ; totodatä sä informeze pe guberniu dacä nucumva
districtualii stint impovärati cu impozite inadmisibile (mit unge-
bührlichen Impoenen agraviret). Fibiräul scrie are de sä
la Mocod, unde fie chemati câtiva
din fiecare sat districtual. Inspectorul depertinentiei sä publi-
catiile necesare. In 26 Sept. raportead perceptorul Hennrich ea
Valahii districtuali, cari se lung timp in Mocod,
categoric sä presteze »salgamalg-ul »supradirte taxam capitisg,
de$i delegatii comitatensi i-au avertizat in tot felul. In
leremie Buc$a a declarat in numele vidicanilor acestea: Ei
despre acest impozit (Umschlag), pi Ex. Sa Gäbor l-a
adus din Viena; gubernatorul le poruncise nu mai plä-
nimic de contributia regalä. Cu toate acestea infor-
mându-se sâtenii prin in Sibiu in chestia aceasta,
1) V. Som.. Nr. 13 p. 350.
2) V. »Arh. Som.. Nr. 20 p.

www.dacoromanica.ro
 37
Sunt gata »additamentum taxae capitis libertinoruml
pentru anul 1761, dar nicidecum pentru 1760 anii premer-
gätori.
In ziva de 26 Sept. magistratul confirmä pentru
pe urmátorii judeti comunali Scridon a Torni, Mocod ; Grigore
a Popii, Mititei ; Tänase Bosota, Runc; Ion Lehaci, Zagra;
Varga, Poieni ; Alexa Bobola, ; Ursul a Ion, Suplai ;
Damian, Bichigiu ; Ion Barte, Telciu; Vasile a Georgi, Ilordou,
Partene a Titieni, Salva ; Simion Capräu, Näsäud ; Lupul Ciuti,
Rebrisoara ; Ion a Gavril Cräciun, Rebra mare ; a Lazar
Värarea; Origore Marcului, Ilva ; Maftei a Popii, Lesu; Oanea
Nicolae, Sângeorz; Andreas Todt, Rodna; Simiom Sântioana;
Pentru Feldru se confirrnä ca primar slobodnicul Todor
la votarea pentru Valahul trirnis la n'au fost prezenti
toti sätenii, apoi s'au mai constatat pi unele cazuri de mituire.
In aleserä unii säteni pe Cotoc Ursul, care insä
joritatea nu era rnutämitä. De aceea se hotáreste ca Marta viitoare
sä trimitá satul pe 3 Valahi mai destoinici dintre cari fie con-
firmat viitorul judet. in modul indatinat mânile pe
cälabul Daniil pi rostesc astfel jurämântul. Dupä acestea
noii judeti sunt aspru avertizati SS comunice inspectorului
tinentiei pe refugiatii in Moldova.
Tot in acea zi orä§ene§ti pi servitorul primarului
Bistritii inainteazä magistratului urmätoarea petitie: Se plie cä hai-
ducul (paznicul) de a prirnit acum dela fiecare judet
»sub titulo discretionisc câte 34 iar slobodnicul cite 48 cr.
Noii judeti nu vreau cä considere vechiul obiceiu, deci
sonalul de serviciu roagá sä-si capete partea cuvenitä. Rezolutie:
Noii judeti sä märturiseascä au pimit mai'nainte haiducii pi
slobodnicii »sub titulo discretionis pi inspectorul depertinentei
sä adune banii pi sä-i pästreze la sine pânä va fi examinat
pi constatat vechiul uz, când apoi se va dispune consecintl.
In Octornvrie cunoscutul Gälan denuntä din nou pe pri-
marul Capräu din Násäud, pe Popa pi pe alti
Primarul orasului magistratului cä Valahii din
Nusfaläu au luat fo4a administrarea moara de acolo a
V. »Arh. Nr. 20 p. 366-368.

www.dacoromanica.ro
32é

ora$ului, sub pretextul et numai vor putea sAtenii

in Posmup datoria ce o au la contele Teleki Pál.
Notarul magistratului raporteazä cä Feldrihanii sunt
de nemultämiti cu primarul Todor Zdrobäu, instituit de
gistrat, incât Dumineca trecutä - când oamenii ie$iau din
pi noul primar chiar intentiona sá publice satului miele dispozitii
in modul îndatinat - faimosul (der berüchtigte) Cute in
fata sat bâtu pe cu bâta pânä la sânge pi
ordonä sä nu fie recunoscut ca primar. Chiar atunci inträ in
un din Feldru in numele satului roagä pe magistrat
sa institue pe altul ca judet in local lui Zdrobäu, care e tânär,
inexpert, nu se pricepe la rävase, foarte särman satul nu
s'ar putea despägubi in cazul unei eventuale greseli la adminis-
trarea contributiilor. I-se aminte$te popii incidentul de Duminicä,
pe care (Thorheit) nici popa nu-1 aprobä. Primarul orasului pune
intrebarea ce räspuns sa i se dea popii, deoarece Zdrobäu a
fost numit jurat in toata forma. Rezolutie: viitoare
sá vinä bätrânii satului la crap pi cu ei incá doi pe cari satul
corespunzAtori, precum Todor Aceasta i se
munica popii care este demis. i ispectorul depertinentei
pe Zdrobäu, cä stând astfel lucrurile, mai bine st
nuntä pi sä serveascd mai departe ca slobocinic.
Tot atunci Nusfälenii roagá sá fie confirmat ca jude Ursul
Cotoc. Deoarece in Feldru s'a sfâr$it atât de chestia judelui,
magistratul hotáre$te ca Ursul Cotoc sä fie deci jude Nu$faláu,
inst cu urmátoarele conditii : nu promoveze renitenta distric-
tualilor, sä grijasa de venitele morii ca nu fie insträinate, iar
satul sä restitue orasului pagubele de acum. Toate aceste
i se comunia in mod accentuat, iar Cotoc promite sä facä tot
posibilul. Tot cu ocazie raporteazä inspectorul deperti-
nentiei cá un cládit o cast câmp, de$i avea una
in satul I se impune noului jude casa din
a amain' in viitor sá nu mai cuteze nimeni a lucra astfel,
fárá magistratului. Unul dintre Nu$fäleni, care a stat prins
in Posmup hind nevinovat a avut multe cheltueli pän'ce a fost
liberat, roagá sá
i se restitue pagubele suferite. I se spune cä
baza procesului verbal dresat de oficiantii comitatensi aprobat

www.dacoromanica.ro
de guberniu, are drephil sä cearä dela adeväratii vinovati
gubire pentru cheltuelile avute, pierdere de timp, etc.
In din 3 Oct. a magistratului se citeste ordinul gu-
berniului d. d. 16 Sept., care conform rescriptului preanalt,
se porunceste ca Nusfälenii inearcerati Posrnusi sä fie demisi
eu garantie, punctele cunoscutului »deliberat« nu fie exe-
cutate pânä ce nu se vor expedia toate actele chestie la curte.
Actele se la oficiantii comitatului Dobâca, sentinta incá
in lake se trimisese la (scris : Naszszal).
Apoi se ceteste alt ordin gubernial d. d. 16 Sept. impreunä
cu un decret regal, in care Maiestatea Sa cere in copii autentice
docurnentele pe cari bazeazá Bistritenii »jus ratione 23
gorum in districto valahico existentium spre a se decide »ora-
culo Majestatico«. Totodatá Mai. Sa ordoná locuitorii
tului district fie tratati, precum au fost gösiti tempore
, i sä presteze toate in comun cu districtul

dupä cum ordonase comisia reg. instituitä »debitorum delendorum

fine«. Se decide ca documentele cerute imediat sä fie expediate
prin guberniu din Viena.
Se prezentä sâtenii Ion Zaharie a Dubri din Feldru
roagä pe magistrat sä se milostiveascd de a numi in locul lui
ca jude pe prezentul Todor Trut, conform
tregului sat. Zdrobäu e foarte särac dacä ar ceva la
ministrarea impozitelor, atunci satul n'ar avea dela cine fie des-
pägubit. lnsusi care e fatá, roagä fie demis din
slujbá, deoarece vede et nu poate sä convinä (auskommen)
mai ales Cute, care numai de curând in fata
bisericii a intregului sat l-a tratat in modul mai crudel
(grausam) cu lovituri, iar acasä i-a insultat atât pe el, cât pe
sotia copiii Rezolutie : Dupä ce Feldrihanii sunt infruntati
pentru purtarea crudelä, desi aceia se scuzá cá n'au dat ajutor
lui dupá ce Zdrobäu benevole renuntá la postul de
jude, iar perceptorul reg. incá ca nu se amâne con-
fruntarea din cauza judelui; magistratul hotáreste ca Todor Trut
sä fie noul jude, conditia poarte slujba omenie (red-
lich), sä execute poruncile »stäpânilor« (Herrschaft) adminis-
treze in contributiile, dimpotrivä va purta toate pagubele.

www.dacoromanica.ro
330

Pentru revizuirea documentelor »dem Publico zum Besten

gereichender und vorhandenen« in cauza procesului districtul
valah, conform hotáririi din Oct. se desemneazA senatorii Georg
Gunesch, touch. Bedeus unul dintre Deoarece munca
aceasta are dureze câteva zile, pe Bedeus va avea sä-1
culasa mai apoi senatorul Paul Carl Klein a Straussenburg.
Rodnenii roagä in 13 Oct. i se interzieä crainicului din

mare de-a pertracta rezolvi cauze judiciare. Rezolutie: Crai-

nicul sä nu mai fie numit jude, ci »Burger«, pi va putea dicta
pedepse in bani numai pâtiä la 50 de aci in sus se poate
pronunta sentinta numai in Rodna.
Násäudenii cer in 18 Oct. alt jude. Rezolutie: »Ex
tionibus in supplica allegatis« SS fie propusi alti candidati,
dintre cari magistratul va confirma pe unul.
Haiducul Lupul se roagä in numele celorlalti haiduci sä
se 'mpartä »discretia« primitä dela districtului valah.
Sasii din lad incredintati incassarea impozitelor pe
nu voesc meargá acolo zicând cá probeze a face aceasta
cui trebue bani, cáci ei nu se vor expune ca sä li-se därâme
casele. De altá parte magistratul in 25 Oct. interzice primarului pi
inch altor sasi dirt lad SS &rime casele Valahilor »pe
cari acestia le-au clädit apa Ilvei pe hotarul säsesc«. Dupá
ce ledenii dau explicatia cá au inteles numai casele ce se vor
cládi din nou, magistratul decide nu se mai permitá clädirea
de case nouä, iar cele vechi fie läsate in pace.
In 27 Oct. scrie cârciumarul oräsenesc Peter Roth din Rodna
cá Nimigeanu (Cute) din intentioneazá sä-1 alunge
din drciumä. Rough pe magistrat sä intreprindá toti pasii nece-
sari ca numitul fie (handfest zu machen).
Conform unei a comisiei diriguitoare adresatá per-
ceptorului reg. Hennrich, Valahii districtuali au rámânä eo
statu« in care au fost »tempore manipulationis«. Pe titlul de
terese« sä nu se incasseze dela Valahi nimic ce nu se va
dovedi pentru scopul acesta > insuficienta fondurilor domestice alo-
diale«. Impozitul »salgamal« au insä sä-1 pläteasca districtualii ca
ceilalti contribuabill din Tot in chestia diverselor impozite
perceptorul Hennrich in 31 Oct. dela amintita comisie o

www.dacoromanica.ro
 331

scrisoare in care se cä »sub titulo necessitatum pagen-

sium. s'a repartizat pe satele valahe o contributie mai mare decât
era admisibil, aceasta de sigur numai spre »commodo et utili-
a oficiantilor.
In 3 Noemvrie cere Sam. Bruckenthal documentele privitoare
la chestia Valahilor le promite Bistritenilor ajutor in cauzä.
In 4 Nov. raporteazä Lupu Hordoan cá in 2
Ion Floroae din NAsäud Lazar Várárean din Rebrisoara au venit
la Sântioana le-au arätat sätenilor, cari tocmai iesiau din bise-
rick o scrisoare mare cu pecete regalä, zicând : e drep-
tatea noastrá, primarul Bistritii a primit una e citat la
Viena impreund cu noi districtualii. Deaceea fiecare casä are sä
dea câte 8 grosite pentru cheltuiala drumului, cäci din fiecare sat
al districtului trebue sd piece un delegat la Viena, i afará de
aceia 7 la Sibiu. Cei doi trimisi au in Sântioana 30
Fibiräul Ladislau Mara le scrie in 5 Nov. Bistritenilor cä el
primise dela guberniu ordinul sä publice in districtul valah sä
avertizeze pe Valahi, au de plätit impozitul »salgamak. Fäcând
el inc'odatä la guberniu in aceastä chestie, n'a primit
niciun räspuns, deci crede cä nu mai e nevoie de nido publi-
catie. - La primirea scrisorii lui Mara, magistratul imediat räs-
punde aceluia cá n'a primit räspunsul guberniului, ar
fi necesar sä se conformeze ordinului anterior, deci Mara sä dis-

magistratul -
punä când sä-1 astepte druta in Budac, cáci - adaugá inc'odatä
nu s'a auzit sA se fi retractat amintitul ordin. Tot-
odatä sä i-se scrie guberniului cA deoparte orasul primeste
dine conform cäror n'ar fi sä se scoatä din districtul valah impo-
zitul pe cap, dealtäparte are sA se mäsoare
dupA impozitul pe cap.
PârcAlabul garantase pentru 111 Rh. contributii
de plätit din partea judelui din Rebrisoara. Expirând terminul,
perceptorul Hennrich cere executie.
In 6 Nov. magistratul discutä asupra documentelor de inaintat
in chestia districtului valah renitent. Primarul pune intrebarea :
dacá ar fi se copieze trimitá curtii privilegiile, mai ales cele
conferite de regele Vladislau, in 1494, indicate in »nota Rhorma-
niana expediate inc'odatä mai 'nainte cancelariei curtii, im-

www.dacoromanica.ro
332

preuni transcrierile altor privilegii ca cele ale »incorporationis<

pi »cultura ; ori doar si se expedieze numai

cumentele scoase de Gütsch, numitele »statutionales <.

gistratul atât curtii pi guberniului pi lui Bru-
ckenthal si li se numai actele cari privesc »die Donation
und Statutionc, Bruckenthal le cere numai pe aceste.
cAci pi
Mara in 10 Nov. magistratului a
fost in Mocod, dar a vorbit numai cu 5 Valahi, cari la intrebarile
lui n'au raspuns aproape nimic. In ace§tia se
executorii de dare le trag oamenilor pielea ; chiar parcurg
intr'o zi 10 sate, totu§i dela fiecare sat pretind câte 18 S'au
mai mult impotriva cornisarilor Schneider, pi Bressler.
Deci neputând ispravi ceva mai de i-a citat pe Valahi din
nou pentru ziva de 14 c. rind pi trimitä pe cineva la
fata locului. i se scrie lui Mara slobodnicii n'au putut fi
in Mocod.
Dintr'o noti a primarului Klein spionul din
Näsiud adresase acelui cu data 11 Nov. o scrisoare in care îi
urmAtoarele: Iti raportez Märiei Tale stefan Feldrihan
(Cute) cu doua a fost - singur -
la noi, ceea ce am voit si pi anon) numaidecat printr'un de in-
credere, in scris. Acel a pi a§teptat la 2 ore
cu scrisoarea mea anticamerA (Vorhaus, la primar in Bistrita),
iar când s'a aflat cine e pi de cine e trimis, nu i s'a permis
si intre la Ta. Acum numitul iarip e in jos pe apa
Telciului, unde bani pentru intenfionata sa cdldtorie la Viena,
pi pe oameni ci de va cuteza careva dintre ei
in fata judecatoriei din ora$, acelui imediat
casa, i-o pe care pi s'o arunce pe apa. fi venit de
mult la Maria Ta, daca nu m'a§i teme de aceasti
Stefan m'a tras la raspundere (zur Rede gesetzet) inaintea distric-
tului ci pentru ce am fost in Am ci de§i am fost
acolo, n'am (verklaget) pe nimeni. Acum a poruncit
apriat (ausdrücklich) satenilor no§tri, de voi cuteza si mai merg
inliuntru (la ora§), momentan si-mi &rime casa si mi alunge
din sat. Spune a poruncit alit Excel. Sa gubernatorul
pi Director.

www.dacoromanica.ro
 333

Deoarece in 14 fibiräul Mara trebue sä fie in Mocod,

in rândul trecut nu fusese expediat acolo nimeni din partea
gistratului, acesta hotäre$te in 12 Nov. sä delege pe senatorul
Georg Decani ca sä piece la Mocod pi sä ducä cu sine tabelele
de control. In ziva urmätoare, in 14, vine vätä$elul Binder
cu vestea cä Ladislau Mara nu e Mocod, deci Decani
dacä ar fi consult piece acolo. Magistratul decide cá Decani
piece negre$it sä astepte pa Mara acolo, deoarece dis-
trictul valah e convocat. In 17 Nov. in delegatul
Decani din Mocod pi raporteazd cä Valahii districtuali refuzá
pläteascá salgamale-ul, dovedind din nou renitenta
natá, despre ceea ce altfel va raporta pi fibirául Mara.
Directorul cauzelor fiscale le scrie Bistritenilor despre plân-
soarea Valahilor districtuali cá Sa$ii nu voesc sä se conformeze
ordinelor guberniale ; iar 18 Nov. ii trimite magistratului suplica
unor Valahi din comitate precum ordinul säu ca acelor Valahi
li se acorde locuri de in districtul valah. Tot aceasta
chestie protonotarul Anton Domokos, accentuând »jus
perpetuum der Sachsen in fundo regio«.
Intre Rodneni pi Ilvanii Mari in continuu se iveau cauze de
ceartä, pi ca sä se vadá ingerinta magistratului in afacerile
nilor districtuali, aci urmätorul caz: In din 18 Nov.
magistratul rugarea Rodnenilor ca crainicul din Ilva Mare
nu fie numit dintre sätenii ilvani. Dimpotrivä Ilvanii se roagä
ca crainicul sä fie am de al Magistratul e de pärere sä rä-
mânä pe hotarirea anterioarä, adicä crainicul sä fie ilvan,
dar sä i se reducä (einschränken) atributiile. Deoarece inspectorul
depertinentei propune sä fie ascultate ambele partide, se
procede in felul acesta: Chemati in fata magistratului, Rodnenii
sustin »pro jurisdictione et pretensione sua« cä de când Ilvanii au
crainic, ei nu promoveazA serviciul donmesc (Herren Dienst).
Ilvanii la rândul »excesele pe cari le-au
sävâr$it Rodnenii fatá ei, ceea ce a indemnat pe magistrat se
le desemneze care contributiile pi sä le ducá la
Rodna. Când veneau la executii, le luau Ilvanilor sume
mai mari de bani, apa sub perceptoratul lui Paul Carol Klein
crainicii rocneni le luau 3 ori pi mai multi fiorini pe deasupra

www.dacoromanica.ro
334

Li s'a ordonat restitue banii ilegal incassati,

acum n'au fácut-o. cu putine exceptii,
s'au restituit acei bani, alti bani nu s'au dela Ilvani
afarä de 15 den. pentru un jurat cu ocazia certelor de
hotar. Magistratul someazä partidele sä se invoeascä sine pi
mâne dimineata sä gäseasa o modalitate ca nici jurisdictia
Rodnenilor, dar nici interesele Ilvanilor sä nu fie pagubite. In
19 Nov. Rodnenii declari cá permit Ilvanitor sä un jurat
dintre ei, care crainicul din Rodna si adune impo-
zitele. vor da crainicului intertentia, e bine ; dacä nu,
crainicul ipi va lua cu sine mâncare in deseagä. Ilvanii pi acum
roagá sä se pästreze vechiul obiceiu, cáci Rodnenii iau de pe ei
prea mari amende. In special Simion Boca se plânge cä pentru
schimb de proprietate Rocnenii le iau câte 3 monede 17 cr.,
apoi pentru fiecare piatrá de hotar plätesc 25 Rodnenii
afirmá din bátrâni s'au luat pentru un aldäma$« câte 3 mon.
17 dar färä tirea inspectorului depertinentei peste tot nu
se face nicio schimbare in proprietatea de pámânt. In sfârsit
gistratul hotáreste conform pärerii propunerii Rodnenilor,
amenintarea oponentii pi capii renitenli (Haupträdelsführer)
vor fi adu$i in ora$.
In 19 Nov. dupä cetirea raportului lui Mara privitor la cele
petrecute in Mocod, senatorul Gunesch informeazä pe magistrat
cá tefan Nimigean a Mzpiedecatpe slobodnici adune impozite i-a
amenintat co moarte. Tot Gunesch in districtul valah can-
celari$ti din comitate fac interogatorii fárá ca ora$ul fie reprezentat
prin un »regio ex parte nostri , ceea ce violeazá privilegiile säsesti.
Primarul raporteazä tot atunci, ci Valahul din Nu.$faláu care
ii nepläceri magistratului pentru casa sa afacerea
chiar pi instantelor superioare, acum a fost escortat ca fost iobag
a lui Kemény Gergely, cu fiul säu care la cererea lui
Kemény deasemenea a fost exträdat.
In 24 Nov. se plânge inspectorul depertinentei cá-i merge
foarte greu alegerea slobodnicilor »dacä ar purta sabie, ar
avea mai mult curaj (mehr Mut pi ar pi servi mai bucuros.
Rezolutie: Atât vätäseii cäläri cât pi slobodnicii poatä purta
armá, adesea duc cu sine scrisori importante bani.

www.dacoromanica.ro
 335

Tot amintitul inspector magistratului per-

ceptorul Hennrich alege pentru sine pe cei mai buni dintre
bodnici pi apoi nu le pläteste leafa.
Se vede cä pärcálabul care garantase pentru restul
de contributii de cMre sus amintitul primar din Rebrisoara,
era acum amenintat fie executat. Perceptorul nu-i da rägaz,
afirmând cä a garantat »de solvendol, iar primarul sustine cd el
a räfuit toate contributiile nu intelege cum de datoreazä o
apa mare, n'a retinut pentru sine nimic. Rezolutie: Judele din
Rebrisoara e dator sä contributia restantä, dacd nu poate
dovedi cd el räfuise datoria, care n'a fost in catastife
de perceptor.
Slobodnicul Seni a Ursului in Nov. cä a fost
prezent la uciderea stupilor orasului, pi e suspect cä nu departe
unde s'a scos mierea, 14 el intâlnise
pe Nimigean din pi pe Ion Floroaii din Näsäud,
amândoi car. Tot acel slobodnic denuntá cä Stefan adund
dijmele de cereale care se mai gäsesc pe la oameni; apoi mai
adaugá cä cu prilejul incassärii impozitului reg. pri-
meste dela sätenii unei comune 6 , font pâne pi font
carne pe zi; merge pentru in vr'un sat, nu ca-
pätä decât bätäi.
Perceptorul Hennrich primeste dela guberniu ordinul sä ia
imediat mäsuri impotriva táinuitorilor de impozite (celatores) din
Telciu. Inspectorul depertinentei recomandä sä fie chemati pi inte-
rogati in oras, rezultatul sä se comunice guberniului.
In Decemvrie soseste ordinul guberniului privitor la ciuma
in Moldova; granitele au fie sever päzite de pläiesi. Locote-
nentul vrea sp pedepseascä pe contravenienti,
dar magistratul protesteazä afirmând cá acel drept ii compete
numai lui.
Perceptorului Hennrich i se comunicá in 2 Dec. cä judele
din Rebrisoara se prápádeste de fricä carcerul orasului unde
detinut. Mai bine fie liberat garantie, cáci altcum n'are
sä pläteascd därile restante. La observarea perceptorului el sä
tine de care poate garanta, magistratul accentueazá erorile
fäcute in tabelele de dare. Hennrich räspunde aceasta e treaba

www.dacoromanica.ro
comisarului de control, nici acesta nu poate insemna in tabele
ceeace nu a fost räfuit. Magistratul replica perceptorului
dele are 55 incasseze multi bani, tabele nu s'au
impozitele räfuite cu atAt mai putin interesele, corijarea s'a
amânat prea lung timp; deci judele atât de inspäimântat,
nevinovat, ar fi mai bloc sä se libereze judele cu garantie,
deoarece din cauza absentärii comisarului de dare nu se poate con-
stata situatia precia In sfârsit perceptorul Hennrich acceptä pro-
punerea magistratului.
Din Telciu primeste magistratul in 10 Dec. cä amintitii
celatores citati nu voesc sä piece la oras, de vor fi
incarcerati. Perceptorul Hennrich spune nu i-a supus
tului, deoarece au märturisit fapta, observarea ca din
pricina cassa nu are cine ce chiar daca
ar fi ei ai draculuig.
Guberniul do.enesté in 13 Dec. pe magistrat, deoarece nici
pânä acum nu i-a trimis copiile veritabile ale privilegiilor
pi maicuseamä copia statutului din 1475.
Dintr'un protocol magistratual din 18 Dec. afläm cáprotopopul
care trecuse cu alti bejenari Moldova, acum intorcea
acasá, ce 7 säptämâni stätuse la carantina din
Tot in 18 Dec. se prezentá la magistrat Todor
Timandi, sosit din cu vestea o comisie investigätoare
districtul valah. Calugárul aduce sine dela
Grigore Major prepozit Blaj , o scrisoare, in care acesta
cere Magistratul nu poate exträda niciun
salvconduct, deoarece actuale nici chiar el
insupi nu se simte in sigurantä
In 20 Dec. raporteazá slobodnicul Onul a lui Ignat din
brisoara urmátoarele: Plecând el spre Näsäud cu scrisoarea
gistratului preotului valah Maior, a pe
$tefan Cute care i-a strigat aspru »Esti slobodnic? Nu ti-am spus
sä te de slujbä? Iti spun de ultima datá ca de mai
esti in 8 slobodnic, atunci las aprindd casa te
Nu ne mai trebue slobodnici, nu-i mai suferim,
gistratul n'are sä ne mai porunceascd«. Apoi pi mai tare a strigat
1) V. »Arh. Som.. Nr. 16 p. 78-79.

www.dacoromanica.ro
Cute lege, sd-I batá pi tasca, numai apa se va
lepäda de slobodnicie. Protopopul substitut a tinut Cute,
i-a zis so arunce tasca sä pe partea celorlalti sateni,
cäci va fi bätut. El nu s'a invoit, invocând pe
magistrat guberniul, care l-au läsat in pace. Toate acestea
le-a impärtäsit cu tânguire pi preotului Grigore Maior, care
i-a rdspuns cä venit s se .

In 21 Dec. confirmä cele raportate de Onul pi slobodnicul Nicolae

din NäsAud, accentuând in deosebi amenintárile lui Cute.
Altminteri toll slobodnicii din solda orasului se plâng
sunt continuu d Cute 40 cari
sofesc«, neincetat somati sä päräseascA slujba orasului
pe partea tumultuantilor districtuali.

1761
Mare teamA de Cute Atacurile districtualilor - o comisie
Bethlen-ianA - Sosirea generalului Buccov - Acuze replici - Din
memoriile lui Heydendorf - Inechitatea com'siei Bethlen-iane - Prin-
derea incarcerarea lui Cute - din - Goana dupA
capii revoltantilor

Evenimentele acestui an ne prevestec cd de desrobire

a Românilor nostri trebuia sä se apropie de oarecare desnodämânt.
hotäritä a districtualilor exaspera pe bistriteni,
incât acestia se dedau acum la actiuni pi mdsuri mai arbitrare
ilegale; iar de altäparte curtea din Viena sä se con-
vingá cd ad nu mai putea fi vorbä de o ori chiar de
o suprimare a revoltei Valahilor vidicani. Atunci Maria
Terezia cu cârmuitorii monarhiei avurä inspiratia norocoasä de-a
curma cearta diferendul dintre cele neimpOcate,
infiintarea granitei militare näsäudene. Românii tinutului nostru
prin acesta treceau in serviciul sever pi oneros al statului,
dar de robia induratä timp d mai multi secoli. la
realizarea acestei transformäri vidicul avea sä incA prin
multe incercdri.
Magistratul Bistritii intentiona acum sä punA mOna pe con-
ducätorii vidicanilor in prima linie pe tefan Cute care era privit

www.dacoromanica.ro
de Sasi ca autorul tuturor relelor. Ca despre aceasta
servi insemnärile protocolare ale sedintelor magistratului, din 2-7
lanuarie, din cari aflám urmátoarele:
Primarul raporteazd ci deputatii valahi au adus cu sine un
ordin din Sibiu ; apoi propune cä in reni-
tenta valahä, -- cum se aude - cu 20
soti cutreerä districtul pi adunä restantele dijmelor ; sä se expe-
dieze guberniului un nou protest pi sá se expuná cu aceastä
ocazie executiile pentru dári ar fi mai bine sä se
neze comandantul garnizoanei orasului, el ca persoanä mili-
tari mai acomodat spre acest scop.
pi ceteste conceptul de expediat la Sibiu
la adresa gubernatorului pi a guberniului. Continutul acelei este
in rezumat urmätorul: La ordinul comisariatului suprem provin-
cial in chestia incasárii restantei vechi de 500 Rh., operatia
executii sävârsite de comandantul garnizoanei cdpitanul Makray
cu un caporal pi 4 soldati a reusit in apa másurá, inat numai
din cele douä sate valahe Sântioana Nusfaldu s'au incassat
acum 433 Rh. Amintim acest fapt numai pentru ca in. guberniu
se convingi cum abundä banii restantelor la Valahii vidicani
renitenti, la cari nu cuteazd mai meargä comisarii executorii
find amenintati cu moarte. Deci ar fi consult sä se
executiile, maicuseamä ale restantelor vechi, prin militie care
renitenti ar afla ascultare pi ar putea sä promoveze alte ser-
vicii publice. Mai raportärn guberniului Ion a Florii din Näsäud,
pi Lazar Värärean din Rebrisoara au mers in 2 Dec. a tr. la
tioana pi chiar când iesiau Valahii din biseria le-au arätat acestor
o scrisoare pecete mare zicând in ea se gäseste dreptul
copia scrisorii o are in mini pi biräul Bistritei, care ca pi ei
Valahii, e citat la Viena. Pentru cheltuelile expeditiei la Viena sunt
repartizati pe fiecare cap cite 48 den. pi susnumitii au incassat
in Sântioana 30 f I. Când sä incasseze acesti bani pi in
Nusfaläu, dela o femeie ceruri pi aceasta le spuse
ci a plätit contributii pi n'are bani, susnumitii o o chi-
nuirá pi cämasa de pe ea. Corifeul rebel Nimigeanu alias
Cute din care acum a umblat de vr'o trei ori
Viena, sä poporului necioplit pi prost cä el i-a

www.dacoromanica.ro
 pace absolvire dela orice servidu contributie,
exceptia därilor regesti. la vidicul an dolman
nemtesc pi cu o apoi armat pi de oameni armati,
dad ordine ca pi apoi cu moarte
pe ceice ascuttarea. Pe cei 10 slobodnici din vidicul valah,
cu execuliile contributionale efectuarea diver-
selor porunci, Cute vrea sä-i degradeze, persecutä pi-i
cu bätäi, moarte distrugerea caselor, dacä in timp
de o nu vor renunta la posturile pi vor continua
sä stea la dispozitia Bistritenilor. In 27 Dec. a. tr. se raportase
eä amintitul Cute a ordonat la 40 oameni sä pe
slobodnicii Nica Butaci pi Pinte din Salva sä-i despoaie de
funclia pi sä-i determine a i sluji lui Cute pi a träi in
gere cu vidicanii. Pe unul nu I-au gäsit acasä, celälalt,
väzând intentia oarnenilor trimisi, a fugit ; atunci ace$tia au prins
pi pe un al treilea slobodnic, pe Senie din Salva, pi atâta
l-au chinuit, pân'ce a jurat nu va mai asculta de magistrat, va
renunta la slobodnicie pi va duce de scrisorile pi
ordinele lui Cu'e, ori unde vor trimite. De atunci acel slobodnic
nici n'a mai venit la serviciu in ora$. Mai departe numitul
Cute alodiale cum a fäcut cu
stupina pi altele, despre cari relataseräm guberniului. De curând
a pus mâna pe putina dijmä a skmanului ora$, vidicanilor,
cari nu vreau s'o exträdea, le ori alte vite. Multe ar fi
faptele necuviincioase ale acelui orn, daca am indräzni sä mo-
pe in. guberniu cu descrierea De aceea ne repetäm
rugarea ca guberniul sä afle modul de-a impiedeca pe acel
rifeu rebel pi pe ortacii säi dela comiterea faptelor scelerate cari
pägubesc pi cauzeazä cheltueli pi präpäd vidicanilor. Apoi
Ex. Vstre sä binevoiascä a ordona cäpitanului Mákrai sä small
executie, dacä nu mai mult, putin atât ban dela renitenti,
ca sä putem cumpära 20311/2 cubuli de grâu cu cari de
mult magaziei regesti, cäci poporul räsvrätit nu mai vrea sä pres-
teze nimic in contul restantelor in cereale.
Tot in acele din 3-7
gistratului cä s'a gäsit omul care se pe Cute, dacä
va primi o räsplatä bunä. Deoarece tefan cea mai mare

www.dacoromanica.ro
neliniste in districtul valah, irnpiedicd serviciul incassarea
därilor etc., magistratul hotäreste sä i-se permitä respectivului orn
ca gratificatie un galbin eventualului ajutor un florin. Este
chemat sasul Herzog, i se spune la caz de poate preda
(liefern) in câteva zile pe Cute in mânile magistratului, atunci pri-
meste remuneratia de galbin. Rázgändindu-se, Herzog observá
o face aceasta, atunci nu-si mai poate fata in acest
tinut, pe doi Valahi : Nica cdror le-ar prinde
bine galbinul oferit. Chemat inaintea magistratului, slobodnicul
Nica la intrebarea ar fi in stare sä »bona modalitatec
pe Cute, räspunde afirmativ, de va avea un sot bun: pe
Li se promite inc'odatä gratificatia statoritá li se
opereze cu precautie discretie.
Arnintitii doi trädätori insd nu pond usor mâna
pe Cute, intentia meschinä a Bistritenilor fu deocamdatä zä-
därnicitä prin urmätorul fapt : In pdd expediate
berniului curtii, se vede cd magistratul pomenise de o even-
tualä incarcerare a lui Cute, pe neasteptate primi dela guberniu
un decis d. d. 19 al cancelariei aulice Transilvane din Viena,
in care aceasta guberniului din Sibiu, din scrisorile
Bistritenilor e informat despre »sceleratul individ Cute«, pe care
Valachii vidicului bistritan in câteva rânduri l-au trimis la Viena,
care din nou atâtä pe Valahii districtuali magistra-
tului. Numitul seducätor imediat ar putea fi prins prin aceasta
s'ar curma consecintele uneltirilor sale, continuä decizia
porunca Sale n'are
nimeni voie chestie. Deci e necesar sä se obtinä
permisie ca poatä fi prins, judecat pedepsit acel impostor.
Alte In 3 lan. raporteazd Nechita Cotului din
brisoara preotul misionar Grigore Major insotitorii sii le-au
interzis oamenilor sä-si ingradeascd satul. Tot au fäcut
Näsäud, adaugând cd la caz vor aduce grämädi ei paie
pe garduri le vor arde, dupäcum spune slobodnicul Lazar.
Parcälabul Georg Gunesch se plânge in 14 16 lan. la
citare slobodnicii nu mai vin in ; au venit in fine trei,
acestia spun greu vor mai putea servi, se de
Cute. Asernenea nu vin nici prirnarii din Nusfaläu Santioana

www.dacoromanica.ro
eu de ddri, tot de fricá, cáci Cute le-a luat

In cursul lunei lanuarie Românii ridicará plânsoare la

guberniu pentru procedeul urmat de maicuseamd de
Peter Theil, la incassarea Petilia districtualilor o trimite
berniul in 29 magistratului, cu ordinul ca trateze cu
cdci in modul acesta numai focul in de mul-
comi nurnai insträineazá pe oameni ; poate astepta dojana Mai.
Sale ; cere in fine raport »veritabil detailat. Ordinul in original
este :

Sacrae Caes. etc. Nomine! Prudentes etc. incrementum! Az Dis-

trictusban 23 falubeli lakosok miném hallaltlan terheltetésekHil és Exac-
tiokrol panaszlottak légyen a Gubnak, panaszoknak itten mássábol
vebben meg értheti kgytek, melyek ha ugy vadnak aminthogy hiteles Inqui-
sitoriujokkal készek is azoknak válösagát megbizonyittani, ugy tapasztalja a
nem hogy kévánná igyekeznek kgytek rendes administratio modgyával
magához vonni és subordinatioját hatahatosan munkálodni, efféle illetlen
Exactiokkal magárol szántszándékkal idegenitti és a mostan fen forgo egyet-
netlenségre engedetlenségre több több alkolmatosságot szolgáltat, mivel mind
azok a fel lobbant tiizet nem oltyák hanem gyarapityák. Annak okáért
a Vádak igen terhessek lévén ugy annyira, hogy ha megbizonyitatnak méltán
várhattya kgtek Flséges Aszunknak példás animadversioját, parancsoltatik
kgytnek authoritate Gubali serio hogy mindezeknek jól végire tizen-
ötöd napra legalább magát ezen nehéz vádak aloll kimenteni és minden
dakról a Gubmot oly valósaggal tudosittani el ne mulassa, hogy a vádakkal
edgyütt kgymetek mentsége és respective tudosittása is Flsges Udvarnak fog
repraesentaltatni; addigis pedig mig elenne praeter Contributionen per Con-
frontationem inflictam minden Exactioktol supersedéáljon és másoknak
is a félés cselekedni ne engedjen kgytek. Sic factur etc, Cibiny die 29 lanuar
Lad. Comes Kemény Gub. Alexius Cserei, secr.
In 21 Ian. se plâng locotenentul pläiesilor a
tras in mod cordonul, incât sätenii un mai pot merge la fâ-
netele Linia e trasä dela Gura incât oamenii nici
la vânätoare nu se mai pot duce.
In 28 lan. sunt citati la : Onul a Ignat, Dä-
nilä Ciot, Seine Salvan, Rebrean, Nica Butaci, Nicolae
säudean li se pune intrebarea dacä voesc si mai serveascd,
deoarece la repetite somatii niciunul nu s'a prezentat, deci se vor
altii in locul Slobodnicii räspund cá voesc sä serveascd
vor fi intru toate ascultätori. Indatä dup'aceea in 7 Febr.
6

www.dacoromanica.ro
raporteag depertinentei, cd Cute tdrit de
pe Däni lä Ciot din Mocod pânä la Mititei, uncle a voit
másoare bete, dar la rugarea alor 7 cheze§i in sfârsit l-a läsat
liber. sd-I pedepseascä pe pentrucä acesta promise orá-
§enilor serveascámai departe ca slobodnic. Tot asemenea
pätesc alti slobodnici, dar mai aspru trateazá Cute cu Onu a
Ignat din Rebri§oara, despre care vidicanii zic cä este mai
urgisit are multe pe Toate aceste date le adunä magis-
comunia in 21 Februarie guberniului. Denuntiul e
le
dreptat maicuseamd impotriva lui Cute despre care se afirmá cä
co popii, apoi cá roste§te fraze ca aceste:
»Nu mai vidicul ci pen/ru noi apa Rodnei.
Eu sunt Voevodul Moldovei nu-mi porunceste nici magis-
tratul gubaniul, ci numai
Tot in din 7 Febr. raporteazä inspectorul deperti-
Macavei a Florii a vándut casa lui Vasile Corne din
Mocod fiului din Nimigea ungureascá; apoi doi pläie§i
intentioneazä sä-1 in Näsäud pe protopopul din Uifaläu.
semnificativ ordinul guberniului conform caruia magis-
tratul sä trateze contraventiile Valahilor a§a, ca când »nu le-ar
vedea auzic Un alt ordin, pe care il aduce Samuel Török
se cite§te in din 8 Febr. in prezenta arhidiaconului Popa
Dänilä i a mai multor Valahi, se refeiä la plânsoarea districtua-
lilor impotriva comisarilor Bressler Theil, cari pretind
dela sate prea mari diurne.
Tot in din 8 Febr. se prezentä in oarecare cauzá
câtiva Sa§i din lad. Li-se spune a§tepte pace va
toarce primarul din Sibiu. La plecare sasul Pifer injurá române§te:
in suflet, sä ne dea cárti afarä !« Servitorii dupä el,
dar pot prinde.
In 15 Februarie magistratul le cete§te inc'odatá cornisarilor
Bressler, Theil Sam. Weber ordinul gub. privitor la plânsoarea
Valahilor pentru diurnele prea mari. Comisarii sunt somati sä-si
inainteze scris apárarea sä la acuze, cáci la caz
contrar vor avea de suferit.
Slobodnicii se plâng in 29 Februarie cá mergând la percep-
Magistratul scrie in denunt; .regina., cum Cute de sigur n'a zis.

www.dacoromanica.ro
 343

torul Hennrich dupä leafä acesta i-a tratat cu vorbe dure zicând
va pläti lefuri numai celor ce fac servicii la acestor
incá numai dacá se poartä bine pi aduná bani multi.
Primarul in repetite rânduri pe inspectorul Gunesch
sá aducá in pe judetii restantieri din Sântioana.
Deoarece acestia nu vreau sá se prezente, se hotäreste in 2 Martie
fie detinut incarcerat cel dintâi din amintitele sate care
va veni in oras.
In 6 Martie primeste magistratul urmätorul denunt : Macavei a
Florii a prins pe fostul »biráu domnesc« Oniga Foslui din Mocod
i-a cerut banii incassati din dijme. Opunându-se, Foslui a fost
legat, bätut pi tras de pär, apoi i s'au luat patru boi, i-au pretuit
casa, piva pi o iapä cu mânz in suma de 180 amenintat
daca nu predä banii dijmelor, atunci i se vinde toatá averea ;
iar dacä sá pârascä, atunci ii pun sotia copii pe
un car duc pâná la al treilea hotar. In sfârsit la rugarea sa,
Foslui a fost fortat producá 7 garanti pentru eventua-
litate pretentie.
Slobodnicul districtului valah cA pentru multele
Dimpertinente« suferite din partea lui Cute, e gata sä
cu pâra la Sibiu. Magistratul inmâneazä in 12 Martie »in hac
o scrisoare guberniu. Tot atunci se plâng execu-
Mich. Werner pi Dumitru cA Valahii bátut cu un lemn
pe Dumitru in ograda judelui din Näsäud, iar pe Werner it apu-
caserá de piept nu veneau alti câtiva oameni in ajutor,
1-ar fi bätut In chipul acesta ei nu mai pot incassa contributii.
Magistratul porunceste lui Werner sá-si prezente plânsoarea in
scris, spunând insä numai adevärul pe care sä poatä pi jura ;
totodatá trimite despre toate informatii consilierului Seeberg, ce-
rându-i sprijinul ca fi arestati corifeii Valahilor.
In 17 Martie raporteazd cârciumarul Peter Roth din Rodna,
cá Cute impreuná cu Valahii de acolo au asaltat Vinerea
casa i-au ordonat sä piece din ea (er solle sich
daher packen). Rezolutie : SA i-se scrie lui Roth cA asistat de
preotul evang. de functionarii minelor un tablou al tu-
turor efectelor aflátoare in edificiul si imediat o
copie magistratului, apoi sä insemne numele tuturor acelor cari
6'

www.dacoromanica.ro
au comis Vineri attocitäti, ori intentioneazA cornitd in viitor,
ca se care Valah renitent a luat forta din acele efecte.
Tot in 17 Martie raporteaa judele din Rodna cä Cute i-a
interzis sä predea ora$ului banii recrutilor din 1760, dim-
potrivá ii va sechestra doi lar Morar din Maieru se
plânge Sâmbäta a venit Cute cu mare asistentá la el
i-a cerut recrutilor incassati dela säteni in 1759. Legiti-
mându-se Morar cä el predase banii in suma de 20 Rh.
spectorului, mai a fost aspru probozit (mit Scheltworten ernst-
lich derbe gehalten) apoi i s'au luat doi cari se gäsesc acum
in Feldru nu-i va reprimi pânä ce nu va pläti banii.
In 27 Martie raporteazá slobodnicul Onul a Ignat din
urmätoarele: Mercurea trecutä in 25 cr. noaptea a venit
in sat Cute din Feldru de o suild mate de districtuali,
i-au incunjurat casa, I-au legat un Ian) de gât pi dus la
mare, unde 1-au tinut o noapte o zi
treagä, când a venit popa Ro$u popa Dumitru Oanea
au garantat eä vor preda in timp districtului
pi lui ca sä tinä judecatá asupra lui. Acestea le-a pätimit
el, slobodnicul, trädat cä a fost in pi s'a impo-
triva lui Cute, pi cä 1-ar fi denuntat pe acesta cä ar fi de origine
iobag din Apafaia.
Sa$ii Maghiarii din Rodna roagä in 29 Martie pe magistrat
sä le dea ajutor impotriva lui Cute pi a aderentilor säi, cari
instituit pe Petru Croitor ca jude comunal. De altä parte arciu-
marul Roth in 30 Martie 4 delegati ai districtualilor valahi
I-au asigurat cä deocamdatä poate sta lini$tit in locul unde se
gäse§te; dar el nu vrea sä depindá de Valahi, deci e gata sä piece.
Magistratul ii räspunde cä acum n'are de ce sä se deci sä
rämânä in cârciumä, doar prime$te leafä pi are ce sä
träeascä. Dacä s'ar repeta atrocitätile, atunci va putea pleca läsând
pe räspunderea districtului valah.
Primarul ora$ului raporteazA in 31 Martie cá acum pi
districtului voesc ad la Sibiu pi Viena cu plânsori
contra magistratului pi pentru cheltuieli incasseaza dela fiecare
Sas câte 17 (au dela Valahi). Magistratul hotäre$te cá
toate scrisorile in chestie fie trimise guberniului, care sä fie

www.dacoromanica.ro
 345

rugat a ordona ca districtul säsesc lini$tit, ce se

va aplana renitenta valahä, magistratului ii este imposibil sä
se in atatea
Intr'o scrisoare din Aprilie a primarului Klein e exprimatá
cä »deoarece plebea valahd e ingrijorati chiar pi numai
la ptirea cä la Dej stä acum in garnizoanä mai multä militie, ar
fi consult si se deta$eze soldati in satele Rodna, Rebra mare
Telciu, de unde s'ar putea mai bine controla bejenarii
rifeii Valahilor rgsvrätitic.
La intrebarea dacá a adunat in sat banii recrutilor de adus
in oras, primarul din Sângeorz ráspunde in Aprilie cd
Cute n'a oprit incassarea banilor, dar i-a interzis judelui pier-
derea capului sä-i ducä la oras, zicând ca el va duce
unde sunt de dus. Tot acea zi raporteazá cápitanul orasului
Andreas Teuchert acestea : Locuitorii George Braniste, Simion pi
Doroftei Lupu Braniste, Todor Cranca Miron din
Ilva mare se plâng cä comandantul pläiesilor a tras cordonul prea
aproape de casele prin ceeace sunt impiedecati in purtarea
economiei
Peter Roth in 2 Aprilie cd Petru Croitor n'a fost
stituit in Rodna ca primar, ci ca contabil pi cassar. roagä
sá fie dimis din
In 8 Apr. magistratul pe perceptorul Hennrich cá
conform ordinului gubernial si si justifice la acuza primarului
din Rebri$oara cá n'a in catastife contributiile adminis-
trate de acesta, pi mai pretinde 150
Peter Roth din cere sä fie dimis din cârciuma Rodnei.
I se räspunde in 18 Aprilie sä predea cârciuma lui Adreas Schuller

pe ráspunderea satului.
In 15 Aprilie raporteazg judele Todor Bo$ota din
Todor a Cosmi cá Cute a fost in post la ei in
sat a pretins bani dela oameni. Ace$tia au refuzat sä-i
dea, cerând le spunä ce a fácut el atâti bani. Atunci
Cute a scos un pistol pi l-a indreptat spre Ion a Tompi ; vázând
insä sätenii sunt infuriati, s'a retras din sat.
In 19 Aprilie scrie oficiantul comitatens lánosi Péter cá
Marti ori Miercuri va sosi la Mocod pi apoi la Näsäud spre a

www.dacoromanica.ro
346

interogator in chestia districtului valah. Cere sä fie con-

vocati Valahii in Mocod, câte 3 din fiecare sat, publicatiile
se facá prin comisarii Mich. Werner, Joh. Kleinmarm Samuel
Weber. Despre acest sobor raporteazá comisarii Werner Weber
in 23 Aprilie, ziand in fata comisiei Valahii au declarat acestea :
1. Nu mai voesc sä dea nimic propter confronta-
nu vreau sä mai facä servicii, cdci pi au
dat mai mult decât comitatensii. 2. Nu le mai trebue
bodnici cer perceptor strein, dacä judele sttesc
duce chiar pi 80 nu-i duce bac§i, atunci
contributii
inchide. Tot aa face magistratul, când oamenii merg
la judecatd. Deci in viitor st se judece numai crimele.
3. Au desemnat in fiecare sat 12 : 6 cari se judece,
6 adune contributii. Mai departe raporteazd numitii
: 1. Pe Fo§lui in prezenta comisiei l-au Valahii
de pär in ogradá. 2. Au refuzat sä depunä ce au raportat
la Sibiu. 3. N'au vrut sä acorde vechicule comisiei, zicând
cä cine i-a adus pe pi ducá. 4. Cute
a distribuit venitul din crâma Rodnei astfel : o parte
munei Rodna, alta cercului din sus, pi a treia intregului
district valah.
Tot in 23 Apr. comandantul garnizoanei Bistrita, br. Castelli
comunicá magistratului apropiata sosire in ora a generalului co-
mandant br. Buccov. Sä se facá pregAtirile necesare.
Cunoscutul spion adreseazd primarului Bistritii
toarea scrisoare: Cu cu pace in ceas fericit sa se
dea aceastá putiná scrisoare a noastrá in cinstita mint Märiei
sale biräului in Bistrita. Cinstite Doamne biräu lhan Klein din
cetatea Bistritii, tie-te milostivul Dumnezeu pe Märiata infra multi
ani sä poti stápâni cetatea Bistritii vidicul. Amin. Iproci. Intâia-
datá cä te inOintez pe Mária ta mai pre scurt cu aceasta in-
§tiintare acuma l-au gäsit vidicanii pe Nimigeanul
hiclean cá el tine cu pätrupop, oamenilor voie sä-1
luiascá de tot ce are el, väzându-I fäcând a§a. Acum el prinde
rugare atre oameni, se joarä carnet el nu-i de catre
vidic. li voie sä-1 välátuiascä pentru banii au mâncat el,

www.dacoromanica.ro
 347

toti sä-i dea Acmu el au simtit de aceasta, voie cât

s'a sä treacä in Moldova. ta cum ii
te furgätui, sä poti pune mâna pe dânsul, oamenii, cum
aud eu, n'or pune parte pentru dânsul nimica. rog precum
ti-a fi voie tale sä-mi trimiti scrisoare iarä putinä hârtie
cearä de pecetluit, ce Märia ta cd trebue. A tale mai mic
plecat eu Maxim lan din Naszod, anul 1761 April 23. Amin.
In 29 Aprilie scrie Roth din Rodna cä sub nicio
conditie nu mai rämâne acolo pi cere ca dupä 17 ani de serviciu
i se recunoascä munca sä i se avizeze un cvartir.
lar in 4 Mai magistratul cete$te scrisoarea de a percep-
torului Hennrich care e plinä de aluzii räutAcioase la adresa
gistratului. - Hotärire: fie intrebat cá ce intentioneazd; se
confrunteze tabelele de dare din Rebrisoara chitan-
tele livretele oamenilor. de toate ad se insemne in ca-
tastife impozitele de judele Nechita Cotul din
e somat lob. Bressler sä conscrie toate dato-
satelor valahe.
In 5 Mai consistorul reformat din Cluj cere sä-i trimitá Bis-
tritenii dobAnzile capitalul imprumutat. Magistratul ráspunde
cá ora$ul nu poate pláti acum nimic nu poartä viná
berniul nu infrâneazä renitenta Altminteri va veni o
misie care va regula chestie.
aranjeazA o mare de protestare impotriva
intentiilor tot mai ale Valahilor de a se desface de
ora$. Pentru mai mare solemnitate adunarea se tine inaintea casei
sfatului se hotäre$te ca punctele principale ale protestului
se publice prin notar in române$te (verwallachischt).
Magistratul prime$te in 6 Mai Cute »cel
mai aprig antagonist« are de sä dezerteze, deci trebue luate
toate mäsurile ca poald fi Zdrobäu cAläreascä in
districtul valah pi unde se aflä in prezent Cute.
Totodatä primarul ora$ului ii comandantului garnizoanei ur-
mAtoarele: Primind informatii et Cute are de sá fugá
in Moldova, ce se va topi neaua in munti, se poate
presupune cd va duce pe alti districtuali cu sine ; conform
dinelor guberniale din 19 1760 16 Aprilie 1761 privitoare

www.dacoromanica.ro
348

la prinderea astorfel de cu ajutorul miliVei, magistratul

pe comandant ca pentru princlerea lui Cute a sotilor lui
orasului la dispozitie caporal, I 6 soldati
titlul sub pretextuk acestia ar avea de controlat lucrarile
de reparare a drumurilor, in vederea sosirii comandantului general
Buccov.
Sasii vidicului bistritan sunt avertizati in tot chipul de cAtre
magistrat, in 7 Mai, ca comund Valahii, refuzând
sä dupä datoriile orasului. mai mult se in-
furie magistratul când a lui Chifor in 8 Mai ii aduce din
Salva memoriul Valahilor adresat guberniului, care memoriu con-
intru toate cu cel al Sasilor bind inschimbate numai vor-
bele Valahii Bistricienses« > oratoris
In 8 Mai soseste »ieri Valahii districtuali au tinut
mare adunare prezenti din fiecare sat 7 per-

In vederea generalului Buccov, toti slobodnicii fie

citati pentru Dumineca viitoare la oras, se dea orclin sever
pentru repararea drumurilor in districtul valah, iar senatorul Georg
Decani se ingrijeascä de »vin bun«.
Magistratul primeste in 15 Mai o scrisoare dela guberniu
alta dela Br. Seeberg, care il inforrneazä pentru aplanarea
din vidicul valah cel va sosi in 25 c. o comi-
siune din Seeberg consilier gub. prezident al exac-
toratului, contele Nic. prezidentul comisiei diriguitoare
din cApitanul suprem al se pregAtirile nece-
sare insä cvartire sä nu se desemneze la membrii din magistrat.
Orasul hotäreste ca cu aceastä ocazie i se pläteascA lui Bethlen
datoria de 1000
Tot in 15 Mai soseste ordinul gubernial cu care se
pedepsirea Dprevaricatoruluic Petru i se taie
capul in locul supliciu obisnuit (auf dem ordentlichen Richt-
platz) - care era in piata Bistritii biserica evangelicá
apoi trupul sä fie asezat pe o capul intr'un par,
ca exemplu de teroare.
In 16 Mai se doi cancelaristi dela directia cauzelor
fiscale dijma din districtul valah. Tot atunci magistratul

www.dacoromanica.ro
someazä pe primarul sas din raporteze pentru ce
scop a adunare in Alimentele
pentru oaspetii asteptati au le furnizeze deocamdatä satele
säse$ti, dar ele vor fi platite de Valahi dupä sosirea comisiei.
Inspectorul depertmentiei raporteazá in 23 Mai Maramure-
$enii au somat pe Telcieni prin doi »nemi$i« nu mai cuteze
a pásuna in Gura Fiadului.
Primarului Klein i se anuntá de cätre slobodnicul Ciot in
2 lunie Cute comite soup insolente: amenintând pe
slobdnici ch-i impuscä, restante de pi apoi vrea
ortacii (Spiessgesellen) in Magistratul
hotäreste ca locotenentul tie investigatie, sh intrebe
pe oameni sub juramânt, iar rezultatul se comunice guberniului.
Tot in 2 lunie perceptorul Mich. Hennrich cere arestarea lui Vasile
Mogovan din Maieru pentru restante de dare din timpul când a
fost jude. Este arestat cutoateca actualul jude Leonte Avram
declarä ch garanteaza pentru el. In 4 lunie se cetesc depozitiile
bodnicilor privitoare la purtarea (verwegen) a lui Cute,
se hotáreste sä fie intrebat guberniul ce sä se intreprindä
impotriva acelui scelerat, deoarece vrea in Moldova.
Inspectorul depertinentei in chestia pretinselor
restante de dare ale primarului din Rebrisoara acestea: Nechita
a märturisit cá parcalabul i-a zis sá nu fie ingrijat, deoarece
nunumai cä n'are restantä, ci dimpotrivä are el primeascä
Tot cam declará pi comisarul Mich. Werner trimis
scoatä cu forta de pe primarul Nechita amintita
Sunt de retinut douâ chestii procesuale, adia: Andrei
Ion Rusu din Rebra Mare, din Dealul Vinului, având ceartá urmatá
de Maftei Ro$can pi Login pentru fânul de pe un
sunt indrumati sä meargá 'la la Cute care le va
face dreptatec. In prezenta multor districtuali, dupá ce Roscan a
depus jurämänt, se sentinta: Ion Rusu sä capete 30
vituri de baston, Andrei 25, lacob fiul lui Ion 15 pi Roscan 15
lovituri, care apoi la rugarea e schimbatá au
sä pläteasca de 98 Magistratul citeazá lunie pe
susnumitii vidicani la oras, pi deoarece au ocolit judecátoria ora-
$ului, incarcereazä, dar câtva timp le da drumul. In 16

www.dacoromanica.ro
350

lunie se plânge slobodnicul Onu a lui Ignat din cd

stefan Cute ii luase doi din jug, deoarece tatäl in cali-
tate de »biräu domnesc« n'a putut sä-i dea lui Cute socoata
despre dijmele adunate. au fost vânduti de dtre Cute
sotii lui Ion din Näsäud, care i-a adus chiar
acum la in ora$. De proces lung pi incurcat, dupa care
Onu e indrumat sä pe vânzAtorii boilor.
Magistratul ordonä in 10 lunie districtului valah, pi adicá
cercului de sus prin judele din iar cercului din jos prin
judele din Mocod, cä pe Lunia viitoare sä viná sätenii la
conform »datinei sträbune (uralter Gewohnheit) sä se roage de
munti pentru päscutulc vitelor.
Locotenentul raporteafä in 12 lunie cä pe Dealul
e täiatá spänzurätoarea e tabla care ame-
nintá cu moartea pe in Moldova. La cercetárile fäcute, Rocnenii
afirmá cd Moldovenii au comis fapta, locotenentul suspecteazá
pe Strungar din Le$u care locue$te in pädure, sus in munti.
Din 12 lunie mai avem un al guberniului, ca räspuns
la plânsoarea romänilor districtuali impotriva vätäseilor
cari nedemn pe säteni. Guberniul someazá pe magistrat
pe vätä$eii vinovati s nu admi( s fie
asel tratati chiar circumstantele grele de Ordinul
in original este urmätorul :
Sacrae. Caes. etc. Nomine! Prudentes etc. Incrementtum! Besztercze
vidékin 23 faluban commoraló oláh lakosok minemii terhes panaszt adtak be
a a Beszterczei Lovas legények itteni accluddltatott memoria-
elégségesen meg tettzeni; Commitáltafik az okáért kgytnek, hogy
a nevezett falukban ki Obequitatorokat töstént revocállya s
kedetekért iHendöképpen s helyekben másokat külgyön, s
egyszer sem másszor kiváltképpen pedig a mostani terhes Circumstantiákban
az oláhokat oly motskos és exempldris animadversióra méltó
rnazásokkal afficiáltatni semmiképpen ne engedgye. Sic fact. etc. Cibiny 12
Menzis lunii Anni 1761. B. I. Antonnis Bajtay, Praeses; Th. Monos, Secr.
Bistrita e in mare fierbere se fac pregátiri extra-
ordinare in preajma sosirii generalului Buccov1).
Baronul Seeberg, patronul Bistritenilor, le scrie acestor in
13 lun. cá in vederea sosirii comisiei se provadá cu vin bun.
V. Som.. Nr. 20 p. 215-216.

www.dacoromanica.ro
 351

El nu bea vin nou, deci crâ$marul Peter Roth din Rodna sä

vin bun vechiu dela primarul Andreas Hannenheim din Media$.
Se vede cä in spionul s'a presimtind
pericolul se in 15 lun. magistratului la indemnul
Mitru din Nasbud locotenentul pläie§ilor a dat ordin oamenilor
prindá. Magistratul la caz de locotenentul
procede la ordin mai'nalt, atunci nici el nu e impotriva, ba
»poate promova prinderea lui lan«. 18 lun. locotenentul
formeazá pe magistrat a primit ordin sever dela generalul co-
mandant pe Atunci magistratul trimite pe sena-
torul Strecker la comandantul garnizoanei ca cu
eventual ceara asistentá militard. Magistratul e de
pärere sä fie läsat lan in pace va sosi bar. Seeberg, cáci
dimpotrivá auzind el asteaptä, va fugi in Moldova, ori se
poate isca din aceasta un tumult cu consecvente nebänuite.
tinerea spionului nu e destul de clarificatá deoarece
scrisorile senatorului Strecker se gäse§te ciorna unui raport
adresat comandei gener. din Sibiu, in care se vorbe$te de multe
toate, despre schismatici, despre unire etc. din care,
relativ la obiectul nostru, reproducem urmátoarele pasaje: Am
satisfac ordinului din 19 c. al Ex. Vstre am detinut
pe Maxim din care, mai'nainte unit, acum la porunca lui
Sofronie a trecut la schism. Am fácut-o lush cu pre-
cautie, ca sä nu ajunga ta cunostinta functionarilor pi
sä i se trádeze lui Maxim, care intentiona pi despre care
se zice ca a intretinut corespondentá cu until sau altul dintre
functiondrii de primul rang ai ora$ului«.1) In continuare Strecker
raporteazá a mai arestat pe »marele instigator« din Näsäud
cu numele Sandu a Nacului, apoi pe Gäceoae din Maieru pi chiar
pe Popa Mitru din Näsäud, cari stau in cu
chestii biserice$ti.
Sa$ii din Terpiu, Dumitra, Monar dupa ei intreg districtul
säsesc sä mai pláteascd darea de cap, ce va sosi pi
decide comisia
In 20 lunie scrie Hannenheim din a
pediat ora$ului 2 buti de vin cu pretul de 20 galbeni; la 22
Face aluzie la primarul Fr. Klein a Stratissenburg.

www.dacoromanica.ro
352

tot acela ci br. Seeberg soseste in 24 seara ori 25 la

amiazi in Medias, va sta aci 24 ore pi apoi pleaci spre Bistrita.
Inspectorul depertinentei informeaza pe magistrat cä dupi
cum se aude - Valahii districtuali
-
pi-au angajat un procurator
(avocat) pentru timpul va sta aci comisiunea. lar comisarul
Kleinmann raporteaza in 25 lun. a reparat se poate de
bine drumurile din districtul valah, chiar pi drumul peste Strâmba,
Ilvanii, deci n'ar fi nevoie de Sasii din lad, pi
Dorolea. Totusi magistratul trimite pe comisarii Sam. Weber,
Johann pi Joh. Fischer cu provizorul Peter Theil
in amintitele sate ca sä din fiecare câte un
pi sa-i pe Strâmba pentru repararea drurnului. Satele
valahe zice magistratul - au numai putine raparatii, pi
stind ele in renitentä nu pot fi induplecate sä lucreze mai mult.

In 28 lunie sosi in Bistrita marea comisie in frunte

cu contele Nic. Bethlen, iar câteva zile veni in pi
neralul comandant Buccov, despre care se svonise ci are inisiunea
secretá terenul pentru o eventuala infiintare a granitei
militare.
Comisiunea aducea cu sine un morman de acte: memorii,
apeluri, puri pi plânsori, la cari in timp de peste luni
comisia aci, se adaugau alte grimezi de scrisori inmânate
acelei atât din partea Sasilor pi a dar maicuseama
nenumärate procese verbale luate la fel de fel pi inte-
rogatorii pi investigatii.
mare parte din acele acte provitoare la lupta
a Românilor districtuali impotriva asupritorilor sasi bistriteni a fost
publicatä I); aci vom mai reproduce i apeluri
ale magistratului pi o a Romänilor nostri.
I. In anul 1475 târgul Rodna situat la pasul Bistritan spre
Moldova apa numitul tinut Rodnean ori district
Rodnean cele 20 sate ale sale valahe, au fost despärtite de
regele Mathia dela Ungaria pi judetul Dobâcii pi incorporate
la orasul Bistrita. In an orasul Bistrita a fost introdus pi
statornicit in acel domeniu conform obiceiului terii pi fär'de con-
r) V. Som.. Nr. 17 pag. 201-221; apoi Nr. 18 p.

www.dacoromanica.ro
 cuiva, ceeace o dovedeste actul privilegiar al
regelui Matia ci actul statutar confirmat de impäratul Ferdinand.
De atunci orasul Bistrita exercitat dreptul in acel domeniu,
nestingherit neintrerupt, iar districtului i s'a dat permanent un
inspector separat, care era unul dintre cei mai bátrâni senatori
(jurati, magistrati) de ad, pi care intre altele judeca ca prima
stantä, Valahii obisnueau sä apeleze contra sentintei aceluia,
la magistratul orasului.
Contributiile regesti le administrau, ca districtul säsesc,
orasului pi purtau in proportie toate celelalte sarcini comune.
Afarä de aceasta amintitul district valah, ca a
seniei (in recognitionem subjectionis) mai presta urmätoarele:
1. Fiecare sat cam pela Sf. loan prin trimisii säi
cereau in fiecare an dela magistrat sä-i ca vitele sätenilor
poatä päsuna in , pi pentru aceastä permisie
toamna presta magistratului un anumit numär de oi porci.
acesta a durat la a. 1753. Atunci magistratul a
socotit cá prin felul acesta de incasare a taxei, cei mai säraci
sunt asupriti de cei bogati, deoarece nu se lua in considerare
numärul animalelor trimise de particulari in munti, ci satelor
se impunea taxa in mod global. Spre a inlätura acest incovenient
in amintitul an magistratul a ordonat ca pentru päsunatul in munti
sä se ia dupä un bou ori cal 3 cr., un porc 2 cr., o oaie 11/2
dupá un miel 3/4 in monedä, ceeace s'a practicat in-
clusive in 1757.
2. Ce e drept de 1754 dela aceste sate nu s'a luat
dijma de cereale »in natura«, ci ele in fiecare an trebuiau fur-
nizeze o anumild cantitate de cereale (Körner); dela tot-
deuna au dat dijmá. In a. 175 dupä publicarea ordonantei privi-
toare la augmentarea venitelor domeniale erezite, dijmele s'au luat
in pe cari ei pi in acel an in 1755 le-au prestat färä
opunere (unverweigert).
3. Din vechime aceste sate in fiecare an toamna pri-
lejul secerisului trebuiau le serviascd cu care alt mod
in conlul ceeace refuz au continuat a
presta ce s'a schimbat chestia salariilor s'au curmat toate
serviciile gratuite.
4. Aceste sate valahe au lemnul necesar pentru
varului varnite, la 1754 au cáräusiile
munca manualä necesare la aceastä gospodärie.
5. Toate zilele de lucru necesare la cládirea
pi repararea din Rodna a altor edificii oräse-
nesti aflätoare acolo, le-au prestat continuu färä de nicio
trazicere,

www.dacoromanica.ro
 In anul 1750 prilejul conscriptiei »domestice« ei au fost
conscrisi ca jeleri sau locuitori pe ; când in
1755 cu ocazia »manipulatiek a voit orasul sä-i conscrie
ca jeleri, ei s'au läsat sedusi de anumiti instigatori,
de censorii conscriptorilor, pi au pretins neconditionat sä fie
scrisi ca oameni liberi. Pentru aceea Sa cancelarul actual
conte Bethlen, pe atunci comisar regesc, s'a aflat indemnat sä
vina in incoace aplaneze chestia ei, ce e
drept, au fost numiti tosi au fost indatorati pia-
taxa de cap iobagilor pi jelerilor. Pe aceasta
pentru transgresiunile comise Valahii au trebuit sa ceará ier-
tare dela magistrat sä in viitor vor asculta mai bine.
Cutoateacestea ajutorul sfatul diferitilor indivizi de alte
natiuni ei au nizuit ca incet cu incetul sä se subtragä dela .obe-
dienta datoritä magistratului au cerut sä fie priviti ca districtul
liber säsesc, inaintand continuu plânsori la instantele acestei
pi la preanalta curte impotriva magistratului, azi, cu
ceptia contributiei regesti, au denegat toate celelalte prestatii ca:
»Salgamal, Praetorianum, Donum nuptiale, Redemtionem Tyronum«,
Interese pi toate celelalte taxe; cu toatecä au fost somatii la plä-
tirea acestor des repetite ordine guberniale, cari la porunca
guberniului tárii s'au publicat prin ai judetelor
invecinate.
In 15 Februarie 1760 fine la ordin preanalt a urmat o
hotärire a guberniului in sensul districtul valah a fost de-
clarat liber, cu adausul ci locuitorii lui au sä pläteaseä ca oameni
liberi »de praeterito et futuro taxa contributionald. Magistratul
recurs la Maiest. Sa, care urmä cunoscutul rescript
d. d. 17 lulie 1760.
Cu tot rescriptul cu ordinele guberniului adresate
acesti Valahi, cu exceptia contributiilor regesti, au net
n'au dat dela Munti magistratului nid in
;
nici in bani nimic pi-au retinut dijmele. Ba pe fostii
mari alodiali, cari in cei doi ani trecuti adunaserd dijma pentru
oräseni, i-au sa prezinte socotelile pi apoi au cerut dela ei
contributiile incassate. N'au mai voit si concureze la gospoddria
varnitei, care spre mare pagubä a oräsenilor a trebuit fie cu
totul suspendatd. La cele poproane ale silitrei, la cari pi
districtul säsese de fapt a lemne a dat rnuncitori,
acesti Valahi de ani nu voiesc lucreze nimic.
In a. 1757 au impiedece manipularea dirilor, sä
trateze cu vorbe pe oficiantii de dare (confrontatores), sä
atite la contra ci statorirea nu s'a putut
atunci continua, pânä când la ordinul guberniului prefectul jude-

www.dacoromanica.ro
tului Dobâca multe aclmonestäri (Vorstellungen) i-a persuadat
se linisteasa
In Mocod au atacat executia
In a. 1759 s'au legal juramit sä nu mai juris-
dictia magistratului decât numai in chestii criminale, sä fie
in chestii mai de unul dintre conducAtorii (ante-
signanus) din Mocod, anume de Macavei a Popii ; in chestii
mai mari de vice§panul (subprefectul) substitut Mihail Balea din
Astfel au infiintat in district speciale, nu
s'au prezentat lung limp fata primei instante orä§enesti, au
schimbat diferite sentinte blinde ale acestei instante ale magis-
tratului ; iar pe ceice veniau din satele se plângä, i-au mal-
tratat cu arest balli le au luat vitele imobilele.
Pe Väta§eii (Ueberreiter) trirni§i pentru incassarea contribu-
tiilor i-au bätut tratat räu in alte moduri.
Au pe argatii oräsene§ti angajati in acest district valah,
numiti slobodnici, jure ca nu vor mai servi magistratului.
Au inchis cârciuma ora§ului posedatä din vechime in casa
Rodna pe l-au alungat, i-au
luat forta câtiva bani alodiali pe cari avea sä-i administreze
ora§ului.
stupinä construitä pentru pe teritorul satului Maieru
au därimat-o in mod arbitrar in 1760, au adunat stupii au jáfuit
complect atât grädina cât stupäria.
Au asaltat in mod volnic in 1759 o de fäinä aflä-
toare in Nu§faläu, ziditä de posedatä totdeauna de acesta,
au rupt zävoarele de pe au luat coma, au in bise-
rica au impártit-o apoi de acolo pentru trebuinta Pe
comisarii servitorii oräsene§ti, pe cari acel prilej i-a trimis
magistratul spre a aduce prin$i in pe capii instigatiei,
numai i-au arestat legat lanturi, ci i-au mai trimis
legati in judetul Dobâca, in arest. Venitele (vama) acestei mori in
mod atbitrar le beneficiazä in ziva de azi.
Plätirea intereselor privitoare la datoria o orasului
districte au denegat-o cu incepere din 1757 azi,
au comis alte multe excese la cari au fost atitati spri-
jiniti de catre alti oameni, cáror nu le-au fost nefolositori, ci dim-
potrivä le-au dat acelor multe cadouri (Discretion) le-au fäcut
multe prestatii.
II. Restantele ce intentioneazä si pretindá orasul tot
dreptul dela acesti Valahi pentru paguba cauzatä in urma reni-
tentei incá alte observári privitoare la chestia aceasta, pe
cari magistratul, conform indatorirei sale, le supune judecAtii lu-
minate a innaltei comisil, incä de operatiilor.

www.dacoromanica.ro
 Este cert, cu din 1755, inteadevär au
desfiintat dela sine putere robotele orasului pi nu numai
au maltratat pe argatii (vätäseii) pi i-au tratat ci
s'au opus pi confruntatorilor ; nunumai au devastat prisaca
de oras, ci au intre sine pi copnitele (in orap 38, in Hordou
15, suma 53); au ocupat crâsma din Rodna, pe care a clädit-o pi
a posedat-o totdeauna orasul, apoi au alungat din ea pe crâsmar,
pi tot ce a apartinut in ea orapului, pi-au cu violentä. Apoi
si-au insusit o moarä posedatä de in Nusfaläu, tratând räu
pe economul orasului pi luând tot ce a fost in ea. lar taxele de
munti cari din timpuri imemoriale le-au plätit pentru päsunatul
vitelor nunumai le-au refuzat subit, ci arogându-si muntii ca
proprietate a nu mai voiesc sä lase pe aceia nici chiar.vitele
districtului säsesc pi ale orápenilor. Nunumai au denegat cu totul
dijma, pe care mai permanent au räscumparat-o pi apoi
ani au dat-o regulat, ci pe cea deja adunatä au sustras-o
publicului (orasului) pi au luat-o la sine. In fine au refuzat net sä
presteze »salgamum praetorianum et donum nuptialeg.
Toate robotele, chiar pi cele districtuale pe cari districtul
säsesc le presteazd pururea, le-au denegat totul, apa
parte pentru restituirea (Ersetzung) celor ce in timpul renitentii
a prestat singur districtul säsesc; parte pentru observarea cti-
venitä a distributiei juste la despAgubirea publicului (orasului)
exceptia intereselor datorite pro orasului, (cari interese de
acum li-se vor calcula decursiv, precum pi allele pe cari
trebue sä le presteze conform hotArirei comisii); mai de-
parte pe lângä restabilirea pi restituirea din Rodna pi a
apartinátoare de ea, apoi a morii din Nusfaláu, a
prisäcii ; apoi pe observarea ordinei privitoare la munti apa
cum a fost din vechime, de 1755 ; a dijmei de prestat
orasului in cereale, oi pi porci ; a prestatiei privitoare la arsul
rului ca acum ; a prestatiei taxei anuale de 2/4 din cerealele
proprii ; in fine pânä atunci când inalta curte va hotäri
dacá sunt iobagi ori liberti pi au, pi au sä presteze in ro-
bote ; pentru pagubele cauzate acum, amintitii Valahi ar fi
datori sä pläteascá o sumä foarte mare.
Pe lângä acestea, ei din prestatiile salgamum et prae-
torianume datorite in acesti doi ani rfau plätit nimic, iar donul
asemenea au sä-1 pläteasca in timpul renitentii, ar
urca suma restantelor pi mai mull; inca adausul, cá n'au
räfuit nici taxa pentru recrutári (militare) care are s'o plateascä
districtul valah conform ordinului inaltei comisiuni.
Ar fi de amintit aceea, cá corifeii agraveazA pe con-
tribuabili diferite contribuln cari fac mari sume, despre cari

www.dacoromanica.ro
 3-57

corifeii nu dau socoatä. Pe viitor ar fi se abtiná dela astfel

de dispozitii nu impoziteze nimic de magistratului,
sunt prescrise dela locurile inalte regulele procedeului sdu;
mai putin sä adune bani ; mai ales restantele din
1751 in 1754 inclusive de curând au fost räväsite de fie-
care jude sätesc districtul valah, in mod individual.
Deoarece magistratul a inteles oamenii neagá res-
tantele, astfel e fortat sa declare cá negarea aceasta are
plicatia in faptul, cd corifeii Valahilor au indräznit sä distribue
altfel contributiile repartizate, pe acestea cât pe alte
taxe sä le incasseze ceeace a iesit la ivealä
prilejul cercetärii restantelor. Cáci s'au pretins dela säteni con-
tributiile integi ale, cum au fost impuse, banii incassati dela
ei de cätre corifei s'au ca ; deci s'a pus la restante
nu li s'a recunoscut ca suma scoasá dela ei cu
seläciune. De aci afirmatia Valahilor cá ei nu datoresc
restante nu vreau sä cä datoresc cari, odatä
plätiti, au fost Magistratul pe comisie sä ia aceasta
la cunostintä sä ordone ca restantele sä fie strict stabilite, iar
indräzneala oarbä fie pedepsitä pentru viitor ;
aceasta pentru ca sä magistratul Valahii, ce au de Ideal.

Replica celor 23 sate valahe la acuzele Magistratului,

prezidentului staturilor, prezidentului ezactora-
tulul comisiunei guberniale
acuzele inaintate Ex. Vstre pi
misiei din partea magistratului bistritan in 20 lulie 1761
impotriva noasträ pi intelegându-le noi bine, märturisim cd
daeä faptele ar fi pi ar fi fost atunci noi ne-am
judeca. Deoarece noi niciodatä nu ne-am opus
vorba, nici intentia nici fapta, fie de putin,
ordinelor Mai. Sale ori poruncilor guberniului reg., n'am
voit ne de jurisdictie, pi nu voim ; dim-
cum se särmanilor oameni contribuabili,
noi nizuim sä ne ordinelor Mai. Sale regu-
gulamentelor tärii, de milostivenia Mai.
Sale cd fructele regulamentelor sfinte
duse in tarä, poverile noastre se vor
Deaceea binevoiascä Ex. Ta isia sä asculte räs-
7

www.dacoromanica.ro
punsurile noastre devotament omagial st
ne vindece efectiv durerile.
1. magistratul cd pând la a. 1755
am fost de tot ascultdtori, ar fi poruncit magistratul,
din ceeace reeese cd nu noi suntem cauza rcnitentei
tuale, noi cari totdeauna am fost ; ci cauza
e alta, :Cu prilejul conscrierii (manipulatio) in mod
perfid au ne iobägeascd, ceeace observand noi
i speriindu-ne, am trebuit pornim la apdrarea (man utentio)
libertAtii noastre, neavând omul comoar mai scamp decât
libertatea. Am aceea din -aditiile rámase dela strä-
mo§ii nostri, cd luandu-se Rodna vidicul ei
dela judetul Dobâca, s'a încorporat la orasul Bistrita
locuitorii români au aceleai privi-
legii ca locuitorii bistraeni. Tot prilej din
matiile oamenilor buni am înteles aceea din gratia
milostivenia Mai. Sale, pentru uprarea
porului contribuabil s'au luat dispozitii foarte sfinte fo-
lositoare, prin ceeace i ni s'a luat de pe marele
jug, pe care strämo§ii noWi l-au purtat noi.
Nepublicandu-ni-se acele porunci impärdtesti, prilejul
când ni se ordona ceva, ca oameni ne§tiutori ne te-
meam dacd împlinim poruncile, prin aceasta
libertdtile vechi consimtim a fi iobágiti, sau cd din nou
ne de cap (ragasztjuk) muncile grätuite, de cari
suntem scutiti prin ordinele gratioase Deci ca
întotdeauna, aa acum foarte umiliti cd
ce vom ti ce conform ordinelor Mai. Sale,
regulamentelor patriei noastre conform statutelor tinu-
tului nostru, imediat vom fi gata ca, deteriorarea ve-
chilor noastre libertgi, sä împlinim tot posibilul. In
secintä nu putem fi acuzati nesupunere cd nu am
acceptat impunerea mai ales pentru inte-
reselor dupd datoria ce zace pe district, pentrucd: a) am
plätit exact cei 13 creitari impu§i fiorin Rh.
din contributia regeascd, cari s'au destinat pentru
intereselor; b) atât conform poruncilor Mai. Sale i

www.dacoromanica.ro
ale inaltului guberniu suntem am fost gata
asupra-ne nunumai interesele ci capitalul, tot ce
au imprumutat satele noastre despre ce se vor pro-
duce contracte, precum sumele cari s'au intrebuintat de
vidic pentru acoperirea trebuintelor publice neincunju-
rabile, a cad pe satele noastre.
2. Este et n'am admis continuarea gospo-
däriilor alodiale, a cârciumilor etc. a) nici-
odatä nimeni nu ne-a explicat scopul folosul
acelor gospodärii alodiale; apoi la infiintarea acelor
noi nici in special nici in general n'am fost ascultati,
iar noi ne-am temut exercitarea acelor gospoddrii con-
starea ; b) tinutul nostru
este de pietros, steril necorespunzdtor pentru con-
tinuarea economiei, aci, precum in alte locuri
milare din niciodatd pi nu se pot intretine
astfel de gospoddrii alodiale ; cici doar pi fiscul pi multi
domni asemenea posed astfel de tinuturi muntoase ; e)
nici noi nu putem trai de pe
ci trebue ne pe bani pi cu munch
fânete pe hotarele satelor säse§ti ori ale
pi
judetelor invecinate, ori trebue ne agonisim im-
blätind, pi numai putem sä ne nutrim pe noi, pe fe-
meile pi copiii no§tri; d) pentrucä cu carciumäritul ni s'a
izvor de venit, deoarece fierberea pi vinderea
rachiului agoniseam ceva bani pentru achitarea impozitelor ;
e) chiar pi duct s'ar putea practica cultivarea
acestui alodiu, pentru noi n'ar avea nici un
nici un venit are vidicul ori ora§ul nu ni-se
munick dintre noi nu se institue dregdtori, copiii nopi nu
sunt acceptati pi totu§i toate cheltuelile
blice ni-se impun pi suntem dijmuiti dupt ele. Deci ne
rugäm ca pentru examinarea posibilitätii creierii pi conti-
cassei pi gospoddriilor alodiale in urma naturei ti-
nutului nostru pietros pi steril, a pdmänturilor noastre ne-
productive pi a situatiei nefavorabile ; precum pi pentru
examinarea faptului duct il lucrul acela soarta

www.dacoromanica.ro
persoaneler noastre incärcatä eu un de mod de traiu,
fär' de-a-ne pustii ; se trimitä investigatori
telepti, cari sä viziteze pi exarnineze locuintele pi
mânturile noastre, apoi conform naturei acestora se
pi fixeze modul care s'ar putea practica pi
amintitele economii.
dacä in forma aceasta se vor putea acele
gospoddrii, atunci noi conform sensului vecizilor noastre
privilegii asemeni liberi pi privilegiati ca locuitorii sasi
bistriteni, unirea pe care acum intregul
nostru vidic a primit-o, divirgente nationale - ne
ca din vidicul nostru sä fie introdupi cu drept
de vot ca post stabil palm persoane bis-
tritan. lar azi nu avem noi oameni
putern totusi institui oameni nobili, valahi uniti din
natia atunci, când ne vom putea pi noi creste
copii in Mart de acestea se dea pi copiilor
nostri posibilitate, ca pi sätenilor sai,
meserii, s in bresle, compere acolo case, s

ca
ca or4enii biseric fonduri parohiale
Sasii de privilegiile venitarile
s name
Aceasta o
aduce cu sine atât uniunea civilä cât cea religioasd pi
decretul Maiestätii Sale emis in 15 April 1746.
3. De când minte din cereale n'am prestat
niciodatd atunci, când au voit ne fact iobagi, pi
aceasta a fost caaza de n'am voit ne supunem
Trebue st existe vr'un privilegiu dela regii vechi privitor
la exceptarea dela darea dijmei, care privilegiu
se va gäsi la magistratul bistritan, despre ceeace amintim
sub p. 42, 43 din documentul inchizitorial. Aceasta a fost
cauza de nici ei inpipi n'au pretins-o la 1755. A
putut fi un motiv pentru care ni-s'a iertat dijma, care
apare din respectivul privilegiu. De aceea cerem ca docu-
mentul comunice fidel in copie iar pe noi
nu ne tot sâcâie cu dijme, ci sä observe documentele
noastre afldtoare la ei. Deci ne-am cu trei
ani dijma scoasä dela noi pentru aceea, ei au inceput

www.dacoromanica.ro
 3M

s-o scoat5 de pe noi numai >via facti ; legea

va hotdri datordm noi dijmä cui, sau nu,
atunci pe noi nevoia ne-a fortat sä ne apäräm imunitätile
vechi i intärite prin uz Aceasta atât mai mult, pen-
trued in timpul când au dijmuit de pe noi doi-trei ani,
dijmele ei le-au cheltuit nu le-au intrebuintat nici spre
folosul public nici pe sama fiscului. lar noi promitem, cd
legea ar sä dijme si n'am putea
indurarea in chestia aceasta, vom pläti ce da-
i ce ne-am ; deci n'a fost pentruce sä ne
legati in de calea legii. Cu atât mai vârtos,
pentrucd prilejul retinerii cerealelor dijmuite, nepermi-
Mocodenii fie du§i din mijlocul 6 oameni in
dregdtorii au adunat pe toti frunta§ii satelor
din vidicul valah, i-au in ora§, inaintea ochilor
acelor au con din vidicul 150 oameni
armati cu douä pistoale incárcate, o ca-
rabind ascutitä, cari au declarat ca pe ei magis-
tratul trimite la Mocod ca
ii ntrunul taie pe Mo-
codeni ardd Mocodul. Ldtindu-se aceasta veste, Mo-
codenii s'au adunat dar n'au chemat pe nici un din
comitate ; ci auzind satele apropiate vestea väzând ta-
bära, nu e de mirare au alergat la Mocod. Mo-
codenii mandat extras spre scopul
acesta au protestat impotriva cetei armate asupra
vestind sä nu se atingä de ei, sub
legi, vor inaintea legii vor dovedi nevino-
vätia. Astfel oricum au apelat ei (Bistritenii) la
guberniu in 30 Martie 1757 contra noi
nici de putin nu ne-am rdsvrätit impotriva jurisdictiunii
regulate legale ; dar nu ne-am fi in timp
ce ne-am la instantele superioare, ar fi pe noi
miseria. Despre ceeace inchizitii legale.
La cele dintâi capitole ale apelului inaintat
contra in 15 Aprilie 1757 de magistrat
berniului reg. am in cele precedente. Ce priveste
Mcassarea vechilor restante seclzestrarea armelor, pe

www.dacoromanica.ro
362

aceste din deja ni le-au luat, dar cum dela sa-

tele säsesti nu le-au luat, aceasta ne-au tratat
»contra vim unionis< , osebit de sätenii sasi. Incassarea ve-
chilor restante am impiedecat-o din urmAtoarele motive :
a) s'a norma de im-
pozite, plac in fiecare an ne contributii,
ci au fost gazdi care anual chiar la 50
80 fiorini.
b) 1mpozitul anual era suma de trei fiorin, suma aceasta
o cdrtile de dare sitesti, dar nu
suma administratd, la mijlocul anului
adunau toate tabelele de impunere. Deci când nu vor
satelor noastre artile privitoare la impuneri su-
mele administrate din an in an, nu le vor confrunta
(verifica) tabelele de impunere trimise anual de guberniu ;
apoi când nu ne vor socoti lucrurile prestate in
nu vor calcula conform acestor restantele;
atunci noi nu ne putem privi restantieri, c'am
prestat mult mai mult in fiecare an din acel rästimp,
decât ceeace obisnuim sä prestám acum. Apoi in fiecare
an s'au de pe noi bani, de-a-ne da chitante.
4. Oficiantilor veniti la noi din comitate le-am dat
datorim conform poruncilor
prestim, numai si nu fim con-
strânsi la purtarea de sarcini nedemne.
Cancelaristii Mátyás Thordai László nu
ne-au indemnat la nido nesupunere, ci ei au venit in urma
suplicei noastre inaintatä la Director in cauza poverilor
noastre, ca ne ia jurdmântul in aceastä chestie, ne-au
jurat cum se vede din actul aci aldturat. Din aceste
poate vedea mai pe larg Ex. Vstre comisia pentru ce
a trebuit plângem ne tânguim, nici n'o putem
nega multele strivituri rane ne-au deschis gura la
plâns.
s'a ridicat impotriva in 18 Sept.
1757 ci noi am fi impiedecat in mod revoltdtor confrun-
tarea (verificarea livretelor de dare), de aceasta foarte ne

www.dacoromanica.ro
 ; dar faptul acesta la celelalte acuze,
c5ci noi n'am fäcut asemenea lucru niciodatá pi nu
ne-a trecut prin gand sä facem ; ci noi socotim pi
aceasta s'a fäcut conform principiului axiomei politice:
»Calumniare audacter, aliquid adhaeret« ; deoarece
acum numai aceea n'am fost acuzati ce nu se poate
nici gândi, pi apa a fost i cu chestia confruntdrii.
Confruntarea nu s'a impiedecat 1757 in intreg vi-
dicul, ci singur numai in satul acolo nu Tel-
cienii au pricinuit-o, ci confruntätorii. Adicä satul Telciu
intreg hotarul zace in gura Tiblewlui a altor munti
foarte i reci (recoropi); pi toatecä acolo atât
ceratul cât i cositul s'a obi§nuit sh se fach in Septemvrie,
totu comisarul confruntator de atunci a ieit la confrun-
tare la inceputul lui Septemvrie pi n'a inceput con-
fruntarea pe Some in locuri mai calde cum o fäcea
de altädatd. Mergând deci mai la Telciu, unde chiar
a secera i cosi, i adunând pe jurati, acetia
frumosul comisarului sä confrunteze mai
in celelalte sate, iar pe ei lase sä cosascä pi
adune cerealele, ca apoi mai precis poatä declara
productele. Dar comisarul cdutând motiv de la mo-
ment a-i insulta i cum de doresc
fach i mai osteneald i prescrie
ce are sä facä, ba pe unii a i smânci, a-i bate
drugi i a-i ameninta pistolul. Väzând sätenii ch e ne-
induplecat au ie§it din cask iar comisarul mânios
sotul säu a plecat pe jos din sat pi n'a voit urce nici
pe calul oferit de sat, i toatech sätenii cäciulele'n
mâni l-au petrecut i l-au rugat pânä la satul liordou,
totu s'a dus pi numai mai apoi s'a satul pentru
30 fiorini. Când a mers acolo a douaorh, neanuntând
menilor sosirea sa i oamerii pe la
lucru ; ca sä nu prilej de a-se mânia pe säteni
pe cari ar fi trebuit sä-i adune de pe pi munti,
a primit sat o caprá sälbatich i o piele de vulpe.
Deci n'ar fi fost necesar de-a supära guberniul cu acuze

www.dacoromanica.ro
364

impotriva noastrá pi de-a obosi functionarii din comitate

pentru dojenirea noasträ.
In fata functionarilor trimi§i la noi, între altele au
clarat cá nu voim sä däm dijmä dupä oi pi albini, din
cauza cd in intelesul Aprob. Const. p. 2 tit. 10 art. 6 nici
pe seama regimului fiscal n'a fost obiceiu sä se incasseze
dijmä de miei in vidicul Bistrita, pi astfel in baza traditiei
ce ne-a dela strdbunii noptri, noi nu pi n'am
datorat cu dijmä dupä miei pi albine. Dar conform ve-
chiului obiceiu bun venind primävara inspectorul vidicului,
cu al(i domni la bale din Rodna spre
a se recrea i distra, vidicanii gândindu-se la
iurile din trecut, parte satele parte locuitorii mai
instäriti au a-le duce, ca la functionarii supe-
riori, formä de prezent (per formam honorarii) vr'un
berbec ori miel, drui in moldovenesc i se zice
»gostinä«. Astäzi se pretinde dela oameni acel dar
pe titlu de i nu de dijmä.

Märturisim oamenii no§tri au trebuit sä declare cd

au umblat la curtea Mai. Sale, ca sä nu putem fi obligati
la mai mult decât la suportarea sarcinilor impuse conform
noului sistem ; cäci au fool cllinuiti cu atâtea feluri de bi-
rari i nu mai puteam suporta. Cu toateaceste
voim numai ptim noi ce datoräm conform rân-
duielilor, i aceasta ni-se publice, cáci noi nu ne sus-
tragem dela nimic. Totodatä pe Ex. V. pe
comisie sä binevoiascä a afla modul ca conform intentiei
milostive a Mai. Sale, sä fim scutiti de violente
impuneri nedemne.
5. La acuza ridicatä noasträ in 6 lunie 1758
räspundem : a) desfiintate muncile grätuite nefiind
noi de venitul viitor ce reiese din fierberea
litrei, socotim cá nu suntem obligati sä nici
nici lemne la instalatia de fiert (föz6ház). b) Dupädt ptim
n'am denegat niciodatä tricesimele, i dacá vamesul din
Telciu cunoa§te personal pe vr'unul care n'ar fi sä
pläteascA tricesima ori ar fi atacat pe controlor, (kontrás)

www.dacoromanica.ro
 denunte ca primeascd pedeapsa meritatd. c) Pri-
vitor la muntii de Maramures azi suntem in
ferend cu locuitorii deacolo, nu ne-am cu nimeni
Pe Sa§i nu-i impiedecäm dela muntii pe cari
acum i-au ayut la dispozitie; dar decurând li-s'a
luat Telcienilor un munte s'a dat Crainimätenilor; deci
faptul acesta Telcienii mun-
tele ca pe al de aceasta Sasii s'au obisnuit
mâne numdroasele vite la munte peste hotarul sdrmanilor
Valahi, le pricinueascd multe pagube acel prilej,
care s'a putut naste Valahi Sai ceva diferend.
d) Este imposibil cineva dintre noi, ori sä-§i
mâne vitele permisiune pe muntii prohibiti dinspre
Moldova, cici celce trece oficiului de
carantind (contumatd) e spânzurat. Oricare trece dintre noi
pe acolo, scoate permis dela tricesimator numai acela
merge mai departe. De aceea acuza aceasta impotriva
e temeiu, aceea noi am fi acuzat
inaintea Mai. Sale pe guberniul cräesc suplici murdare,
la ceeace fereste Doamne ne fi gândit.
In Mocod nu noi, ci un cu numele Oniga Foslui
certat noi, lingusitor toate cu magistratul,
a atacat pe executor bastonul Dintre
noi nimeni nu aprobat, Foslui n'a lucrat
ci de capul lui.
Nu ce s'a ridicat impotriva in 8
Februarie 1759, ne rugärn sä ni-se comunice in copie,
ca putem la aceea räspunde in regula.
Pe D-I Mihail Balea de lead nici in gând nu ne-a
stat punem in fruntea noasträ, atât mai putin
credintd; nici nu i-am promis nimic, berbecii
i-am dat lui pe bani.
La ridicatä impotriva noas in 13 Fehr.
1760 rdspundem umil urmdtoarele:
a) acum a fost la noi obiceiul
diferendele in fata i daci
se iviau cauze grele, chemam dintre satelor

www.dacoromanica.ro
366

cinate judecMori cari aduceau sentintd, contra drei se putea

apela la inspector pi apoi la m-gistrat. Acest s'a
continuat pi in acest an la noi prin judecdtori jurati
alesi in ordine. E drept cä decând vidicul a ridicat plân-
sari impotriva magistratului, oamenii prea cutezat sä-§i
cauzele in orap spre revizuire (verificare), cáci
temut sä umble prin oras. Dar pi înainte de actualele
exercitarea jurisdictiei sätesti avea o mare sadere,
pentrucd nu poseda facultatea pe care o avea in satele
säsesti, cdci dacd cineva apela cauza, atunci, precum
márturiseste întreg vidicul, triumfa partida care era mai
bogatä.
b) Noi nici n'am nelinistit nici persecutat pe cei
ce nu consimteau noi, ci s'a intâmplat in Mocod,
un om cu numele Petre Pampa in timpul când fusese
s'a indatorat cheltuind 120 fiorini din banii contributiilor,
pi din acestia in mod arbitrar a impus pe sat 80 fiorini,
pe cari satul i-a plätit cu protest. Dar restanta
de 40 fiorini pi el nevoind s'o pläteascd, satul i-a luat cei
doi boi. Pentru aceasta el fugi la Bistrita pi acuzând in
mod perfid pe biräu sätesc, acesta a fost ;

dar pi pe Pampa l-a prins satul restanta sa pi l-a

bägat cotet de porci, care conform dispozitici
a magistratului servea ca inchisoare.
Chestia lui Gerasim Mosina din Rodna a fost :

Pe el l-au pentru o mo§ie de pe hotarul Ilvei sätenii

Stirbu din Maieru, Boresche, George pi Toader
Nicolae. Cu toatecä acestia au câstigat procesul
judecdtoriei sätesti, Mosina a apelat la judecätoria orb-
seneascä.
Când curgea acolo procesul, Mosina a dus primarului
din Bistrita ca prezent un cal, dupä care rdsucindu-se sen-
tinta säteascä, pi acuzatorii intemnitati, li-s'au luat pi
documentele, despre ceeace lipsesc acte inchizitoriale legale.
Inaintându-se despre aceasta plânsoare la Ex. Sa
natorul pi dup'aceea la guberniul reg., din ambele locuri
a venit ordin cd magistratul repare lucrul. Dupäce ma-

www.dacoromanica.ro
 367

gistratul n'a Meat nimic, nici documentele nu le-a res-

tituit, ba pe unul dintre aceia, pe tatäl
acuzatorilor l-au tinut tot inchis; oamenii au mers la
Director, de unde intorcând, unul dintre ei Ion
land lângä sine pe doi prieteni, de vr'o auto-
rizatie a prins pe Gerasim Moina a voit st-I ca
pe un idiot sau la Sibiu sau la Director. Auzind despre
aceasta vidicanii l-au liberat pe Mo§ina, astfel motiv
a fost acuzat vidicul valah.
d) Pe familia locuitoare in Hordou nimeni
n'a intentionat s'o exträdea ca s'o din
sat pentru banii de colkärit. Dar unul dintre Co§buceni
denuntând pentru bani de pe familia Chioran tot
din Hordou, membrii ei ar fi iobagi de a lui
dändu-i pe ace§tia pentru un timp in mânile
tratului, le-a cauzat o cheltuialä de 670 fiorini. Pentru
faptä unii dintre cei pägubiti i-au zis lui Co§buc
sä nu se mai amestece lucruri de aceste altminteri
pe el intreaga sa familie vor denunta
ca iobag vor duce cu carele din sat.
e) Lui Filip Pascu din Värarea de aceea i s'a luat
prin sentintä mo§ia, a posedat-o prin
nu prin mo§tenire, in cauze de aceste din timpurile
strävechi satul este judecdtorul competent. moia a fost
nu mo§tenitä, despre aceea eredele legal
dase documente bune, dar le-a luat magistratul, la care
i

se gäsesc azi.
Pe Todor Lup din Mocod nu pentru aceea l-au
cd n'a stat inaintea judecAtoriei sätesti, ci curatorii
biserice§ti de aceea l-au pedepsit conform regulamentului
pârând el pa un sätean fata judcatoriei
sätesti pentru o primind acolo sentintä nefavo-
cutoatecd erau prezenti, conform vechiului obiceiu,
jurati inch din sate invecinate, el a zis in public
(salva venia verbis): Mä spurc pe sufletele, pe biserica
pe legile voastreg.
g) Pe Oniga F4ui, - care la o zi de Pati a bätut

www.dacoromanica.ro
pe popa in pentru care magistratul, acela
slobodnic oräsenesc, nici azi n'a dat satisfactie,
pcntru aceea 1-au (baricadat) in cash,
samesul satelor la incheierea socotelilor, asignat 180 fio-
rini. Dar nu l-au bátut. Pe Ion Scuturici din Telciu de
aceea l-au bätut pentrucd, impotriva vointei alegerii
satului, s'a fäcut prin a functionat ca
atare ani incheiati, comitând in timpul acela multe
excese, cum se poate vedea din aldturatele documente.
ce satul l-a alungat din acel post, el din räzbunare
s'a fäcut slobodnic a amenintat pe cd-i va
el, s'a sträduit in tot chipul sä le necazuri.
spre finea lui lanuarie 1760 cliemând la sine pe un
misar confruntätor, acolo ziva a bent pân's'a
betat, a pe säteni i-a apoi noaptea târziu
aprinse a voit sä conscrie pentru dare toate
staulele satului, cutoated prilejul conscriptiei, conform
obiceiului, jurati din sat au declarat cireada satului.
Deci sätenii neadmitând ca el st umble beat noaptea cu
lumânäri pe la staule, s'au apucat de ceartä el astfel
s'a iscat bätaia. Nu din aceasta s'a bolndvit, ci din pricina
excesului Mai apoi oamenii s'au el.
7. lncassarea contributiilor n'a suferit intârziare,
de câtiva ani decând nu slobodnicii ci juratii sa-
tului impozitele, n'a in sate nicio restantd.
Când incassau slobodnicii, ei mai scoteau taxele
(extraordinarium, onorar).
8. Raportul lui Onul Ignat din Rebrisoara nu cores-
punde adevdrului, ceeace satul. Plânsoarea
satului contra lui este ca slobodnic s'a fäcut numai din
motivul, ca tatäl säu, care iced e mare tâlhar,
sä se bucure de Pentru tâlhdriile sale dovedite nici
nu se prezentä in fata judeatoriei sätesti, dar nici magis-
tratul nu procede dreptate.
9. Rdspunsul privitor la moara din Nusfaläu a
voltei din pricina ei este aczsta Chestia revoltei a fost
:

deja judecatd; ce prive§te moara, aceasta stä pe ho-

www.dacoromanica.ro
tarul satului, in alte vidicul motile
apartin satelor. Dopice aci in satele valahe
de aceasta functionar.i obi§nuit
pe oameni la grätuitd, deci pi la prestarea muncii
pentru ora§ul le-a luat sätenilor pi venitul morii.
Deoarece Mai. Sa a suspendat munca gratuitä pi
tionarilor le-a stabilit lefuri, astfel acest sat, ca pi alte sate,
a pentru sine venitul morii aflätoare pe hotarul propriu.
Vama pentru aceea au s'o a§eze bisericd, ca acolo
stea pânä va fi aranjat diferendul privitor la
intrebärile: a cui este moara; cine e dator sä dea pent u
ea muncitori pi din care pädure sä fie la ea crengi
pi material pentru zágaz. Privitor la toate circumstantele
revoltei se aci un proces vcrbal.
Vânätorile in munti acum nu le-am oprit,
ci respect le-am functionarilor. Dar
muntii aflätori pe hotarul nostru noi plätim impo-
zitele toate celelalte poveri, aceia sunt
noastre , in pädurile pi satelor säse§ti
nu ne este permis nici un iepure sau
täem vr'o nuia ; de aceea noi dorim ca de acum
sa fini statonziciti in proprietatea (birodalmában)
montilor nostri.
Motivul suspenddrii vândtorilor este acesta:
de aceasta säte§ti autând favoare, prilejul tuturor
särbdtorilor pi praznicelor pi alte ocaziuni,
scoteau intreg satul la iar satul care nu prindea
animale, trebuia pläteascd un galben. Dar acum
nându-se in toate in orânduiald pi suspen-
dându-se munca gratuitd, s'a sfirpit pi iobägia
noastri; pi dopice functionarii ora§ului iobagi pe
cari le vâneze pi nu voesc tocmeascd
pe bani, nu e mirare acum nu mai apa u§or ca
mai'nainte in orap ursul pi capra
11. Protopopul pe cinstea sa preoteascä
el niciodati nu s'a asociat vidicanii pentru n'a
comunitatea la pi nici n'o ofdtuepte, pi rezer-

www.dacoromanica.ro
vându-si isprdveascá el modul detractorii
onoarei sale - spune, cd atât el cât popii din vidicul
valah cari stau sub cârma sa, oameni bästinasi din
vidic pi descedenti ai acestora, iar preotia
de brâul (colanul) descendentilor, el, protopopul, are
torirea le ocroteascd libertatea personald bdtrânetele.
pe bunicul säu I-au acuzat asa, de sub care acuzä,
conform documentului aldturat, chiar pi curtea impiri-
teased I-a absolvat. Stând lucrurile astfel, reiese cä magis-
tratul putea si fie pi aceasta acuzä, pi ci n'a expus
lucrurile cum ele aievea sunt pi au fost.
apelat ordinul d. d. 15 Febr. al guber-
pi nid din a magistratului
niului reg., nid din partea vidicului
oräsenesc nu era nevoie de interpretare de a urma
decizia Apoi numitul nostru protopop ar fi impus
contributii, nu corespunde adevdrului, dimpotrivd pi
el contribue la cheltuieli. Dela poporeni niciodatd n'a luat
trei cutoatecd pentru de a se mântui de
multe necazuri, s'au fäcut trebue se zilnic multe
cheltueli ; dar poporenilor le std in voie si le
le pot face, propriu.
Perceptorul regesc trimetind pe sate la executii pe
slobodnici fiede nicio instructie ori asignare, acestia
datäce sosesc vidic, aci atacä ca Tätarii förä osebire
pe si nu se uitä cine a plätit impozitele
cine nu: ci nävälese in casa aceluia pe care sunt mâniosi,
bat, il vatra; ba
mai mult, necinstesc neveste pi fecioare; multor le-au spart
cu forta au pungile goale aflate acolo pi li-
sându-si jos pantalonii, le-au tras peste pärtile geni-
tale, härtuind astfel femeile. Ceeace oameni de
ace$ti, au sä multämeascd pe slobodnici
cari proced pe cale niciodatd nimeni nu i-a atacat.
perceptorul regesc nicidecum nu se poate plânge
de restantii in contributii, pi juratii le incasseazi
pi slobodnici.
Salgamalul (contributia pentru intretinerea militiei),

www.dacoromanica.ro
nuptiale donum (darul de leafa deaceea
n'au vrut sä le pläteascd n'au et impunerea
aceste a urmat la ordinul Mai. Sale a tärii ; apoi
asigurati fiind prilejul introducerii noului sistem de
impuneri de impozitele stabilite in acel sistem nu
vor mai fi altele. Dar ei acum baza
acelor noi contributii, le-au prirnit bucurosi se nizuesc
le pläteascä.
Rdspundem acum la acuzele inaintate in 21 Febr. 1761
impotriva la guberniu, aldturate :

a) Impotriva slobodnicilor e imposibil nu se ridice

aci acuzá, sunt prea multi totdeauna vin in
vidic instructii. De ne umiliti ca
bodnicii fie desfiintati, iar noi in fiecare an vom institui
din vidicul nostru 4 feciori 2 pedestrasi cari vor
implini toate serviciile celor 10 fosti slobodnici familisti.
b) an Cute din Feldru n'are arme obisnueste
umble in haine valahe. Pe slobodnicul
Ciot din Mocod nu l-a bätut ca in calitate de
slobodnic, ci pentru aceea, când a stat in Viena,
le cauzase Ciot sotiei aceluia, copiilor easel sale multe
rele supdräri, acestia au fost nevoiti
chiar casa. Acest Ciot e individul scelerat, care
sia bätut popa in ziva de Pasti in bisericd, pentru ceeace
n'a fost pedepsit. Nici Cute n'a sperat primeascd
satisfactie pentru atrocitdtile comise de casa sa, iar
Ciot nu de aceea a in belea a fost
bodnic, ci pentrucä el obisnuia sä ridice acuze false contra
vidicanilor, acestia au jurat el nu va acuza mai mult
pe nimeni in mod perfid.
c) Grigore a Gacii din Sângeorz Märian Capota
din Rebra n'au mess in 7 Febr. la Feldru impozite
din porunca perceptorului, ci ca
jupuiascd de pe säteni ca se'mbete; deaceea nevoind
satul se le dea de rnâncat beut, i-a alungat deacolo.
d) tot ce se spune s'ar fi intâmplat
in Februarie 1761 in Mocod, Mititei Salva slobod-

www.dacoromanica.ro
nicH Onul a lui Ignat din Rebrisoara Nica Butaci
din Salva. Dar fiind acuza din cale de grea,
gistratul nu-si revoaci acuza inaintatd, atunci noi rugim
cercetare spre a dovedi nevinovgia noasträ. Cáci
de-ar fi apa lucrul, noi pe noi ne-am osândi. Chestia
a fost urmátoarea:
Numitul Onul Ignat din Rebrisoara între multe alte
excese comise satul Mititei, fiind foarte beat a legat
foarte strasiic pe sármane viduve, cari ambele
torau numai patru polture; legate le-a dapi
sine pe drum frig mult timp scotind dela femei cele
4 polture a mai stors dela ele 3 polture, apoi a plecat
la Mocod. Dapice cu 2 luni jurase inaintea
Valahilor vidicani el va nizui si lecueascd
vidicului, nu numai Cute, ci juratii din Mititei
au trimis patru oameni la el in Mocod, cari de a-1
bate pi forta, ci cu frumosul l-au chemat la Mititei sä
spunk ci pentru ce a chinuit pi batjocorit pe cele
särmane El a mers de alare acolo,
dar foarte beat, l-au închis intr'o ce pi-a
venit in fire. Dup'aceea umblând sätenii, a
denuntat in fata acestor pe Nica Butaci din Salva
aceea, cd ndimit dregdtorii din Bistrita sd omoare pe
pi apoi sä la Bistrita unde-1 vor ocroti.
Indatá rostirea acestei acuze Nica Butaci foarte beat
in casa care era Cute intinse acestuia
dreapta, in mâna un catit ca care
avea sd pe tefan Väzând aceasta oamenii
strigarä: Je pi-i lui Butaci
din cutitul, pe care-I pdstreazá pi azi, Când
sä-1 el fugi, iar pentru aceea au sätenii si
jure tata, ma na pi ceilalti ai lui Butaci cä dealtä-
nici ei nici copii nu vor mai comite
de acestea.
Onul Ignat din Rebrisoara de a aruncat
ta$ca (de slobodnic) pi pi-a oferit serviciile vidicului. Ba a
mai spus ci mimai sä-1 accepte, cici el cunoa$te toate

www.dacoromanica.ro
 373

§ireteniile domnilor bistriteni i le va sta bine in ajutor

vidicanilor. Dar nevoind totu primeascd, el a
ingenunchiat a jurat credintd.
Slobodnicul Lazar din Näsäud adevärat cd a jurat
cd mai mult nu va fi slobodnic, dar pus in pe
fiul säu care i acum e slobodnic. Dar pe acest Lazar
nid prea are drag satul, el a amägit satul pi
dicul ad bisericile alunge din ele pe
tindu-le tuturor cd dupd cum a auzit dela domnii bis-
triteni, pentru aceasta n'au vidicanii nimic.
Despre Cute1) se spun multe in din
care nici cea mai mied parte nu corespunde adevdrului,
ci toate sunt fäcute numai in scopul ca el pi câtiva
din vidicul nostru sd poatd fi stârpiti ; atunci n'ar mai fi
nimeni cine sd ne promoveze plânsorile.
Niciodatd nu vorbim i n'am vorbit impotriva adminis-
tratiei regulate, pi nu atacdm pe nimeni, dar nu putem purta
jugul excesiv al slobolnicilor.
Nu este pi nici n'a fost nicio in ce privepte
serviciul regesc pi incassarea contributiilor, exceptia
salgamalului, pe care acum lucrul,
vom Deci pi de aci apare cd nu era nevoie se
asalteze guberniul regesc i aceastä acuzd precum pi
cea Maintatä 17 Mart. 1761.
lar ca nici noi nu pe Ex. Vstre pi pe
guberniul reg. lung in fine genere
urmätoarele :
a) De celece suntem acuzati privitor la slobodnici,
chiar pi s'au intâmplat, au urmat numai din pricina
multelor diferitelor excese, dela cari noi i-am oprit.
b) Nici Cute nici altii n'au intentionat pi nu
voesc piece din vidic, i n'am auzit cd dintre
dicani sd fi fugit cineva. lar dacd careva dintre vidicani va
fugi din pricina diferendului actual, noi intreg vidicul
I) Ura Bistritenilor era de mare mai numiau scrieau
Kute ori Kutje ca mai'nainte, ci ung. cânele, cum a gäsim scris
numele in acte oficiale.
8

www.dacoromanica.ro
 cu aceastä scrisoare asupra
toate poverile aceluia.
Nu numai nu s'au adunat in vidic bani grá-
mada, ci dimpotrivd pi acum oamenii bani
prumutati pentru trebuintele zilnice, când Dumnezeu
le va ajuta sä-i repläteascd.
d) Indatá ce se vor statornici pi noi poruncile
Mai. Sale publicate legile terii pi normele privi-
toare la legea municipald, atunci noi avem si predim la
spânzurdtoare pe acela, care va sidi intre magistrat
pi popor pi care nu se va subordona. Nici acum ne
plângem contra subordondrii ci impotriva subjugdrii.
Intrucât n'am putut räs,:unde aci satisfäcdtor,
la memoriile, declaratiile pi gravaminele noastre
inaintate pini acum, ne numele lui D-zeu,
ca ascultându-ni-se plângerile ni se remedieze injuriile
indurate; iar daci sau din ne§tiintá sau dintr'o pornire
cauzatä de multele mizerii am fi grOt in general s'au in
special ceva, aveti mila de a-ne ai Ex. V.
pi ai comisiunei sup4 sirmani servi, toti locuitorii celor
23 sate valahe din vidicul bistritan. Bistrita 29 lulie

Multe amänunte remarcabile privitoare la a doua

misie bethlen-ianä venitá in tinutul nostru, afläm in memoriile
niembrilor familii Heydendorff I), special in insemnärile auto-
biografice ale lui Michael Conrad lleydendorff, care fu-
sese delegat in acea comisie. E de cä istorisirile autorului
au colorit säsesc, pi mai ales deductia istorid a raporturilor dintre
ora§ul Bistrita pi Românii districtuali contine premise eronate pi
constatäri false. Cu toate acestea episoadele legate de timpul
petrecerii acelei comisiuni in Bistrita sunt interesante, maicuseamä
modul care se prezentä Cute cu säi in fata comisiei,
apoi tinuta pi declaratiile generalului Buccov, precum actiunea
initiatä pentru granitei militare.
Publicate in mai multe volume ale revistei sibiene. Archir des
reins für siebenbürgische Landeskunde..

www.dacoromanica.ro
 375

Reproducem aci din arnintitele memorii pasajele pärtile

care se refer la obiectul din chestie. Iatä-le:
Indatá dupä numirea mea in (ca centumpater, vice-
notar senator), la porunca plea la Bistrita o co-
misie importantä compush : consilierul gubernial prezidentul
staturilor conte Nicolae ca prezident, directorul
exactoratului Bar. Seeberg ca viceprezident, apoi ca ajutori : ase-
sorul exactoratului provincial Michael Cserei, iar din partea na-
tiunii säse§ti Michael judele din Nocric ; actuar eram
eu, cancelari§ti : Georg comisar provincial,
Michael jun. mai apoi comes nationis »interpraeses
gubernik Michael mai apoi consilier gubernial titlul
nobilier ; acestor le dictam i ei copiau ciornele mele.
comisie cälátori, popasuri, in triumf spre
Bistrita, primitá in fiecare comunä de cu mare
alaiu sunetele clopotelor.
Motivele trimiterii comisiunii erau : incorectitäti in socotelile
publicului (ora§ului) bistritan Rodnei impotriva
acelui public.
Socotelile Bistritii de mult erau in neregulá, iar acum un cap
salciat, negustorul lacob Schankebank se fäcu vulgului
umbla prin Sibiu, Viena la curte, fácu o multime de
cheltueli, nu putu dovedi nimic, cu toate ci in multe avea
dreptate, de rámase nenorocit.
Ce prive§te districtului rocnean, acesta in timpurile
mai vechi a fost däruit de regii unguri diferitelor familii mari din
Arcleal, iar in ajunse »ad collationem principis«. Bistrita
era comercial, acum avea deviná fortdreatä limitrofá,
construindu-se nouä intirituri. La rugarea Bistritenilor, locuitorii din
Valea Rodnei cari la invazii du§mane autau scut in ora§,
furá serios avertizati de atre regii ungari ajute Bistritenilor la
zidurilor cetätii la aratul pietrilor. In toatä Valea
Rodnei a deslipit-o regele Ludovic I dela comitatul Dobâca,
care fusese incorporatä, a däruit-o publicului bistritan, conform
obiceiului de atunci, ca scaunul Tälmaciului a incorporat-o
districtul Bistritii ca locuitorii väi se bucure de egale
drepturi ca locuitorii districtului Cum a fost tratat acel dis-

www.dacoromanica.ro
trict, dupi incorporare, din partea publicului bistritan privitor la
venitele economice (wirtschaftlichen Genusses), nu o deoarece
n'au rämas scrisori hrisoave din acele timpuri. In secolul ur-
mätor, al 15-lea, regele Ladislau a däruit lui loan Corvin irnpreunä
orasul Bistrita districtul säsesc cu numirea »liber baronatus«.
acestui Matia Corvin ca rege al Ungariei revocând
natia baronatul liber, din pe Bistriteni dreptu-
rile libertätile vechi, deci in posesiunea Väiei Rodnei.1)
cipele Sigismund Bathori, la schimbärile intâmplate in Ardeal la
renuntarea sa la tron, Valea Rocinei ca proprietate a sa
unde va sta dupá retragere, ceeace staturile i acordarä. Soarta

lui insä impiedecä sä uzeze de aceasta proprietate astfel

Bistrita rämase cu ea pini zilele noastre.
Inainte de introducerea sisternei lui Seeberg, locuitorii Väiei
Rodnei erau tratati de atre publicul bistritan privitor sarcinile
publice diferite contributii la jurisdictie, ca Sa$ii liberi ai dis-
trictului bistritan conform decretului lui Matia Corvinul,
in Corpus juris hungaricig. In calitate de Valahi schismatici nu
dijme, care pämântul muntos, pietros
neproductiv, ar fi fost neinseinnat. Deci locuitorii acelei erau
tratati intocmai conform continutului hrizovului de incorporare.
Singur numai din grija pentru drepturile extinse, Bis-
tritenii incredintarä jurisdictia (Rechtspflege) acelei Väi unui senator,
cu titlul de »domn terestrug (Grundherr), care totdeauna era primul
oficiant dupä biräul orasului. Mai departe, cele 21 sate din amin-
tita Vale erau astfel impärtite senatorii Bistritii, ca fiecare
dintre acestia avea sub inspectia sa câteva sate, cari erau datoare
sä-i dea un servitor, dupä imprejuräri una sau douä servitoare
la economie muncitori de câti avea nevoie. Publicul bis-
tritan mai era apoi »in posesiunea câtorva munti situati la
granita Väiei spre Moldova, pe cari pentru scopul alodiaturii
da in arendä cornunelor mari säsesti invecinate. Dar asupra acestei
I) Meritä se mentioneze ad, membrul comisiei bethleniane Mi-
chael Bruckenthal scrie Arch. f. s. L. Heft, pag. 20) fratelui säu,
lierului Samuel Bruckenthal, acestea : Satele districtului (säsesc) bistritan nu pot
se razime (bauen) in chestia districtului valah mutt pe documen-
tele lar. lntr'unul "la cf acela ar fi de a-se incorpora cu district, säsesc;
altul este »eine ordentliche Statution., lipseqte.

www.dacoromanica.ro
 377

proprietäti publicul bistritan n'avea document o consem-

nare (Verzeichniss) tabelarä dela inceputul secolului XV, care
in casa sfatului.
Domnul terestru inspectorii säi n'aveau drept exclusiv la
vânat pescuit, ci comunitate locuitorii Vdiei, indatorati sä
le ajute acelor. Pe calea aceasta veneau dela Bistriteni la mai
terii, la natiune (autoritätile säsesti) la alti prietini, multe ani-
male sälbatice pieile de urs.
Cu aceste orânduieli erau atât Bistritenii pi
locuitorii Väiei Rodnei, pi astfel träiau de secoli lini§titi impreunä.
Acum curtea hotäri sä intocmeascä organizatia oficioasä
constitutia a natiunii. Spre acest scop veni Seeberg in
Ora, in calitate de comisar. Astfel se introduse in Ardeal un nou
sistem de dare i in acelap timp se
Toate aceste intocmiri produserd coliziuni
in fine lucrurile lard indreptate conform nouäi ordine.
Soarta aceasta lovi Valea Rodnei pi pe locuitorii ei. Con-
form oránduielilor Seeberg-iene teritorul acestei Väi avea sä apar-
find publicului Bistritii ca nobiliar (adliger Grund), lo-
ei deveniau jeleri (inquilini) indatorati sä presteze dijme
pläteascä taxe dupá vite, pierdeau dreptul de vânat
märit, morile posedate de ei deveneau alodiale. Chiar pi muntii
acestei Väi aveau sä fie alodiali. Mai apoi, conform sistemului
contributional bethlen-ian, locuitorii Väiei erau priviti liberti, dar
trebuiau sä pläteascá dare de cap mai mare, statoritä pentru liberti.
Toate aceste orândueli displäcurä locuitorilor Wei, când
se introducerea fortatá a noilor sisteme, ei se opuserá,
alungarä pe functionarii bistriteni din mijlocul cäutarä sfat
la pe care ii pi aflarä usor in unele locuri, mai ales la un
vicespan al comitatului invecinat Maramures, la un anume Balya,
care ii sä inainteze plânsori le redijá scrisorile necesare.
Conducátorul le era un Valah de rând din Feldru, numit in
acte »Földrei Kutja Stephan . Acesta merse in câteva rânduri la
guberniu la Sibiu la impäräteasä Viena, aduse
ietoare pi tinea poporul in renitentd.
In curtea infiintarea militiei gränicere in
Ardeal. Avea se tragä o linie pi un de gräniceri la

www.dacoromanica.ro
378

nitele turce§ti, dela Maramure la Poarta de fier. La linia

aceasta apartinea i Valea Rodnei. Deoarece granitele se inf/pluirf
fär' de invoirea a staturilor, deci locuitorii comunelor ce
cAdeau in acea linie nu puteau fi fortati in mod legal la serviciu
gräniceresc ; de aceea era bine väzut, oamenii se
benevole pentru granit. Comanda militarä trimise deci misiuni mi-
litare in comunele din acea linie, care promitând tot felul de
voruri i avantaje dorite dar irealizabile, cäutau induplece pe
oameni la acceptarea a statului gräniceresc. conditii
era ins/ una foarte grea (hart) pentru Valahii neuniti care erau
in majoritate, : celce voia s grönicer trebuia s
la religia
Un astfel de trimis abil pentru acea afacere era in Bistrita
comandantul de acolo, colonelul Schröder. Acesta de ocazia
nemultumirii i renitentei (Missmut und Widerspenstigkeit) locui-
torilor Väiei Rodnei, cari primiserä sä devinä uniti gräniceri,
cum se i fäcurä in cursul timpului, plecarea comisiei din
Bistrita.
In intervalul in care noi steterAm acolo inca nu erau grä-
niceri, deci comisia ii putea trata ca provinciali. Li se primirä
plânsorile in scris, pe cari comisia le examin se nizui sä-i
la subordinatie fatä cu publicul bistritan. In scopul acesta
comisia trimise la ei pe cari insä
Li se ordonä apoi sä se infätieze capul (Rädeisführer)
Stephan inaintea comisiei spre a se justifica (Verantwortung). Nu
veni. Atunci comisia cá il va aduce cu asistentá (Wacht)
militarä. In fine veni de circa 100 Valahi rodneni se
trupa fata casei comisiei din Bistritii. Avea o pälärie
(aufgeschlagen) militärete, un veston (Leibel) un cäput
de (Zundenrock) croit dupä modá, apoi pantaloni i ghete
(Topanken), la un cutit de vânat (Hirschfänger). Asel
stetea fruntea trupei sale, cu päläria'n cap, in limp ce comisia,
mine actuarul ei, priveam din fereasträ. Comisia
citä in fata sa. El se trupa sa, apoi räspunse cá nu
vine, decât numai dacä comisia, pentru asigurarea intoarcerii sale
nestingenite (unverletzten), trimite doi in piatá in
trupei sale. Se fácu aceasta ; atunci apäru de to-

www.dacoromanica.ro
 mai batrâni inaintea comisiei, in care functionam eu ca
actuar. La intrebarea pentruce se in
armat, ráspunse c tot in acest mod s'a prezentat in câteva
rânduri pi in jata Viena. Continuandu-si comisia
interogatorul, fu intrebat de cauzele renitentei Rodnei, la
ceeace el raspunse cu motivele sus amintite, declarând
Rodnei mai vreau stea sub Szaszi dat cuvântul
stea firm pe aceasta s facse gräniceri In urmare atât acest
Kutja Stephan intreaga sa dimisi liberi neatin$i (un-
beschadigt) din in valea deoarece sosi ci la
caz de nu vor fi liberati, tori locuitorii Rodnei fi gata
asalteze (erst si-i cu din Bistrita.
au fost in statul nunumai
locuitorii din Valea Rodnei, ci alte sate apartiitoare
districtului bistritan, locuite de Sasi, acum lush complet
valahe, desi erau situate departe de Valea Rodnei fir' de nicio
locali ori privilegialá cu aceea. Prin acesta s'a
redus mai »Fundus regiusc.
Numitul Kutja Stephan, in semn de pentru ser-
viciile sale prestate in amintitul scop, la infiintarea a fost
numit sublocotenent in regimental de dragoni ; iar mai
târziu, cu ocazia trecerii companii sale prin Media$, veni la mine,
investit cu acel caracter rang, dar cu barba
Comisia s'a ocupat cu acele chestii din lunie la finea
August, in Bistrita. poate oricine am avut de
ca actuar, scrieam ateodatä Arhivele bistritene vor
poseda inch acte provazute cu iscalitura mea. In modul
acesta prezidentul comisiei contele deveni patronul meu
interveni la guberniu sä fiu candidat la diferite posturi si fiu numit
in diverse comisiuni importante din Chiar pi in castelul de
Tarnave manifestä prietenia fatä cu mine pi familia mea.
membri comisiei cu pi a
miliei sale, - impreuná cu pi copiii apoi cu musafirii
zilnici, laolaltä peste 20 persoane, luau masa pe cheltuiala Bis-
tritenilor,i) care adaugând cafeaua pe care, la
1) Adid in realitate pe chelluiala särmanelor sate românesti. - Dir.
Arh.

www.dacoromanica.ro
380

carea comisiei, lui Seeberg le cgrä cu sine la Sibiu, pe titlul

ar fi economisite, urcau la suma de peste 3000 f I. ung.
In timpul a stat comisia in Bistrita, fäcând inspectii prin
tarn, generalul comandant Bar. Buccov se abgtu pe la Bistrita.
Nu-i avea la suflet pe Maghiari. Comisia la Budac
cu ocazie Buccov pe asesorul Michael Bruckenthal
la o parte cu mâna ridicald ii zise »CO natiunea trebue
sus, sus peste Maghiaric, ceeace Bruckenthal la intoarcere
spre Bistrita mi-a impärt4it cu mare entuziasm Buccov se
in Bistrita in casa po$tei. Comisiunea, corpul ofiterilor,
multi boieri cari II membrii magistratului bistritan se
adunarä indatá dupd sosire said mare a locuintii generalului.
Deoarece ora$ul arsese de ori, era lipsit de mobile
mai bune, in acea said iced erau numai scaune de lemn moale.
Pe unul din acestea Buccov, leggnându-se pe picioarele
scaunului. Toti cei prezenti steteau in jurul lui, eu stând
contele Bethlen, auziam tot ce se vorbia. Buccov fusese numit
comisar regal, de$i groful Kemény ocupa demnitatea
de gubernator. Discutia Buccov Bethlen se 'nvârtia asupra
dieferitelor chestii ale dietei viitoare, cari asupra dreptului
deputatilor de-a putea umbla seara pe strade färä lanterne« despre
care Buccov zise va admite. La observatia lui Bethlen
deputatii se vor plânge la gubernator, Buccov, mereu
du-se pe scaun, räspunse rästit (in hartem Ton) : voi
drepta (zurechtsetzen) eu gubernatorului capul säu maghiar!« Toti
se uimirä, dar Bethlen täcu inghili riposta.
Dupä isprgvirea treburilor, comisia se ; Seeberg
la Sibiu, iar eu ajunsei la Octomvrie la statiunea mea in
Media$.
*

Din lunile cât a stat comisia bethlenianä in Bistritg, ar mai

fi de amintit urmätoarele:
Magistratul disculd in lulie faptul servitorii generalului
Buccov zilnic cer bani pentru intretinere, hotäre$te se vor-
in cauza aceasta cu Seeberg, cáci probabil n'au
cuno$tintä despre pretentiile servilor.

www.dacoromanica.ro
 381

Comandantul garnizoanei baronul Caste plea din Bistrita

magistratului in 3 lulie cä a predat comanda
pitanului Szilvási ; cere sä i se extrAdea un atestat cá in
timpul comandei sale el n'a comis excese.
Tot in 3 pâreste locotenentul Piscar cá Ion
$teopu din a cumpärat dela Ion a lui Mihoc doi
45 Acesti au fost sechestrati cum se dela slobocinicul
Onu a lui lgnat din Rebrisoara, din banii primiti acum i s'au
dat lui Mihoc 32 IL, iar lui Ursu din Rebrisoara 13
Cand pläiesul voi acum din nou bol, câtiva
Valahi districtuali i-au dela el i-au mânat in ciurdä.
bodnicul cere acum ori banii, ori despre cari se aude cá-i
Cute. Magistratul decide sä fie citati la
Mihoc ovre.
La intrebarea din 5 August a cârciumarului Peter Roth
din Rodna, dacä sotul ei va fi din nou instalat in postul din
cârciuma orasului, ori va trebui caute altä pâne, magistratul
sä fie rábdaie pânä la terminarea procesului
Valahii.
In 9 11 August cárciurnarul Petrus Roth adreseaza
scrisori: una contelui Bethlen, a doua baronului Seeberg.
In prima spune cá a servit timp de 17 ani 4 luni magistratului
bistritan ca econom crâsmar in Rodna, fäcând incá alte slujbe,
dar din cauza violentelor amenintärilor Valahilor a
trebuit páráseascä acel post. Roagi ca considerarea
ciilor prestate comisia sä-i acorde in arendä crâsma economia
din Rodna, prornitând cä va ingriji bine de ele va augmenta
averea orasului. In scrisoarea Seeberg se roagá
alungat de Valahi de tot ce a agonisit in Rodna,
cá e acum niciun venit in Bistrita, luându-i-se
in consideratie serviciile prestate sa fie despdgubit pentru pier-
derile suferite.
In 27 Aug. actuarul comisiei bethleniane Mich. Conr.
dendorff expune hotäririle comisieil) privitoare la plânsorile
gistratului, ale districtului saxon ale celui valah, gatä ordinul
adresat magistratului ca acesta pentru excesele
V. »Arh. som.. Nr. 18 p. 359-361.

www.dacoromanica.ro
382

acum trateze s nu nu pedepseased

sub nici pretext pe nimeni din districtul

Dupa plecarea comisiunii din Bistrita, situatia in vidic a rdmas

tot pi raporturile dintre Bistriteni pi districtul valoh in
sä se amelioreze, deveneau tot mai incordate, cum vom vedea
din expunerile urmatoare.
In 5 Septemvrie magistratul prime$te cä din
Nu$faläu nu voesc predea comisiei expediate acolo, cheia morii.
Ei cer sä fie o comisie militarä, care preia cheia dela
Maftei a Cosmi. Altminteri sátenii se scuzä cheia e de
un sátean la Sibiu, iar Maftei spune Pintea, care luase in pri-
mire banii de pe morii, a fugit. In se gäsesc acum
numai mierte päpu$oi pi o miertá
Tot in 5 Septemvrie sose$te ordinul gubernial ca
re$enii nicidecum sä nu indrázneasca a face la Gura Fiadului
ori sä acolo, atât ei cât Valahii districtuali si se
abtinä dela
In instructiile date la Sept. primarului Klein pentru Sibiu,
se faptul ci Cute a ordonat
infiinteze o in ; apoi cä in ciuda tuturor dojenelor,
acesta e gata piece la Viena, cu plânsori la curte, dupäcum
svonul printre oaspetii bailor dela Rodna.
In Septemvrie primarul substitut pi magistratul scrie pri-
marului Klein la Sibiu ci conform raportului Peter
Roth, Rodnenii nu se lini$tese, Maierenii au amenintat pe
dele Morar Isip din sat. Apoi mai scrie Roth, sä-
rodneni voesc sä fânetele pe cari el tine in
arena, dela ora$.

Magistratul trimite in 9 Sept. in depertinentä spre

a solicita pi admonesta satele ca se presteze ora$ului mai ales
ceeace s'a poruncit din partea comisie delegate in persoanele:
Ex. Sale Nicolae Bethlen, Baron Seeberg pi Mich. Bruckenthal,
1) interesele pro 1760, 2) vamsug-ul (taxele pe munti), pi
3) banii recrutilor pro 1761.

www.dacoromanica.ro
 383

Despre experientele fäcute in satele valahe pi despre decla-

ratiile sätenilor, acei raportead urmätoarele:
Rodna, 13 Sept. Voiese sä adune pi presteze interesele,
dar se roagá de putiná amânare pi ca fie de
militará. la vamsug roagá se astepte intoarcerea
tatilor la Sibiu, daca acestia vor aduce dela guberniu
porunca de a-I presta, nu vor refuza plátirea. Banii pentru
in suma de 17 Rh. 11 conform chitantei i-au lui
Stefan Cute, prin trimisii sái.
2. Maieru 14 Sept. - punctele pi 2 se roagá
li se dea rágaz pân'li se vor deputatii din Sibiu,
ei aduc sine porunca guberniului cá acele sunt de plätit,
vor Banii de recruti, la ordinul lui Cute, i-au
mânat suma de 18 R. 45 lui Vasile Cälugárului din
Sângeorz lui loan a Cârstii din
3. Sângeorz, 15 Sept. - Interesele nici nu pot pi nici nu
voesc si le dea, cáci nu sunt in stare le presteze; iar dacä
vor fi fortati la atunci ar fi nevoiti sä-si casa pi
ograda pi plece'n lume. Nici vamsugul când nu
chestia aceasta porund mai cáci Ex. Sa contele
Nic-lae Bethlen nu le-a dat ordin la vamsug. Au trimis
oameni la Sibiu cari le vor aduce ordin privitor la de ob-
Banii pro recruti in suma de 12 R. 30 i-au predat
oamenilor de Cute.
4 16 Sept. Nu voim pi nu putem prestäm nimic
când nu vom primi ordin sau dela guberniu, unde am
deputati, ori dela Mai. Sa. Banii recrutilor: 4 R. 1/4 i-am
predat oamenilor trimipi de Cute.
5. Lesu, 16 Sept. celelalte sate districtuale vor presta
interesele vamsugul, noi vom face-o, nu. Banii recru-
tilor: 3 R. 7 i-am lui Cute.
6. Feldru, 17 Sept. - Ad I 2 se roagä de pásuealá pânä
vor intoarce din Sibiu districtualii trimisi, i fie scutiti de exe-
cutie. vor primi ordinul interesele gostina,
vor presta executie. Banii p. recruti: 34 R 22 1/2 i-am
lui Cute.
7. Värarea, 17 Sept. - ca Lepend pi Rodnenii.

www.dacoromanica.ro
384

8. Rebriwara, 18 Sept. - La p. 1 pi 2 ca Banii de

recruti: 14 R. 4 cr. i-am immânat lui
9. Näsäud, 19 Sept. - La 2 ca Rebriwrenii. Banii
crutilor 50 R. lui
10. Rebra Mare. - La p. 1 pi 2 ca Näsäudul. Banii recd.
tilor: 20 R. inmânati lui
11. Telciu, 20 Sept. - La p. pi 2 ca Näsäudul. Banii
1

crutilor : 9 R. 22 1/2 lui

12. Salva, 21 Sept. - La p. 1 pi 2 ca Banii p. recruti:
10 56 1/2 i-au predat lui Vasile in
13. Hordou, 21 Sept. - 1 pi 2 ca Banii p. recruti :
4 R. 42 cr. predati lui Vasile Mäteoae din Näsäud.
14. Bichigiu, 21 Sept. - 1 2 ca Salva. Banii p. recruti:
12 II. 30 cr. lui Ion Hant din
15. Mititei, 22 Sept. - 1 pi 2 ca Bichigiu. Banii p. recruti:
9 51 cr. predati lui Vasile Mäteoae din Näsäud.
16. Zagra, 23 Sept. - pi 2 ca Bichigiu. Bani de recruti
1

n'au dat.
17. 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
10 56 3/4 lui Vaile Mäteoae.
18. Poieni, 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
15 18 cr. predati lui Macavei a Florii din Mocod.
19. Suplai, 23 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
predati lui Vasile Mäteoae in suma 8 II. 30 cr. din .cari 2
15 revin altor cheltueli.
20. Mocod, 24 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
9 22 2/4 lui
21. Runc, 25 Sept, pi 2 ca Banii p. recruti:
10 51 cr. lui
22. Sântioana, 1 Oct. Au nizuit sä incasseze ceva, dar n'au
putut sä tot, roagä rägaz vor aduna pi restul. Banii
p. recruti: 18 cr. i-au lui Chifor a Florii din satul
23. Nu§faläu, 1 Oct. - Ad ca Sântioana, ad 2 nimic, ad
3 Banii de recruti ; 29 R. 41 1/4 cr. i-a adunat din sat Marcu
a Bäräritii.

www.dacoromanica.ro
 Dupäce in pirurile precedente a vorba de o parte a sar-
cinilor grele ce apäsau districtul românesc, sä vedern acum cu ce
partialitate nedreptate procedase judecase comisia bethlen-ianä,
când - färä vr'o examinare verificare mai detailatä serioasä -
acceptä confirmä lunga a fictivelor drepturi exageratelor
pretentii, pe cari magistratul formula asupra Românilor dis-
strictuah.
intr'o specificare a tuturor foloaselor pe cari Bistrita
le trägea anual din districtul valah, afläm urmätoarele date instructive:
1. Dijma anualä a cerealelor fácea 924 R. 27
Taxa vitelor cari pe ora$uluk sau
mitul vamsug: 1000
3. 100
4. Arenda cr4märitului din 20 sate, cu exceptia Rodnei: 316
5 Arenda pentru mäcelaria din Rodna : 41 40 cr.
6. Arenda pentru dreptul de crâsmärit mäcelärit acordat
administratorului minelor din Rodna: 100
7. Profitul din vinderea rachiului crâsma din
Rodna: 500
8. Productia varului : 141
9. Feresträul din Rodna : 85 29
10. Vama cele 82 pietri de : 49 12 cr.
11. Fânul de pe locurile din Rodna, Maieru
Sängeorz: 80
12. pentru Lu$ca Cârsti: 7
13. Pretul celor 40 stânjini lemne uscate furnizate brutäriei
alor 100 st. lemne verzi furnizate pentru fabricarea
silitrei: 120 30 cr.
14. Taxa de cap a celor 37 familii de : 31 20 cr.
15. Rdscumpárarea muncii datorite ora$ului la semänatul
realelor cositul conform numärului familiilor 3,895, a
vAduvelor 369 cum s'a constat in 1703 - face: 3.312
42 2/4 cr.
16. Lemnul de furnizat pentru repararea zidurilor ora-
$ului a orä$ene$ti: 100
17. in bani, värsate in cassa alodialá a ora$ului :
300

www.dacoromanica.ro
 Suma totalà, calculându-se crucerii dupá valoarea de atunci,
face : 7.209 f I. 20 2/4 cr.
Urmeazá apoi alt despre pagubele suferite de
in timpul rellitentei, la 1762, care in bani face: 38.481
43 2/4 cr. plus valoarea a 609 stânjini lemne de furnizat pentru
fabricarea silitrei. In aceea sumä se cuprind pagubele cauzate
la moara din Nu§faläu, apoi cu intretinerea slobodnicilor alte
mai märunte. Se mai adaugä acel tablou cA districtul
valah mai e obligat despágubeascä säsesc pentru
inunca prestatá singur de atre acesta in timpul renitentii. Mai
departe trebue sä despägubeascá pe pentru cerealele
drate din lada vämii dela moara din Nu§faläu, a naturá
valoare cu greu se poate constata acum. In fine e dator
teasa ora§ului multele cheltueli pe sari acesta le-a avut cu pri-
lejul nenumäratelor investigatii fäcute de oficiantii comitatensi, a
comisiilor expediate in district a delegatiilor la Sibiu.
In iara§i in alt tablou constatä magistratul, cá din dato-
fäcute de din dobanzile capitalelor imprumutate,
Valea Rodnei cu satele Nu§faläu Santioana trebue sä
pläteascä ca repartizatä pe ele la 1762: 42.743 153/4

Comisarii Strecker Bressler, care fuseserä trimi§i in dis-

trictul valah spre a vamsugul taxele pentru
recruti, pe raportul general fäcut magistratului mai trimit
din când in când informatii separate. in 14 Sept. scriu din
Maieru Rodnenii, dupä oarecare amánare, intentioneazá sä plä-
teascá interese pro 1760, vamsugul nu-I plätesc când vor
intoarce deputatii din Sibiu, cari au aducä ordin in chestie.
Banii recrutilor i-au predat cu chitantä lui Cute. Acesta
neagá cä ar fi suma indicata de crâ§marul din Rodna,
nici nu poate restitui banii primiti, pân'ce nu vor fi astrân§i sätenii
pläteasa restul datorit. Astfel Cute a plecat la Sibiu. Ca
Rocnenii au declarat Mäierenii Sângeorzenii.
Magistratul hotäre§te 15 Sept. sä i se scrie consistorului
1) Pentru scopurile sale, nu pentru districtul - Dir. Som..

www.dacoromanica.ro
reformat din Cluj cä orasul nu-i poate pläti dobânzi 200 f I. Rh
din cauza renitentii Valahilor acum a Sa§ilor districtuali.
In 29 Sept. sunt trimi§i vätä§eii Mich. Pfingstgrdf Kis
in depertinentä sä aduca la din toate satele pe
candidatii la posturile de judeti, alti cAtiva säteni,
precum catastifele privitoare la interesele din 1700-61. Mai
departe din cauza molimilor sä stea continuu pdzitori la portile
satelor.
In 2 Octomvrie se urmdtorii noi judeti: Mocod -
losip, Mititei - Istrate Opre, Runc - anase
Zagra Bila Zinvel, Poeni Chira Varga, Gäureni
lomei a Manii, Suplai - Tänase Dâmbu, Bichigiu - Todorlleni,
-
Telciu - Ion Barte, Hordou - Vasile Alexi, Salva - Pinte a
Scridon, Näsäud - Grigore Lupu, Rebrisoara - Nechita Popii.
Rebra Mare Ion a Gavril a George Nicolae,
Feldru, - Grigore Meciuha, Lesu - Salagi Busului,
georz Grigore a Popii, Maieru - Scridon Rodna Botskai
Santioana Vargrean, Nusfaläu - Luca Onut.
Pe o fila separatä afläm : »Juramentum pro judicibus et ju-
ratis districtus Valachici Bistritiensisc : Eu N. N. jur pe
Dumnezeu ca la porunca preanaltd a domnitoarei terii noastre, la
toate intrebärile ce mi se vor pune - nunumai ce mä prive§te
pe mine voi mdrturisi totul, dela cel mai de cdpetenie lucru
la cel mai ; nu voi ascunde nimic, ci voi bäga
bine de seamá la depozitiile celorlalti säteni, ca nimeni dintre
ei sä nu ceva, iar cineva ar cuteza sä ascundä ceva
atunci considerare la religie, natiune, persoand, prietenie ori
du§mänie, toate le voi descoperi constiincios. sä-mi ajute
Dumnezeu.
Biräul Klein scrie in 1 Oct. din Valabii trebue pedep-
siti in mod exemplar ; apoi ci a vdzut acolo pe Marcu, pe
altul cu surf, pe negrul Ingnat din pe un Wean
din Lechinta.
Din 4 Oct. avem urmAtoarea scrisoare curioasd, adresatä
fälenilor : »Domnilor din Nu§faläu imi recomand serviciile: Domnul
Director precum altii ca pe Marcu Bäräritii,
care a pätimit in urma mandatelor Voastre, nu-I singur

www.dacoromanica.ro
 se prApAdeascA, nu lute, pierderea
folosul comun obisnuesc sa meargá mânä'n Dzeu sä
scuteascA. Sibiu, 4 Octomvrie 1761, Medve

timp curgeau pârile magistratului privi-

toare la din districtul rornânesc puse la cale de Cute
sotii Dintre scrisorile informative trimise in acele zile
ronului Seeberg sä urmeze aci urmAtoarele doua:
Domnule Baron, Prezident al exactoratului, Corifeii dis-
trictului valah renitent, toate ordinele stricte, continua
dela särmanii contribuabili anume dela fiecare R.,
iar despre masinatiile cu cari nebunesc ei simplitatea
plebei spre ajunge cu atât mai usor scopurile, poate
limpede alAturata anexä. Dupä convingerea noasträ aman-
douä sunt condamnabile : atât släbirea necuviincioasä a fiscului
mijloacele false prin cari ei bat joc de preanaltele ordine.
Deoarece noi conform constitutiei orasului nostru (publici)
nu dispunem de mijloace cari sä le putem zädärnici metehnele,
rugam sa ne veniti in ajutor cu un binevoitor sfat : cd ce
null sä observAm; fär' de-a fi priviti ca condamnabili.
Dupä care rämânem supusi servi : substitut sfatul ora-
sului reg. liber al districtului bistritan. Bistrita 30 Oct. 1761.
comisia care la ordinul guberniului fusese in
lulie August in altele a luat mäsuri
cari in urma nouälor conform natiunea (säseascA)
pe viitor are sa fie administratä dupä vechea ei constitutie,
probabil n'ar fi chiar corespunzdtoare ; de aceea afläm cale sä
le aci ne warn ca ele sä fie schimbate spre a
corespunde intentiei avute.
Valahii de aci räzvrätiti prin intrigäri
au venit sä-si incoarde toate puterile spre a-se sustrage
jurisdictia magistratului De nenumArateori s'au ex-
primat in mai necuviinciosi »cd Sasul n'are le mai
porunceasca. au fäcut experienta cd aceasta e ten-
zadarnicA, desi ei di's 1755 inco.ce nepedepsiti au putut sä
acuze pe magistrat cu ce numai au putut oscoci, in
sub pretextul ei sunt uniti, s'au pus sä li-se dea un
,damn . In consecintä s'a ordonat ca senatorul catolic
August Strecker sa fie dispus ca asessor permanent pe
spectorul depertinentiei, a districtului valah, cu o
care nu e dar cum se aude va fi, pe sa-

www.dacoromanica.ro
 389

larul säu regulat, cam 50 R. Conform ordin amintitul

inspector, pe secretarul judeatoresc pe care-I are in sensul
nouei administräri a natiunei, va avea un secretar catolic.
In postul acesta a fost numit deocamdatá Daniel Dinges salar
de 75 R.
Dupä pilda aceasta in viitor ar putea plebea (Pöbel) evan-
gelict sä suspicioneze pe superiorii catolici sä cearä ca sä i se
numeasa superiori de legea sa.
Pânä in prezent senatorii atât la judeatorie cit la
torat, in cauze importante, s'au detasat schimbandu-se pe rind,
fär' de-a primi salar aparte.
Procuratorului care are sä poarte totodatá corespondenta
maghiarä, conform contractului i s'au asigurat anumite beneficii
in naturä, pe care ambele districte din timpurile strävechi erau
datoare sä le furnizeze, acum le-ar furniza färä contrazicere,
dacä n'ar fi instigate sä ridice plânsoare contra acestei con-
tributii, ca contra multor alte. li-s'au redat venitele alo-
diale, ar putea atât mai u$or sä presteze acel debit. Cu
dreptul ei n'ar putea obiecta la aceasta nimic, amintitul pro-
curator atât in Bistrita la oficiile judetelor invecinate, la
tabla regeascä, la guberniu la dietä, permanent este supraocupat
când cu chestii de-ale particularilor când de-ale comunelor dis-
trictuale. S'a ordonat ca acele prestatii naturale in anul curent st
se pläteascä in bani, iar pe viitor sä figureze permanent ca salar,
in monedä.
Din timpuri imemoriale in districtul säsesc bistritan s'au
instituit 4 bärbati districtuali jurati numiti »Land-Graben«, dintre
cari unul era pus peste 8 iar ceilalti trei peste câte 5 sate. Ne-am
prea extinde st descriem aci necesitatea serviciului maicu-
seami pentru cazul pe viitor se va administra conf.
vechiului sistem. Ace$tia au fost demi$i din postul deoarece
satele säse$ti s'au impotriva ele s'au contra
acelor indivizi, pentrua ei n'au voit sä sprijineasa (secundiren)
plânsorile nebazate ale contribuabililor renitenti impotriva
magistratului, iar corifeii acuzatorilor doreau st fie instituiti ei in
locul amintitilor Landgräben, sub numirea de bárbati jurati. Aceasta
s'a väzut evident in urmä prilejul petrecerii comisiei aci, când
amintitii corifei se rugaserá ca in locul Landgräben-ilor se fie
stituiti bärbati jurati, cari tot la sau 2 am sä fie schimbati.
Unul dintre motivele amovárii Landgräben-ilor avea sä fie acela,
cä districtul valah asemenea ceruse instituirea de astfel de jurati.
Acel district nu avea dreptul sä se roage de ceva, cäci
asemeni jurati acolo n'au existat niciodatä, conditiunea
acelui district chiar dacä n'au fost tinuti strict ca iobagi,

www.dacoromanica.ro
 niciodatä n'a Jost ca asematoare ca condi(ia
sa$i. Cu toate acestea Sasii cereau de jurati.
Spre satisfacerea Valahilor reclamanti s'au demis 10 slobod-
nici cálári s'au instituit in locul acelor 4 cAláreti oräsene$ti, cu
ajutorul cu greu ori ajar in nici un chip nu se vor putea
serviciile necesare. Slobodnicit ridicaserä impotriva Vala-
hilor renitenti mai ales impotriva corifeilor acestor acuze
mult mai grele mai bazate, pentru care unii dintre aceia au
fost bátuti de moarte chinuiti pägâneste de cátre rdsvrätiti. Dar
satisfactia acestor a constat in faptul acuza s'a rezolvat
vorbele: »In posterum non excedent« (Deacum nu
excedeze).
Astfel Valahii revoltati incá din 1755 aproape in
zurile ce s'au ivit azi au fost favorizati totdeauna intentia
bunk ca sä se mulcomeascd sä nu mai revolteze. Dar ei n'o
fac nici nu vor face-o niciodatä, când guberniul nu va
ordona fie pedepsiti cátiva dintre revoltantii cei
(gröbsten) când nu se vor lua másuri ca toate dispozi-
vechi inovatiile de introdus sä fie puse curs asis-
tentä militarä.
La cererea comunitätii s'a ordonat prejudiciul
magistratului, päzitorii de vii, precum mai niciodatá nu
s'a intämplat, sä fie instituiti in viitor consensul comunitätii,
iar mäierenii (prisecarii) senatorilor, contra obiceiului din alte orase
fie mânati la toate serviciile ca$i prisecarii celorlalti
oräseni. In fine comunitatea de aci va participa la orânduirea
tuturor serviciilor oficiilor, va sä-i ia totul magis-
tratului, care dintre toate magistratele natiunei stä mai räu abia
poate
Deoarece districtul valah precum unii contribuabili din
districtul säsesc parte au tras la indoialä, parte au negat vechile
restante de contributii impuse la 1754; s'a ordonat ca
doi cu persoanele cari in 1754 de ultima
oarä precis cum era numai posibil, notaserá acele restante
in prezenta restantierilor, sä cerceteze din nou chestia, pe chel-
tuiala acuzatorilor. la amintita ultimä conscriere nu s'au
putut desemna alti oameni cari sä mânueze peana la o lucrare atât
de grea, astfel comisarilor atunci in trei grupuri in amin-
titul scop, li-s'au ata$at trei fo$ti colegi de destoinici de-a
sävâr$i lucrarea, dintre cari azi unul este preot, notar in
Bistrita pi al treilea Prediger« tot aci; deci niciunul dintre ace$tia
nu va putea absenta timp cât e necesar pentru lu-
crärii. Dacä nu ne-am extinde prea mult, s'ar putea aci incá
alte foarte multe piedeci cari se pun in calea acelei intentii, dar

www.dacoromanica.ro
satkface se aminteascd numai urmátoarea: Restantele atât acelor
cari acum le neagá räutate, cât pi acelor cari nu le neagä, au
fost insemnate cu aceiasi constientiositate, trudä pi ingrijire,
cercetarea atât va fi mai grea cât a trecut de atunci mai
indelung timp ; apoi va fi cu atât mai costisitoare, nu va
duce la mai mare satisfactie a acuzatorilor. Ei au fost de repe-
titeori impozitati de se din câtä oste-
nealä, pierdere de timp cheltuialá o astfel de lucrare.
Nu gresim deci sigur lui Dumnezeu dacä constiintá
curatä dorim pi ne sä fie absolviti contribuabilii de acestä
iar ceeace ei ar cheltui in scopul acesta, mai bine plá-
in contul restantelor. Apoi mai avem o experientä : adia
in iarna trecutá, când Bistritenilor li s'a ordonat incassarea
executii a 500 fL R. de astfel de restante, pi comandantul de atund
al garnizoanei, Makvai merse in câteva din sate
nitente ; acuzele cá restantele nu s'ar fi insemnat corect au durat
numai pânäce ele au fost incasate, iar mai apoi contribuabilii,
fär' de-a li s'ar fi fäcut nedreptate, multämiau lui D-zeu
pi de grija aceasta.
*

Magistratul hotäreste in 30 Oct. i se impärtá§eascá baro-

nului Seeberg urmätorul raport primit in 29 din Poieni dela
comisarul Andreas Schneider: Doi Valahi Cosma Maftei
din Nusfaläu pi Marcu din Sântioana satele districtului
valah, le vorbesc oamenilor in numele baronului Seeberg pi cer
bani pentru o la Viena. In Poieni in fata mea -
zice Schneider au dat judetului informatii despre misiunea tor,
apoi când dela mine scuze, declarai pe mine nu mä
intereseaz6 chestii de aceste. In fine iesirä secretul
Seeberg a interzis sä fie vidicul impovärat mai multi bani,
ei Cosma i Marcu, au sä incasseze sumele repartizate
acum. Deoarece eu n'o pot crede aceasta, contribuabilii
numai se enerveazä pi neliniOesc (enerviert und turbiert werden)
astfel de cheltueli netrebuitoare, am aflat cale sä raportez
despre aceasta, iar judetilor le-am spus in tainá nu le dea
acelor nimic magistratului. acum cei doi Valahi
au trecut prin Mocod, Zagra pi Poieni.
In 31 Oct. i se comunicá magistratului pentru iarnä va
fi detasat in districtul valah o companie de dragoni, deci sá se

www.dacoromanica.ro
caute pe seama ofiterilor locuinte in Rodna Zagra. In
zi sose$te ordinul gubernial cu rescript dela curte, ca precis
ziva Sf. Martin magistratul prezente prin delegati la labia reg.
»de canditione Valachorum Bistritiensium , Valahilor
li se publice, cd ei lard au la terminul
statorit; va fi fatä, desemnat de curte, Directorul cauzelor fiscale.
In 2 Noemvrie cere guberniul documentele privitoare la muntii
din Ardeal, ocupati de Moldoveni.
In 14 Nov. scrie avocatul Simenfalvi se intereseazá de
chestia »conditio Valachorum«, iar in 16 c. ca acea
nu va fi luatá la pertractare in sesiunea actualá
datá Directorul va dojeni atât pe Bistriteni cât pe Valahi.
Crâ$marul Peter Roth in 20 Nov. cä viforul a cauzat
mari pagube la casa din Rodna, a ora$ului ; cere ca inspectorul
depertinentei trimitá din vidicul, incepând din Mocod,
oameni cari raperatiile necesare.

De aci urmeazá multe date importante privitoare la

persoana lui Cute, cari vor fi intretesute de alte eveni-
Deci stând toate anume legäturk se va observa
mai departe ordinea cronologicä.
In 21 Noemvrie magistratul Bistritan adreseazd cäpitanului
Franz Otto Oschitz din regimentul de dragoni »Modena«, de-
ta$at cu compania sa in comunele Rodna, Maieru hi Sängeorz,
urmátoarea scrisoare cu scop deghizat :
In scrisoarea Dvstre adresatä in 18 c. inspectorului distric-
tului valah de aci am väzut cá la observatiile lui Cute
a unor popi din Feldru, tot in 18 c. sris in materia aceasta
Extei Sale generalului comandant ne sä scriem noi
asemenea guberniului, iar vor sosi de acolo ordine, cereti
stäm in pace. La acestea suntem datori sä supunem aprecierii
Dvstre (zu Gemüthe führen) urmätoarele:
Stefan Cute aderentii incepând din 1755 deja de mai
multe ori dus zädarnic toate plânsorile cari numai se
pot gândi, atât instantelor ale terii cât la prea-
nalta curte, n'au putut obtine sä fie dispensati de plata
intereselor datoriei generale districtuale. Ceeace ei
in nici nu vor putea obtine. nu existá lege mai

www.dacoromanica.ro
 aceea ca omul care datoreste ceva, trebuie pi
Tocmai pentru aceasta, pentru alte cazuri de renitentA
comise din partea Valahilor nostri, s'a cá Dvstre
compania ce o comandati ati detasati In special
faptul, cá Mäierenii timpul tinerii dietei trecute n'au voit
insemne pe rávase interesele pro 1760 1761, a ca coin-
pania sä fie dislocatá mai intdiu in Rodna, Maieru Sangeorz.
Toate mäsurile s'au luat cu intentia, ca aceastä prostime (Pöbel),
care in lung rästimp prin nicio sentintä n'a putut fi
adusá la supunere, sä fie constrânsä prin asistenta militará la
subordinatia cuvenitä la respectarea acelor dispozitii pe cari
i le-a läsat orasului comisia Bethlenianä ce a fost aci vara trecutä,
pi cari au fost pi guberniului. le dispozitii au fost
confirmate pi de guberniu cu aprobarea Ex. Sale gene-
comandant atunci, pänä când preanalta curte ori
vor afla in viitor cu cale sä dispunä altfel, ceeace se vede
limpede din aläturatul ordin gubernial.
Din toate aceste Dvstre vedea limpede Cute
cu aderentii devotati a venit spre a produce pi mai multe

Noi avem sä plätim nesmintit pi fär'de nicio amânare diferite

sume mari de interese. Intre altele e asteptat aci zilnic agentul
Türi, care sosise din Viena la finea dietei trecute, pi are de
mult o pretentiune de 100 Rh., iar mie, primarului mi s'a or-
donat sever de cätre Ex. Sa gubernatorul sä-1 satisfac in grabo
el In cassa intereselor nu se afla niciun ban. Sibiul
e departe, drumurile foarte rele, apa cá trebue sä ne ajutäm cu
bani din toate pärtile, ca pe ordinele primite nu mai
primim altele, sä desconsiderAm ce ni s'a poruncit
limpede. Cu concursul comandantului de aci Szilvási am ajuns
in 14 zile in districtul säsec acolo, din fondul
reselor azi expediem Exc. Sale contelui Nicolae Bethlen in
suma de 1500 Rh.
Dacä contribuablii sasi vor auzi cá acei valahi au gäsit
un de a se opune timp, atunci ei probabil
vor incepe din nou resistenta (Widersetzlichkeiten) contra amin-
titelor ordine. Aceasta nu-i poate niciunei instante,
mai putin cu e cert, o atare a intereselor
datorite este foarte pagubitoare pentru särmanul contribuabil,
el spre ruina sa in fine trebue fortat sä räfueascá deodatä ceeace
ar fi putut incetul pe nesimtite.
Toate cele expuse aci ne silesc sä sá aveti
tatea de a ne sprijini färä amänare pi pe rAspunderea noastrá ca,
intentiei Ex. Sale a comandant a inaltultti

www.dacoromanica.ro
guberniu, nunumai putem pune pe interesele in Maieru,
precum s'a fácut in alte locuri, ci le putem in
districtul valah, precum s'a fäcut un inceput bun in districtul säsesc.
Dacá nu veti afla cu cale sä satisfaceti noastre,
atunci la tot cazul fi necesitati importunám, contra vointei
noastre, instantele cu expediarea corespondentelor noastre
cu alte informatii in chestie, sä a$temptäm de acolo
hotärirea
Jude le consiliul comunal al cetätii reg. libere al dis-
trictului bistritan. Bistrita, 21 Noemvrie 1761.
In aceeasi zi cApitanul Oschitz räspunde cá nu poate da
asistenta militará nu va primi ordin dela comanda
generalä, iar comisarul Schneider informeazä pe magistrat cá
Cute cu alti 14 Valahi determinat pe Oschitz sä nu
acorde asistenta Soseste intâmplátor ordinul comandei
generale adresat cäpitanului Szilvási, comandantul garnizoanei Bis-
tritii, in care se zice cât militia din districtul säsesc
cel valah n'ar fi suficientä pentru infrânarea Valahilor, se recurgä
la cum când va avea nevoie magistratul. Atunci
acesta neamânat expediazA pentru incassarea intereselor din
districtul valah pe comisarii Martin insotiti de
4 soldati. lar in 23 Nov. trimite alti doi insotiti de 7
soldati din regimentul »Gyulai , tot pe titlul cá ar pleca scoatä
interese, insä -- cum spusesem mai sus - cu scopul deghizat
diabolic s pe Cute, ceeace apare limpede din urmätoa-
rele instructii date acelor :

Comisarii Theil Johann Lang de cu 7 executori

din garnizoana orasului deadreptul la Feldru, imediat
sosire acolo merg la judele din 1760. In timp ce ei cu executorii
odihnesc, ordonä judelui actual ca sä adune pe toti sätenii la
cvartirul unde stau. Maicuseamä toatä grija atentia
posibilä trebue fie indreptatä intr'acolo, la in sat s
pond pe Cute sä-1 ducá cu sine la casa judelui din 1760,
pe executori sä-1 ca in niciun chip sä nu
poatä evada. Dar nicidecum sä nu se tradeze au ordin
aresteze, ce va sosi trupa din »Modena« ; ci
vorbV.bunä-%trebue i se aminteascá atât : Magistratul a ordonat
ca el - impotriva poruncilor tuturor instantelor inalte
mai ales ale comisiunei Bethleniane, impotriva numároaselor aver-
tizäri riguroase ale magistratului, enuntate in prin inspectorul
depertinentiei prin delegatii Strecker Bressler in sate, -

www.dacoromanica.ro
 395

a retinut pe Someseni dela administrarea intereselor datorite,

de curând comisarii trimi$i vidic dupä interese au trebuit
punga goalä acasä; el, Cute, deastädatä
are primul pläteascä interesele apoi trebue sä ajute la
monestarea oamenilor ca sä asculte cu Pentru aceea nu
va fi demis din societatea executorilor, pânä ce nu vor pläti locui-
din interesele pro 1760.
vor sosi in soldatii Regimentului
dena , indatä in dimineata proximA, pe i-an ordonat
oral sä stea in permanentä gata, Cute, bine sigur
de 4 executori pi de im comisar, are fie adus peste
Pintic orap magistratului. Pentru mai mare sigurantä
sä pot lua pentru escortare dintre Valahii cari sunt dusmani
lui Cute, 6 misei (Kerls) puternici furci de fier ori alte
unelte similare de apärare cari inconjurând
vinä pe jos la Pintic, unde au sä fie inschimbati (abgelöst).
Fiul lui Ignat Todor Feldrihan, fostii slobodnici alti oameni
pe cari i-a mortificat in diferite forme, vor face bucuros
acest serviciu.
Dupäce Cute va fi escortat, câteva ore mai apoi in
juratilor casa sa trebue fie perchizitionatá deamänuntul, iar
tot ce va fi aflat la el in bani, scrisori arme are sä se trimitä
imediat sigur bine päzit la ora$, toate lucrurile sigilate
de caporalul Pfingstgräf de comisarul Theil, insemnate pe o
listä aduse in societatea putin alor trei jurati. Dacä se vor
afla bani, pe acei sä-i numere sätenii i apoi sá fie päziti
ca sä nu se piardä nimic din ei.
La caz dacä Cute nu va fi prezent, atunci sä nu se
nimic din cele amintite mai sus, toatä intentia sä se
in secret sä nu se tradeze nici un cuvânt, ca sä nu se
zädärniceascä executarea planului neinconjurabil altä ocazie mai
favorabilä, in scopul restabilirii atât de necesare in districtul

Dacä el, strâmtorat in modul mai sus, va cuteza sä

vorbeascä inginfare va instiga, cum ii era datina
acum, atunci trebue sä i se replice imediat, au trecut pentru
totdeauna timpurile de a mai discuta, nu rämâne alta ca
atât el cdt pi Somesenii se acomodeze porundlor instantelor
superioare, dacä nu voesc sä fie fortati sä asculte. aceasta se
va executa mai in Feldru, spre care scop sä sätenii
seara vor sosi 30 dragoni din compania incvartiratä in
Rodna, Maieru Singeorz, iar pentru ace$tia au se prevadá
de timpuriu cu fânul, oväsul necesará, pentru care vor
primi chitante, carne care va fi plätitä in monedá.

www.dacoromanica.ro
396

are sä se publice tuturor satelor din imprejurime

in valah, pe Sâmbäta de sat
sä aducä in interesele pro 1760, ca sä nu fie executati ca
Feldrihanii.
Bistrita, in 23 Noemvrie 1761. Klein a Straussenburg primar,
Georgius Gunesch inspectorul depertinentei, Joachimus Bedaeus,
senator.

In sfârsit comisarul Samuel Weber, care cum se vede incä

era printre sbirii porniti la goanä, expedia in 24 Nov. sensa-
tionalä ce sigur fácea pe Bistriteni sä salte de bucurie, cd a prins
pe Cute aduce la oras. Magistratul imediat sa
raporteze comandantului general pi baronului Seeberg e prins
rebelul care lucra mereu impotriva ordinelor comisii, zädär-
nicea impiedeca efectuarea acelor. Mai departe magistratul dis-
pusä ca Cute fie cálului, care carcera din beciu
sd-I lege fiare.
In ziva proximä, 25 Nov. Cute pi fu transportat la oras,
unde comisarul Weber anuntä magistratul cd 1-a adus sub pazá
cu unele legate intr'un sac. Deoarece sacul
nu era sigilat, i se ordoná lui Weber sá-1 sigileze in prezenta
magistratului. Apoi fu citat Cute in fata membrilor magistratuali
cari aruncase in obraz reprosurile impotriva ordinelor
comisiuni opreste pe oameni sä pläteascá dobânzi, pi irnpiedecd
efectuarea celorlalte rezolutii ale comisiei bethlen-iene, cutoatea
i s'a interzis aceasta aci cât in Sibiu, amenintarea cä va
fi pedepsit cu moarte. Cute - dupá cum spun insemnärile pro-
tocolare de atunci - se cu faptul cá districtul valah l-a
silit sä la Rodna la cäpitanul Oschitz cu rugare sä nu
acorde asistentá milital la executii. Apoi fu dus is arest legal
cu lanturi.

Dar sä trecem la mai interesant capitol, adia la scrisorile,

actele alte obiecte gäsite
pi ocazia perchizitiei domiciliare
casa lui Cute, in sechestrate transportate la Bistrita.
Aceste vor confirma faptul, cä Cute nu numai era
inteligent, bun organizator administrator, ci poseda pi

www.dacoromanica.ro
 397

care culturä in masura ce cam rar se putea gasi in acele timpuri

la satelor noastre muntene.
Despre toate acele scrisori s'au alcätuit in 2g Nov.
tablouri specificari, pi e de regretat cä privitor la intregul con-
tinut al tuturor amintitelor acte documente ne-au rämas cam
putine date. Dar nu e de mirare, când suntem nevoiti sä constatam
cä cu exceplia scrisorilor pi actelor oficiale in care se face
ceva mentiune despre el - atât in in fost
district abia a arnintire despre persoana
faptele lui Cute a lui Onu Nimigean, alias Feldrihanu.
Deci trebue multamim arhivarului bistritan de pe vremuri, care
cu constiintiozitate meticulozitate ne-a pästrat mäcar
acele pretioase conspecte pi tablouri.
I. Specificarea scrisorilor altor märuntisuri gäsite casa
prizonierului Cute, de comisarul Samuil Weber, in
prezenta caporalului Johann Pfinstgräff pi a comisarului Peter
Theil, aduse de magistratului : 27 rävase
inteun säculet de in, 6 toc lung strujit, 5 alt ;
scrisoare informativa in limba maghiarä, 3 mandate regesti,
ordin d. d. 9 Aprilie 1761 limba germanä valahá in
chestia uniunei, de Ex. Sa generalul comandant baron Buccov;
28 scrisori parte latinesti, mai multe unguresti in diferite materii,
16 Circulare valahe alte femeiesc de mätase
rosie cusut cu fire de aur, I veston bärbatesc uzat, din
materie rosie, 2 vestoane albe de cravatä neagrá de
flor, pungä de piele pentru praf de 3 pungi stricate, sac
de lânä. Bistrita, 26 Nov. 1761. Semnati : Sautner sublocotenent,
Paul Carl Klein a Straussenburg consilier A. Strecker senator,
Daniel Diniges secretar judecatoresc al depertinentei.

Urmeazä apoi nota : Toate demersurile aceste au fost cetite

pi aprobate in magistratului d. d. 12 Dec. 1761 ; semnati:
primarul S. G. Gunesch, : Paul Carol Klein Straussen-
burg, Sigismund Conrad Dinges Aug. Strecker.
mai apoi : In Februarie 1763 toate scri-
sorile specificate i s'au restituit lui Cute din prin
loc.-colonelul Dambrovka.9

1) Comandantul fostului regiment gräniceresc de dragoni din

ale ultime douä escadroane au fost in 1770. Dir. Arh.

www.dacoromanica.ro
398

Specificarea scrisorilor aflate la Cute, adus

prins la Bistrita:
1. Un raport un ordin privitor la pro-
cesul teritorial lad pi Feldru.
2. In aceia materie un ordin de interdictie la adresa
ledenilor pi Pintecanilor.
3. Un protest pi o impotriva robotelor pi altor
prestatii iobäge§ti, impuse districtului valah.
4. Un memoriu maghiar adresat Directorului cauzelor
fiscale Petru Dobra inaintat magistratului de lo-
cuitorii din Feldru, privitor la diferendul teritorial dintre
Feldru pi lad.
5. Un contract femeia Kapi Barbara, pri-
vitor la biserica afldtoare
6. Originalul copia ordinului magistratual expediat
comitatensilor prin comisarii trimi§i in 25 Nov. 1759 la
Nu§faläu, spre a pe Cute
7. 0 plânsoare a locuitorilor din Feldru inaintatä
misiei directive, cd au fost impoverati cu contributii mai
mari deck cele fixate in ordonante, au rezolutia
de acea comisie.
8. 0 suplicä adresatä de 12 locuitori din Maieru Ex.
Sale plenipotentarului regesc conte Beth len Gábor, contra
erezilor lui Daniil lienrich pentru o pretentiune in cereale
a aces'or, cu rezolutia indosatä, ruptä.
9. Un document despre un zAlogit 2 ung.
in favoarea lui Cute.
10. 0 scrisoare adresatá Feldrihanilor de cätre Nemes
György Kis István, in care ambi se ofer sä le stea cât
de bine in ajutor in intelesul mandatului de nimicire a
acuzei (mandati inhibitorii, itélet semmisitó eltiltó p.)
sosit la adresa bor.
11. 0 scrisoare a lui Tordai László, in care le mul-
täme§te mult Feldrihanilor pentru cad tineri (mânzii) trimi§i,
ipi oferä pe mai departe serviciile in controversele
(certele) dintre magistrat districtul valah.
12. Un pasaport d. d. 15 Ian. 1758 pentru Viena,

www.dacoromanica.ro
 399

extrAdat de Mihail Balea lui Pop Macavei,

Pascu Pinte i tefan Cute.
13. Un extrddat de pdtrupopa Autoniu
Naszodi lui Cute i Elia pentru a intoarce
din acasä.
14. Un pa§aport d. d. 21 Apr. 1760 cu pecetea
pentru Viena, exträdat de Mihail Balea lui Cute
leremie Buc§a.
15. Un paaport exträdat de agentul Samuel Tiiri
acelor4 pentra intoarcere din Viena
16. 0 scrisoare d. d. 12 Februarie 1761 probabil fals
atribuitá directorului Tolnai János, care acesta desfá-
tue§te districtul valah dela contra bisericilor
a popilor aniti.
17. 0 specificare a contributiilor rege0 im-
puse districtului valah in a. 1760.
18. Un extras al plânsorilor inaintate de Feldrihani
comisiei guberniale care venise la Bistrita.
19. Un extract al datoriilor districtuale
cu cari e impovärat satul
20. Plânsorile noi inaintate in scris de ambele
districte (românesc säsesc) guberniului.
21. Opt privitoare la diferite mid par-
ticulare.
22. Ordinul d. d. 9 Apr. 1761 Ex. Sale generalului
Comandant bar. Buccov privitor la uniune, in limba ger
-
valahe:
1. Un ordin dela Sofronie la
2. specificiri despre prestate la
Beclean, Ileanda, Maieru ; despre transport de var la ora§,
transport de lemne la anturi alte servituti, precum
despre diferiti pálm4.
3. 0 scrisoare a deputatilor districtului valah, cari au
fost in Sibiu, Popa Dumitru din in care
aceia cer dela amintitul district 50 speze de intretinere,
sub pedeapsi de 700

www.dacoromanica.ro
400

4. 0 scrisoare a protopopului din Näsäucl adresatá

locuitorilor din districtul valah cd la asigurarea baronului
Seeberg fiecare, fie chiar copil, care are ceva plângere,
teamd de inaintea sa neinfricat
si-pi expand necazurile, cu adaosul ca sä cu sine
30-40 bani de cheltuiald.
5. 0 scrisoare dela protopop, cu text :
Dumnisale cumdtru dela Hristos mingiere pi
tot binde ! Väzând cd umblä lupu mince boi pi mai
vârtos väzând ce laba cea de câine Maxim
cätre frates-o Klein te-a aflat vidicu pentruci
protopopu popii uniti, s'ar ruga vidicul
sale Hanes Klein sä le dee invititurd dului-te-vor
de ce ai de toate, au ; ti-am fost poruncit si te fere§ti
de ace§tia. lard despre alte n'aibi grijä, cd am
duluiascd pe dânsii. Vor uita ei amândoi a griji
de ; de va vrea Dumnezeu vor griji de sine, vor cddea

in groapa care o au fäcut. Fi bärbat ! Nu te teme, cd

Dumnezeu-i ceice se unesc, precum s'au
când : Unde vor fi doi sau trei uniti intru numele meu,
acolo voi fi mijlocul Fi dard intru noi. a
Domniilor voastre credintd binevoitor slugd
topopul Ant. Farkas. lunie in 19-a zile 1761.
6. 0 scrisoare de indemnare pi incurajare adresatd
de Grigore lui Cute privitor la uniune, ca
sä persiste in ea etc.
7. 0 scrisoare a protopopului din Monor adre-
sati lui Cute intregului district valah, in care
privitor la Valahii din Lechinta pi Sângeorzul sis. dä sfat
districtului trimitä la directorul cauzelor fiscale doi
putati cari acolo protestând expund pentru amintitii
Valahi nu este de a§ezare in acel district (nisdudean),
cáci acolo toate pdmânturile sunt ereditare, formând pro-
prietate particulard, pi nici o de pämânt nu se poate
distribui soartd.
8. 0 scrisoare a popii Mitru din adresatá lui
Stefan Cute ca acesta sd nu dea ascultare momelilor lui
Sofronie, ci sd rimind statornic la uniune.

www.dacoromanica.ro
 9. 0 scrisoare din Lesu. privitor la jurati
semnati la porunca districtului valah.
10. Un memoriu al Feldrihanilor adresat Ex. Sale
gubernatorului conte Kemény László privitor la certele de
hotar dintre lad
scrisoare a locuitorilor valahi din Rodna adre-
satá cercolui inferior al districtului valah rugarea ca
locul folosit de Vasile Pomohaci sä-1 acorde bisericii va-
lahe din Rodna.
12. Un raport d. d. 3 an) a lui Petru Croitor
cätre Cute, in care ii acestui cä Ilvenii
Mari i-au 5 51 cr.) pe cari
ung trimite
lui Cute cu rugarea sä le câstige ajutor contra lor
privitor la multele prestatii ce au sä le facä acestor.
13. 0 scrisoare a protopopului, trimist din Moldova,
urmätorul contirut :
Dumitale bade mult bine! Mi-a spus nepotu
din Nimigea alaltäieri Câmpulung mi-ai adus o
carte dela Beciu. Trimitemi-o pe acesta, ce-ti va da aceasta.
lará de nu umblä lucru vidicului spre bine spre usor,
adä-o, viná decât la Dorna; ie cu Dumneta ceva
nisor de cheltuialä, la mine nu-i prea mult. Vinä
in grabä sä ajungem in iarnä »acolo«. tii cä
ad nu-i dreptate. Mai bine-i acolo toate câte cer Sasii,
decât aci in Moldova lard de am putea ajunge
»acolo« la crestini, acolo cá ne-o fi bine, numai
ne locu tocmeala. Fd ce vei face in grabá. De-i
bine scrie-mi, cä voi veni eu, nu mä a läsa,
macar mie unuia aci mi-ar fi destul de bine.1)
sänätos, bun viitor Pätrupop Antonie.
Aceasta, decât sä te arzi, mai bine o foc,
vei ceti.
Intreaga scrisoare e cam neclark redijatä ca s'o inteleagá
numai ei : Protopopul Cute. Totu5i cum se spune in petitia d. d. 23
Dec. a magistratului guberniu, sub cuvântul scris de prima datä,
ar putea sä se'njeleagä : Rusia. Deci : la caz in vidic stau räu lucrurile,
atunci arnândoi sä in Rusia ; dacä in vidic s'au ameliorat stärile,
atunci protopopul intoarce acasä. Dir. som.

www.dacoromanica.ro
 14. Un raport din veche (mic5) despre
buirile fäcute.
15. Un raport adresat protopopului, cä Chifor Strugar
s'a desfäcut de ceilalti locuitori ai districtului tine cu
magistratul.
16. 0 specificare a banilor incassati

cr.

Petre Croitor mi-a dat . . . . 11.74 Pe 2 piei de lup 7.34

Maftei Chiorescu tot atunci . 10.- Pe 2 de vulpe 3.68
Din Maieru in lui 40.80 Pe 2 prepelite - -34
Sângeorzenii lui Petru Gacii . Pe altele -.28
Sângeorzenii lui . 44.- Pe cal in Nusfaläu
In Feldru a dat Toader . . 7.72 Näsudenii au dat la Dieci . 9-

Toader Mie lui Ion alergând la Dieci 4-

Sandul Lui Marcu i-am dat in Mocod 5--
Sandul 7.36 Pe o vulpe 3-40
Din Rebripara lui . . 40.- Pe alta
In 1760 din Mititei când a mers Pe alta 2.87
Stefan la Beciu 14-60 l'e una
Din Mocod lui . Pe porc
Dela Rebra mare 2009 Cheltuialä 1.02
Dela Bichigiu 8.- Pe copii
Dela Värarea Pe râs
Dela Näsäud 1017 La Dieci
Din Salva 12- $tefan au adus procatorului
Din Hordou 10- Doi cai
Din Rune lui leremie . 3. cheltuial 2-34
Din Zagra lui leremie . . Procatorului o piele de urs . 9.
Din Poieni lui leremie . . DregAtorului
Din Gäureni lui leremie . Un
Din Telciu lui . . . 20.-- piele de urs
Petru Croitor lui Ion a Floroae 7- Gubernatorului o piele . . .

Croitor lui Gavril Väräreanu . 8- Alta 12.-

Croitor lui Petre Gacii . . . . Lui Grof Lazar lános o
Ilvenii lui Petre Gacii . . . . La agent in
livenii Vasile SAngeorzan . La patru oameni
Mdierenii lui Ion a Florii . . 7 48
lui Pere a Gacii . . . 12.12
404-08 460.91

www.dacoromanica.ro
 17. Un memoriu adresat de Feldrihani directorului
cauzelor fiscale Nicolae Endes chestia certelor de te-
ritoriu cu ladul, (continând multe plânsori impotriva
gistratului a ledinilor).
Notä Specificarea de sub p. 16, apoi scrisorile de p. 2, 4, 7, 10,
18, 19, 20 22, in total 9 scrisori exträdat judelui a
Neamtului din Feldru.
Ill. Specificarea banilor predati de cätre satele districtului valah bis-
tritan in mânile lui Cute :
Maieru a dat de prima datä 20 a doua oarä 19 Sängeorzul 12 11.30 ;
de prima 40, a doua oarä 4 ; Lesu de prima oarä 6 11
a doua 3 ; a dat lui banii de pe doi ani, a cäror sumä
insä nu s'a putut constata ; Värarea 14 04 Mocod, Mititei 9 51 ;

Zagra, 11 04 Poieni din cereale 15 ; Suplaiu din cereale

10 48 Bichigiu 9 Bichigiu 3 Suma (calcu-
lati separat crucerii): 159 50

Subsemnatii confirmäm ocazia confruntärii pentru

1761/2 facute la ordin comunicat de magistrat per-
ceptorului Flennrich, am investigatia privitoare la acei
bani, pe cari satele, conform dovezilor, i-au lui
Bistrita 26 Noemvrie 1761. Mich. Werner, Schneider,

Directorul cauzelor fiscale János intr'un act exträdat

in la 24 Nov. urmätoarele : Marcu din
vidiculni bistritan expune cá el e persecutat, deoarece
a ordonat ca controversa dintre Valahi magistrat sä
se decidä la tablä in prezenta directorului in acel timp vala-
himea st observe toatá obedienta legalä. In consecintä, conform
ordinului guberniului reg. pe numitul eu protejez, sä nu
cuteze nimeni impiedeca atât pe el pe altii in conti-
nuarea procesului, ci in/ritual ordinelor, ambele partide sä pro-
ceadä in pace.
In 27 Nov. magistratul, prin senatorul Bedeus din nou cere
dela guberniu acordarea asistentei militare pentru infrânarea reni-
tentei valahe pentru incassarea a dobânzilor
restante.

www.dacoromanica.ro
 Despre tratamentul aplicat lui Cute in temnita din Bistrita,
ne prezintä o sumbrä icoanä urmätoarele
In 28 Noemvrie 1761 arestantul Cute a rugat pe pri-
marul orasului sd-i dea permisiunea de-a vorbi câteva cuvinte cu
el singur. Cu toatea primarul chiar intentiona sä piece, la
dinul guberniului, la Reghinul säsesc spre a lua parte la o
misiune prezidatä de Ex. Sa prezidentul staturilor conte loan Lazar
de ; el läsä toate la o parte, merse la casa sfa-
tului, ne pe subsemnatii ca martori pi ne porunci sä des-
chidem apa camerei centumvirilor, sä ne insemnäm precis con-
vorbirea ce va urma pi s'o redijäm in scris. Noi am implinit
dinul primit. Primarul rämase in camera sfatului, noi insä mer-
seräm in locul amintit pi, färä ca arestantul sä ne fi putut observa,
am väzut pi auzit urmätoarele
Stefan Cute veni legat in fiare in camera sfatului in
genunchi, se iarup la porunca judelui. Acesta zise
arestantului cä desi a fost gata de drum, totu la rugarea lui a
venit aci. Apoi reprosindu-i pentru ce nu s'a mai
îl ce vrea.
Cute rugä mai pe jude nu Valahilor din
district dacä vor veni vor (verdammen) pi mai mult,
unul e tot bun ca pi altul intreg ca el.
Judele combátu între altele cu faptul el numai deaceea
aminteste intreg districtul, hind de credinta cä districtul nu
poate fi spânzurat, astfel pot scäpa atât cât ceilalti corifei
(antesignani).
Arestantul se rugä de jude 55 se milostiveascd o sin-
gurä datä pi sá-1 elibereze pe lângä chezesie. Intre multe jurá-
minte promise se indrepte in viitor.
zise cd aceasta nu se poate face din cd
trebue sä i-se pond incä diferite intrebári, la cari va avea sä räs-
pundá, pi acum nu este limp pentru aceasta. Deci sä aibä
paciintä.
Cute ipi repetä de mai multeori rugarea, in fine chiar
genunchind, cu adausul, cä ar fi mai tare legat prin chezesie deal
prin arest.
Judele contestä aceasta. Atunci arestantul se rugá ca pri-
marul se milostiveascd a lua másuri ca ori sä fie demis din
arest pe lângä chezesi, ori sä fie executat grabnic.
Primarul zise cä niciuna din douá nu se poate face. Ci
sä-§i supoarte soarta in pace pânä la intoarcerea lui, a primarului,
sä roage dela Dumnezeu iertarea pdcatelor pe cari le-a comis
prin faptul cd s'a räsculat contra legilor divine pi contra supe-
rioritátii sale instituite de Dumnezeu, a sedus la acestea pi pe

www.dacoromanica.ro
 ; apoi prin faptul cá a dispretuit cu räutate aver-
tizärile adresate lui de repetite ori prin guberniu prin multi
lionari judeteni, i prin comisiunea Bethlenianä aci in Bistrita
pi in Sibiu.
Arestantul ipi recunoscu vina (Vergehen) zise cá inch de
mult propusese sä viná in oras, dar s'a temut. Sâmbäta tre-
cutä rugase pe protopopul sä vorbeascä primarul in cauza sa.
Atunci judele zise : Dacä pretextul ar fi temeinic, atunci
el ar fi putut sä dea aviz, primarul ar fi trimis dupä el
argati cäläri pe titlul aduce cu forta in atunci n'ar
fi avut de ce sä poarte de districtul valah.
astfel rugärile repetite ale lui Cute n'aflarä
ascultare, el rugä in fine pe primar trimitä dupä un fiu al
cärui sä-i dea ordine privitoare la afacerile gospoddriei sale.
Aceastä rugare fu incuviintatä de primar. care Cute
fu dus in arest. lar nouä ne porunci biräul sä foarte
bine de seamä, ca fiul lui Cute, dacä va veni, sä nu vor-
beascä singur tatäl säu, ci totdeauna sä fie fatä doi
cari au sä improtocoleze conversatia. Aceste le confirmäm : Samuel
Saal, notar ; Teckelt, vicenotar.
In 29 Nov. scrie din primarul Klein senatorului
Bedeus, delegat la Sibu, au sosit in Säntioana pi Nusfaläu pi
cei doi investigatori trimi§i de Director la cererea Va-
lahilor. Au fost adusi de Ion a Florii din pi vor incepe
investigatiile numitele douä sate, apoi vor merge pe Somes.
Cu toateacestea sä continue lush mijloace incassarea
tereselor dela Valahii indärätnici.
La data de Decemvrie sunt insemnate in protocolul
gistratului urmätoarele chestii :
Se cancelaristii fiscali Joh. Ferenczi Paulus Todt
trimisi de tabla reg. citeze pe magistrat la procesul ce
va incepe dupá la tablá in chestia controversei privitoare
la conditia Valahilor. de aceasta amintitii cancelaristi anuntä
cá au mai pi investigatii districtul valah. Li se
spune conform ordinului gubernial trimis Directorului fiscal,
n'au voie facä nicio investigatie färä de (persoanä
care sä asiste din partea orasului). Cancelaristii replia cu ordinul
expres al Directorului sä investigeze fárá »regiuse, deoarece
gistratul säsesc e parte interesatä, iar ordinul e adresat special
de atre Mai. Sa la persoana Directorului ztamquam protectione

www.dacoromanica.ro
 Aturici magistratul roagä pe cancelari§ti sä.i dea »pro
futura cautela« o copie a ordinului, investigatia s'o
pe teritor comitatens, va sosi räspunsul guberniului la protestul
magistratului in aceastä chestie. Cancelari§tii se sä depär-
teazá cu observarea li-se comunice iniediat ráspunsul guberniului.
La scrisoarea administratorului Szoika dela minele rodnene
care afirmk cä conform ordinului tezauriatului surd scutili
de plata dobânzilor orasului, sä i se räspundä cd aceia nu sunt
scutiti pi trebue pläteascd.
Comisarul Werner raporteaza ca dela Rodneni pretinde cd-
pitanul Oschitz o mare gratificare in ováz, porci, etc.
Se hotáreste dups intoarcerea primarului sá se protesteze.
Directorul Tolnai chestia detinerii lui Cute
dä sfat sd fie demis pe chezesie. Sä se expiedeze o copie
a acestei scrisori primarului care se in Reghinul säsesc.
Cancelaristul Todt roagá pe magistrat sä-i permitá ca
sd câteva Cute. Deoarece i se dä voie
s'o numai in prezenta alor doi sasi, mai Todt
zice ci nu e nevoie de ace0a, cäci el vrea numai sä cunoascá
persoana arestantului, dup'aceea insä cd n'are nimic
potrivä »chiar pi dacá ar fi fatä intreg magistratul la conversatia
co Cute«. La plecare dela casa sfatului Todt pe senatorul
Strecker comunice magistratului acestea : cd n'are
atâta omenie sä poatä vorbi câteva cuvinte singur care
zace hztr'o de ; cunoa§te bine ordinele Mai.
Sale pi va actiona mai departe in chestia aceasta.
In 4 Decemvrie magistratul primarului Klein a
sosit ca un träznet pentru oras« ordinul ca soldatii sä asiste
numai la incassarea contributiunilor pentru stat, nu la a
toriilor, dobânzilor etc. particulare ale Acum Schanke-
bank (dusmanul senatorilor) va publica momentan acest
districtului valah pi celui säsesc, spre mizeria ora§ului. Mai
parte, lui Klein incidentul cancelaristul Todt,
din cauza arestantului Cute, pi adaugä ca ambii cancelari§ti Todt
Ferenczi, au plecat cälare din Bistrita spre Näsäud, r de aci
spre satele comitatanse, de sigur vor putea scoate
pozilii bune«.

www.dacoromanica.ro
 In 5 Decemvrie raporteazä Gunesch ch din moara din
falAu a scos trei sAnii de cereale le-a adus ora§;
pe mi§elul de morar destituit inlocuit cu altul.
Primarul Klein veste§te in 6 Dec. magistratului ch
cu agentul Türi, care vrea ridice suma de 500 Rh.
consistorului reformat. SS stea cu banii gata, mai ales cä
Türi este to Viena Valahilot
Comisarul Hanes Gross raporteazA ch Valahii districtuali
sä pläteascA dobänzile. A cerut dela Salveni o chruth s'o
trimitä in ora dupä asistentA militarä; au refuzat zicAnd ch 10
oameni sunt trimi§i la Sibiu, nu dau nimic On'ce nu se'ntorc
aceia. In fine a trimis 6 cai din cari sä executorii.
Mih. Pfingstgräff cei doi cancelari§ti fiscali
au poruncit Valahilor sä nu niciun creitar in contul
bAnzilor. Magistratul deoarece de s'a interzis
de Ex. Sa comandantul general executia dobAnzilor prin soldati,
in consecintA comandantul garnizoanei ref asistenta militarä;
sä fie retinuti cei cai ai Näsäudenilor la sosirea primarului.
Senatorul Bedeus in 9 Decemvrie din Sibiu magistra-
tului ch vorbind despre Cute bar. Seeberg, acesta zise
bine a lucrat magistratul I-a arestat, dar acum sä-1
zeasch sever sä nu-1 exträdea ci sä se statueze
un exemplu acela demult era vrednic de
apoi ar fi bine sä mai fie prini 2-3 corifei, intre
cari cu
in scrisoare Bedeus.
Probabil
arestati inch
pe - adaugh

acest proces verbal:

In 10 Decemvrie 1761 este adus arestantul Cute
fata noasträ, a subsemnatilor, e astfel interogat:
bani ai incassat?
N'am incassat ci au Irimeiu Bucsa Maxim
când am plecat Maxim, leremie Pascal
Marcul a doua la Viena, mi-au 301 ung.
Ai fost de mai multe ori Viena ?
IntAiadatä am mers Macavei Pascal am avut la
noi numai 70 ung.

www.dacoromanica.ro
 Cine a adunat ace§ti ban0
Satul Feldru mi-a 10 din s'au dat 4 mi
did tari 2 am läsat acasä pentru plata unei datorii. In Mara-
am aflat pe cei camarazi, cari aveau la sine ceilalti
bani. Dela cine i-au adunat, nu Pentru alätoria aeasta mi-a
fost promis districtul 60 dar nu mi-a plätit nici un ban din
aceastá sumä promisä.
Ali mai fost inc'odatA in Viena?
A oarä am mers numai cu leremia si am prirnit din
district 250 ung.
Spre ce scop au fost intrebuntati acesti bani ?
Am cheltuit pe mâncare am dat procatorilor (advo-
catilor).
Ali toti acesti bani in Viena ?
Nu, ci din prima sumä am adus indärät 90 iar din cea
din urmá 30
La ce s'au intrebuintat aceste sume ?
Am dat procuratorului Sombatfalvi 50 iar restul
trebuintat oamenii cari au cälätorit incoace-incolo in procesele
Ce bani din district ai intrebuintat in casa ?
Circa
De unde ai avut acesti bani cine i-a adunat ?
Din districtul, cärui i-s'au impus sumele; parte eu
parte alti Valahi ca: Ignat, Maxim Gälan I) leremie Buc$a, Sandul
Nacului, Marcul Bäräritii etc. am cam 30 dela oameni
pe cari din vedere cunosc dar nu le numele.
De adnnat bani ?
Nu, ci cu prilejul când a stat aci comisiune bethlenianä
am imprumutat dela tricesimatorul de aci 120 dela administra-
torul minelor rodnene 120 dela Vasile Domide din Rodna 6 gal-
bini adicä 30 suma 270 la care adaugându-se 60 rest
din cei 300 adunati ca bani de face suma totalä 330
Ace$ti bani au intrebuintati : parte pentru plätirea procurato-
rului, parte cheltuiti cu Valahii citati comisiei, iar 300
au fost administrati pe lângä chitantä inspectorului depertinentiei
in contul banilor recrutilor pro 1761. Pentru replätirea celor 120

Se vede al timp fostul Maxim se fäcea

acum comunä revoltanti.

www.dacoromanica.ro
 409

mprumutati dela tricesimator am imprumutat eu impreund

Ion a Popii din Telciu, dela tricesirnatorul din Mararnures 120
cu conditia, ca el fie despagubit la cu oi,
in valoare de 4 monede 17 de oaie, iar jumMate
Rh. de oaie. Deci suma aceasta de replätit tricesima-
torului maramuresan, cei 120 de replätit administratorului
minelor rodnene - pentru cari i s'au promis i se dea
la 50 mierte ovaz o vadrä (10 ocale) de unt - oamenii
le datoresc turd. tot cei galbini lui Domide, pentru
cari au promis sä-i incarce pe doi cai porumb.
Ce s'a intâmplat cei 240 II. rämasi din banii recrutilor?
Aceia s'au pentru diferite in district.
Decând a fost comisia aci, ati mai incassat din district?
Eu n'am incassat nimic nu a incassat cineva.
Atât ed unii contribue parte in oi, parte in
imbiat
bani ori in cereale. Dar c'a dat cineva ceva, nu
Din banii adunati n'a rämas nimic, ori da, unde cine sunt?
N'a rämas nimic de 2 galbeni, pe cari ii am
inschimbati in in valoare de 10 pusi cofá. CO
mai este ceva la nu
Cute a fost apoi vizitat, dar nu s'a aflat nimic nid la el
nici in arest.
Georgius Gunesch, August Strecker, Samuel Saal notar, Da-
niel Hennrich.

La 11 Dec. le scrie din Sibiu senatorul Bedeus Bistritenilor

acestea: Imediat plecarea mea din Bistrita am aflat in Ocnita,
Valahi din Maieru se acolo, in drum spre
Sibiu. Dupä sosirea mea aci mi-a spus generalul comandant cO
acei Valahi au prezentat un memoriu in care se ca guberniul
nu ca sä-i nimiceascA magistratul. Genera lul imi mai zise
magistratul a procedat bine fatä cu Cute«, trebue
se odatä capät continuelor opuneri. Altfel
ne-au oferit sprijin br. Seeberg br. Bruckenthal.
Tot in 11 Dec. raporteazA vätäseii Bidner Kirtsch
vanii plata intereselor, Mocodenii Mititenii au declarat
cd nu mai dau niciun ban nu li se deputatii din Sibiu.

www.dacoromanica.ro
410

Rodnenii cer ca Leenii i Ilvanii sä le ajute scânduri,

paie lemne la intretinerea militiei. Magistratul declarä cá aceasta
cerere nu se potrive0e cu natura »salgamal«-ului, deoarece pre-
statiile le supoartá celce-i are pe soldati in casá.
In 12 Dec. din Sibiu o nouá scrisoare a lui Bedeus,
in care acesta repetá cä incarcerararea lui Cute a gäsit aprobarea
lui Seeberg in aa másurä, acesta a ordonat sä fie rugat
guberniul, ca »cu Cute sá se statueze un exemplu« mai fie
captivati câtiva alti antesignani« (rebeli), cari in primul rând
loan a Florii.
Magistratul tabloul documentelor gäsite in casa are-
stantului Cute, in Feldru, i hotäre§te ca cele necesare sä fie
piate, iar celelalte sá se exträdea, anume scrisorile particulare,
arestantului, iar restul, judetului din Feldru. Cu aceastä ocazie
raporteazA caporalul Pfingstgräff cu cei doi soldati cati
fuseserá trimi§i pe Cute, cá in seara aceea, dupä
prinderea lui Cute, au vázut casa acestuia o pucä o pereche
de pistoale, cari nu sunt identice cu cele aduse mai târziu
in ora; apoi dela sâteni au aflat cd Cute ar avea trei o
pereche de pistoale, trei pistoale de buzunar un de
vânat (Hirschfänger).

Din 12 Dec. avem un ráspuns al Ditectorului fiscal Tolnai

la urmAtoarea petitie alor trei Nu§fäleni:
Domnule Director, patronul nostru, In capätul din sus
al satului nostru gäseste o veche ca pietre,
pe care Mainte de timpul Curutilor parte satul parte
biserica au posedat-o totdeauna in pace in acele
vechi timpuri, ca o mostenire proprie. Chiar in timpul
furiei curute au posedat-o in mod legal antecesorii pi biserica
noastrá, cum doveste detailat documentul nostru de investi-
gatie. Dupä turburärile curute, in oarecare chip magistratul
din Bistrita a pus mâna pe moará, pi de atunci aceea a
fost când in mânile magistratului, când ale centumvirilor
pi când in ale bisericii säsesti din Bistrita. Dupäce inst
privitor la diferendul nostru cu magistratul câtiva
ani am dobândit dela Mai. Sa ordin, iar pe acesta

www.dacoromanica.ro
 411

cu ordonanta in chestie de citre guberniul reg., ni

1-am insemnat in extract, conform ciror ordine pânä la
sfârsirea diferendului magistratul este oprit dela pre-
tentie alcdtuitä impotriva noastri a dreptului
nostru ; de aceasta cu doi ani satul a reocupat
amintita ducând din ea invoire
a destinat-o pentru bisericd. In cursul acestor doi
ani niciodatä n'am fost combätuti de cätre magistrat pentru
acest fapt. Dar acum, omiterea satului, numai pe noi
trei subsemnatii ne-a citat magistratul pe o zi la ora§,
precum am sigurantä, proxima voe$e
expedieze apte ajutorul intentioneazä
ne casele, ne prezente ca pe in
reocuparii morii, ne aplice sau in
natur sau in bard, co pentru aceea
pe care satul a dus-o in timpul reocupárii.
Ne mirám de dispositia dlui comandant ca,
de-a cunoate cauza, la cererea magistratului, nefiind nevoie
de niciun intermediu in stea gata putere
fie in scopul de-a prinde oameni, fie in alte chestii din
vidicul nostru valah. Inteadevär mai despereazd särmanii
nostri locuitori din pricina multor persecutii, cäci abia
anal din e ori prin soldati
ori prin In consecintá sä apelim la
tronul nostru in calitate de apärätor al dreptätii, bine-
voie0 sä te a ne indrurna pe noi särmani
slugi nevoi4, in ce chip si präpädul ce fie-
care ori ne amenintá casele cum impiedecám pe
cale potrivitä inmod corect. N'am intentionat niciodatá
sä apärarea dreptului nostru decât pe calea
legalitätii, pentru aceasta trebue suferim. Rugându-Vä
sä Vi milostiviti fatä noi, rämânem deapururea servii
supu§i ai dlui Director: Marad Simion
Cosma Mafteiu din vidicului Bistritan.
Rezolutie: Impotriva faptei arbitrare a celui puternic
nu este alt remediu (pentru cel särman acesta e tardiv)
decât legea judele. Eu nu pot interzice, Vä sfätuesc:

www.dacoromanica.ro
412

ce puteti, puneti la-o parte. Voi

mergeti inaintea legii, impiedecati respingeti ;
ei nu págubiti. trebue mergeti
guberniului, veniti pe aci, o rugare cereti
documentele cari i s'au luat lui Cute. Dzeu
stie ce va fi din chestia militia, p2ntru care, in caz
necesar, ar trebui produsi interogati 5-6 martori.
Militia s'a obisnuit iasá numai la ordin, in alt
chip nu cuva. Dar la ce informatie a
primit magistratul acea incuviintare, nu Maros-Vásárhely
12 Dec. 1761. János.
.
In 14 Decemvrie se in fata judeatoriei
urmätorii : Ion Sangeorzan din Nimigea ungureascá, jeler al f
reg. Berzenczei, Vârtic din Nimigea ung., jeler al
Horvath-oaii, Macavei Rus din Mintiu (Nimtou), jeler al contesei
Fekete, se roagä ca cu cheze$ia comunelor Nimigea ung.,
Nimigea rom. Mintiu fie din Cute,
când cauza sa va ajunge sä fie pertractatä finalizatä in mod
legal. Li se cä nu e obiceiu sa fie liberat un arestant
cheze$ia unor oameni cari nu stau sub jurisdictia Bistrita.
Magistratul lui Cute scrisorile cari privesc,
precum alte obiecte din däsagii (Quer-Sack) adu$i in ora$. Cu
aceastä ocazie Cute din nou roagä sä fie demis cu chezä$ie
i se ia ca sd-si rufele. La intrebarea pri-
vitoare la räspunde cá nu poate da deslu$iri nu
vor fi prezenti ceice posed contra-räva$ele, de ace$tia sunt
multi, cari ii scapä din memorie. La rugarea anterioard a lui Cute,
magistratul ii räspunde cá nu poate fi liberat nici cheze$ie,
dar lanturile i se vor lua timp se va primeni.
Tot in 14 Dec. comisarul Gross raporteazá cä Valahii din
Poieni, Runc, Gäureni, Bichigiu, Telciu Hordou ar fi sä
pläteascä interesele, ins/ corifeii (antesignani) nu permit sä
le aducá la ora$. In urmare magistratul hotäre$te sä se ia másuri
ca la fiecare poartd a s fie când vor veni in
satelor cari plata intereselor, ace$tia, eventual

www.dacoromanica.ro
 413

alti mai alesi (besten) dintre Went, fie tinuti in carcerä pänä
când respectivele sate vor aduce värsa interesele cerute.
se zice in magistratului »nu putea exista spre sar-
bätori, in fata creditorilor«.
In 16 Decemvrie scrie Bedeus din Sibiu, cä nunumai
toate autoritätile superioare, dar chiar comandantul general
aprobä incarcerarea lui Cute, pe suplica inaintatä de Valahi
in cauza liberärii acelui, Excel. Sa a scris un »indosat«, pe care
»nu-I vor aräta multora«. Magistratul sä imediat guberniului
actul privitor la prinderea lui Cute.
In 17 Dec. e adus Cute in fata magistratului, care il aver-
tizeazä aspru unde-i pe care a väzut-o in casa
sa Feldru caporalul Pfingstgräff, când I-au prins. Cute neagä
cä ar avea altä decât flinta pe care au adus-o in oras,
precum un pistol stricat pi trimis la Sibiu spre reparare; cea-
laltä puscä a vândut-o ; apoi incá o puscä pe care n'o platise,
i-a inapoiat-o lui Procop Tirigan, iar cutitul de vânat däruit
nepotului fiului lui Vasile Neamtu. Pistolul stricat dus la
Sibiu säteanul Mihilä a Hauchi din Maieru. Alt pistol dat in
anul acesta pentru un berbec fiului lui Vasile Cälugärul din Sin-
georz. Pistol de buzunar n'a avut, ci a läsat sä-i pileascä pistolul
stricat un tigan. Magistratul il someazä inc'odatä sever (nach-
drücklichst angehalten) sä spunä adevärul. Cute jurä sus tare
cä a spus adevärul. E trimis la arest, iar judelui din Feldru pi
lui Macavei Ciot li se spune unde ar putea fi pusca lui Cute
li se ordoná s'o aducä in oras, dacä vreau sä fie liberati din arest
Feldrihanii incarcerati din cauza aceasta.
In 23 Decemvrie Feldrihanii detinuti vorbesc in carcerá cu
Stefan Cute, in prezenta vicenotarului secretarului Ziegler, care
aminteste de pusca lui Cute de adus oras. Cute märturi-
seste cä o flintä pi un pistol sunt la IS säi, pi a läsat si fie
aduse in oras.
Comisarii Kleinmann Weber sunt trimisi la Rebri-
soara, Násäud si Salva incasseze interese ; din sä aducä
pi pusca lui Cute, dela säi, iar de n'o vor gäsi, aducá
in orap pe unul din acelui. Tododatä comisarii »sä scoatä dela
oameni ceva vânat, spre a se putea trimite unor domni
*

www.dacoromanica.ro
414

In 24 Dec. magistratul adreseazä guberniului, privitor la

legiuirile« comise de Cute la cauzele detinerii acestui urrnä-
toarea petitie:
In vara trecutä au venit ad', la ordinul guberniului, Ex. Sa
camerarul comisarul suprem provincial conte Bethlen Miklos
prezidentul exactoratului baron Seeberg, cu mai multi
adjuncti, au aci baza motivul nesupunerei
a rästurnärii ordinei indatinate de oamenii nostri vidicani,
au gäsit cä rezistenta vidicanilor foarte depinde dela con-
ducerea indemnul lui Cute din Feldru al altor
complici. Dupä aceasta comisia gubernialá nunumai le-a insirat
cu ce fel de prestatii cu ce subordinatie datoresc ei supe-
riorilor magistratuali ; ci le-a in scris, ceeace ne-au
promis nouä, dacä se vor indrepta, vor ordinele
dispozitiile vor respecta subordinatia, atunci Extele Sale vor
interveni in favoarea la locurile necesare ca sä scäpa,
pentru corijarea de sancliunile grele, de mult meritate. Dim-
potrivä daca vor persevera pe mai departe in mod temerar in
neascultare, de faptele anterioare, cu si-
se pot astepta la »pedeapsä capitalä« (kemény halál).
La publicarea acestor am sperat cä dupä o avertizare atât
parinteasca in fine vor ceda nu vor in reni-
tenth pe corifeii vidicani. Dar cu mare intristare anuntäm
guberniului reg. cá aceea gratioasä admonestare numai
atât a avut, au avut avertismentele dese pärintesti
impreunate amenintäri cari, de ale merita, s'au
adresat de cätre guberniul reg.; precum cele ce s'au expus
ordonat in scris de comisia gubernialá, cä sä se
conformeze intru toate acelor. Chiar de atunci, când guberniul
aprobase operatiunile intelepte ale acelei comisiuni cu d. 25
Oct. c. ordonase cá pâná la solutionarea specificä din partea
berniului noi intru toate poruncile arnintitei comi-
siuni, ei in niciun chip nu le respectä pe acele. Maicuseamá »co-
rifeul Cute din impiedeca intoarcerea spre bine«,
in specie, nevrând el inadins sä impoväreze pe executori
multe apeluri, prin masinatiile sale perfide blestemate a fäcut
de cäpitanul Oschitz din regimentul Modena, aflätor in prezent
in vidic, apelul a lui Cute a revocat pe exe-
cutori pentru incassarea intereselor, prin aceasta
din nou au prins mare curaj de-a rezista. Deci noi vedem:
1. Ca din cauza amintitului Cute, in
teria aceasta nu se satisface dispozitiei comisiei guberniale, ci
mai mult cu revocarea executiei incepe sä se trezeascá din nou
veche a vidicanilor.

www.dacoromanica.ro
 415

2. Am observat aceea cá in paguba contribuabililor

dicani, Cute nu inceteazä de-a imprumuta bani dela unii creditori
a cauza mai multe cheltueli, in contrazicere cu ordinele ;

a imprurnutat dela tricesimatorul din Maramureului

Rh. dela administratorul minelor din Rodna 100 Rh.
dela un Valah Rodna 30 ceeace a märturisit, dar
de sigur surnele mai mari le täinue0e. Aceste sume apoi vrea
le scoatä, impreunä cu mari interese, de pe vidic.
3. vidicanii cä nu-o poate duce departe, de câtiva
ani lucrând el pentru scopurile sale cu dar paguba
spre peirea vidicanilor; continuänd renitenta spre nimicirea
orului, multi au declarat cá vor trage la räspundere spre a
afla in ce scop a intrebuintat irnensele sume adunate dela
dicani ; s'a vorbit de cá din pricina aceasta Cute
ar intentiona sä fugá (szökni) in Moldova ori in Mararnure. Cu
tot dreptul presupuneam noi aa ceva, cáci bine
de arnenintärile guberniului ale comisiunei cä vor urma aspre
pedepse.
4. Nu am putut sä-i confiscám armele, pe cari acest om
scelerat, impotriva ordinelor, le-a tinut la sine, cu care umbla
armat in sus in jos prin vidic trata in mod tiran crudel
cu unii vidicani, contra cärui fapt am apelat. El a märtu-
risit cä are in casa sa 2 flinte, 1 päreche de pistoale, un cutit
de vânat, dar, spun altii, a täinuit multe altele.
In pentruca hotäririle cornisiei guberniale,
tulle salutare ale guberniului serviciul cursul
regulat ; iar ca amintitul Stefan Cute sä nu impiedeca acestea,
nu indemne mai departe la renitentá in vidic, sä nu lucreze
in detrimentul poporului contribuabil nerod prin facerea de da-
plätirea acestora cu indätinata extorcare de bani de pe
popor, 0i sa nu poatá trece in alla tarä, conform intentiei sale,
cu armele sale cu band adunati pânä acum ; aceste
noi in 24 Noemvrie detinut pe arnintitul Cute cu
asistenta militará I-am excortat in or in inchisoare, aducând
scrisorile aflate in casa sa. Nearnintind de altele, acele
scrisori s'a gäsit una adresata lui Cute de Proto-
popul vidicului valah näsäudean Anton din Näsäud, a arei copie o
ad.') Aceastä scrisoare Protopopul a din Câmpu-
lungul Moldovei lui Cute atunci, când fugise pe
cunse precum reiese din textul scrisorii, intentiona treacä
la voia sä-1 induplece pe Cute la
suportarea cheltuelilor. Arnintitul Protopop Anton (Ed kegyelme)
ce-i drept a ; deoarece ca om bogat cu greu convenea
I) V. intre scrisorile Cute, sechestrate in Feldru.

www.dacoromanica.ro
416

bunurile mobile imobile; dar acum in

actiune plämädeala iesitä din sfatul pernicios al Protopopului,
prinzând ea intre oamenii nostri din vidicul renitent,
dintre acestia ar pleca la Moldova corifeii scelerati, nunumai
n'ar intoarce, ci dirnpotrivä ar mai seduce la fuga pe multi altii,
in paguba terii, despre ceeace existä destule date de catre
astfel de
Din scrisoarea aci aläturatä a lui Anton Naszodi apare cä
nu färä motiv au vorbit multi despre fuga lui Cute nu
motiv ne-am temut noi, precum am arnintit la p. ; deci au
fost destule cauze plauzibile pentru detinerea acelui.
Mai are complici, dintre cari nu vor fi prinsí doi
trei, atunci e de temut renitenta se va mai
mult, mai ales väzând, desi a trecut o decând am prins
pe Cute, totusi nu i se face proces, cum ar fi meritat
de mult.
Dar intre altele s'a intâmplat aceea dragonii cari se
gasese in vidic au ca magistratul sä aduca cârciuma orä-
seneascä din Rodna pentru ei vinuri bune. Trimetând magistratul
dupä trei arute, care sä aducä vinul, pe un haiduc oräsenesc
calare, in satele Mocod Mititei, plebea l-a atacat in 16 Dec.
c. ocarât, amenintat aproape l-a bätut de moarte, incât numai
cu sabia scoasä abia a putut scapa din oamenilor.
Valahii comit nenumärate atrocitäti de felul acesta
róség), de nu vor urma din partea autoritätilor sanctiuni
demne eficace, atunci cu tot dreptul ne putem teme
coala va continua va fi impiedecatá efectuarea serviciului
regesc.
Deci ne rugäm cu toatá increderea de Ex. Sa
de guberniu se milostiveascä a consola aceastä
localitate cu ca turburátorii päcii linistei publice
fie pedepsiti precum meritä, pentruca oräseni ajunsi in
acest poatä exista mai departe, ca serviciul regesc
nu sufere, ca färä se continue implinirea ordinelor
dispozitiilor guberniului ; cumpanind Extele
Voastre, cá nu vor urma sanctiuni exemplare, atunci
acesti oamem, cu admonestari advertismente párintesti nu vor
fi dispusi se subordoneze.
guberniul ar afla deci cu cale se adreseze la
curte privitor la pedepsirea de mult intentionatä a lui
$tefan Cute a complicilor atunci noi cu toatá
punerea pe guberniu ca, in interesul conservärii patriei al exis-
tentei särmanilor nostri oräseni formeze urmätoarea
opinie prealabild: daca vor lua corifeii vidicanilor reni-

www.dacoromanica.ro
tenti pedeapsa meritatä, dupt pilda altii sä nu continue
renitenta, dupä ani in fine sä se restabileascä supunerea
cuviincioasä regulatä. Pentru ceeace Dumnezeu sä binecuvinteze
pe guberniul reg.

29 Dec. se prezentä la magistrat Todor a DO-

nilä Strâmbu din Maieru cu urmätoarea plânsoare : Locotenentul
pläiesilor le-a interzis sä vâneze pe hotaru propriu färä
runca permisia sa, chiar cu aceasta au vâneze vulpi,
jderi sau alte animale numai pe seama locotenentului pentru
sine ori pentru magistrat. Ordinul acesta a fost comunicat
cu adausul cá contravenientului sä i se pusca acesta
sä fie adus in oras. Caporarul pläiesilor de pe hotarul Maierului,
la Anies, le cetise un oarecare ordin emanat dela comisia sanitarä
dela Ex. Sa generalul comandant adresat locotenentului pläie-
silor, ca nimeni nu cuteze a pusca sälbätáciune de per-
misie, contravenientii sa fie prinsi, legati in fiare transportati
la Sibiu, »de cu greu vor mai oarecândl.
de aceste amenintari, oamenii au furnizat acelui locotenent felurit
vânat, pentru care el le-a plätit abia o treime din fixat de
pielari, desi adesea trebuiau sä vâneze chiar n miezul noptii.
Faptul acesta o mare pagubá pentru breasla pielarilor
curelarilor pentru alti oameni.
In magistratului d. d. 30 Dec. primarul constatä
afirmä cá Valahii cercului din jos al depertinentei din zi in zi se
fac cerbicosi in renitenta deci e necesar sä se previná
acestei situatii cu incarcerarea corifeilor Mocod, a
lui leremie Bucx. Tot atunci se citeste lui Däni Ciot
Ion Morar satenii a Popii Pampa pe
Mocodeni dela plata intereselor, zicând ago le-a poruncit
rectorul causelor fiscale.
Din Maieru se : judele Scridon Vasile
din Sângeorz a Popii, Andrei a
Nicolae Ion Alexa cu rugarea fie de sarcinile
preunate cu intertentia incvartirate in satele caci dim-
potriva nu vor mai avea in curând oväs nici pentru tre-
proprie. Li se doar primesc bani pentru tot

www.dacoromanica.ro
ce furnizeauf soldatilor. Sätenii replied cd de dau toate
mod gratuit. Atunci primarul, cu consensul magistratului, le pro-
mite cä se va protesta la cuvenit, dar sätenii fie la
sä-i stea ajutor magistratului ca fi adusi
cu in Hogea din Maieru, apoi Petre
Croitor, Mogovan, Maftei Cârdan fiul lui Petre Jugan
din Rodna, cari vor avea sä promitä firm cd in viitor pe nimeni
vor mai indemna la opunere (Widersetzlichkeit).
In 31 Dec. primarul orasului, cä cei doi
lari§ti cari investigatii in districtul valah, fär' de »regiuse,
atât prin cât prin alte locuri bârfesc flearesc multe de
toate, cari stau in contrazicere cu rezolutiile guberniului ale
comisiei Bethleniane. Chemati in fata magistratului cancelaristii
ar fi pe Valahi sä refuze plata intereselor.

Anul acesta se sfârseste cu o generalä pusä la cale

cu premeditatie pornitä multä rafinärie chiar in preajma
särbätorii Nasterii Domnului spre a prinde pe
districtuali
In scopul acesta magistratul tine in 30 Dec. dimineata o
prealabild in care hotäreste sä fie prinsi adusi in
urmätorii corifei ai districtualilor: Din Mocod: Macavei a Florii,
leremie Bucsa, Costan Gerasim Petri, Pampa Ion Martian ;
Mititei : Dumitru Sacota, Todor Fontu ; Zagra : Luca Zinvel, Du-
mitru Zinvel Pascu ; Runc : Crainicu Ion, Lupu Flore Ion
Morar ; Näsäud : Todoru Crdiutoaii, Todor Granciu Ion Floroae%
Salva: Zägrean, Petre Vasile Zägrean, Dänilä
Macoveiu, Socoaii, David Flore, Chira Cäilean, Ion Macog,
Ion Fetinca, Vasile lanul, Ursu Cdilean, Nicolae Mateiu, lacobu
Sotchi, Tänase Filirnon, Partenie Cleja, Andron Iftim,
Ion Bonzar Pintea.
Tot in zi se tine mai alt sfat, la care ia parte
comandantul garnizoanei, atunci se o formä de
de proces verbal cu urmátoarele instructii :
Deoarece in urma instiintärii noastre din 18 c. in ce mod
brusc au de nou unii dintre Valahii renitenti sä se poarte

www.dacoromanica.ro
pi sä se opund ordinelor precise ale magistratului, comandantul
garnizoanei de aci a ad expedieze azi un detasament de
80 soldati doi locotenenti, care sä aducá prin$i pe urzitorii
principali pi instigatorii plebei la fapte neru$inate; pentruca
peditia sä lucreze cu reu$itä, se stabile$te fie observate
precautie aceste puncte:
Soldatii pleacá de aci la 30 d. m. merg in la
Terpiu, unde ar fi necesar se posteze pe drumul spre Mocod
un pichet pi doi vätä$ei cari grijeascd ca nimeni sä
n'aibä de sosirea trupei.
Ajuns la Some$, deta$amentul va avea se despartá a$a,
ca locotenentul Sós cu 40 soldati treacä la Mocod, iar locot.
Pothorani ceilalti 40 soldati, la Mititei.
In Mocod trebule sä fie detinuti: leremia Bucpa, Costan a
Florii, Gerasim a Petri, Ion Pampa pi Martian ; apoi vor fi
sechestrate cele douä ori sänii pe care 14 zile
Mocodenii au refuzat sä le punä la dispozitia Magya-
rosi
In Mititei sunt de detinut : Dumitru Sacota pi Todor Fontu,
precum pi acei säteni cari pe susnumitul Magyarosi l-au impie-
decat in serviciul säu, pi i-au luat vehiculul, care acum asemenea
are sä fie adus in ora$. Indeosebi trebue pus mâna pe acel
divid, care a vorbit despre boul negu (primarul Klein). András
meargá la Mititei, cáci el cunoa$te pe oameni.
Din Zagra fie prin$i: Luca Zinvel, Dumitru Zinvel pi
Pascu, prin soldatii cari tree la Mocod.
In Salva fie detinuti : Zägrean, Dánilá Macavei,
Flore David, Ion Fetinca, Nicolae Matei pi Tänase Filimon, prin
soldatii cari la Mititei.
Ar fi foarte bine totul s'ar isprävi in noapte.
Ambele sectii ale deta$amentului, dupä implinirea misiunii pot ad
se intruneascä in Mocod, pi sä vinä mâne la ora$.
lar arestantii din Mocod pi Mititei noaptea aceasta ar putea
sä spre Terpiu, escortati de câtiva soldati pi de vätä$eii
pi Marton.
In cazul daeä dintre susnumitii indivizi unii n'ar fi gäsiti
acasä, sau ar incerca sä fuga, atunci in locul trebue

www.dacoromanica.ro
prin§i altii dintre frunta§ii satelor. Comisarii sá bage seama
ca sä fie ale§i dintre ceice au ceva parte la revolt/
Instructiile aceste au fost semnate de cápitanul Johann
Szilvasi.
notä adaugatá la act in lanuarie 1762, se zic acestea:
Pe lângä amintitii arestanti sä mai fie prin§i la 11 o. a. m.
adu§i in urmätorii : Din Mocod: Turete Gavril Tätar,
care va avea sä dea seamá despre dijme; din Salva : Dárában
Grigora§, Tänase Fil.p, lacob Todic, Gavril Ginca, George Matei
Vasile Zägrean.
Cu ocazie spune leremie Buc§a la finea lui Nov.
a. tr. au fost in Sibiu : Ion Floroae din Näsäud, Vasile Calugärul
din - cum afirmá Dumitru Zinvel - Marcu din
Nu§faläu.
Ordin : Ace§ti 8 Valahi sä fie bägati in de lemne,
iar ceilalli in carcera nouä.

1762
Prindereassi incarcerarea lui Marcu a Bäräritii - Raportul informatiile
magistratului-Vânätoarea din Telciu-Misiunea colonelului Schröder
- Un ordin remarcabil - In preajma granitei militare

Urmeazá anul in care Românii districtului nostru some§an

din robia grea de mai multe secole au trecut in alt jug - sä-i
zicem : ceva mai u§or de peste un secol jumätate, nu pentrucä
au soldati grániceri, ci pentrucä la 1851 au fost si1iti
sä-§i verse sângele numai pentru interese streine de neamul
dupá 1851 sä lupte neincetat - ceilalti conationali
pentru apárarea existentei Nu se poate
prin militarizare sätenii no§tri au ajuns la unele avantaje
ca: ordine discipliná severä dar folositoare, ridicarea nivelului
cultural prin infiintarea de viatä economieä mai rationalä.
De§i pe la sfâr§itul anului precedent 1761 se vorbia
prin sate despre o eventualä militarizare, bistriteni nu le
venia sä creadä ar fi posibil urmeze o schirnbare atât de
bruscä; de aceea ei continuau ilegalitätile atrocitätile
fapt care - cum se va vedea -a precipitat desnodämäntul.

www.dacoromanica.ro
 In 1762 s'au luddrile pentru granitei mili-
tare, apoi au inceput pertractärile de mai multi ani privitoare la
»cedarea Väiei Rodnei« din partea ora§ului Bistrita, chestii cari
vor fi tratate in studii separate, rämânând ca in celece
aci sä ne märginim la intâmplärile cari stau strânsä
revolta ce avea acum sä se curme.
*

In 2 lanuarie sunt intrebati arestantii adu§i din Salva cä

pentruce plata intereselor. Jude le satului cá a avut
adunati 60 a voit verse, satul nu l-a läsat, au venit
cam 20 oameni in casa sa, Mire cari mai (boshaf-
testen) Ion Fetinca, Vasile lanu, Nicolae Ostatii, Grigore Zägrean,
Petru Zägrean lacob Todic, acest din urmä i-a luat cu forta
banii din dulap i-a dus la Matei a George. Todic márturise§te
cd a fost silit sä-i banii, deoarece oamenii adunati (zusammen-
gerostete) nu l-au läsat in pace, numindu-I »babä«, când la inceput
ezita s'o facá. le din Salva cele spuse de Todic.
Rezolutie: Dupäce Salvanii varsä suma de 60 iar restul pro-
mit aducá in curând, sä fie retinuti in arest numai lacob
Todic Grigora§, care au intors pe jude de pe drum
când acesta a voit ducä la ora§, iar ceilalti
fie liberati. denuntá cd maicuseamä lenci a Ursu
lui Miron a retinut pe dela plata intereselor, atât Däräban
cât Todic se roagá mult sä fie ei liberati, promitând cá se
vor purta cu supunere, ba Todic jurä cá la ordinul magistratului
va träda pe oricare dintre corifei (Haupt-Vögel). In sunt
demi§i cu totii, dar li se ordonä sä aducá In pe Ion Fetinca
pe altii cari indeamnä la renitentä. 'Promit s'o facä, numai
sä li se dea »asistentd«.
In 4 e interogat Ion Turete din Mititei (Mocod) pentru
vorbele de la adresa primarului Klein, pentrucä a oprit
carele pe cari Andras voia le aducä la pentru
transportul vinului la Rodna. Turete márturiseste vina,
magistratul hotäre§te sä i se mäsoare 25 lovituri cu bastonul pe
«Schwitzbank«, ca ceilalti arestanti ia pildá cum vor fi
adu§i in viitor la ascultare ceice despretuesc poruncile magistratului
11

www.dacoromanica.ro
 Un exemplu de cras : In magistratului, din
4 Ian., se citete un rescript »regal« trimis un ordin gubernial
in chestia privilegiului referitor la fabrica de bere. Se vede ca in
acele ordine era despre un drept de acordat nunurnai ora-
plot ci pi >districtului«, cäci hotArirea magistratului astfel:
E intrebare de nu va servi ca prejuditiu faptul daca privilegiul se
va referi pi la district, deci - chiar pentru incunjurarea chel-
tuelilor - sä se privilegiul numai pe seama

Magistratul hotäre§te in 8 Ian. ve Marcu a

care nu fusese detinut ceilalti conducatori
dicani. Comisarului Peter Theil, insArciriat aceastä misiune, i se
dau urmAtoarele instructii: Insotit de I caporal 12 infanteri§ti
din regimentul are sä piece la Nu§faläu spre a prinde
pe corifeul renitentilor Marcu a Bäräritii. caute ca sä soseasca
acolo la miezul noptii pi la intrare in sat sä nu facä sgomot.
lmediat sä incunjure casa Marcului, pe acesta nu I-ar
gasi acasä, atunci ca au venit prinda pe Tanase,
care are de pi predat din cereale.
In ziva proximá, 9 Ian., primarul Klein pi poate raporta
gistratului acestea: Azi dimineata cu
rebel Marcu a pi a fost adus in ora, impreunä
cu diverse scrisori gásite in casa sa igilate de comisarul Peter
Theil pi caporalul Pfingstgräff. La rugarea adresatä comandantului
garnizoanei ca sä un ofiter, care sä fie prezent la deschi-
derea pi cetirea scrisorilor, acela trimite pe sublocotenentul Acker-
mann, in acestui se citesc scrisorile, celor
valahe cari sunt predate spre examinare lui Paul Klein a Straussen-
burg. Intre se alla pi un pachet sigilat care, conform
semnärii de pe el, contine scrisorile lui Cute predate acestui mai
Pachetul este trimis prin Joh. Hennrich pi Daniel Ziegler
cancelaristului fiscal Ferenczi care bolnav nu putuse pleca
al doilea cancelarist, la Ferenczi
primirea pachetului motivarea nu poate prelua ceeace magis-
înwit cu forta (bemächtiget).

www.dacoromanica.ro
 423

Se vedem acum - ca la Cute - specificarea scrisorilor

gAsite in 9 Ian. in casa prizonierului Marcu a Bäräritii :
1. Un caiet vechiu rugdciuni valahe.
2. 0 scrisoare in care Popa Artene din
cere dela Popii Timoce Arsinte din Nusfaläu sä-i tri-
ca remuneratie 40 metri cucuruz din cerealele
puse bisericd.
3. Un contract privitor la un pámânt particular zälogit,
fárá a fi indicat locul.
4. 0 pârä contra lui Peter Theil, acesta a luat paiele
zäciuielii din cerealele Nusfälenilor le-a dat lui Gabor.
5. 0 scrisoare trimisä de protopopul Anton, conform
cei 4 deputati Viena, prin Marcu
care a intors acasá, cer dela satul Nusfaläu 3 galbeni
pentru cheltu i.
6. 0 scrisoare privitoare la uniune, scrisä de Proto-
popul Simion din
7. 0 scrisoare adresatä lui Ion Vasile din Nusfaläu
de Popa Tänase din Näsäud, in care sunt somati
gata de drum ce au piece la Viena, dacä
Sasii vor cere záciueli ori contributii, sä le fägä-
dueascá insä sä nu le dea. Mai alte somatii.
8. 0 incercare de versificare.
9. 0 scrisoare privitoare la femei, indicatia locului.
10. 0 scrisoare Protopopul Naszodi in
Cute al adresatä satetelor Nusfaläu
Sântioana in diferite materii.
11. Specificarea unor cereale scoase din moara dela
Nusfaläu date popilor Timoce, Pinte altor.
12. 0 scrisoare privitoare la bisericesti.
13. 0 scrisoare in care se aminteste cá Valahii au läsat
in Sibiu 33 documente.
14. 0 scr.soare adresatä de Macavei Nusfäleni,
care le cä nimeni sä nu dea ascultare. magis-
tratului, cáci dimpotrivá va fi afurisit.
15. Un act privitor la uniune bisericá.
16. scrisoare similarä.

www.dacoromanica.ro
 7. 0 scrisoare a lui Maxim adresatA lui Marcu,
in care il face atent se de Sasi i sä astepte

pini va dela Balea.

18. 0 insemnare privitoare la plata diacului Marcu din
Nusfaläu.
19. Un testament.
20. 0 scrisoare care dovedeste 7 säteni ii
i-au jurat lui Marcu in judecätile, färä
de a le incredinta magistratului.
21. 0 specificare a diferiti!or bani colectati (eingetrieben),
indicatia scopului pentru care s'au adunat.
22. 0
consemnare despre speze de executie.
23. Un deviz de speze predat lui Marcu spre incassare.
24. 0 specificare a diferitelor cheltueli cu moara.
25. Un deviz de speze repartizate pe unele sate ale
districtului.
26. Un ordin adresat Siintioanenilor i de
atre district, ca fiecare sätean si contribue cite
10 pentru plátirea cancelaristilor.
27. 0 scrisoare a lui Feldrihan (Cute) ca
fälenii dea un cal pentru aducerea avocatului,
cu sine banii restanti pentru recruti.
28. Noui (9) privitoare la materii neimportante.

maghiare
1. memorii adresate guberniului pentru demi-
terea arestantilor.
2. Un act de din 1759.
3. Altul din 1701.
4. 0 rugare adresatä magistratului de Ignat Mo-
rosan fost pästor in Dipsa.
5. 0 semnatä de contele Teleki Pál despre
suma de 164 ung. de Sântioaneni
i

28 Dec. 1760.
6. Scrisoarea Nusfälenilor patch in chestia
Diacului Marcu, d. d. 20 Martie 1757.

www.dacoromanica.ro
 425

7. Pa§aportul exträdat de perceptorul tricesimelor Matei

Szegedi lui Marcul Bärdritii Ion Lup, pentru Sibiu.
8. Pa§aportul exträdat de lui Toader
lui Macavei a Preotesii, pentru Sibiu.
9. 0 confirmare de Borgovan
a primit pentru ier boi dela Marcu Bäräritii.
10. Un fragment dintr'un vechi manuscript latin.
11. 0 despre 4 Rh. 64 cr. pe cari Costin
Baria i-a plätit comisarului Johann Kleinmann.

scrisori maghiare
1. 0 scrisoare a lui Medve Mihály din Sibiu in care
i se recomandd lui Marcu Berdritii nu singur
de pagabo.
2. 0 scrisoare a Directorului in care atrage
atentia ca, înainte de a se pronunta sentinta guberniald
in procesul ce curge între districtul valah magistrat,
Marcu altii sä nu provoce piedici petitiilor in
chestia dreptului ci ambe partidele sä pe
calea obisnuitá
3. Un adresat directorului cauzelor fiscale
cu o rezolutie pe dorso, in care Marcu Simion a
se plâng magistratul, amenintarea executiei
tare, le-a impus restituirea cerealelor scoase din moara din
de§i, ei, moara apartine satului.
Despre toate cele intâmplate in aceste zile, precum despre
demersurile fäcute mäsurile luate de magistrat, acesta adreseazá
in 14 Ian. guberniului urmätoarea scrisoare:
In raportul nostru inaintat guberniului reg. in anul trecut in
23 Decemvrie am instiintat pentru cari färädelegi pe ce motive
a trebuit sä detinem cu asistentä militará in 24 Nov. 1761 pe
Cute din Feldru, pe instigatorul poporului nostru vidican,
care impiedecä executarea dispozitiilor guberniale; zädärniceste
serviciul regesc, atâtä din nou la nesupunere pe vidicul nostru
intrucâtva mulcomit dispozitiile pärintesti ale
guberniului, pe contribuabil cu facerea de
multe datorii stoarcerea de pe poporeni a bawlor de replätit,

www.dacoromanica.ro
426

cauzeaza rästurnarea subordinatii, cäpuneazi Exlor Voastre

prin indrázneala nesupunerea sa multe ; pi turburä
pacea linistea public/ In acel raport am mai anuntat ci amin-
stefan Cute mai are pi complici pi doi-trei dintre ace$tia
nu vor fi detinuti, ne temem cu tot dreptul renitenta se
va unii dintre aceia asemenea au pro-
movat renitenta pe mai departe; din motivele premise hi 30
Decemvrie a. t. am mai detinut pi pe forensic Baqd din Mocod,
pe un foarte scelerat pe care pi guberniul l-a arestat
in Sibiu pentru faptele sale infame.
Mai departe in 8 am detinut cu asistenta in
dar nu in casa proprie, pe care din cauza fdrädelegilor sale
o incunjura, ci in casa altuia unde el cu räutate sä tinea ascuns,
pe Marcu care decând a fost aci comisia guberniald
legatä, in sä se corecteze pi sä se supunä hotáririlor publi-
cate cu acel prilej, dimpotrivá nici n'a mai acasa deatunci,
ci ori a pribegit prin satele vidicului indemnând pe sátenii
dicani sä nu se ordinelor hotärârilor, aceste toate
se vor ; ori temându-se de pedeapsa meritatá a stat
cuns prin satele judetelor invecinate.
Faptul cä acel Marcu a Bardritii era atât de temerar atita
pi pe altii la se asa, el lucra 'ndoiala
conform scrisorilor unor oarneni gásite la el, dintre cari pe unele
le trimisesem in copie guberniului.
Nu voim sä pe nimeni, dar inteadevár sus-
pitiunea bazatá fatä de cei doi cancelaristi ai Directorului fiscal :
Toth impotriva am fost siliti sä ne
plângem la guberniu. Deoarece acesti cancelariO luau in vidic
dela oameni jurdmântul, dar nu admiteau la nici pe unul
dintre noi, pi chiar au tinut pe Bistriteni pe toti interesati,
nici pe alti cetájeni desinteresati din alt conform
guberniului. dela acesti domni au prins vidicanii din nou
curaj pentru vechea insubordinatie; noi din
magistratului le comunicasem ordinul gubernial d. d. 25 Oct. 1761
in care se pânäce guberniul va rezolva in mod
specific totul, noi pini atunci sä urmäm intru toate ordinele
misiunei guberniale ce a fost aci, pi la ordinul Ex. Sale
neralului comandant vom primi pi asistenta militara contra neascul-
tätorilor. Cu prilejul publicárii acestor ordine am rugat pe
laristi ci, intelegind ei bine sensul porunci, cu ocazia ci-
lätoriei in sus in jos prin vidic, sä nu le vorbeascä
renilor vidicani gata de rásvrätire apa, incât acestia prinzând curaj
sä eludeze ordinul comisiei pi intentiile salutare ale guberniului.
Dar durere am experiat ca de câteva sAptámâni incoace, de

www.dacoromanica.ro
 427

când acei doi cinstiti (becsületes) se aflä ei,

dicanii sunt mult mai predispusi la continuarea renitentiei.
In 8 Ianuarie când am sä Nu$faläu pe amin-
titul Marcu a adus in ora$, chiar atunci erau aci
cancelari$tii, dintre cari unul Ferenczi bolnav, ce-
lalalt : Toth pe prizonier, foarte mAnios a mers la
casa primarului acolo a pretins cu insistentä
geálta) liberarea acelui scelerat, ziand pentru aceasta are
imputernicire (protectionalisa) dela Directorul fiscal. Primarul i-a
ca nu l-a detinut färä motiv cä nu-1 poate demite;
dar peste o va fi magistratului, dacä-i convine, sä
se prezente acolo, se va pronunta in chestie.
La aceasta amintitul Toth Pál, din cale iritat räspunse in
prezenta a altor oameni de omenie: »Hoc est nefandum quid,
quod inter Turcos non esset«. la Turd se pornenepte
menea lucru). Dintr'aceasta poate oricine judeca, oare pe un
primar oficial, in casa sa proprie, sau nu trage la räs-
pundere (excipiálni) un cancelarist care n'ar fi sä aibä niciun
teres in chestie (absque interessatione)?
Câte fapte scelerate au comis cei trei corifei acum
aci in arest, in timpul care a precedat venirii comisiei
berniale aceea a väzut-o inaltul guberniu din raportul
amintitei comisiuni, prinurmare nu-I mai asaltäm (terheljük) cu
nouä petitii. aci copia raportului nostru despre
faptele detinerea lui Cute precum ordinele publicate
vidicanilor, ca din ele se vadä de venirea comisiei
guberniale aci in chestia chiar in timpul când cornisia
se afla aci, cu au fost amenintati cu pedeapsá capitalä
dach nu se vor supune, aceia totu$i nu s'au de ea, nu
si-au capul cu multele admonestäri pärintesti, ci ca tur-
ai publice fär' de nici o con-
tinuat fAptuirile temerare nepermise.
AlAturând totodatá in copie rugarea noasträ din 23
cemvrie tr., rugam de pe guberniul reg. ca in inte-
resul binelui public, a continuArii mai bune a serviciului regesc
a existentei acestui särman public or4enesc, cu autoritate pä-
rinteascA sá binevoiascä a ordona ca ace$ti trei indivizi in fine
sä-$i primeascä pedeapsa pe care o meritä.
In acelasi timp magistratul adresä gubernatorului
toarea scrisoare:
Primarul notarul nostru fAnd la Ex. Voastre
anuntând prinderea unor oameni temerari neascultAtori, ne-ati
avertizat petitia de in chestia guberniului sá o
mitem direct Ex. Tale. rugäm de$i unii in-

www.dacoromanica.ro
428

sistentä liberarea pe gaj a oamenilor binevoiti a

ca pânä la rezolvarea finalä prin guberniu, bazatá pe informatia
sä-i putem tine in arest. Am in chestia aceasta
Ex. Sale prezidentului episcop ; deci dacá din partea Valahilor
s'ar solicita ceva, atunci pânä la sosirea Ex. Tale se amâne
hotárirea finalá. Bistricii 14 1762. et senatus bistriciensis.

Toate scrisorile, rapoartele petitiile amintite, cu

alte informatii de dat generalului comandant, comisarului suprem
militar (Ober Feld-Kriegs-Comissär) Röhm, lui Bruckenthal
altor patroni ai Bistritenilor, le duse sine la Sibiu arhivarul
orávenesc Daniel Hennrich. Acesta spre sfârvitul lui lanuarie mai
primi dela magistrat insárcinarea si caute ca compania de dra-
ce in Rodna, Maieru pi Sângeorz fie mutatá in
brisoara, Salva, Hordou, Bichigiu Telciu din urmá-
toarele motive: a) Magistratul a promis sus amintitelor trei
mune cá le va libera de soldati, dacá se vor linisti, Er corifeii
vor veni in vor promite aceasta in mod solemn. b)
Chiar generalul comandant a promis mutarea soldatilor,
acele sate vor intoarce la obedientä. c) Amintitele trei sate sunt
lipsite de Mn ovás. d) Cele vase sate propuse sunt situate,
la caz necesar militia Mr' de nici o piedecä se poate con-
centra in 3 4 ore. Apoi zace la poalele muntelui
dem Berge), se ad/and bejenarii spre a pleca la Moldova, /at
chiar drumul care duce la Moldova. Deci prima-
vara fugarii n'ar putea trece nid peste Rebrisoara peste Rodna.
Intre acele sate este Telciul, in care tresc cei mai cerbico,5i
corijei, cari ar putea fi intorsi astfel la ascultare, s'ar curma
contrabandele la Maramurev.
Pare cá tot cu acea ocazie dusese sine arhivarul Hennrich
la Sibiu, pentru a uza de ele când cum va afla cu cale, ca
dovezi ale pretinselor drepturi, notele informative pe cari le
afläm insemnate pe o coalá de hârtie. latä-le :
Districtul Valah al Bistritei, sau opidul Rodna, cu aparte-
nentele sale numite Valea Rodnei, adecä cu comunele asezate
râul Some alte râuri, fácea parte odinioará, pâná pe
timpul regelui Matia de pie memorie, din judetul Dobâca. Deci

www.dacoromanica.ro
atâta timp se gäsia pe mosia nobilitarä in urmare, ca parte a
acestui judet, era färä un bun al Regelui Matiä.
Locuitorii de pe aceasta mosie, fie cä au fost iobagi, fie cä au
fost oameni cu dreptul de liberä migratiune, au fost obligati, con-
form uzului strávechiu, presteze stäpânilor cáror le erau
serviciile obisnuite. Districtul valah apoi, din ordinul Matia,
a fost scos din judetul Dobâca transpus in starea in care se
gäsise mai in posesiunea orasului Bistrita. tran-
spunere s'a fkut cu ceremonialul solemn obisnuit azi la
transpunere de bunuri: prin delegatul regelui reprezentantii
capitulului din Mänästur-Cluj prezenta nobililor vecini, sta-
bilindu-se urmätoarea conditiune: Opidul Rodna toate aparti-
nentele sale devin supuse pe vecie orasului Bistrita, cum se vede
aceasta din actele de donatiune inregistrare eliberate in anul
1475, precum pi din copiile confirmärilor dale de alti regi.
Astfel acest district a fost scos pi eliberat din judetul Dobâca
din jurisdictiunea, privilegiile, libertkile, prerogativele, veniturile
si impozitele acestuia, a fost transpus, incorporat anexat la
orasul supus domeniului se bucure de drep-
libertätile, impozitele, veniturile privilegiile sale. Modul
cum au sa se bucure de acestea locuitorii din district, potrivit
sociale, se explicä in urmátoarea propozitie din
actul de donatiune suscitat: Radon) apar-
tenentele sale se considerd ca pe veci susnumitulm al
etc.
pâna acum locuitorii mentionatului district s'au bucurat
de aceleasi privilegii, drepturi, venituri. impozite libertäti ex-
plicate in actul de donatiune, adecä n'au fost fortati la
iar contributiunea au prestat-o nu ci
Bistrita. Ba au avut alte privilegii, privilegiul, ca dis-
trictul bistritan sa nu fie luat de cátre Coroana ungalá, privilegiul
de a se folosi de isvoarele särate (slatine), de a nu da inapoi pe
iobagii care petreceau printre fära
gistratului, precurn alte privilegii de asemenea hatura, potrivite
cu starea socialá. In urmarea acestora ei totdeauna
cunoscut starea de supusenie pi au considerat ca stapân al
orasul Bistrita, apoi totdeauna au prestat domnilor de
serviciile obisnuite a se face acestora. de aceasta n'au pro-
testat impotriva serviciilor nici ei in de ei, nici prin altii
vreme magistratul orasul s'a numit atât in graiul viu cât in
actele publice Ba ei intrebati ai cui iobagi sunt,
totdeauna räspundeau: »Noi nu suntem iobagii nimänui, a

In felul acesta pâna azi au implinit ora§ului toate serviciile

www.dacoromanica.ro
430

de iobagi impotrivire, n'ar fi fost nevoie de transpunerea

in stäpânirea atât de a districtului amintit de atätea ori,
actele de donatiune de inregistrare, dacä regele Mafia nu
ar fi conferit orasului acest district ca o mosie conditiunea cu
care a conferit altora domni de diferite bunuri. Aceste
acte de donatiune si de inregistrare au fost nunumai confirmate
copiate de regele Vladislau in anul 1494, adecä cu 19 ani
dupAce s'a fäcut donatiunea, ci acelor documente
mitul rege explicat lämurit, un alt privilegiu Bis-
tritenilor in anul 1507 si distinctiunea »Villaeo, adecä
sate libere din districtul säsesc, intre Possesiones , bunurile
Bistrita, adecä districtul valah ; cetfeni
adecá magistratul, intre acelor, oräsenii
triteni; in fine intre locuitorii districtului säsesc
Bistrita, adecä locuitorii districtului valah
sau apartenentelor bistritene. Aceste expresiuni se gäsesc ici
colo de repetite ori. in ce chip au fost considerati locuitorii
districtului valah de regii ungari, se vede destul de
din documente, la care se mai adaogá uzul continuu obiceiul
pâmântului.
Alte In 13 lan. cäpitanul Oschitz magistra-
tului cä Sängeorzenii, Rodnenii Maierenii citati de el
se fi plans militiei incvartiratä la ei.
In 14 Ian. Directorul cauzelor fiscale inapoiazA magistratului
pachetul sigilat, care a fost gäsit intre scrisorile Marcului i s'a
trimis Directorului.
Contele Bethlen Pál roagä pe magistrat cá la caz dacá se
in arhiva orasului vr'un document din 1315 privitor la
.Alsó- Fels6 Borgo« sä trimitá copie. Magistratul
reste sä i se trimitä privilegiile din 65 1478 apoi copia despre
»credentionalibus loannis quomodo Apaffi et Antonii Bethlen de
a. 1421 de eo, quod certam partem terrae incultae a Stephano
Fladadi pecuniis impopulantes in quiete ejusdem posessio
persistere veleant«.
In 31 Ian. pleaca senatorii Gunesch Bedeus la Rodna in
chestie eclesiasticä, cu care ocazie vor cu asistentä
militara cerutä dela cApitanul Oschitz, pe
Croitor aducä in oras. Totodatä senatori vor dispune
ca podul peste sä fie construit asa, incât sä
poatá mâna indatä apa, iar lucrärile sä fie accelerate, caci la pri-

www.dacoromanica.ro
 431

mävarä trebue sä se cládeascä edificiul pentru contumatä (vamä

carantinä). Ordinul acesta se publia de catre senatorul
inspectorul depertenentei in prezenta delegatului Bedeus. Adica
contumata din Bârgau se va muta la Rodna, deci oamenii sä
ceapä a täia lemne sä construeascä poduri peste ape, sa
poatä trece pe ele cáläreti care. Apoi se repare drumurile,
altfel sätenii se expun la mari supäräri (Verdruss). Toti sunt
avertizati inc'odald de ultima data inceteze cu cerbico$ia, sa
a da ascultarea cuvenitä (billigen Gehorsam), sä meargä
la orap pi pentru renitenta arätatá acum sä-1 roage pe
gistrat de iertare. Dimpotrivä vor avea sä-$i multämeascä in$ilor,
dacä vor päti ceeace au altii. Pentru repararea drurnurilor
podurilor inc'odatä li se ordonä sever (zu befolgen schärfstens
angehalten) dea ascultare poruncilor, cáci altminteri vor fi fortati
executie. In e citat Petre Croitor e avertizat ca atât
el cât sotii säi (Anhänger) sä-i ia la suflet dojana (Warnung)
magistratului sä dea ascultare poruncilor, cäci altfel vor fi prinsi
escortati ca ceilalti la ora$. Petre Croitor cere ielare in
fata delegatilor ora$ului pi cä va lucra intocmai«. Ordinele
de sus li se comunicá spre publicare judelui Scridon juratilor
Vasile kip Ometitä din Maieru, pi Sângeorzenilor prezenti
in Rodna.

Spre lui lanuarie se in Telciu caz

mai gray. Adicä, magistratul trimisese acolo mai multi Sa$i din
din districtul säsesc, in frunte cu un anume Georg
ca sä aranjeze pe seama orasului o mare vânätoare la care Telcienii
le Sätenii insa, de loan a lui
George, se opuserá porunci arbitrare, atunci Kelp
arma pe Ion, dar fu impiedecat dela aceasta prin un
alt Sas. Dupá intoarcerea Sa$ilor la Bistrita mai trecurá douä sgptä-
mâni in lini$te, când dintr'odatä hi 7 Febr. Telcienii se trezirä cu
o ceatá mai mare de Sa$i armati de soldati in sat, cari
la goan nrrii sleni si conducátorii Neputându-i pe acestia
prinde, amenintári la adresa sotiilor prin
casele incá ale altor sateni, apoi cu
11 prizonieri, intoarserä la ora$.

www.dacoromanica.ro
432

Ream protocolare ale privi-

toare la acest incident:
In 7 Febr. primarul cere sa fie trimis un detasament militar
insotit argati la Telciu contra mai multor
celatores (tainuitori pi dar mai ales ca sä fie prins
Ion a Popii care are multe la dosar pi care Andrei
Moldovan retinuse pe säteni SS piece vânat cu Kelp. acesti
doi instigatori vor fi prinsi adusi oras, imediat »pro introitu«
sa i se mäsoare fiecAruia 25 bastoane.
In ziva urmätoare, 8 Febr., executia intoarce cu
rezultatul cä pe corifeii tumultuantilor nu i-a putut prinde, dar
aduce cu sine alti Telceni, cari se opuseserä de a lua parte
la vânätoarea de Kelp pe seama
Magistratul hotäreste ca prizonierii sä fie inchisi in arest, dar
indatä se cu ei interogatoriul, ca sä se precis din
märturisirile instigatorii la opunere, când Ion a Poph a apucat
pe Kelp de piept. Grigore Scuturici sä nu fie dar sä i se
ordone ca mâne sä aducä pe ceilalti Telcieni vonovati.
o scurtä pauza, in aceeasi zi de 8 Febr. incepe
urmätorul interogatoriu sävârsit de senatorii Bedeus Dinges:
Este in general Ignat din Telciu sä märtu-
riseascä constiincios: Ce s'a cu prilejul când la ordinul
inagistratului Georg Kelp in districtul valah, având sä
vâneze cu vânätorii la dispozitia sa »pe seama Ex. Sale
generalului comandant«, a voit sä-si continue vänätoarea in
cari locuitori din Telciu s'au räsvrätit s'au opus acestei
vânätori ?
Numitul la intrebarea pusä asa: Când amintitul
Georg Kelp a sosit cu vänätorii in Telciu, unde dupä
cele auzite niciun sat nu impiedecat dela vânat, aci s'au adunat
urmätorii ifei : Ion a Popii, Andrei Moldovan, Ion Moldovan,
Maftei a Popii, Lupu a Popii, Pinte Natu Blidar
oprit satului. Când Kelp le-a zis Telcienilor sä-1
sä piece sä nu-1 impiedece in afacerile sale, atunci Ion a Popii,
Andrei Ion Moldovan räspunserä: »Cine va mai asculta
de tine, Sas ? Atunci martorul Ignat Blidar, le-a zis acelor:
»Läsati-i pace sä cáci nu lucrati bine . Indatäce rosti
vorbele aceste, Lupu a Popii apostrofä cá el, e un misel
netrebnic, care tradeazá toate magistratului pi ar merita sä fie
omorit. Isprävind cu vorbele aceste Lupu a Popii a pi venit spre
dânsul bota ce-o avea in pi a voit loveascä, ceeace
el a impiedecat. Când ambii se certau, in ajutor lui
Lupu pi fratii acestuia: Ion pi Maftei a Popii, ase-

www.dacoromanica.ro
menea vorbele nu-i bun sä träiascä ci ar tocat in
cap. Atunci frates-o Ion Blidar de-acol temându-se
aceia vor face vr'un In fine ajar când se depärta, mai
zise Petru a Popii : Ce mai iau in samä pe un astfel de Sas
netrebnic, care n'are sä le porunceascä nimic, ci ei lucreze
cum vor afla de bine. Când apoi fusese trimis adineaori in sat
locotenentul Soos, el, Blidar, a fost dispus sä sania
; iar când la amiaz a plecat Ion Scuturici la
vames, ca sä primeasa ordine dela locotenentul care chiar dejuna
acolo, atunci Flore Bugnar câtiva altii steteau la o
parte degetul spre ei doi ziserä, eä ambii sunt demni
sa fie omoriti, cAci Scuturici sä i se magistratului
nunturile, iar Blidar i le duce. Mai departe spune martorul:
precum inaintea vânätorii statorite, Ion a Popii Andrei Mol-
dovan noapte n'au durmit acasä, in noaptea când
locot. Soos a venit cu soldatii la Telciu spre a prinde pe ceice
s'au opus vânätorii, n'au dormit acasä ci la o nu-
mele Maria a lui Macavei Andrechi ; iar indatace au auzit de
sirea soldatilor, impreunä cu alti 12 säteni s'au ascuns in pä-
dure la oi.
Dintre Telcienii prinsi 7 a fost apoi interogat unul
numele Lupu a Popii punându-i-se aceleasi intrebäri ca celui
dintâi, el räspunse:
Când a sosit Kelp oamenii sätenii au iesit din
locuinta judelui s'au adunat in satului, atunci pe Kelp
oprit dela vânat fratele säu Ion a Popii Andrei Moldovan,
dar dintre ceilalti nimeni. Neaga preciz ca sau el sau altcineva
fi injurat pe Kelp. In fine mai aduce aminte de unii cari
au fost prezenti ca: Grigore Buriac, Ion Ignat, Nechiti,
Oanea Pupaza, de altii nu Este intrebat mai departe ca
oamenii ce au räspuns când Kelp a protestat sä impiedece
dela vânätoare. Spune ca luon a Popii zise: »Cari Telcieni vreau,
pot rneargä la vânätoare, fie asigurati cä vor fi de
moarte«.
acest al doilea martor confruntat Kelp cu primul
martor acesti doi spuserä cä el Lupul a Popii, impreunä
Ion a Popii Andrei Moldovan pe Kelp, märtu-
riseste ca fratele sau a Popii Andrei Moldovan in-
jurat, el, nicio vorbä. Aceia pe Kelp cu
tot de titule urâte de »maia suflek, apoi
i-au zis nu e mai mult ca ei, deci pentru ce
cinsteascá. Motivul pentru care impiedecat dela vânat ar fi
cá ei au fost astfel indrumali de cancelari§ti cari pe atunci

www.dacoromanica.ro
erau la cercetäri in Näsaud. In sfârsit mai márturiseste cd ratele
säu Maftei a Popii i-a zis lui Blidar, cd nu-i bun sä traiascä, ci
ar trebui fie omorât.
In 9 Febr. la Bistritä urmätorii Telcieni : Ion Barta
jude, Ion Scuturici, Blidar, Ursu Andras, Miron
a Nacului, Vasile Lupu Ganea, Andrei a Grigore, George
Donize a Filip. pe care au venit in
seara i-au trimis acasä cu Petrea a Popii Vasele, Ignat
Posucä, Ion Dunca, Ion Posuca, Moldovan pi Ion Danci, a
a doua zi, in 10 Febr. s'au prezentat in fata magistratului, unde
au fost adusi pi arestantii : Lupu a Popii, leremie Bumbu,
Natu Bugnar, Ion I3redan, Bogâlte, Andrei lugan, Ion
Tompa, Costan Cute, Todor Grigore Scuturici. Sätenii
mai sus numiti veniserä sä roage pe magistrat ca consätenii
arestati sä fie demisi cu promitând de acorn
inte nunumai cei prezenti, ci satul va asculta de ordinele
gisti atului. Acesta le Telcienilor toate contraventiile
de ei, dar cumpänind cei doi corifei n'au putut fi ;

dacä ar fi pedepsiti detinutii, atunci nu s'ar mai putea pune mäna

nid pe corifei pi nici pe »celatorese, in fine hotareste ca ares-
tantiisä fie demisi dacá vor chezesui toti pentru unul fiecare
pentru toti, intreg satul va asculta in modul cel mai
riguros de poruncile magistratului, nu se va opune niciunui ordin
al comisii diriguitoare, va exträda totdeauna pe satenii
clamati de magistrat ori de inspectorul depertinentei ; sfârsit,
nu va trata nici vorba, nid cu fapta, pe toV aceia cari
panä acum au observat poruncile rnagistratului, pi din cauza aceasta
au fost dusmániti bätuti, ca Ion Ignat Blidar
tualul jude. Telcienii promit linä firm precis toate indato-
ririle impuse atât arestantli chezesii o confirmä
aceasta darea

Rodnenii roagá pe magistrat in 8 Febr. sä oblige alte

sate la furnizarea fânului pi oväsului pe sama militiei, deoarece
ei sunt cu totul säcätuiti. Magistratul din nou hotäreste sä facä
pasi la guberniu ca dragonii sä fie mutati in satele cercului din
jos, in 22 Febr. ajunge in privinta aceasta la o intelegere

www.dacoromanica.ro
colonelul Schröder, sosit cu o misiune Astfel
compania apitanului Oschitz va fi dislocatá in Rebrisoara, Näsäud
Salva.
In sedinta din 13 Febr. a magistratului la propunerea vicepri-
marului Georg Gunesch sa altele urmatoarele
a) La cererea colonelului Schröder ca orasul sä-i furnizeze pre-
pelite pe Ex. Sale com. general Buccov, sä se ordone
satelor districtului valah ca sa 300 bucati. b) Cu ocazia
dragonilor Rodna sä fie detasat un oarecare numär
din aceia in Cepan, unde se de unde pleacd la Moldova
bejenarii. c) fie in Oniga Foslui din Mocod
fie despre adunarea pusd la cale acolo de cane Costan
a sotii, despre hotaririle importante luate cu acea ocazie.
In primarului orasului a secretarului loh.
este confruntat in 14 Febr. Oniga Foslui cu Martian inca câtiva
alti Mocodeni, Foslui le spune in fatä ca Martian
vorbeste inaintea magistratului altfel in sat,
potriva orasuIui. In 15 Februarie se face investigatie in chestia
vorbelor rostite de Costan a Florii in prezenta lui Oniga Foslui
Maftei a Lupului din Mocod, adicä ce se va depärta
militia din satele districtului valah, acesta va continua cu
renitenta.
Magistratul ceteste in 18 Febr. petitia pe care o inaintase
un popa valah«, ginerele lui Macavei a Popii din Mocod,
Directorul cauzele fiscale, in care se cerea restituirea celor
hoi dela Macavei.
Din 18 Febr. avem un interesant document, o scri-
soare adresatä magistratului de cätre Tolnai länos directorul cau-
zelor fiscale, care observând acum tinutä binevoitoare
cu Rornânii districtuali, deodatä coplesit de nedumeriri,
pasaj al acelei scrisori face, intre altele, prea curioasä spo-
vedanie: Eu am avut parte de misiunea sä chem pe magistrat la
interogatoriu privitor la conditia acestor Valahi. Dar acum
n'am putut pätrunde chestia, trebue sä bag seama ca sä nu
gresesc impotriva legilor fundamentale, a uniunii obiceiurilor
acestor patrii. Deci incä dela inceput mi-am intocmit procedeul
ca sä evit acele gre5eli. Sofronie le-a predicat lor la

www.dacoromanica.ro
 ; cd Valakii au posedat Or4tia inc de sap-
terea lui Hristos, ba chiar Ardealul; Magkiarii Sa$ii sunt
venetici. Observ cä ei (Valahii) au imbibat acea
si-au o mare indrAznealA. In ungureste sunä pasaj
astfel :
Nekem ugyan komissiom, hogy a Tek. Nemes Magistratust de
conditionibus istorum Valachorum producaltassam, de ez bizony eddig is mi
végre nem penetralhattam, vigyáznam kell, hogy az fundamentalis
Törvénye és ab be vett Unioja és consvetudoja ne errállyak.
fogva illyennek evitatiojára nézve intimaltam compozitiot. Sopkronius Szász
Városann a Rumunyoknak azt praedicalta, hogy ante Christum natum Szász
Várost az Oláhok söt Erdélyt is; a Magyarok és a Szászok adventi-
tuisok; ugy observalom ezt az obliqua Dotrinat imbibálták, edj szoval igen
nagy ausust concipialtak magoknak.

Arhivarul Daniel Hennrich 20 Februarie din Sibiiu

cd cele vorbite gubernatorul cu consilierul Fluter, cei
»tres turbatores( (adicA, Cute, Marcu) detinuti vor ji
la moarte.
Magistratul hotäreste in 22 Februarie ca lemnele necesare
pentru clAdirile piaristilor din sä se repartizeze pe dis-
trictul valah, care de 7 ani n'a prestat nimic.
In 24 Febr. e trimis comisarul Werner in districtul valah
adune prestatiile in naturA. Cu ocazie ordone Ilvenilor,
SAngeorzenilor MAierenilor ca vor fi gata podurile
bárci (Csinakel), eu cari fi trecute care peste
apa e mare.
Senatorul Gunesch raporteaz5 in noaptea s'au
oprit pe mosia lui Fabi Valahi districtuali, in drum spre Sibiu.
fie chemat paznicul ca sä ce a auzit.
Perceptorul Hennrich se
capät divirgentii sale cu judele din Rebrisoara din
Rodna privitor la contribu¡ii. In 5 Martie i se comi-
sarului Werner pund ordine tabelele de dare din Rebrisoara,
din tirnpul de când e primar Nechita Pop. Acesta fie arestat,
deoarece nu ascultare ordinelor pi nu trimite la pe
citati. Arestarea se pi face in prezenta lui Vasile Buzila pi a lui
Petru Pop.

www.dacoromanica.ro
 Ziegler e trimis la Osorheiu cu scrisorile privitoare la certele
cu Valahii.
Procatorul Simenfalvi in 7 Martie din Sibiu cd chestia
valahä greu va lua sfârsit, deoarece avertizarea datá
gistratului, guberniul din nou vrea sä cauza. Strâmtorat,
magistratul lui Ziegler sä protesteze impotriva investiga-
tillor valahe disconsiderarea ordinului gubernial, a
fi fatä un regius (reprezentant) al orasului. lar translatorului
>

Keres6 i se la caz dacä orasul va pierde procesul,

numai el are poarte vina.
Dupä ce in 6 7 Martie se aranjeazd in Maieru afacerea
lui Nicolae comisarii orasului urmatoarele ordine:
1. Satele Feldru, Les, Sângeorz, Maieru Rodna, con-
form promisiunei Ideate inaintea comisiunei guberniale, au sä fur-
nizeze pentru »Piaristen juxta repartitionemc lemnele de clädit.
2. Satele Feldru Lesu sä se pe o jumätate de
lunä co oväs, fän, grâu pentru cavalerie. Lesenii se et
li-e neputintä, li se cere prea mult, mai ales pre-
starea gtâului.
3. Satele Sângeorz, Maieru Rodna capätä poruncä privitoare
la lemnele, pietrele cuptorul necesare pentru varnite (Kalk Bren-
nerei). Apoi sä se repare ferestraele sä se podurile pun-
tile. Toti zic cä e imposibil, cäci zäpada e de tot mare, vor putea
lucra numai ce se va topi.
In 9 Martie delegatii Peter Roth, Christian Gunesch
rarul (Kalk Brenner) Hajdu János merg la varnitele din Rodna
le in stare cam slabd. Trebue reparate in 3-4 zile 2 zidari
pälmasi. La cuptoare trebue fäcute coperise nouä. Drumul care
duce acolo este deteriorat de apä; sunt 30 bärbati pe câteva zile
necesari la reparat. Pietri sunt adunate cei doi värari au primit
bani aconto. Peter Roth Haidu János raporteazd la incetarea
arderii varului au rämas 183 stânjeni lemne uscate, din care Petru
Croitor nu putin a dus E de ca un comisar
másoare lemnul rämas in pädure separeze pe cel bun de
räu. A fost tras la räpundere judele Bocskai Mihály,
n'a venit a 3-a sanie la dupd vinul pentru crâ§ma orasului
in Rodna. Meritä pedeapsä pentru neglijentä Se excusä
12

www.dacoromanica.ro
cä a somat pe Ion Mogovan, sä piece cu sania. Acesta pentrucä
n'a ascultat, e pus in fiare trimis in ora spre a fi
depsit. Pentru repararea ferestraelor s'a dat poruncä in 7 c. Sân-
georzenilor Maierenilor, azi Rodnenilor. La dela
varnite aratä Peter Roth un ferestreu in capätul din sus al satului,
care e in stare bunä. L-au construit administratorul minelor
Maftei Cârdan la inceputul renitentei. Gaspar Georg zice cä el
nu le-a dat permisie. Li se ordonä judelui juratilor, ca necon-
ditionat sä fie duse lemnele necesare la poduri. Azi, multe
porunci se aduna abia o parte a satului. Li se ordonä sätenilor
cá la chiemare au se prezente imediat asculte de porunci.
Li se improspäteazd iarási ordinele privitoare la contumatá, lemne
la varnite, lemne la poduri, repararea drumurilor pi ferestrae. Pri-
marul Bocskay Mihály raporteaza administratorul minelor i-a
interzis, cä tirea lui sä trimitä vr'o poruncä vr'unui minier.
Peter Roth cere sä i se porunceascä satului, ca lucreze pâmân-
turile In aceea§i zi spre seara venirá din
in Rodna, ordonarä cä mâne la 9 ore dim. sä fie intruniti
spre a le publica poruncile aduse, ins pânä seara au fost
adu§i numai câtiva. Ion Filipoi, somat de judele satului sä piece
la vin, n'a ascultat. Interogat pentru neascultare a fost
pus in fiare subt dar s'a desfäcut a fugit. Deoarece insä
el e implicat in chestia unei datorii pentru fân luat dela Sin-
georzeni, impreunä cu Mogovan, - au crezut el altii cá
a fost arestat din causa fânului. Mogovan ca »Überreiter des Berg-
schaf se läuda chiar cu atrocitäti comise fatä de Sängeorzeni.
Acestui Mogovan, pentru neascultarea dezertarea lui Filipoi,
i se doi boi se trimit in 10 c. la ora Din causa aceasta
certuri pi supäräri cu administratorul care e neinduplecat
(spröde) pi cere ca minerii sä fie interogati numai in prezenta sa.
In fine se domole0e. Mai târziu, 30 Martie, la rugarea lui Georg
Andreas Todt neascultätorului loan Filipoi i se sentinta:
ori 25 lovituri de baston, ori amendä de 6 restituirea
mâncat de sechestrati.
Primarul Klein in 10 Martie cá Cute a cerut
si fie mutat din arestul comun cámara de lemne (Holzkammern),
dar a fost sfätuit de cancelaristul Todt Pál sä renunte la cerere,

www.dacoromanica.ro
E curios acel Todt, primind permisia vorbeascA cu
Cute, i-a dat acestui un astfel de sfat suspect, desi - zice pri-
marul - n'ar fi consult sä fie läsati in arest acei trei corifei.
Tot atunci mai primarul Klein »prin
i s'au semnalat numele celor 14 »celatoresc din cari in
tainä le predau judetilor contributiile adunate. Hotärire: se
predea chestia perceptorului Hennrich, care sä caute figu-
in tabelele de dare numele acelor tAinuitori.
In 10 Martie pleach in districtul valah colonelul Baron
Schröder, a sosire rnisterioasä in Bistrita griji
magistratului. Numitul colonel, incredintat din partea autoritAtilor
superioare militare cu studiarea initiarea lucrärilor necesare pentru
Wiintarea granitei cu acest prilej magistra-
tului are la sine un memoriu al Valahilor districtuali, primit
dela comandantul general interimar. Magistratul pe colonel
sä-i permitä sä a o copie a acelui memoriu, apoi hotäreste s'o
trimitä arhivarului Hennrich la Sibiu, care Va avea s'o comunice
lui Seeberg altor protectori.
Pe o fila gäsim urmätoarea notä Salva a contribuit pro
1761 suma de 944 Rh. 33 cr., Näsäudul 942 33 cr., Rebri-
soara 1048 18 Rebra Mare 469 51 cr., Värarea 271
17 cr. Feldru 632 05 cr. Total : 4307 57 cr.
Feldrihanii se pentru militia detasatä in Maieru,
Rodna s'au repartizat 45 care Le este impo-
sibil so furnizeze acum foarte putin urmare
foarte scump. Magistratul dupäce militia pe o
tate de are sä : 85 mierte 85 m. oväs
421/2 care centenare), acestea sä se repartizeze in ur-
mätorul : Feldru 13 +13 61/2, Värarea 2, Rebra
Mare 9+9+41/2, Rebri§oara 21+21+101/2, 19+19
91/2, Salva 91/2.
Translatorul Keresó scrie cä va veni ora, iar in
Osorheiu va aranja lucrurile ca sä nu suferä
In 14 Martie din Beclean cä nu poate trece
Somesul, deoarece apa curge peste ghiatä nu se poate expune
primejdiei de moarte.

www.dacoromanica.ro
 Ouberniul trimite data de 12 Martie 1762 o scrisoare
magistratului, un ordin al comandantului general, la
care ordin este anexatä plânsoarea Valahilor districtuali inaintatä
general ului.1)
Locuitorii intregului district näsäudean descoper masinatiile
puse la cale de magistrat pentru oprimarea numindu-I chiar
la inceput »Intolerabilis Magistratus Bistriciensis«. Aratä
guirile sätenilor numai cu mare greutate au putut ajunge la ure-
chile Mai. Sale, care in sfârit a ordonat sä fie reväzute chestiile
districtului, la tabla regeasa. Se iveau semnele oarearei ameliorki
a situatii, când »Sa§ii impacienti« din nou incepurä cu icanele
härtuelile de tot felul. Astfel prind aresteazA pe toti ceice
lucreazá in interesul districtului. Cute,
Marcu sunt prizonieri din anul trecut,
de§i n'au altä vinä decât cä au expus gravaminele districtului Mai.
Sale inaltului guberniu. Tot aa au prins dupä acestia pe
Floroae din care insä a fost salvat de consätenii
apoi expunerea mai detailatä a incidentului dela Telciu,
prilejul vânätorii aranjate de Kelp, accentuându-se atrocitätile
comise acolo de argatii ora§ului de soldatii trimisi sä prindä
ducä la ora pe ceice s'au opus a lua parte la vânâtoare.
In fine suplicantii spun de frica prigoanelor
multi dintre locuitori stau ascun§i departe de ; deci sä

roagä ca tiränia magistratului sä fie infrânatä, iar districtualilor sä

li se asigure tratament echitabil.
primirea acestei petitii, comandantul general interimar
conte de Montoya et Cordona o trimite in 6 Martie guberniului
de o sgisoare quasi ordin, in care aratá gravitatea chestiei
maicuseamä asistentei militare pentru
scopuri abuzive de jaf din partea magistratului. Spune
a dat ordin comandantului garnizoanei Bistrita nu mai acorde
nicidecum pentru excese de-ale magistratului, deoarece se
mare daunä erarului, dacä poporul e despoiat in mod
Melt de lucrurile sale necesare, care baza contributillor.
Guberniul la rândul cu semnátura prezidentului Br.
Anton Bajtay a secretarului Alexius Cserei, trimite in 12
V. »Arh. Nr. 12 pag.

www.dacoromanica.ro
 441

Mart. scrisorile din chestie magistratului somatia severa

ca in timpul cel mai scurt sä se disculpe de invinuirile grele ce
i se aduc sä inceteze de-a abuza de asistentele militare. Aceste
nu i se acorn de guberniu ca se pi
probabil numai din prin ceeace Valahii
se la inobedienta rezistentá mai mare; ci in scopul ca
districtualii sa dea ascultare ordinelor guberniale, apoi ca magis-
tratul sä aibä sprijin, iar Valahii sä fie la continuarea
ministratiei publice.
In 14 Martie raporteazä senatorul Strecker cä a aranjat cu
Chifor Drägan din Zagra chestia dijmei din cereale. Cere ca
spectorul depertinentei sä pe judeti la adunarea
cassarea restantelor.
Se prezentä fiul lui Cute, la intrebarea cä de ce
n'a venit mai räspunde l-a retinut Bärdan zicându-i
are s'o el ca tatäl säu.
In 15 Martie scrie avocatul Simenfalvi ca s'a amânat per-
tractarea chestiei privitoare la »con litia districtului valah«. Ar fi
consult sä se Una in 26 Aprilie o investigatie asupra
faptului cum au fost tratati mai 'nainte Valahii districtuali. Deoarece
chiar sosesc cancelaristii fiscali, magistratul disculd
ei asupra acestei
Locuitorii de pe Ilva mare : Vasile Sângeorzan din partea
spre Rodna, Lupu Sas Maieru, se roagä cd dupace au carat
lemnele pentru podurile peste Somes, sä fie scutiti de altä munca,
deoarece in Ilva mare trebue sä lucreze la poduri treatori.
»Biräul Costin a Irimie din Nusfaläu, sä dea
socoatä despre incassäri, spune cä bank din dijmele cerealelor se
la Vasile Vermisan Onul Notoai. Costin este arestat.
Inspectorul depertinentei raporteazA in 20 admi-
nistratorul minelor, Szoika, impreund alti nouä Rodneni au
construit un feresträu.
Magistratul ceteste controleaza adele documentele
cesare la procesul cu Valahii. Spre acest scop la sfat
pe cancelaristii fiscali.
Colonelul Schröder cere sä se ia mäsuri, ca compania
pitanului Oschitz sä fie mutatä in Rebrisoara, Näsäud,

www.dacoromanica.ro
442

Salva. Cu ocazia cálAtoriei colonelului prin districtul valah s'a

intâmplat cä in Salva calul Sasului din Terpiu care il ducea pe
colonel in cärutä pi-a rupt un picior. Magistratul hotäreste cä
deoarece cäruta era indatorat s'o dea districtul Valah, acesta are
sä despägubeascä pe Terpian.
In 24 Martie raporteazá comisarul Ziegler cä Popa Mitru din
Násáud a renuntat benevol la k cuinta sa in favoarea apitanului
Oschitz, iar sätenii s'au obligat ca pentru aceastä bunävointä fiecare
sä-i popii câte o zi de lucru.
Comisarul An. Schneider scrie in 24 Martie din Näsäud
magistratului acestea: in 23 c. s'a tinut aci un sabor solemn
prezidat de Ion Floroae, dar a fost ridicata pi membrii
(auseinandergesprengt und auf gut Polnisch entkräftet
und aufgehoben worden) de cätre un sublocotenent, un caporal
pi infanteristi sositi pentru incvartiräri. Näsäudenii i-au spus
comisarului Werner cä vr'o 50 säteni din vidic au fost la tabla
dirt Osorheiu, pi precum stä pi acum cu picioarele in fiare,
i se vor pune fiare ptimarului Klein când va fi dus el la
Osorhei. Prirnarul intentionase sä demitä pe Cute din arest, acesta
s'a opus declarând cä nu ce nu se va proceda
insh
cu Klein cum s'a procedat cu el. Noi - continuä
Schneider, - cá aceste sunt mijloace cu cari mipelul (der Schelm,
Floroae), ca pi vrea sä le scoatä nebunilor bani din buzunar;
dar noi in vine sânge vechju säsesc (ziemlich altes
sächsisches cu greu putem mistui astf el de färâmäturi dure
(kommen uns solche grobe Brocken ziemlich hart an zu verdauen).
Deci punem intrebarea, dacä nu ar fi consult sä indraznim a duce
la pe acel misel (den sauberen Vogel, Floroae), acum
cea mai buná ocazie.
Comisarul Samuel Weber raporteazä in 25 Mart. urmátoarele:
Telcienii au declarat cä pentru clädirea bisericii piaristilor surd
gata ducá fiecare la cäte douä lemne din categoriile
nuite, pi o fac aceasta benevole, iar nu pentrucä ar fi indatorati.
Pentru varnitele din Rodna nu tau lemne, pi s'o facá aceasta
ceice le trag folosul. Poienarii delarä cä vor transporta lemne pi
pentru piaristi pi la varnite, dacá vor pi Zägrenii, Mocodenii
Mititenii. Gäurenii vor face asa, va face districtul.

www.dacoromanica.ro
 443

In Zagra au declarat sätenii cá nu mai acceptá porunci,

Näsäudenii au in mâni o scrisoare dela Mai. Sa, conform cäreia,
cu exceptia contributiilor rege$ti a indatoririi de a tinea in
cvartir militie, districtualii nu sunt datori SS presteze nimic altceva.
Runcul se orienteazá dupä district. Sate le Salva, Hordou,
Bichigiu, Suplaiu, Mititei Mocod nu s'au opus, dar au declarat
cä din cauza zäpezii mari nu e posibil sä taie care acum
lemne.
Primarul Klein ii serie in 27 Martie arhivarului Hennrich
la Sibiu, cá colonelul Schröder, de senatorial Bedeus, a vi-
zitat valahe. Hordoanii s'au mai mulcomit, insä Runcanii au
indräznit sä declare cä cu exceptia contributiei rege$ti nu
tearS nimic, ed tiu ei bine wide e Viena.
In 29 Martie se prezentä 20 Nu$fäleni, in frunte cu Tánase
Bota roagä magistratul fie absolviti de plata datoriei fäcutä
pentru prizonierii din Posmu$i, cáci ei n'au avut niciodatá a face
cu corifeii rebeli. Magistratul räspude satul are sä
fuiascá datoria numai dup'aceea se vor lua in considerare
vezile celor nevinovati. Tot acei Nu$fäleni, declarä cá nu
plätesc datoria Bileag (zu Bilak) roagá pe magistrat cä din
cauza lipsei de nutret, sä le fie permis a täia crengi din arbori
neroditori (die unfruchtbaren Bäume zu stümmeln). Li se per-
mite cu conditia 58 nu distrugá arborii.
Pentru táinuirea contribuabililor sunt interogati in Aprilie
fo$tii judeti din Feldru : Zaharie Sandu din 1758, Ion Luchi din
1759, Gavril Moldovan din 1760 Todor Trutu din 1761.
li se constatS vinovätia sunt pläteascä
contributiile in suma de 12 62 cr. ca exemplu li se dicteazá
pedeapsä : celor dintâi câte 12, iar ultimului 24 lovituri cu
bastonul. Dupá multe rugári li se schimbá bastonada in amendá:
primilor câte 6 12 iar ultimului 12
Comisarul Joh. Kleinmann raporteazä in 2 Apr. din Zagra
cá in niciun chip nu voesc presteze dijme dacá se
cer, numai râd. La fel scrie comisarul in 9 Apr., adaugând in
Runc s'au unii de moarte, iar in Telciu au murit in 2 zile
6 oameni. Rumbaum Dinges trimi$i de magistrat la vizitare
sätenii bolesc din cauza traiului neregulat a tim-

www.dacoromanica.ro
444

pului nefavorabil, i junghiurile au omorât 18 persoane; mai

sunt 20 bolnavi, boala nu e molipsitoare.
*

In 19 Mai convocat colegiul de bis-

triteni (centumviri, centumpatres) magistratul era nevoit sä le im-
pärtä§eascá acestor uluitoare, cd granite' militare
Valea Rodnei pi toed comune e fapt i pe cale

se realizeze in cel mai scurt timp. Vestea aceasta lovi ca un träznet

pe Saii bistriteni, cari väzând in fine nu se pot opune
tentiilor curtii din Viena, in continuu chibzuiau i in tot chipul
ca chiar i in urma enormei ce aveau de suferit,
sä se aleagä cu ceva avantaj ori beneficiu. E de inteles, cä pe
Românii satelor districtului nostru nu-i mai puteau maltrata i
extorca, dimpotrivä ford din temnitele ceva
/drain arestangi, iar comisarii oraului nu mai prin
satele vidicului decât doar spre a aranja diverse chestii nerezol-
vite ori rämase in suspensiune. Ba mai mult, magistratul
functionarilor i servilor precum i S4lor din satele vidicului
caute a trata omenos pe Valahi pi a in bone ra-
porturi cu acestia.
Intâmplärile din perioda de tranzitie dela administratia civilä
la cea militarà, cum amintisem pi la alt vor fi expuse in alt
studiu privitor la infiintarea granitei militare i la pro-
cesul de predare a teritorului ales pi destinat pentru acest scop.
Rämâne sä constatäm aci faptul demn de admiratie, cO un
popor atât de prigonit i oprimat, a putut trece nealterat ca neam
i lege, prin atâte vicisitudini ; apoi de§i särman i oprit cu forta
dela binefacerile progresului pi culturii, a putut tot4 avea con-
ducátori intelepti pi rezoluti, intre ei in primul rând pe stefan
Cute din cari cu riscul de a-§i pierde in fiecare clipá viata,
au luptat cu dârzenie pentru emanciparea condistrictualilor, le-au
deschis acestor calea spre un viitor mai tolerabil pi le-au câ§tigat
posibilitatea de a trái i a se desvolta pe mo§ie proprie.

www.dacoromanica.ro
 IMaiorul lulian Martian I

Miscarea culturalä näsäudeanä a pierdut in toamna trecutä

pe unul din harnicii sái colaboratori.
Maiorul i. r. Milan Martian, in urma unei indelungate boale,
s'a stâns din viatä in ziva de 26 Octomvrie a. c. in de
70 de ani.
lnmormântarea s'a fäcut in ziva de 28 Octomvrie, participând
toti intelectualii autoritätile din localitate, câtiva prietini din Bis-
tritä Cluj, liceul de normalá de bäeti gimnasiul
de fete din Näsäud, precum mult popor. Prohodul s'a fäcut in
biserica unitä de un sobor de 6 preoti in frunte cu vicarul Rev.
D. stefan Buzilä.
Cuvântäri funebre au rostit Vicarul Buzilá, Protopopul Dr.
Dáianu din Cluj, ca vechiu prietin, profesorul I. Moisil in nu-
mele Muzeului näsäudean, Nicolae Pop, advocat, in numele Socie-
tätii Vânätorilor, de defunctul; Ion Costan din partea
tätii Meseriasilor, al ckei presedinte de onoare era decedatul ; mai
erau de fatä: o delegatie de ofiteri dela Batalionul gräniteresc de
gardä regalä in frunte cu dl Locotenent colonel A. Pop, asemenea
o delegatie de säteni din comuna Mintiu, locul natal al dece-
datului, apoi Reuniunea Pompierilor Näsäudeni etc.
Toate societätile multe familii din localitate au depus
roane pi buchete de

www.dacoromanica.ro
 Cuvânt funebru rostit de di Dr. Dáianui)
Am venit dela Cluj spre a impreuna cu sentimen-
tele in acest ceas de duioasä solemnitate cinstirea
memoriei fruntasului intelectual lulian Martian. Am venit in nu-
mele unui grup de prietini, bätrâni pi tineri, ai scumpului räposat
pi in temeiul unei prietenii de o intreagä, care trece pi din-
colo de mormânt. oricât socotiti pe lulian Martian
drept o personalitate proprie Näsäudului pi gräniterilor, pe
care el a cultivat-o in tot ce a avut mai scump in trecut pi
prezent, el totusi n'a fost mimai o figurä regionalä. Nu. Prin
activitatea sa, el s'a integrat in integralitatea românismului larg al
României Mari, a fost cunoscut pi apreciat in cele mai largi
cercuri ale culturii rornânesti, doar a fost ales chiar membru de
onoare al Academiei Române. $i dacá Näsäudul nu ar avea o ase-
zare de perifericä pi o de comunicatie apa de dificilä,
sunt sigur, cd in acest ceas solemn, ar fi aci de sicriul
säu reprezentanti ai multor societäti culturale, in tot cazul un
delegat al Academiei dela
Ne seamä in caz, lulian Martian a fost o per-
sonalitate mult mai pregriantd, decât ne-am obicinuit a o socoti
noi prietenii pi concetätenii deprinsi a-1 vedea zilnic aláturea de
noi. dacá api o expresie resumativd pi de sintezá a fiintei
lui, nu api gäsi alta, decât cd el a fost insumarea perfectá
armonie: condeiu i spada, infrátirea pacinia a armelor pi muzelor.
De profesiune soldat, din in militark
iesit ofiter pi avansat pânä la rangul de el a fost in acelap
limp, un de studiu neobosit, un cercetätor neodihnit, care
aláturea de slujba sa fácea o necontenitá slujbá cultu- .

ralá a omului de litere pi tiintä. un proverb citat páná la

banalitate: arma silent =sae, adicá intre arme, muzele amutesc
pi tac. Va sä zicá in timp ce armele, muzele, cari
zintä artele frumoase pi trebue sä amuteascä slujba
sä inceteze. Ei, bine, lulian Martian, ofiterul de honvezi, cápi-
tanul pi majorul a fost o continuä pi vie desmintire a acestui
proverb.
V. »Natiunea Nr. 257, Cluj 1937,

www.dacoromanica.ro
 447

Desi inrolat sub un steag, care nu era steagul nostru tri-

color, ofiter de onoare, el fäcut deplinä datoria
soldäteasca in timp de pace timp de räzboiu. Dar asta nu
i-a abätut inima dela locul Asta nu l-a impiedecat sä-si
beascä neamul sä nu-i slujeascä lui cu toate puterile sufletului
säu. Subt mondurul regimentului de honvezi lui
n'a incelat sá palpite de dragostea neamului, ca in pieptul ori
cärui alt român constient. Tocmai pentrucá era soldat ofiter
Intre virtutile poporului nostru locul cel dintâi il au virtu-
militare. Este lucru firesc socotind obârsia neamului
Se doar, cä noi Românii suntem coborâtori din militari Roma
a cucerit Dacia, pentru ca dintr'o tarä ce o nelinistea sä facä o
cetate de apärare o fortäreatä de paväzä a Impärätiei impotriva
popoarelor barbare ce incercau sä cutropeascá din aceste pärti
de miazá-noapte räsärit. Soldatii legionari, cari au luptat aici
pe vremea Traian au fost räsplätiti pentru vitejia
ostäseascä cu improprietärirea in Dacia. Din acesti veterani
gionari ai Rornei s'a näscut poporul românesc. E firesc lucru deci,
ca virtutiile militare sä le fi noi. Adevärat, ca in
cursul vremilor de restriste aceste virtuti au amortit, dar nu s'au
stins. Ca järatecul sub cenuse, s'a pästrat, la cea dintâi suflare
de vânt prielnic, ele s'au aprins au strälucit in fata lumii
tregi. Aceasta a fost mai aproape in räzboiul pentru Independenta
dela 1877. Tocmai in vremea aceea, când toatä romänimea
s'a trezit mândrie la constiinta nationalä, lulian Martian a intrat
in militarä din Sibiu a îmbrätisat cariera armelor.
lui se fâcea sub trepidatia sufletului românesc de pe atunci
cum el era de aproape de acest Näsäud, capitala gräniterilor, cari
cu o sutá de ani înainte sä invie virtutea romaná a Ro-
romana rediviva cum se spunea in graiul sträbun,
el s'a fäcut ofiter ca un coboritor de gräniter Desi dupä sânge
nu era fiu de gräniter, ci numai de vecin al gräniterilor, dupá suflet,
find crescut in Näsäudului, el era un gräniter adoptiv,
atât mai constient, cá era mândru de virtutile gräniteresti.
De aceea in tot cursul vietii sale el slujia gândul la
mânii Pämântul Ardealului el il socotea românesc
mostenit dela strämosii cari au cucerit colonizat Dacia.

www.dacoromanica.ro
448

Oriunde umbla, el cerceta totul cu ochiul Românului stäpân

pe un patrimoniu sträbun. El aduna toate cärtile, ce vorbiau despre
noi pi p5mântul nostru. Toate ce pästrau ceva din
trecut erau scumpe. Pentru el trecutul nu era mort, ca pentru
cei mai multi. In el trecutul, cu toate rosturile lui, invia ali-
menta prezentul pentru ca sä lumineze viitorul. Cetia nu numai
sau scrise, nu numai documentele, zapisele, räva-
$ele, inscriptiile pe piaträ sau metal, ce le gäsia undeva, ci
st citeascä pi in slovele putin deslu$ite ale pärnântului, pe care
ori cine le sloveni. Cu ochi deprin$i de strateg, geograf
pi geolog, el sä descifreze formatia cosmogenicä, geologia
pi topograficA a pämântului pi simteascä oare cum a$ezärile
omene$ti istorice pi chiar preistorice. Un »Repertoriul al tuturor
localitätilor cu urme istorice Ardeal face parte din scrierile
preocupärilor sale. lar unde mâna omeneascä a durat
deva vr'o cetate sau vr'un va! de apärare, ochiul säu deprins cu
formele suprafetii pämtntului, le gäsia, le cerceta imediat, le des-
gropa, cäutând sä deslopiasct rostul pi legätura ce a putut
avea cu alte asemenia a$ezäri din apropiere sau depärtare.
Inzestrat cu atâtea cuno$tinte de artä, arheologice pi istorice,
contactul cu lulian Martian era totdeauna foarte pläcut pi instructiv.
Ridicat peste banalitätile vietii el totdeauna scotea probleme de
viatä intelectualä din trecut, le compara cu cele prezente pi
st scoatä din ele pentru viitor.
Cu astfel de preocupäri intr'o viatä de orn, el nu numai a
cetit foarte mull, ci a pi adunat, ca nimenea altul dintre oamenii
no$tri, o bibliotecä din cele mai interesante pi o colectie de obiecte
muzeale din cele mai pretioase. Casa lui intreagá avea
unui muzeu pi biblioteca lui era biblioteca unui savant.
Prietenia noasträ a fost astfel de adânci legáturi suflete$ti,
lipsite de interes banal. Interesele superioare culturale pi
nationale erau firele cari impleteau prietenia noasträ de o viatä
de In numele acestei prietenii, care nu se poate sfâr$i la mar
ginea mormântului, am venit sä aduc prinosul omagiului meu.
In locul unei cununi de ve$tezitoare, am tinut sä impletesc
cununa nepieritoare din florile ce imfrumuseteau viata sa intelec-
tualä, care nu se va uita de noi, ceice putut mai

www.dacoromanica.ro
deaproape. La aceste- sentimente prietenesti nu ca
sä impletesc la rugäciunile distinsei familii, ce-I jeleste,
nile noastre prin care cerem dela bunul Dumnezeu, ca pentru tot
ce a suferit, pentru tot ce a muncit, a adunat, a scris, a tipärit, in
slujba binelui obstesc, sä-i räspläteascä din prisosinta harurilor sale
ceresti, cum numai Dumnezeul milelor indurärilor htie di poate.
Odihneascä in pace in veci pomenirea lui !

Cuvânt funebru rostit de dl I. MoisH

lnaintea noasträ stä gata pentru a trece in Sferele veciniciei
unul din putinii Români, care a avut nepretuitul dar de a se ocupa
cu studiul neamului nostru.
Rari stint oamenii cari se pasioneazd pentru studii serioase
privitoare la nearnul nostru, putini au întelegere de faptele märete,
ce înaintasii nostri au sävârsit, mai putini se indeletnicese a
aduna dovezi de suferintele, ca de faptele frumoase ale strä-
mosilor nostri.
Unul din acestia pasionati a fost maiorul Mar(ian,
care prea curând a fost de Provedintä chemat la dânsa.
Din intensa activitate a vietii sale, unul din merite
ale maiorului Martian a fost, cä de zeci de ani a adunat stä-
ruintä seaman, cu pricepere perfectd, preistorice
arheologice, precum diferite acte documente valoroase
cärti, ce privesc trecutul neamului nostru le-a salvat pentru
istoria noasträ.
maiorul Martian nu ar fi avut pasiunea
dragostea de a aduna sutele de acte de mare ele ar
fifost pierdute pentru totdeauna, spre marea noasträ
dupä cum se pierd astäzi din nenorocire mii de acte de cea mai
mare valoare nationalä, economica culturalä de ne-
priceputi ignoranti.
Documentele salvate de maiorul Martian astAzi o
de mare valoare se pästreazd sfintenie in frumoasa
institutie culturalä, care este »Muzeul näsäudeang, la a cärui
temeiere maiorul Martian a avut partea leului.

www.dacoromanica.ro
 Despre maiorul Martian se un intim prietin a
zicând cd este: neobosit cercetätor colectionar, mind de
aur, din care multi muncitori priceputi vor avea ce exploata multä

Dar maiorul Martian avea un foarte ales simt artistic,

multele obiecte de arid ce a adunat pi impodobesc
sale.
D era chiar un artist, desi o specialä,
lentul de artist se dintr'o de opere de sculp-
in lemn pi marmurd, opere pi sculptate mare
mdiestrie de mâna sa.
Maiorul avea general o multilaterald.
Maiorul Martian, terminarea studiilor la liceul din
säud pi a militare din Sibiu, a servit ca ofiter in armatd,
inaintând pânä la de maior.
Dar pi ca militar pe el preocupa mai studiile arheo-
si s'a retras din tot din clragostea de a se ocupa
trecutul istoric al neamului nostru.
Rezultatele studiilor sunt publicate in deosebite reviste
de specialitate pi, tim, se la peste 40 de lucrári,
cari i-au adus in urmá una din cele mai mari onori, de care se
poate bucura un de serioasá, : Sind ales »membru
de al Academiei Românec.

Timp de cinci ani de zile, zilnic am lucrat la va-

loroasa institutiune »Muzeul näsäudeanc, ce am intemeiat pi am
putut cunoaste de aproape bunele pi serioasele intentiuni de care
era animat maiorul Martian pentru »Muzeul nostru« pi al lui viitor.
Dar soarta nemiloasd nu crutá nici cele mai bune intentiuni !
indelungatá l-a impiedecat la desovdrpirea idealä a
minunatelor proecte, care l-au preocupat mereu in timpul din urmä.
Dacä in tara noasträ sunt putini, cari se intereseazd,
dragoste pi intelegere, de trecutul nearnului nostru, atât
mai mult trebue sä cinstim sä pretuim oamenii, cari muncesc
pi jertfesc pentru natie pi pi sä serveascd ca pilde
vrednice de imitat tuturor.
Dr. in rev. Nr. 38 din 1937.

www.dacoromanica.ro
 Noi, amicii colaboratorii lui, in aceastá clipá
a despärtrii de veci tributul nostru de stimä de recuno§tintä
pentru prea frumoasele lui infäptuiri, pentru vrednicia vietii lui,
exprimând cele mai sincere sentimente de nobilei sale
solii iubitului frate, zicem :
Numele va fi intotdeauna cu regret amintit in sufletul
nostru, numele va fi pästrat vecinic de institutia ce ai !

mari suferinte ti-ai recäpätat astäzi

vecinicd!
in pace!

Maiorul Martian Academia Românä

In Academiei Române dela 5 Noemvrie a. c. dl pro-
fesor Alex. Lapedatu, pre§edintele Academiei a comunicat trista
§tire a incetärii din viatä a maiorului Martian, lost membru de
onoare al Academiei Române, rostind urmätoarele cuvinte:
SAptämâna trecutä a incetat din vials a fost inmormântat
la Nasäud, membrul nostru de onoare, lulian Martian. Dei militar
de carierä, mult regretatul coleg s'a dedicat, cu pasiune, din
tinerete, studiilor istorice, arheologice, in special privitoare la Tran-
silvania in particular, la tinuturile sale de originá Valea Some-
§ului mare, strângând scrieri, documente resturi istorice, privi-
toare la trecutul mai indepärtat al tinuturi, cari,
incetul, au constituit o frumoasä bogatä bibliotecä
lectiune.
Dupä eirea pensionarea sa din lulian Martian s'a
consacrat mai mult studiilor cercetärilor istorice arheologice,
publicând un »Repertoriu arheologic al Transilvaniei« alte scrieri
priviloare la urmele de cetäti ante-romane din pärtile nord-estice
ale Ardealului. lar dupä injghebarea frumoasei culturale
dela Näsäud, prin organizarea unei biblioteci publice, a unui muzeu
regional a unei publicatiuni periodice, lulian Martian a fost
a rämas unul din cei mai statornici insufletiti sprijinitori co-
laboratori ai acestor institutii, publicând in »Arhiva Some§aná«
o parte - de sigur foarte micá - din colectia sa de acte
documente istorice.

www.dacoromanica.ro
 Cu un cuvânt, a fost un permanent zelos factor cultural
in tinutul cu trecut atât de insemnat bogat, prin caracterul
strAvechiu particular al vietii sale nationale, - tinutul Somesului
Mare. De aceea Academia RomânA, la propunerea celui ce are
diireroasa sarciná a rosti acest necrolog, a linut sá cinsteascá
activitatea stiintificä cu desinteresatá, dar neasemänat de
votatá a acestui orn, pentru studiul cunoasterea trecutului
porului românesc din tara sa de origink alegându-1 membru de
onoare.

www.dacoromanica.ro
 Noi numiri populare române0
de plante
Iuliu Morariu
cuno§tintelor floristice a unui popor poate fi misura
finetei (acuitätii) spiritului de observatie pi ne poate da pre-
tioase indicatiuni generale asupra spiritualitätii inteligentei sale.
Altoit pe un anurnit fond psiho-intelectual, spiritul de observatie
evoluiaza individual colectiv pe grupuri social-etnice, se trans-
mite urma§ilor prin filiera legilor ereditare ca pi alte progrese sau
perfectiuni inerente caracterelor umane. Cu devine mai
trunzator atât nevoia unui mai bogat, cu observatia
populará va distinge pi cunoa§te mai multe specii, cu atât voca-
bularul botanic va fi mai amplu pi numirile de plante mai multe.
Poporul nostru »eminamente agricol. pastoral
in naturii, in contact permanent ea, posedi o
mare capacitate de a distinge nuantele mai delicate ale plantelor pi
florilor. Viata pastorala pi agricoli puternic desvoltata a determinat
o mare desvoltare a cunoOntelor botanice floristice, nevoile vietii
zilnice obligându-1 pi diversele plante 'bone.
pi ce se in culturi, in ogor, fânete, in
etc., sä sesizeze caracterele speciilor uneori apropiate pi chiar
putin distincte pentru spirite empirice neobipuite cu analiza mi-
nutioasä
a poporului nostru la derivi nu
numai din nevoi pastoral-agricole ci dinteun spirit mai larg de
13

www.dacoromanica.ro
tainice mioritice, de suflet sânge cari cu
codrul, valea, pádurea, muntele, cu câmpia, cu dealul
lunca, sä le fiinta, viata, prefacerile a tot,
ce costituie peisagiu in cadrul naturii lui.
de pe vremea strämo§ilor geto-daci pricepatori iscusiti in
tainele fertilitätii gliei a magice a florilor de a goni
inlätura bale, botanice autohtonilor Daciei au im-
presionat pe invätati, dela Discoride care pomeneste de
geto-daci delinAtorii tainelor lui Aesculap pOnO in zilele
noastre (dupä 2000 de ani) la savantul botanist Pax dela Viena,
care cunoscându-ne mai deaproape cu ocazia excursiunilor fäcute
pentru studii cercetari in tara noastra, desi german, nu se sfieste
sä afirme cá poporul român cunoaste mai bine lumea plantelor
decât poporul german, pricepându-se sä foloseasca proprietatile
vindecatoare sau cromatice a multor plante. Aceasta o pune in
seama unui ascutit spirit de observatie a poporului.1)
C. al »vocabular botanic ed.
11. Casa Scoalelor 1929) a rernarcat, poporul român cunoaste
vre-o 2000 de speed le corespund peste 4600 de numiri
populare.
textual ce scrie Dr. F. Pax in lucrarca Pflanzengeographie von
Halle 1920 pag. 127 (207) .Vielleicht die weitaus grösste Zahl der
heimischen Pflanzen fand Verwendung und es ist nicht zu viel behauptet
wenn man sagt dass die Pflanzenwelt fast alle Bedürfnisse der heimischen
Bevölkerung befriedigte. Der erwähnte Aufsatz ist von kulturgeschichtlichem
Interesse, weil jezt die Verhältnisse sich geändert haben, obwohl
noch gegenwärtig der Pflanzenwelt im Volke eine viel grössere Bedeutung
zukommt als etwa in Deutschland und Österreich-Ungarn. Noch heute braucht
z. B. die Rumänin des Landes Salvia glutinosa zum fangen der Flöhe, Ori-
vulgare zum färben der und vieles andere. Damit in Zusamen-
hange steht die Tatsache, dass das Volk die Pflanzenwelt im Allgemeinen
besser kennt als in Deutschland und zahlreiche volkstümliche Namen exis-
tieren die Bartolomeu Borza, Pantu u. a. sorgfältig gesammelt haben .
2) lucrärii lui Pantu o putem aprecia in complecta ei va-
loare numai deco ne la serviciul adus traducätorilor prin indicele
alfabetic cu numirile franceze germane, cu numirile corespunzätoare in ro-
mâneste, implinind prin aceasta cu prisosintä miele insuficiente ale culturii
noastre stiintifice biologice. Totusi traducätorii români majoritatea n'au
disciplina muncii migäloase exacte pentru a da o limbä corectä.
sesc intr'un manual de liceu pentru planta napi (ciocarApe), lianthus

www.dacoromanica.ro
 455

terminologiei botanice românesti provine de acolo

cä unele plante, mai ales cele introduse, au mai numiri.3)
Unele numiri sunt autentice ele sunt atât mai
numeroase mai neaose cu le gäsim regiuni mai izolate,
mai ascunse in munti, mai indepärtate de centrele oräsenesti pi
mai ferite de contactul civilizatia modificAtoare de suflete
naturd. Acestea au haina vocabulard probabil odatä cu
plámädirea limbii noastre pi a poporului nostru, esind
din negura veacurilor in zarea istoriei. Altele sunt mai noi ca
origine, mai dar totusi in spiritul limbii fiintei noastre ca
cele dintâi, reflexul impresiilor trezite de vederea in
sufletul poporului. Ele izvoräsc din aceleasi sträfunduri sufletesti,
din cari izvoräsc alte produse ale conceptiunii populare.
pärti din plan al psihologiei abisale din care sau
diferentiat alte aspecte culturale etnice ale noastre. (Am sem-
nalat altä datä nevoia de a avea un colt de grädinä impodobit
cu Cäutând sä intelegem amploarea continutul acestor nu-
miri, ele trezesc in sufletul nostru anumite rezonante poate chiar
aceleasi a cáror inductiune printr'un fenomen invers a provocat
botezul Nu-i lipsitä de interes constatarea, poporul daeä
introduce o planta in grädina de sau a remarcat-o in
nu o numai decât ci asteaptä ca ciclul ei de viatá sä i-se
desfäsoare in câteva ca sä poatä stabili (natural subconstient)
o relatiune caracterele ei morfologice, de o parte, impresiu-
nile pi rezonanta sufleteascd stäruitä rästimpul acestei perioade
de observatie, de parte. Aproape totdeauna sub eticheta de
tuberosus numele trances de topinambour" ; intr'o traducere ce se pune tot
in elevilor gäsesc extract de (aubépine paducel). Oare
schimbarea unei litere aduce románizarea unui termen de care nici nu este
nevoie când avem unul neaos. La Bucuresti foarte lume numeste iarba
märuntä un prof. de I. românä pleda pentru, gazon in de
paj4te, sau zice florile se (o profesoard de I. francezä intrebuinta
exclusiv) in de se ofilesc etc.
3) Recordul pare a-I tinea Solarium tuberosum i se dau
in româneste peste 20 numiri anume Cartofi, Bandraburce, Baraboi, Barabule,
Bologeane, Cartofe, Crumpene, Curumpene, Crumpiri, Fidireie, Grumcizi, Hada-
burce, Handrabule, Mere de pämânt, Napi, Picioci, Picioici,
ciorcä, Pere de pdmdnt, Poame de pämânt ; incä nu le cunoastern toate.
Cele subliniate sunt noi fatä de lui

www.dacoromanica.ro
456

pitoresc a numelui planetelor gäsim fragmente de caractere tipice,

proprietäti vindecátoare, reminiscente de superstitii mitologice sau
nostalgii de legendä.
Multe numiri sunt latine reprezentând mostenirea dela ace§ti
strämosi, altele slave vechi sau imprumuturi mai noi din
limba altor vecini. Filologii le pot indica pe toate. Numai zestrea
din limba celorlalti strámosi geto-daci va rämâne mult
timp, neexistând elemente de comparatie nu se pot alege usor.
Ele pot fi apropiate de alte elemente de limbä, noi sau vechi,
considerate ca influente foarte greu de explicat. Nu fac filologie,
nici nu dau indrumäri ori sugestii, dar e foarte greu de presupus,
cä un popor de agricultori mai ales pästori ca Geto-Dacii
in acelasi cadru cosmologic biologic ca al nostru
aceleasi indeleMicird folosind aceleasi plante, sä nu ne fi transmis
cuvinte mai ales numiri de plante.
In ciuda lipsei de dovezi, astfel de elemente arhaice trebue
sO avem in limbs cäutate printre numirile populare
strävechi räspandire sporadicä in colturi teritoriale foarte izolate;
este (aproape) imposibil ca o popula(ie sä fi pästrat cele mai
multe caractere antropologice cum spun oamenii de
cä au pästrat dela Geto-Daci, pi nu fi pästrat ele-
mente linquistice pi lexicale. Cred, cä o parte din
acestea s'ar gäsi in cunostintele de botania populard. Poate vre-o
datä filologii ni le vor putea indica, poate se gäsesc tocmai acolo
unde ei ezitä sau unde omologarea li se pare silitä de chingile
unor reguli.
S'a afirmat nu färä temei, in etno-botanica medicina
poporuluil) nostru »se gäsesc idei strävechi cari ne pot duce la
cunoasterea unui fond ancestral. Studiarea ne poate aduce
uneori lämuriri asupra unor chestiuni de proto-istorie româneascä,
ne poate duce chiar in vremile inchegärii noastre ca popor.
Obiceiuri de primitivä româneascd pe cari le putem gäsi
1) Se pare au inceput se cercetätorii monografiei din
scoala sociologid a d-lui D. Gusti de nevoia studierii laturei etno-botanice a
cadrului care a evoluat se viata satului românese, cu toatä
consideratia cuvenitá pentru a se cäpäta imaginea fidelä realä a satului
trebuie sä reiasä din de cerceari.

www.dacoromanica.ro
 457

la Romani, la Traci, ori la Sciti pot fi adeseori revelatoaree. (Prof.

Dr. V L. Bologa, pref. : leacuri plante de leac de
Dr. I. Bujoreanu; pop. Asoc. Sibiu 1936.
In cele ce am strâns un mänunchi de numiri
pulare de plante, cele mai multe necunoscute pânä acum in lite-
ratura etno-botanicä Câteva, putine, le-am mai publicat
in articolul »Despre ornamentica floralá in valea dar pentru
cercetätorului am reprodus unele aici. Am indicat
locul unde cresc, mai ales pentru cetitorii ce ar fi ispititi sä le
caute. Descrierea stiintificá vor gási-o in lucrárile de
specialitate indicate in bibliografie. Cele mai multe numiri sunt
culese din comuna mea natalá Zagra, dar se mai pot
in alte comune din bazenul superior al Somesului Mare. Lângá
numele românesc am litera Z (Zagra jud. Näsgud).
Multe imi sunt familiare din copilárie, numai identificarea numelui
stiintific am mai târziu. Altele provin din comunele jude-
tului nostru sau din alte regiuni le-am notat intâmplätor cu
ocazia vizitärii acelor locuri. Numiri prea putin diferite sau iden-
tice celor citate in din alte regiuni mai ales din Bucovina
Moldova de Nord nu am enumerat in lista mea, decât un numár
Câteva mai frecvente in Valea Somesului le pomenesc aci,
ele usor de identificat : Arsinic, Bojor, Bureti galbeni,
sâioc, Râscov, Siminic, Solovârf,
Vácálie etc. In sfârsit sunt câteva numiri foarte comune ca
Aiu mentionate pentru intrebuintäri putin cunoscute medicinale
sau de ritual superstios ; pomenirea am crezut poate pre-
zenta interes.
In ce priveste determinarea plantelor, pentru unele m'am
adresat dlui E. I. Nyárády conservatorul vMuzeului din
Cluj, cárula tin sä-i multumesc din acest pentru amabi-
litatea arátatá.

2) V. »Arhiva Nr.

www.dacoromanica.ro
458

(Mänä$tur-Cluj). Fructele comestibile de Castanea

Aiu Z. ursinum L, folosit uneori de fete

drept ruminele frecând obrazul pentru a se
Aia, Z. Aliutn sativum L cultivat, pe lângä folosul alimentar
(se preparä prin zdrobire cu de lemn, apoi se
sarä se consumä impreuni cu alte alimente de post ca pe$ti,
cartofi etc.), la Anul Nou se fac cruci cu un atel de
aiu in ferestrele u$ile casei grajdurilor precum in ceafa
membrilor familiei, in credinta cá de Necuratul. Este con-
siderat ca vermifug, contra limbricilor.
Z. Glutinosa Gaertn. Plantá bine cunoscutä, ce
cre$te prin zävoaiele prundurile räurilor. Scoarta o folosesc
táranii la cernit lânä sau lucruri de link in acest scop se fierbe
cu sulfat de fier (numit aci galascAu). Alta data cu scoarta
arinului se ro$eau de vitá pentru opinci. Frunze le tinere
lipicioase se pun degetele picioarelor, contra opärelii.
Arinic de (Tible$). Sedum rose= L Scop. Cre$te in
locurile stâncoase din (Arsul) in »Grádina (nume
comunicat de baciul Ludvig Casian din Runc).
Bdsacan (Poienile Zágrii). vulgaris L.
uneori cultivatä prin grädini ca ornamentalá (»Bäscanul de grä-
diná seamänä cu básacanul de prin táietori«).
Bota cucului Z. Equisetum arvense L se
fertil ce cre$te primávara in Aprilie Martie pe
tele ogoarele umede; indivizii sterili ai acestui Equisetum precum
ai altor Eqisitaceae se numesc sau ursului.
Z. triloba. Chai. Prin tufi$uri poieni,
foarte mult atrage atentia prin florile albastre azurii ca cerul
verii când
Breabdn alb Z. Anemone nemorosa L. In tufi$uri
Brozdi Z brobghi (Rodna) Riomex crispas L. Cre$te
prin fânate umede. Frunze le tinere primävara se mânâncá (zeamá
acrá).
Bulbuci Z. Campanula persicifolia L C. Tracheliurn L. Räs-
pânditá prin tufi$uri, poieni páduri.
Bureti de spcin Z. Georgii Fr. Ciupera comesti-

www.dacoromanica.ro
bild, creste pe räzoare, pe längä garduri pi mai ales prin
spineturi de cotobrel (Prunus spinosa).
usturzoi, alb Z. Lactarius piperatus Fr. Creste
prin päduri pi dumbrave, se
diferite soiuri veninoase de bureti pi ciuperci.
se numesc fructele de rug Rosa canina L.
le Z fructele de päducel (Crategus monogina) Jaeg.
de ciocoladd, praful de Theobroma cacao L, ce se vinde
in comert.
Caisin (Sic jud. Somes) Prunus armeniaca L, cultivat pentru
fructele sale.
lap& de Z (Tib les) Hypochaeri uniflora, planta
creste prin päsunile alpine.
lci Z. ltha L. Creste pe längä päraie. Primä-
vara se oilor pi amestecatä cu sare pi päsat) in
credinta vor da mult lapte.
Cârligtea Z. Lythrum salicaria L. Creste prin locuri umede
pi mlästinoase, fânate, bälti, tufisuri.
Cdrliga(ele Z. Phascolus vulgaris L, o varietate cu pästaia
arcuitä.
(floarea de cärete cu rusinea fetelor) Z. Dancus carota L
pe câmpuri, räzoare, prin fânate. Bätrânii spun, cä pe vremea
pata rosii centrale ce reprezintä rusinea fetelor era
mare cât moneda de un Leu.
se numesc ramurile cu frunze ale coniferelor brad,
mold pi
Ciocarape, ciocardbe, Z cociorâbe (Nepos) guruline (Soimus),
Sorinä Bucuresti. Helianthus tuberosus <, L cultivatä origi-
narä din America. Tuberculii ei se primävara chiar cruzi.
Z. Orclds elegansHeuff. Prin fânate umede.
Ciucoare Z. inthybus L. Creste prin fânate, pe
lângä drumuri, prin prunduri, täietori. Florile se smulg de pe re-
ceptor pi se pun pe ränile cauzate prin täiere.
Ciucurani Z. Polygonum orientale L. ornamentalä
narä din India orientald.
Ciucuru popii (Mänästur-Clup protense L.
C'oarne de mare Z. C'eratonia siligua L sub acest nume se

www.dacoromanica.ro
460

cunosc fructele dulci comestibile cärnoase) ale acestei plante

mediterane contra tusei, se fierb cu smochine se bea zeama.
Coceni Z. Salvia glatinosa L. Creste prin páduri pi
pe umbroase. Copiii srnulg florile sug nectarul
dela baza tubului
Z. scaber Fr. ciuperca comestibilä cu
petele mai subtire mai lung, creste prin tufisuri, mesteceni.
Colomnidd Z. Cirsium arvense Scop. Creste prin culturile de
grin pi porumb.
Cotocei Z. Trifolium arvense L. Creste prin locuri sterile câm-
puri, päsuni.
Z. Cucurbita lagenaria L. cunoscutá ca plantá de
culturä. Cucurbätä se mai zice pi craniului (capului).
Dublete vezi
se numesc buruienile mari, a designa o anume
plantá (»Oltule pe malul täu creascá iarbá si pascá pi
murgu
),
Handári (jud. Somes, Haldaiu (Moldova),
Canabis L, se numeste cinepa sernanatä ca
fire singuratice prin porumb sau prin ca si nu o mânânce
omizile. Creste mare, groasä pi ramificatä.
Fansule hicioane, Phascolus L var. alba cultivata
pentru boabe, constituie alimentul de temelie al täranului din
Valea aláturi de cartof in postul pi postul
Pastelor.
Fansule pupuri Z. Plzaseolus manus L. se numeste fasolea
albi, cu tulpini scunde neurcätoare.
de rude (grase) Z, Phaseolus vulgaris L. Planta urcä-
toare (volubilá) cultivatä ca alimentará.
Fidireie (Gornesti jud. Murás), Pere de Picioci (Brâglez
jud. Somes) Pârcioci (Sângeorz-Bái jud. Solanum-taberosum
L. Cunoscuta plantä alimentarä cartoful.
Z. Florile de Tussilago faifara L. Frunzile cari apar
mai târziu se numesc Potbal pi se mânâncl Poporul crede cá,
dacá gáinile aceste nu ouá.
Gorgani sau Corcani Z. Lactarius piperatus Fr, la
când sunt prea piscátori sau mai de grabá este o varietate cu

www.dacoromanica.ro
 461

lamelele ceva mai distantate decât la specia pi

necomestibil.
Gogosi Z. Physalis Alkekengi L Cre$te grupulete prin
päduri, tufi$uri pe lângä garduri, dar numai in unele locuri. Copiii
mânâncä fructele.
Gogosari (aproape in toatä tara). varietate de
Capsicum annum.
vezi Durhani.
Mani vezi Durhani.
Harbuz (Salva, Näsäud). Cucurbita pepo L. Cultivat prin po-
rumb pentru fructele ce servesc ca porcilor, din seminte
se extrage un pretios uleu, consumat in posturi.
Hrib. Bull. pi
apreciatä mai ales când e cre$te prin päduri de fag stejar.
lui Z. Boletus-Satanas Ciupercä
toare crescând in aceleasi locuri cu precedenta.
Z.
tala cultivatá prin grádini. La Násáud i se zice portulac.
mrinului Z. Centaurea austriaca Wild. Creste prin
fânate, prin poeni in lunci in regiunile muntoase.
(larb de Z. Geranium Robertianum L.
plantä cre$te pe câmpuri prin tufisuri (arini$uri) locuri
umede pi umbroase. märunt se amestecá cu sare päsat
sau pi se vacilor ca le apuce de
Z. cruciata L. Creste prin fânate pe
pi dealuri. Se culege pi pästreazá, frunzele sunt intrebuin-
fate pentru vindecarea täieturilor, aplicându-se pe raná.
de tun Z. Sempervivum L. Se cultivá pentru
a vindeca unele boli de urechi.
Rest (Coasta judetului Cluj). Saccharamices cerevisiae Meyen.
Cunoscuta ciupercä (drojdia de bere) intrebuintatä la dospirea
aluatului.
Z, se numeste un aliment fäcut din turta rámasá la
stoarcerea uleiului din seminte de bostan (Cucurbita pepo.) prin
olonite (aparate primitive de lemn).
Lacrimile miresei, (Trans.) Tremurici Z. media L.
erbaceae, cre$te pe dealuri pi ierboase.

www.dacoromanica.ro
462

Z. cyparisias L Creste pe câmpuri.

prundisuri, locuri sterile,
Lenin cânesc Z. Ligustrum vulgare L. ce creste prin
paduri tufisuri. La Rusaliilor florile acestei plante
de soc frunze de paltin se pun in
casä la grindä icoane. uscare se pästreazä vara timp
de furtunä se pun pe foc, in credintä cä o potolesc.
Lemn cu boabe albe Z. Symplzoricarpus racemosus Michaux.
Arbust ornamental uneori prin grädini
Z. coronarius L. Arbust ornamental cul-
tivat mull prin grädini pentru florile puternic mirositoare.
de apri (Z Poienile ZAgrii). Myricaria germanica
Desv. Arbust ce creste spontan in Valea Zägrii foarte rar dar
räspAndit in väile aproape tuturor afluentilor Somesului din jud.
Näsäud. In Poienile Zagrii am gAsit-o cultivatä ca plantä orna-
mentalä.
Limbaritä Z. Scolopendrium vulgare Schwartz. Feriga aceasta
se gaseste prin päduri (mai ales pe la
(coasta Cluj). Lycium vulgare Dun. Arbust räspändit
prin garduri, pe sate (introdus). Copiii fructele.
Liurbán Z. Frunzele de Lauros nobilis L, se pun in mâncäri.
Luau (jud. Somes), Dublete (Mänästur-Cluj). Cucurbita ma-
xima Duch. cultivatä pentru fructele ei comestibile
leacul).
(jud. Näsäud), (jud. Somes) Trifolium sativum
Schreb. Plantä furajerä cultivatä.
Loza Z. Salix prea L. Creste tufisuri
de Z. Rumex acetosella L. Creste pe câmpuri,
in locuri sterile, prin pásuni, locuri aride nisipoase.
Mär de Z. Citrus Risso. se numesc
fructele cumpArate pentru intrebuintári casnice.
Máturi de casä Z Kochia scoparia Schrad. Plantä cultivata
prin pe lânga case grajduri.
Mleci Z (Tibles). Mulgedium alpinuin L (Cass). Creste rare-
ori prin päsunile montane extinse in zona vechilor paduri in Tibles.
peimântului Z. Cladonia pydata Tr. Lichen ce creste
pe pämânt in locuri nisipoase.

www.dacoromanica.ro
 463

Nem(oici Z. Planta ornamentalä de

curând introdusä.
Nevestele Z. Narcissus L. Plantä ornamentalä culti-
vata prin gradini.
Z. Lycopodizun L. Planta cre$te prin locuri
umede in ciobanii intrebuinteaza zeama prin fier-
bere la vindecarea durerii de picioare a oilor pi caprelor. Se mai
la videcarea altei boli numitä (un fel de
tenie a oilor) turnându-se zeama in gura animalelor bolnave.
Nucd de nzare Z. Myristica fragrans Hont. Semintele se
trebuinteazä sub de räzäturä pusä in apä, in contra
durerilor de (stomac).
Omag Z. C'ampanula-alpina laeg. Planta se culege mai ales
din muntele pi cu rädäcini cu tot. Se pune in
mäligä pentru a oträvi cânii ce fac stricä'ciuni la culturile de
rumb. Dupä márturisirea multora efect.
(Z Poenile Zägrii). Impatiens lei Walpers. Ori-
ginalä din Himalaia India-estica. Plantä ornamentala inaltä
la 2 mtr. pi chiar mai mult, tulpina ramificatä pi netedá peri).
le lancedate cu vârf ascutit, dintii inferiori petiolul cu
glande. petiolul lung, grupate in ciorchini având dela
2 14 late de 3 4 cm. s'au ro$ii visinii. Pintenul
drept pi gros. La fel se balsamina L. Col-
tivatá deasemeni ca ornamentalá.
Pârcioci vezi Fidireie.
Prim/ Z Muntii Rodnei). Nardus-stricta L.
Cre§te la munte prin
(Pceleca Z. Lycopodium clavatum L, cre§te
prin páduri.
Penele (Câzgoi - trântor) (Män4tur-Cluj) Ta-
raxacuin officinale Wigg.
Pepene(Valea Some$ului) Cucumis sativus L. Cunoscuta plantá
alimentará castravetele.
porcului Z. Herac learn palmatum Bmgt. rás-
pânditä prin fânatele din lunci.
Pipijoi jud. Cluj) Orobus L. Cre$te prin p5-
duri

www.dacoromanica.ro
464

Poame (Suplai) Fructele unei varietäti de Prunus

L.
Poala Mrii Z. Reseda L. Creste prin locuri
sipoase, prunduri, grädini.
(Näsäud) Fructele de Citrus aurantiaca L.
(Valea Somesului) L i Moms-negra L.
Fructele se numesc parnnite, cultivat pentru fructe, uneori pentru
hrana viermilor de mMase. Pomnite se mai numesc fructele de
Fragaria vesca.
Porci Z. Dipsacus silvester Huds. In locuri necultivate, pe
drumuri. D. laciniatus L. Cre§te in täietori pe
ape.
Poiculean (Matezi-lalomi¡a). Datura stramonium L. Planta
creste pe virane, locuri gunoioase etc.
(Pordici) Z. Canabis L. Astfel se ci-
nepa märuntä dupa culesul cânepii propriu zise. Din por-
dici se mai ordinare.
Potroac Z. syn. Erythraea cen-
/curium. Pers. Creste pe dealuri, câmpuri,
Z. Buxus Sempervirens L. Plantä ornamentalä,
Z. Rafanus sativus L. cultivatä.
Rácita Z. Salix babilonica L. Planta e dar
rareori cultivatä.
Salix viminalis L S. purpwea). Cresc pe lângä
râuri, pe prundisuri. Ramurile lungi elastice servesc la
impletituri de lese, de car, cosuri apoi lese vârse de prins pesti.
dulce Z. Polypodium vulgare. Creste prin päduri,
prin locuri umede, stâncoase präpästioase. Rädacina se pune
vinars.
(jud. Näsäud). Orgza saliva L. Cunoscuta ali-
mentari orezul.
Rotilife albe (Salva). Achillea Starnica L. Cultivatä ca
ornamentalä.
(jud. Näsäud). Lactarias volemus Fr. Ciupercá
mestibilä cunoscutá din pädurile de fag.
Ribizei, strugurasi (jud. Ribes L. Arbust
cultivat pentru fructele comestibile.

www.dacoromanica.ro
 de Z (Tibles). Aster alpinus L. Creste lo-
curi stâncoase ierboase in Tible§.
buja albd Z. Paeonia aestiva L. Cultivatd ca
namentald.
Raja baja Z. Paeonia officinalis L. Cultivatá ca orn.
Ruji de barabou, Georgine (Valea Zägrii). variabilis
Desf. Plaritä ornamentald, cultivatä mult prin
fatale Z. Lactuca saliva L. Plantá alimentard cultivatä
grädinile de zarzavat.
(Vide Cucurbila maxima Plantä ali-
cultivátä.
Sâmburi de Z. Astfel se numesc semintele de Amyg-
communis L sin. Prunus amygdalus Stockes. Aceste seminte
se dau bolnavilor sub formä de »lapte de manduleg.
lupului (Sieut jud. L.
Creste prin fânate umede, in lunci poeni.
Z. Gabingsoga buruianä
originard din America s'a la noi prin väile umede
nisipoase foarte mult. Valea Somesului am gäsit-o in
Valea Vinului sub munte. In Valea pâna in Poenile Zägrii
(1937) deabia de vre-o 3 ani. Prin porumbistele de
prin grádinile de zarzavat tinde se inlocuiascä alte plante
(cum sunt Costreia Panic= gallie L Mohorul Setaria-
Bcauv.
(jud. Näsäud). sessili flora. arbores-
centá ce dumbrave.
páduri
lafe (Muntii Rodneil). Leontopodium alpinum Coss. Planta
cre§te in munti, in locuri stâncoase cu substrat de calcar.
I) Planta este amenintatd disparitie mai ales pe Corongi locurile
vecine cercetate mai mult de turisti, nu atât din cauza mai
ales din cauza culesului. In vara anului 1937 pe de abia am väzut
(2-3) fire, pe Saca ceva mai multe. Disparilia fi cu mai
pentru cari le dau .domnii turisti , ciobanii se
pe primejdioase Stelute, cä domnii le apreciazd at ;

ciobanii ie in Pe culoarele unor ministere se poate citi

urmdtorul pus de pentru protectia monumentelor naturii: »Nu cu-
legeti nu distrugeti, nu comercializati Floarea reginei (Leontopodium alpinum
Coss). Este declaratä monument al naturii. Printr'o lege specialä publicatä in

www.dacoromanica.ro
 Steregoaie Z. Veratrum album L. Cre$te prin fânate
$uni in regiunea alpind. Se vindec cu ea.
teagä ($tege) Z. Rumex alpinus L. Creste regiunile
tane pi subalpine in locurile gunoioase din jurul stânilor. Rumes
conglomeratus Murr. Creste prin fânate umede si mlä$tinoase.
$avar Z. Cara sivatica Huds. Cre$te prin päduri.
Tdrsoci Z. (Parva). Deschampsia caespitosa L. (Beaov).
in regiunea inferioard a pd$unilor alpine.
caprii (Chintdu), vacii
officinalis Prin livezi, pe dealuri mai ales in apropierea
durilor.
Tremurici vezi Lacrimile nziresei.
Tinzurd Z. Gendana lutea L. Se culege din muntele Galati.
Rddácinile se pun in apä sau vinars ce se bea in contra
durerii in plontru«.
Unguri Z. Echiwn vulgare L. Cre$te in locuri necultivate pe
dealuri. In cantitate mare mai ales pe miri$tele rämase in anul al
doilea necultivate.
de Z larba Salvei). Dian-
compactus (W) Kit. Cre$te pe câmpuri, prin fânate in regiunea
montanä
lai alb, Vilai cola, Vilai gol Z, cruel,
(Salva). la incana L. culti-
vatä mult prin grädini.
(Parva). GalCopsis versicolor Curt. Cre$te in locuri
broase, umede prin páduri pe La fel se mai nume$te
Galcopsis pubescens Bess.

Monitorul Oficial (184 -930) delicventii se pedepsesc . Aceste afise puse

nu-i o protectie in munti. Trebue sä se la ma-
suri efective.

www.dacoromanica.ro
 Biblioagrafie
1. Borza Al. Flora grädinilor române
Bot. 5. 1925.
2. Notite etnobotanice. Numiri populare de plante.
Bot. 11. 1931.
3.Bujorean G. leacuri plante de leac. Pop.
Asoc. 1936.
4. Plante de leac din regiunea Mocanilor de pe
Aries. Notite etnobotanice. Gräd. Bot. Cluj. 13. 1933.
5. V. Plante cunoscute intrebuintate de Românii
din Ardeal. Gräd. Bot. Cluj. 15. 1935.
. Morariu I. Despre ornamentica floralä in Valea ZAgrii.
»Arhiva Nr. 20. 1935.
. Z. C. Plantele cunoscute de poporul român. (Voca-
bular botanic) Bucuresti. Casa $coalelor. Ed. 1929.
8. Pax Pfanzengeographie von Rumänien. Nova Acta.
Abh. der Leop. Deutschen Academie der Naturforscher
Bd. 110 2. 1920.
9. Prodan L Flora pentru determinarea descrierea plantelor
ce cresc in România. Cluj. 1923.
10. Flora ilustratä a Romäniei. Cluj 1928.

Nouveaux noms populaires roumains de plantes

Résumé

Le peuple roumain a un vif esprit d'observation de la

nature envirounante; c'est une conséquence naturelle de sa vie
pastorale et agricole dout les besoins quotidiens l'ont amené
distinguer un grand nombré de plantes utiles, de mauvaises herbes
ou plantes inoffensives qu'il retrouve dans ses travaux de culture
et dans les prairies. recherche avec intérét les propriétés medi-
cales des plantes qu'il emploie dans thérapeutique des diverses
maladies.
Les connaissances botaniques des autochtones de l'ancienne
Dacie ont eté remarqueés pai les savants naturalistes, commencer

www.dacoromanica.ro
par Dioscoride jusqu'au professeur F. Pax de Vienne. La plupart
des noms populaires de plantes et de connaissances ethnobota-
niques ont été recueillie dans diverses dont nous sigma-
Ions celle de Zacharia Panju qui a réuni dans son dictionaire
botanique (»Vocabular botanic«) plus de 4600 noms populaires
roumains de plantes, se référant aproximativement, 2000
connues.
Il est remarquer que la plupart des noms de plantes sont
des noms anciens. Parmi ceux-ci il y en a qui sont d'une façon
presque certaine d'origine geto-dace. D'antres sont d'origine rou-
maine, formés dans l'esprit de notre langue. Un petit nombre
seulement est d'origine récent, empruntés au aux peuples voisins.
s'agit surtout de plantes nouvellement introduites dans le pays;
comme par exemple, les noms des plantes ornamentales. Nous
avons dressé une liste contenant aproximativement 140 noms de
plantes qui ne se trouvaient pas, jusqu'ici, mentionés dans la
literature ethnobotanique roumaine. Chelques de ces plantes sont
utilisées dans des buts medicaux. en a été fait mention quand
leur utilisation était peu connue.

www.dacoromanica.ro
 Comunicdri
Locot. Teodor : storia Comunei Borgo-Bistrita,
de Popa Vasile Pavel
Acest istoric al comunei Borgo-Bisrita a fost dupä
anul 1876, ultimul an care este amintit de preot. Conti-
nutul acestei istorioare, redat stil arhaic, provincial cro-
nicresc, ne redä in mod succint vremurile trecute ale acestei
mune, auzite de autor, dupä cum aminteste din

Documentul scris cu litere latine este important pentru

treaga vale a Bargäului, deoarece bátrânul popa Vasile, nu se
märgineste a descrie numai evenimentele intâmplate comuná,
ci descrie altele legáturä trecutul intregii väi a Bargäului
mai cu seamä luptele gränicerilor in 1848-1849, cari
timpuri le-a träit calitate de preot pästor al credinciosilor
folositä traditia in documentarea pi expunerea fap-
telor, nu toate evenimentele amintite sunt verosimile, in con-
tradictie cu alte evenimente petrecute in tinutul gräniceresc, a
cäror autenticitate este suficient controlatä prin acte pi
cumente publicate anterior in »Arhiva . Astfel
se spune : »in taberi contra turcului, au esit grenzerii in anul

1809, 1812 pi 1815«, ori se destul de bine cä dupä istoria

lui Gheorghe Baritiu istoricul regimentului 50 »Thum und
Taxis«, cari au folosit isvoare autentice, regimentul de granitä
Näsäudean in acesti nu a luptat contra Turcilor pi contra
francezilor, pe teatrul de operatiuni din Italia Rin.
Alte izvoare mai sigure ce probabil le-a intrebuintat popa
Vasile au fost arhivele companiei a 3-a a plutonului de grä-
ce se in comuna Borgo-Prund pi Borgo-Bistrita, in
timpul a Dovada acestor izvoare este numele tu-
14

www.dacoromanica.ro
furor apitanilor locotenentilor amintiti in manuscris pe cari nu
putea decât dela sediul cornpaniei sau plutonului mai
sus amintite.
Ortografia manuscrisului este cea ciparianä. Continutul ur-
meazä aci transcris cu modificärile necesare ortografice.
Manuscrisul este unal din putinele documente pe care le
are Valea Bargäului despre trecutul sdu. Este pästrat de nepotul
popei Vasile, domnul director de scena dela Opera din
Bucuresti, Constantin Pavel.
Dela bätrânul patriarh, popa Vasile, numia poporul,
a rämas o autobiografie, care fi publicata alt numar
al acestei reviste.
Vrednic de retinut este preotul Vasile a fost un foarte
bun un realizator de lucruri mari utile in comuna sa
a luat parte la toate nationale din anii 1848 1849,
luptänd de armata lui Urban, pentru izgonirea generalului
Bargäului.

lnainte de militralizare comuna Borgo-Bistrita au fost tare im-

prdstiatä, oamenii locuiau cu caselor fiestecare a
locul propriu, atuncea spuneau cu mult
mai bine ca acuma.
lar a venit cdtunia in la anul 1783, minten au
satul la au croit drumuri ; prin
sat au grädini la fiestecare, cu numärus, au asezat
satul in regulatä.
Mai aseza satul unde stä acuma, au f st
a nu
cu case pe mosia Ciurenii, Brumenii, unde
stau acum in ziva de astAzi. Mai cätre apa Bistritei au fost
asezati Täncanii, Frijenii, Andrei Mare
Locul unde stá satul acuma a fost mlästinos acoperit cu
a fost al oamenilor dela celelalte sate din
jos, acelora s'au dat alte locuri in hotarul Borgo-Bistritei.
au format la fiestecare unde casa, au
bisericele din sus sä le aseze in sat.
Biserica gr.-ortodoxä a fost a§ezatä in sus pe
nilor cea unitä in pe locul Popenilor spuneau
trânii de militarizare nu se pomenea fie uniti, toti
erau de religia gr.-orientalä intreg slujia la domnii Bethlen

www.dacoromanica.ro
 471

Bethlen Pal Bethlen se tinea de Varmeghia

Dobâcii de jos.
militarizare au strâns satele Bârgäului au
infiintat companii, Borgo-Rus, Borgo-Joseni, Borgo-
Mijloceni, Borgo-Suseni a patra companie, Borgo-Prund, Borgo-
Bistrita, Borgo-Tiha Borgo-Moroseni a treia companie.
In Borgo-Prund au asezat un Maior, in Tiha au fäcut
de in iarä.
Preoti de când a cätunia Borgo-Bistrita au fost popa
Alexandru din Galat, al doilea popä Macaveiu din al
treilea popa lonicä din Rusu, al patrulea popa Luca de aicea din
Bistrita al cincilea sunt eu popa Vasile Pavel, feciorul popii Luchi.
CApitanii au cätunia in au fost la
panii : Jarodcu, Bohaci, Simini, Zaibingher, Nemesu, Ratiu, Storvatu,
Lang, Marincovici, Negovan, Craglici. Saifertici, Ditrihu,
Seculici, Marchesici, Angherer, Osmolschi, ;

Laitnanti in Borgo-Bistrita au fost ca station-comandanti: Unguru

Androne, Ceheti, Bertel, Raupenstrauch, Bola, Paramon,
Doci, lordici, Popu, Oarbesiu, Craus, Pruneanu, Buia, Mihailasiu,
Usieru, Covaci.
Aceste douä companii s'au tinut de regimentul al 2-lea ro-
mânesc de grániteri, Nr. Regimentului 17.
Anii mai insemnati au fost neroditori 1812 pânä la anul
1816 nerodirea a din ploile cele multe. Atuncea s'au scumpit
bucatele 5 la 15 florini bani usori (devalorizati).
Cei mai putere aduceau bucate Moldova särä-
cimea aducea scoartä de ulm, o usca fäcea o mesteca
buruene, fäcea turte mânca. Apoi la un timp auzind impäratul
Frant, a ajutat säräcimea cu bani bucate.
In anul 1817 a trecut Frant prin Bârgäu anul
acela a fost foarte roditor incât toamna a fost merta de mälai cu
florin 20 cr. m. Au oamenii de foame. In vremea
metei multi oameni läsat casele goale s'au dus in Mol-
dova, acolo au fost bucate deajuns.
La taberi contra turcului au esit grenzerii in anii 1809,
1812 1815, apoi s'a incheiat pacea.
In anul 1836 au murit multi oameni de colerá. S'a croit
14'

www.dacoromanica.ro
drum pe valea lui $tefu. In anul sub comanda
Bezmann, la Colibila tot pe Dogs In
ziva de Sf. Maria am fost eu preotul Vasile Pavel
mänddluit de domnul protopop Bogatu am fAcut o sfestanie
rugáciune in gura pdräului Petri. Acolo au fost strânsi feciorii
din amândouä compäniile care era sub arme. De fatä au fost
iorul doi cdpitani, doi obäri-lecmani doi lecmanit). 0
panie deoparte una de parte. Tisturile2) in milloc. A fost
gAtitä o unde am fAcut rugAciunea, toti de fatä.
Dupä rugäciune unde a stat masa, am pus o cruce pentru adu-
aminte, de atunci locul acela s'a numit »Poiana Crucii <

in ziva de Toti feciorii au fost sub arme in timpul

mustrului3) de 8 zile, au lucrat la drum.
In anul 1846 a esit un batalion din regimentul nostru la
Galitia la Zalescic a stat acolo pânä la anul 1847 in lunie.
tälie nu a avut, au venit feciorii acasä.
In anul 1848 in luna lui Mai, au prins a se face adunäri la
Blaj la in contra Ungurilor, unde am fost pi eu. La
Blaj a fost o multime de 40.000 de oameni din toate pärtile
dealului adunati. Presedintii la acea adunare au fost domnii episcopi
Andrei pi loan Lemeny episcopul Blajului de au
fost general pi doi un escadron de husari,
de pedestre pi un tun pentru apärarea pacii. La
acea adunare au vorbit mai multi: domnul BArnutiu. dl Avram
lancu, domnul Laurian, domnul Buteanu, domnul Pop Alexandru.
Domnul George Baritiu pi alti mai multi domni inteligenti au
poftit Românii toate drepturile asemenea celelalte
natii sä se u§ureze pi alte greutäti ce au fost in spinarea ro-
mânilor.
Dupäce s'a adunarea cea mare dela Blaj, la
vreme au prins Ungurii a-si face garda nationalä, Sasii
Românii aisderea. Au prins Ungurii a se impotrivi Românilor,
asupra Ungurilor.
In luna lui lulie 1848 a esit un batalion din Regimentul al
1) Lecmani oberlecmant Sub. Lt. Locot.
2) Tisturile Ofiterii.
3) = Instructie.

www.dacoromanica.ro
 473

2-lea rornânesc de granita in tara ungureascA, in contra

maiorul acel batalion a fost Leon Pop. au silit feciorii,
au sosit in tara ungureascä, joare pe constitulia ungu-
reused sä tie cu Ungurii, ne§tiind ei cá merg in contra Sârbilor.
Dará feciorii nu au vrut a alca jurámântul Impäratului care i l-au
fost pus lui. Mare necaz au suferit bietii feciori, au umblat inchipi
prin ora§e totui 2 companii din batalionul acela au fugit la
Sârbi, pi din ceialalti au mai prins Ungurii, dar nu le-au fäcut
nirnica. Au scapat bietii feciori cum au putut.
Cu al doilea batalion ce a fost acasä ca comandant a rámas
dommil obärstlaitnantu Urban pi in August 1848 au prins a veni
tárani din toate pártile la Násäucl, pi puneau jurámântu cá vor
tinea cu Impäratul, cá vor lua pi ei arme contra Ungurilor. In
Octomvrie 1848 s'a pi revolutia.
La Sas Reghinu, Säcuii s'au sculat asupra Românilor pi Urban
a la bátaie cu toti care au fost acasá cei
pi táranii pi-au fäcut cu toti länci, au ei la bätae. S'au pus
peste ei mai mari prefecti pi tribuni, povátuiau.
Urban dela Reghin s'a tras inapoi la Bistrita, duph
aceia au mers Urban grânicerii spre Mese a avut in multe
locuri bátae. In Decemvrie 1848 a prins Urban a se trage
armadia lui.
Avram lancu pi Axentie au avut armadia pi ei
au ars Aiudu pi Turda pi au scos multi bani dela Unguri. Minteni
dupä aceea au multe armadii ungurepti in Ardeal pi pe ai
pe multi i-au prins.
Urban s'a tras armadia lui cátre Bucovina. In 22
cemvrie 1848 Ungurii au mers dupä Urban la Dorna pi de
acolo minten s'a pi trupa s'a wzat in Prund pi
Tiha. Forposturile2) le-au pus Ungurii in Borgo-Bistrita pi Borgo-
Mureeni.
Urban armadia lui s'a wzat la Câmpu-Lung.
lancu pi Axente, ale cätane, s'au a§ezat in muntii
Clujului pi de acolo au cetatea Bälgáratu in multe rânduri
pi a avut bätae cu Ungurii pi tot din munte nu l'au putut scoate.

Decilin separat.
Forposturile= avanposturi.

www.dacoromanica.ro
474

lancu nu a avut cátane regulate mimai

cani de atre Abrud pu$ti de vânatoare cu cremene, dar toti
iagári3) buni pi tunuri de lemn pi acelea iced se putea ajuta.
In luna lui Februarie 1849 a venit Urban prin dealul
nienilor pi prin Brani$te cu vre-o 200 de feciori harnici pi noaptea
au in Moro$eni pi a prins Ungurii care au fost acolo la
forposturi, ca o companie de cátane tisturile A fost pi un
au fost vre-o 20 i-au dus pe toti atre Bucovina.
Armadia ungureascä apoi s'a retras la orasul Bistrita ; dupá aceia
a venit Urban cu gränicerii pi cordoni$tii pi un batalion dela
»Carl Ferdinand«. Ungurii s'au tras la Dej, aceea au avut
putiná bätaie la Crainimät.
Inteaceia vreme au venit pi doi generali cu un regiment de
Poleci vre-o câteva excradoane de sfeliegeri,4) ca ajutor lui Urban.
pi
aceia n'au vrut a la Ungurii au stat 2
zile la gura Tureacului, pi la sfârsitul lui Februarie 1849 a venit
armadia ungureascá generalul Bem, iar Urban s'a tras inapoi
toatá armadia lui, la Borgo-Joseni au prins a se bate ; de
pi
acolo Urban s'a retras la podul la Prund
pi acolo a stat la Au picat pi Unguri pi au picat pi Ro-
mâni de ai no$tri. La pod a picat comandasul care a fost la tu-
numele Pampert, pi cât a picat acela minten au
pi au rátáluit,5) pi cei doi generali cu arrnadia lor. Au stat la
Moro$eni pi Marti in postului mare a trecut
madia impäräteascä Moro$eni la Bucovina. Ungurii dupä ei
de pi dupä aceia armadia ungureasa s'a
a$ezat la Prund pi s'au pus in toate pärtile forposturi.
La noi in Bistricioara venea in toatá ziva o companie de
cátane la forposturi. Oamenii când a armadia ungureascä
in Decemvrie 1848 pi sfârsitul lui Februarie 1849, au fugit
multi la Bucovina, ai nostri la päduri in Colibita pi Gura
lzvoarelor. dacá au väzut oamenii cá nu omoará Ungurii pe
nimeni, afará de vre-o trei oameni care au fost in calea au
venit pe la casele au stat in postul Sanpetrului 1849.
3) lagári
4) Sfeliegeri cavaleria polonezä.
5) Rátäluit = sau retras.

www.dacoromanica.ro
 475

Ungurii cât au stat in Bârgäu fäcut 2 : unul

lângä curtea mainrului in Prund (pätärii) al doilea in Poderei
la Maxim La anturi au lucrat Sa§ii câti au fost dela Be-
clean i Românii.
Cam pe la mijlocul postului Sâmpetrului 1849 au venit Mos-
calii pe toate pärtile au in Ardeal i atunci au avut
mare cu Ungurii la Prund unde a picat lovit de tun un
pitan care era comanda la tunurile Muscalilor, in Poderei la
Maxim Gâtanu, pe urmä au a§ezat in locul unde a picat un
monument. Numele aces'ui tist a fost Alexandrovici.
Pe Unguri i-au scos Muscalii din Ardeal bätându-i crunt
lângä Arad a fost mântuit Impäratul nostru de armadia ungu-
i

reasa care a fost supus toatä Austria.

In anul 1851 in 31 Martie s'a desfäcut6) regimentul nostru
de gräniceri, al cärui tab a fost la Näsäud, prefäcut in
regiment de linie Nr. 50 a purtat numele de »Thurn und Taxis«.
La noi in Prund la darea de samä a fost : un general, doi
cäpitanul care a fost la compania noasträ : ; ne-au
fäcut din gräniteri, tärani i am a pláti dare
pentru case i
In tinutul Bärgäului ne-au pus un comisar poleac cu nu-
mele Mitcievici. anul 1853 ne-au pus in locul comisarului un
»Vorsteher« (pretor) poleac cu numele Zerlesci. In toate ofi-
se purta limba germaná.
In anul 1860 in 18 lunie s'a infiintat un district din cele 44
de sate care au fost gränitere, i s'a dat un suprem
numele Alexandru Bohätielu re§edinta in Näsäud, i numele
s'a purtat »Districtul Nusäudului, limpede românesc. In toate
s'a purtat limba românä. au stat amploiati toti
mânii pant la anul 1876 la care an s'a Districtul dela
Näsäud i s'a impreunat Districtul Bistritei care a fost district
säsesc, s'a fäcut dinteamândouä un comitat s'a pus un
suprem cu numele Hesler i un vice comite cu numele Lany.
Amploiatii sunt mestecati Unguri, Sa§i, Români ; iar in toate oficiile
se poartä limba maghiarä.
* *

9 Desfäcut desfiin¡at.

www.dacoromanica.ro
476

Iuliu Moisil: din vremurile trecute

In Istoria tinutului Näsäud gäsim interesante date asupra
vietii locuitorilor din timpul militarizärii, fie ca soldati, fie ca agri-
cultori, fie ce privi§te din timpul regimentului de granitä, a.
Date anterioare militarizärii avem putine. loud cä tinutul
Näsäudului, Valea Somesului mare, a Bârgäului pi a Sieului,
care au format teritorul gräniterilor a avut mult de
suferit, nu numai dela nävälirile barbare, dar pi dela familiile feu-
dale, apoi dela popii catolici pi dela bistriteni.
Dupä infrângerea knezilor sau voivozilor cari au
stäpânit aceste locuri, poporul a deckut din ce in ce in mizerie, s'a
rärit a säräcit, cä nid in ce partea sufleteascä,
moralk nu s'a putut ridica, mai ales cä Episcopii români erau
departe. Locuitorii tinutului nostru, depindeau mai târziu de vlädicia
Blajului, unde, dupä cum abia in 1754 au inceput a se des-
chide primele române0 ardelene, cari pi o coalä pre-
gätitoare pentru cei ce voiau sä se preoti. Pe la 1781, sub
episcopul Grigore Maior, s'a intemeiat seminarul teologic, care
existä astäzi, in care s'au preoti mod mai temeinic.
Acolo au urmat teologia multi tineri din granita Näsäudului.
mare nevoe de preoti in säracele noastre sate,
necesitatea a fäcut ca tineri cu oarecare carte se urmeze un curs
scurt, numit »de moralä«, din care cauzä, ce terminau acest
curs, se numiau pi apoi se hirotoneau ca preoti. Felul
acesta de a forma preoti nu a dat bune rezultate, de aceea incä la
1809, la propunerea Vicarului Ion Neme§, s'au trimis câte 12 tineri
din regimentul de granitä, care terrninau norma primarä)
sau institutul militar din Näsäud, sä urmeze mai studiile
gimnaziale pi apoi cele teologice dela seminarul din Blaj. Unii
din cei au absolvit aceste douä dar altii au päräsit
Blajul färä a le termina, cä nu s'a putut ajunge la rezultatele
dorite de conducAtorii gräniterilor. Numai mai târziu, incetul
s'a putut avea o pleiadä de preoti cu studii mai serioase
mai
In astfel de imprejuräri biserica viata moralä a poporului
a avut mult de suferit. Cäci ce se putea a§tepta dela tineri färä

www.dacoromanica.ro
 477

multä carte, din care aproape toti trebuiau si-pi faca mai intAi
serviciul militar ani de zile, trimisi in lungi, care nu se
mai isprAviau, intorcându-se adesea cu obiceiuri moravuri cari
nu cadrau cu morala cre$tinä.
astfel gásim fel de fel de tipuri de preoti, ignoranti, lacomi,
pätimasi, dar o stare de plâns a poporului de pe acele vrernuri
ceeace o dovedste predica, care urmeazA, mai la vale care indicä
multe din metehnele timpului atM, ce priveste poporul cel alât
de oropsit de neglijat, cât preotimea illo tempore. Date le
sunt luate din unele scrisori documente pästrate de persoane
particulare, ca vorbe pi expresii de pe atunci. latä predica :
lubitii mei zisi crestini vai, din nenorocire, popo-
renii mei!
ne uitam acuma putin la chipul de pe päretele cela, poate
ci vä veti cutremura in sinea pi vä ingrozi de
voastre, de patimile diavolepti, care v'au cuprins, ofta
pi suspina va pocai de groaznicele nelegiuri in care v'ati
scufundat.
Caci adevar 7iC voua, cä va veni timpul când Domnul la
judecata cea urma se va arMa in spre a judeca pe
cei vii pe cei morti, il vedeti aici, in chipul de pe
paretele cela, in toatä slava lui in marea lui putere pi
in toaM maretia sa, cum in sfânta evangelie scris este.
Eu v'am citit acuma sfânta evangelie de astazi, dar pun
masag, cä n'ati ; cAci unii dintre voi clipociti ori durmili

nu ridic glasul meu sau nu lovesc sdravan cu pumnul

amvon, nu vä treziti.
Acuma vreau earasi talmacesc se va deslusesc
Mântuitorului nostru dar ascultati
cu rabdarea cu toatä bagarea de pi odatä
spun, daca earasi, când voi predica, vr'unul dintre voi va cli-
poci motai - ca Trifon Buhai, Toader Bosbici pi Onul Doci,
Dumineca trecuta, unuia ca aceluia voi trânti in cap ceaslovul
acesta.
dar, somnorosilor mei poporeni, Fiul Dom-
nului vine judece pe cei vii pe cei morti pentru multele
voastre pAcate, de geaba m'am strädanuit eu pi meieu v'am
spus sä de jalube de sudalme sä nu ci
sä rugati sä vä deschidä Dumnezeu inirnile voastre,
ca nu in fundul vedeti chipul acesta,
dracii imping pe cei cu furcile in smoala cea
a iadului.

www.dacoromanica.ro
478

De nenumärate ori v'am tudomänit st ldsati de

dracesc, de spirtul diavolesc, rachiul dracu'n picioare
dai de te-ai afumat esti ca cu leuca. Mai läsati
dracului cel rachiu zicându-i: »La o parte !« Rachiu
ademenitor! Diavole! Stai mai bine acolo'n poloboc inchis
rabdä tu! La o parte glaja cu holerca!
altii din voi is pänä la ficati de läcomiei
in orbirea cunostintei (constiintei) a-ti fäcând lucruri
zave, färä a vä gandi la Dumnezeu sau la pacat. Voi hapsini
lupavi ce sunteli!
Apoi altii nemernici, care, vezi bine, se feresc a mai veni
la Maica Biserica, umblä femeile altora, le se
pIngarese träesc in nelegiuiri, apoi din case legiu-
itele muieri se grele päcate, de nejertat.
Câti altii petrec tot libov cu tot felul de beuturi
tiruri, ear mai pe urmä merg pe la vräjitoare, cärora le duc vinars,
branzt, eresul cred
prin boscoanele descântecele unei babe neputincioase, care
numai pe nebuni, vor dragostea care
umblä, ca adevarali smintiti ce sunt.
la sfârsitul toti oamenii vor fi morti, ear intreaga
suprafatä a pämântului va un cimitir mare, mare.
atunci vor zbura toti cu buciumele
inspre cele patru colturi a lumii, vor sufla intrânsele
vor auzi toti mortii se vor tre7i vor trebui sä iasä din
mormintele ori vor vrea, ori n'or vrea.
uitativä acolo, in chipul cela, la ingerii cei frumosi, cu
obrajii rumeni grásulii cu pletele'n tact ici mortii
cum ies din câmpia cea albd. Colo, umil, scoate, speriat unul
capul, dincoace altul a esit pe trupul afarä, din colo
unul, care ar vrea sä intre inapoi in mormânt, a zärit
pe diavoliLcei groaznici, care il ici altul, care stä in
genunchi, cu ridicate spre cer rugandu-se, rugându-se cu
mult mai mare cucernicie evlavie, decât s'a rugat vr'odatd,
träia pe pämânt.
Da, da, iubitii mei zisi crestini nenorocire ai mei
poporeni, e räu de tot când ti-a ajuns funea la gât!
Vezi cä voi veti trebui sä vä sculati din morti
sä din mormânt; de geaba v'ati impotrivi, nimic nu v'a
Domnul care in viata v'a fost de indurätor
de ingaduitor v'a trecut cu vederea multe päcate ce-ati fäcut in
prostia voastrá, acuma, la judecata de apoi, nu va mai sta cu voi
nu; ci va striga: din morminte, ori pun pe
diavoli vá furcile angile

www.dacoromanica.ro
 479

eu, duhovnicul vostru, va trebui fire$te ies afarA, de$i

ap mä mai odihnesc sä mai dar ;titi ca mai
voi veniti la rând apoi mai pe urmä eu. apa eu m'oi
mai odihni putin m'oi preface pe mine nu prive$te
decata.
va räsuna apoi un glas puternic strigând: »PArinte,
unde esti?« Eu m'oi gândi, Inca nu mi-a venit rândul pi mai
stau putin pi mai clipocesc.
Nu va trece vreme va räsuna glasul Dom-
nului, dar mai tare: »Pärinte, unde e$ti?«
A! m'oi gândi atunci, acuma imi vine totu$i rândul,
dar ian sä mai a$tept a glasul. pe cealalta
parte.
Atunci va räsuna apa de puternic glasul Domnului,
par c'ar fi un bubuit de tun s'ar sparge toate stâncile räsunând:
Dar pärinte unde esti tu?«
Ei, iubiti zi$i cre$tini, n'am fäcut de geaba militäria in
regimentul nostru de granitä, tiu ce este porunca disciplina.
am purtat sarcina greutatea zilei pi in 38 de täri
sau provincii in Europa pi 7 ani in harta Frâncului, dintâie ca
intru apararea de ob$te, de unde 3 gloante
in trupul meu, am adus. Dupä aceasta in anul 1801, 1802, 1803
la invätätura moralismului.
Eu popa, 30 de cu paza purtând margaritarul prin mâini
in preotie, eu sa mä bucur de glasul Mântuitorului,
când va fi la a doua venirea sa, cu oile mie incredintate.
c'o voi fi e$it din groapä, voi lua pozitie militarA,
mâna stângä la vipu$cä, iar dreapta la clop voi saluta
zicând: »Prezent, Stäpâne, ce porunciti!«
Atunci Domnul se va uita acru la mine se va rästi :

»Pärinte sunt oile ce ti le-am incredintat?«

Eu voi sta atunci liniptit, apa cum se cuvine voi ráspunde:
nu oi mi-ai incredintat, ci berbeci!«
apoi sä de acuma, cä am sä spun toate päcatele
voastre tot ce ati fir in pär, pi câte necazuri su-
päräri mi-ati fäcut pe fiecare am spun, Domnului, cu numele
lui, nu vä veti intoarce de acuma de pe pAcatului pi
nu vä indrepta, mai este vreme. PentrucA, sä
$titi, cd la ziva cea de de nu mai este nido tainä,
nici un secret de ispovedanie (la märturisirea päcatelor), ci totul
se va da in vileag despre femei bärbati, ca toti sä
delegile ce ati
atunci, da, atunci Domnul se va incredinta, cä eu, duhov-
mcul vostru mi-am facut toatä datoria slujba

www.dacoromanica.ro
480

pi nu's vinovat voi cari de

nezeu, la placuta voie a Diavolului, ati voit par'cä
anume sä vä aruncati de a dreptul in focul pi in fundul
iadului, de unde nu este scapare, nici intoarcere, pi atunci se va
sfa$iea duhul mine de rusine.
lar Doinnul se va intoarce bunavointa spre mine, zicând:
Pärinte, vad, ca ti-ai dat toata stradania, intrO intru impardtia
dreptilor !« apoi repede pi de graba se vor scobori doi ingeri
din cer cu un nour frumos pi moale pi vor pe dânsul, -
destul am in viata mea pe a$ternut tare, -- pi mä
vor ridica plutind prin vázduh pâna la raiul ceresc; dupa cum
vedeti cä este acolo, in icoana de pe celalalt pärete.
aceea Doninul se va cMrä voi pi gräind vorbe
grele pi groaznice vä va da osanda de veci, zicând: voi
pacatosilor n'ati ascultat urmat povetele parintelui vostru,
anaftema sä pi duceti-ve toti in focul pe veci, cä nu-i
nicio de apa nelegiuiti«.
atunci toti dracii cu pi cârligele inro$ite vä
vor arunca pe voi, misei pi svânturati, in fierbinteala iadului.
Uitati-vá numai, uitati-vä bine la chipul cela, cum diavolii
pun in frigid pe ce se scoalä din morminte pi-i in
taraboante duc arunce in gura iadului; apa vor face pi
voi päcäto5ilor.
lar eu voi acolo sus, cer, ca un imparat pe nourul
meu moale de puf pi voi privi in jos spre voi dracii vä
vor chinui pe voi, päcatosilor, pi vai, din nenorocire pe fo$ti po-
poränii mei! Amin!
* * *

loan S. Pavelea: Zicale poporane istorice

Pentru de a atrage atentiunea altor oameni mai competenti
asupra unor expresiuni poporane istorice, ce se mai pästreaza ca
o amintire vagä, ca un reflex al trecutului, aduc spre ilustrare
auzite in comuna mea natala Rune.
Precum un frate din Basarabia s'ar intreba ce insemneazd
d. e. expresiunea : ! ori Aindul !
neavând cuno$tinta despre existenta penitenciarelor ardelene de
mai nainte, tot astfel ne intrebäm pi noi asupra unor vorbe,
ce sa mai aud pe aici prin Valea Rodnei.

www.dacoromanica.ro
 In unele comune, sistemul de economie extensiv, ade-
seori chiar femei pi fete sunt silite o parte a anului pe
la case in câmp (colibi, maieristi, hodäi). rand o femeie
mai in a spus : Mä duc acum acasä (in sat) sä mä lau
(pieptän) Wain din fuga . Adecä tare de
demult. Expresiunea ne spune despre o nenorocire când tinutul
nostru era bântuit de invaziunea Tatarilor. poporatia se
refugia la munte pi codru, färä a avea timp de lua
cu sine ceva unelte necesare. Deci »din fuga Tätarului«
tare de mult, de abia tin minte.
IL
Am auzit expresiunea : 0! Hulia! Am
mii de combinatii, dar pânä nu am fäcut exercitii militare pe
renal oraplui (1915 in pentru a douä oaiä
la räzboiu) nu mi-am putut explica aceasta expresiune. Dupä
semnarile facute de intelectualii tinutului nostru, o parte din
munele din Valea Rodnei pe un tiinp oarecare au fost alipite la
comitatul (judetul) Solnocul interior (azi o parte a judetului Somes).
De sigur delicventii erau i in Dej, la ceva
chisoare de pe hotarul orasului urmare
presiune analogia cu »Mâncate-ar !« Causa ammtitei ali-
temporare se pare a sta in fluctuatia situatiei oraselor Rodna,
Dej mai Bistrita), cari cu comunele apartinä-
toare formând pe vremuri apanajul reginei, al regelui
ori al Voivodului din Ardeal, mai rar al unor familii nobile.

aud pe un povestind despre altul, a

mers sä facä (Ora, acuza), la ceeace un om zise;
S'a dus mandatar to Dorna . Apoi zilnic auzi expresiunile:
I-a dirt Dorna (nimica), ori S'a (niciodata)
pi S'a ales
> Dorna (cu nimica). Probabil pe vremuri se
rosteau in Donna de cätre vre-un incredintat al Voivodului sen-
tinte cari nu se prea observau urmau. Ar fi numai de cercetat
de unde provine terminul latin de »mandatar«.

www.dacoromanica.ro
 1V.

Tot atât de interesantd ar fi expresiunea : dat c.

: l-a alungat afaiä plângerea sau cu dorinta, : l-a
fugärit, : l-a fäcut scäpat. Mi-am bätut mult capul
cu dârva. Ungurul are adiectivul durva (grobian, aspru,
cioplit). Privitor la firea stramo*ilor romani se spune, cä romanul
era un dums arator statornic, dur, incäpätinat tare).
Stim totii ce va sä zicá : dur, a tracta dur, ce insem-
: . In vechime cu omenimea era mai necivili-
satä cu atât mijloacele de corectiune erau mai chinuitoare, ca sä
fie mai eficace pedeapsa. Crucificarea, mânilor, scoaterea
ochilor, peste fiere ferbinti, baterea cu 300 de nuiele,
roata, sapa, furcile baterea la fund, erau la ordinea zilei. Sunt
de pärere, folosit in inteles istorico-judiciar,
intru cât in Ungaria cât la noi din vechime s'au
aplicat institutiuni slavone0i, vine dela : drova,
dreva Prin urmare dat la inceput a
dat la fund , l-a bätut alungat. (A da dârva«
in unele locuri a se da de-a berbeleacul, peste cap, a dulduluca).

V.

Analog : »l-a dat Dorna« mai aproape de zicala :

Huha!« se de popor : S'a dus (färä nici
o isprav5). Macate-ar näcazul, jalea. jdlna a
fäcut drumul inzadar, a pârât a umblat de geaba. Astäzi »Jelna«
din chestie este un sat säsesc Bistrita. Probabil
precum Dejul avea Huha Bistrita avea Ora,
i de
de chin: »Dute'n

VI.

altä expresiune ar : »0 batdte'n Tonciul

cä e o säseascä de prezent, in care mai de mult - se
spune -
locuiau niste saxoni feroci
vinovatii români stâlceau cu
neumani, cari pe tâlharii
de s'a dus vestea.
* *

www.dacoromanica.ro
Anton Co§buc: scrisoare din 1843 a Larion
Savu din Lesu fiul säu Alexandru la
Larion Savu, din neamul vechi vrednic al din Lesu,
a avut tin cu numele de Alexandru, care a invätat la Institutul Militar din
Näsäud. Dupä ce a servit limp ca feldwebel (sergent) in Regimentul
2 gräniceresc, a fost detasat la Agentia din Iasi, mide pe
a fost inaintat la grad. de locotenent. Un fiu al lui Alexandru Savu,
cu numele Anton, a fost inginei al Din lui am avut bucuria
sä cunosc pe dl Mircea Savu, profesor la Facultatea de din Iasi. D-sa
a avut bundvointa sä-mi predea o scrisoare a bátrânului fät din Lesu, scrisä
cirilice, se pare de mâna preotului Anton Malai, nasul de cAsätorie al lui
Alexandru Savu.
Scrisoarea este nu un interesant document de psihologie
neascä, ci o dovadä de vrednicie pentru locotenentul Alexandru Savu, care
a tinut continue familia sâti de nastere. El a donat
ricii din Lesu 1842 un chivot o carte de predici.

Le$, in 26 October 1843. iubiti de noi mult

Noi pärintii ne inchinam cu sänatate Dumilovoastre
iubiti de mult dorili Alecsandru Caterina la iubi-
tele noastre Friddrica sarutärn pe toti in
guruta la obrazi dorind foarte mult de Dumniavoasträ cât
auneori ca sä aprinde pe mine de dorul Dum.;
când trage vântul de acolo 00 vine dela
voasträ stämpär de dor, muri nu voi
mai vede sä fiti la ingropáciune(a) noasträ. despre viola noasträ
veti ca ne aflam la viatá nurnai släbiciunile
netelor ne pe mine pe maica Dr. (Domnielor-
voastre) de nu putem umbla unde ne trebue ca mai dupä
cele ce ni-s de lipsä, dar lumia trupul tot aceia pofte$te ca
cum am fost tineri, ne trudim cu toate durerile
n'ai ce face ne trebue sä nu la säräie, in vara
aceasta o fost o varä foarte rea. Toatá vara a ploat n'am putut
lucra pe cum sä cade, pologul I-am a pre
Nmânt câte 3 4 apoi de am cäpatat câte o zi bunä
au 2, mult 3 de au tinut-o, de vreme bunä tot am
strâns cam ploat, am vo de de fân poate ci
fânu m-oi ajunge. Dora am umblat la plug astä

www.dacoromanica.ro
nu cunoastem nemic hasnä färä numai din pungä träim,
sämänäturile au esit frumoasä din pämânt pi ni-am fos(t) bucurat
foarte tare CS (sunt) bucate bune pi multe, pintru ploa, darä
bucuria noasträ so in jele când sä hrana, toatä
vara a tot a pluat pi a fost frig pi o mici pi n'au crescut
pintru räceala la sävarsitul lui avgust, apoi o prins mälaele
a lega pi este de bute a inspica. apoi o cäzut brumä in
September pi pârjolit, apoi o ornât pi ele pi li-o culcat
toate la pärnânt pi (au) stätut in Obr. 15 apoi li-am
cerat o fos(t), gräuntu nu-i in punoi,
pi ovásu n'are färä numai i de 4 zile no
fost nernicä färä numai cocianu gol färä nici un ; numai
din grädinä am luat in lapte putintel, färä numai sä fim sänätosi
tot a griji D(u)mnezäu de noi.
Frate-täu Ion, surorile Docie pi Maria, cumnatii Ion pi Tänase
pi cumnatäta Nastasie totii sä de sanätate vä poftesc
tot binele dela Durnnezäu, pi losif nepotu särutä badii pi a
pi verisoare in gurutä pe Fridärica pi pe Elena pi amu
dat la fära tatä Ion ii tot beteag pi s'a bolnävit in
grumazi, pi acuma catá sp-I pe fumuri doarä el sa face
sinatos, cä I-am la rágäment-fälceri ce au fost la noi, pi o
zis sä-I duc pe 14 zile in Näsäud, da pe mána
fälcerului ca tot na ave nici un numai sä dea bani
in zädar.
Domnul Pärinte pi D(oamna) Preutiasä Nasii Durnn(voastre)
sä inchina Dumilovoastre, pi vá pofteste dela Dmn(e)zäu
tot norocul pi fericirea pi sinätatia pi
pe toti impr(e)una pi pe pi doreste ca vä fericiti
sinätosi cât la Tara noasträ, pi sä roagä Domnul
Pärinte sä faci bine de-t va da mâna gäsesti o cruce frumoasä
sä va inturna banii din lada bisericii, ori cât de
numai sa fie frumoasa ca pela noi nu se aflä lucruri
frumoasä ca la Tara Moldovii.
Pentru toate care mi-ai trirnis pi nu ne lasi la uitare it mul-
tämesc de bani, 3 näfrämi: una mare ciucuri, un testemel
pi una de niagrä la grumazi, sä vá blagoslo-
veascä pi sä vá dea spor Mira toate pentru cele ce cheltuiti pentru

www.dacoromanica.ro
noi, cä t-am fost trimis carte pe la Sântdmárie pentru toate mai
intru numite, nu sau ba. acum ati trimis carte
pe (cineva), n'am nimica a venit la Dumiavoasträ,
si nu gindepti doari ci eu m'am supirat pe Ds: (Dumiavoasträ)
pi ti-am lásat la uitare la Dumiavs. in tot ciasul cum
in sträindtate nu aveti ceva ore care, ori sä nu fiti
betegi ori sä n'aveti alti intâmplare pe cum is multe näcazuri in
lume. te rog fiule si nu te cheltue§ti pentru noi pi sä
in lipsä pentru noi, ci pi de noi a griji cum s'a indura,
numai aceasta te rog fiule ca sä mä sä ptiu träiti
pi in ce stare vä aflati cu toti pi ce rind te rog fiule si
purtati bine pi sä vä rugati lui ziva pi noaptea pi
in tot ciasul sä vä fie la la Maica Precuratä,
ci cel ce uitä pe pi Sfintia Sa, ci el este ajutátori
pi sprijinitor tuturorcelor ce fiule sä nu läcome0 la ceva
ca sä nu intro pi de vei pute ajuta pe cineva, ca
zicä sä-ti ajute pi sä te tile multi ani, aceea mai mult
plitepte de pi arvintul, greu
omul pi in pi te foarte bine ca sä ai laudä
dela cei mai mari pi dela bine cuvantare pi mai pe
urmä iarä$i vä särut pe toti pi pe dragile mo§ului cucoane in
gurutä sä se poarte bine, sä la coalä pi sä asculte bine,
ci eu nu voi ave acela noroc ca sä vä ci's foarte slab pi eu
pi maica Dv. pi Ion, plie ce va fi cu el, ci cu dânsul
am o de mangäere, pi al Dumilorvoastre cu dor mult
pi adevirat pärinte, oi oi muri pi sä
to$i cu toti al Dv. Larion Savu Fit.

18

www.dacoromanica.ro
Comemordri gränitere§ti Näsäud
In anul acesta s'au tinut câteva comemoräri a unor
vrednici ai nostri, cari prin talentele faptele au
contribuit la ridicarea neamului nostru din Nasäudului.
1. Despre neamul nostru gräniteresc marele invätat Nicolae
zice, co e o rasä de oameni tare, cu liniile alese cu
teptäciune in Din neamul din urmasii din Hordou,
de-asupra a pentru tot poporul românesc aceea
natura säntoas puternicä de mare poet, de mester al graiului
nostru al tuturor felurilor de cântece, care e George
a trunchiului
Acesti gräniteri, populatie româneasa omogenä, curatä, sever
crescutá disciplinatä au devenit un neam de oameni
iubind mai presus de spiritul de personalä
libertate nalionalä, neläsându-se intimidati, nici nedreptätiti, oameni
constienti de drepturile strávechi fäcându-se
oameni de ordine hotärâti, sfintenie limba, legea
obiceiurile portul. erau vechii !

Produs al unui astfel de mediu, cu talentul poetic

dela Dumnezeu tinerul devine un mare poet.
El se la 8 Septemvrie in comuna Hordou, care
poartá numele, satul unde tatäl säu Sevastian era preot
cum fusese bunicul Anton ajuns la

Implinindu-se deci 70 de ani dela nasterea poetului s'a co-

memorat zi conferinIä de dl Julia Moisil
cântece executate de corul liceului (care de asemenea

www.dacoromanica.ro
numele), sub conducerea dlui profesor Emil Comemo-
rarea s'a fäcut in aula liceului, sub auspiciile Astrei,
mântul Näsäud a fost ilustratä cu 30 proectiuni luminoase.
2. In ziva de Dumineca, 3 Octomvrie a. Despärtämântu1
Näsäud al Astrei a comemorat pe trei din gräniteri creatori
anume pe:
a) Vicariul loan Marian, la o de ani in acest
an, de când vestitul Vicar a primele cursuri pedagogice
pentru formarea de invätätori necesari tinutului gräniteresc
dean, cursuri cari mai târziu au fost baza preparandiei, a
$coalei de din Näsäud (1858), de reputatul
nostru pedagog Vasile Petri.
b) Vasile Navu, luptätor pentru
terea drepturilor recâ$tigarea gränitere$ti, la 70 de ani
dela moartea lui (2 Octomvrie 1867).
r) Profesorul meritosul publicist lacob Mareanu, redactor
al »Gazetei Transilvane« al »Foii pentru minte, inimä
raturá aproape o jumätate de secol, la 50 ani dela moartea lui
Septemvrie 1887).
Comemorarea s'a fäcut printr'o procesiune printr'un pa-
rastas, - pentru pomenirea acestor decedati gräniteri - in
mitirul »Comoara« din Näsäud, la mormintele primilor doi, unde
Rev. Domn Vicar a tinut o cuvântare funebrá oca-
zionalä.
Apoi comernorarea s'a continuat in localul liceului unde a
vorbit dl Julia Moisil despre viala faptele vicariului I.
ale lui lacob Mure$ian. Dl directorul pri-
mare »V. Na$cu«, a vorbit daspre viata faptele dasaului V.
Na$cu. Dl Groze, pre$edintele Asociatiei invätätorilor din
judetul Näsäudului a adus, cuvântare omagiul
däscAlimii marilor figuri. In fine dl Vasile Bichigian, directorul
ceului Co§buc« din Näsäud, a fäcut o istoricä asupra
tinutului nostru, insistând asupra fondurilor gränitere$ti a
Idor näsäudene formate sustinute din acele fonduri.
Despärtämântului al Astrei a
printr'o adresä trimisä tuturor preotilor directorilor
primare din cele 44 comune gränitere§ti, sä comemoreze dânO

www.dacoromanica.ro
pe acevti mari pi vrednici gräniteri, ne-au asigurat o existentä
nationalä, materialä apa de frumoasä cum o avem
pi
täzi in granita noastrá, arätând poporului faptele frumoase pi
exprimând prin cuvinte recunovtinta noasträ.
Despre comemoräri in satele grániterevti primit nurnai
din vase pi anume dela harnicii vrednicii preoti: Proto-
popul Pamfiliu Orapini din ; Protopopul Simion Pop din
Rodna; Protopopul Pop din ; preotii Or. Pop pi
Valeriu C. din preotul Octavian din
Penile Zdgrii i invätätorul-director Valentin din Mititei.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul grániteresc näsäudean
Donatiuni fäcute Muzeului näsäudean
1. DI Dr. Carl din Bistrijä, o brosurä: »Das Armen-
in Bistritz«.
2. DI loan S. lea, din Runcul Salvei, douä brosuri rela-
tive la Toponimie.
3. Dl Dr. Emil advocat din Bistritä, acte foto-
grafii (6+20) relative la familia Dr. Victor Mihailas.
4. Doamna luliana Ti,sca. Diverse acte.
5. Dr. Tit Pop, medic in Rodna, un mare mojar de lemn
revistele: Viata Anii 1921-1929 complecji
hivele Olteniei Anii 1-X complecli.
. DI profesor Satu mare, o brosurä rela-
tivä la »Probleme najionale la de vest«.
7. DI Morariu, confer. univers. Cluj: 2 brosuri rela-
tive la »Focul viu«.
8. Emil Precup, director liceal Revista »Scânteia«
Anii 1936 1937 Anuarul liceului din Anii 1927/28
pânä la 1935/36 (9 volume).
*

Muzeului aduce tuturor donatorilor cele mai cáldu-

roase muljumiri pentru valoroasele donatiuni

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IULIU MOISIL

FIGURI

Tineretului gräniteresc nAsäudean

pentru a-si cunoaste frumosul trecut,
lui luptele ce au purtat
a le urma faptele

Näsäud 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Leontin Luchi
1809-1879
discordia nu
domneasca voi, ci armonie
tascä in toate lucrärile voastre Dzeu
ne va ajuta.. L. Luchi

Un gräniter dotat de Dumnezeu adeváratä

cucernicie crestineascä, cu energie profund sentiment
national »pentru intärirea inflorirea natiunei noastre
a fost vicecápitanull) Districtului autonom al Násáudului, Leontin
Luchi.
Acest vrednic fiu al granitei näsäudene s'a näscut pe la anul
1809 in comuna dintr'o familie de militari, de con-
fesiune unitg.
A urmat militara din succese foarte fru-
moase.
In anul 1842 gäsim ca »lecmani (locotenent) in Regimentul
nostru de granitä totodatá adjutantul Regimentului, in care a
servit pänä la desfiintarea lui anul 1851, din care
de espitan.

In 1849 Leontin Luchi ca »locotenent a

dela Cernäuti pe generalul baron Lud. Wohlgemuth, numitul
guvernator in afacerile civile militare din Mare le Principat al
Transilvaniei a venit la Bistritg, unde acesta adresä prima
Vicecäpitan locotiitorul prefectului.

www.dacoromanica.ro
494

sa proclamatiune cätre locuitorii terii, dar inimicii se mai

line. in acea parte a terii s'a intors in Bucovina; de unde in
Septembrie trecând prin Moldova România ajunse la Sibiiu.1)

Dinteo din Läpusul românesc

bánya) 28 1851 publicatä in Mesageriu Nr. 125 repro-
in Transdvaniei Nr. 66 16 August 1851 p. 274,
citäm: ...»Mai se trage paralelä strarea cea neglesä
dinainte de Martie cea de acum, de când e norocit cercul
Läpusului magiar a avea in frunte pe neobositul, destoinicul,
loialul, nepä'rtinitorul pätrunz5torul comisar c. r. Leantin
român din Valea Rocnei, prin a cgrui activitate nu numai
cele de comunicatiune, drumurile restaurate, alte din nou fäcute,
ci alte imbunätätiri spre inlesnirea industriei poporului s'au
sävârsit, oficiile baiale (miniere) din românese
Strâmbul s'au aflat indatorate a-si esprima in public a sa
mitä recunostintä, precum dlui comisar dlui adiunct
N. ace . In urmä inchee: tarn e singur numai de
ca tot cercul sä se afle pentru administratiune un Luchi
pentru clädirea un Ordace«.
»Noi dorim ca fim mai aproape despre toate
care presupunem, le-au intreprins bärbatul nostru
spre bindle al natiunei sale adaugá redactia Gazetei
Transilvaniei.

In anul 1860 gásim pe L. Luchi ca c. r. pretor in Abrud-

baia, pentru cercul Abrudului. In aceastä functiune, cu mare dor
de ridicarea din Muntii Apuseni i-a indemnat pe cei
din Abrud in special un gimnasiu pentru
Pentru acest scop a convocat o adunare de sfátuire
pentru a-i infläcára a tinut o cuvântare, pe care o
producem
Din o notii a Dr. Nestor fost secretar al fondurilor gräni-
- in de acte a lui din »Muzeul Näsäudeang.

www.dacoromanica.ro
Cuvântarea dlui pretore Leontin Luchi adresatä adu-
narea consultatoare din 11 Februarie st. n. 1860
representantii a 18 comune, din cercul Abrudului In pri-
vinta sistemisärei unui fond gimnasial
»Muntenilor! dupä intrarea mea in serviciul de pretore
in cercul Abrudului, mai multi barbati inteligenti pi de
aceia, cari posed increderea poporului, mä rugarä, ca dorinta (in
anul 1856 intreprinsd, insa prin nein(elegere pentru
crearea unui de collard in miediul muntilor din
se proiecteze, deoarece necesitatea unui institut de
educatiune in acest jur montan e de ob$te cunoscutd, prin
mare este, ca propusetiune la autoritatea preturei
pi in popor ipi va afla conglAsuire.
lo insumi, având de mai ori ocasiune a má convinge
despre lipsa unui astfel de institut pentru cultivarea numeroasei
tinerimi române din ace$ti munti, aflai cu cale a provoca
nele muntene, ca acest lucru interesant in sä-1 iee de
nou sub consultatiune prin representantii incuno$tinteze
despre resultat pe autoritatea preturei.
Acesta este scopul conchiemarii domniilor vwstre de astdzi.
A spori vorbe despre lipsa unui gimnasiu acest e
de tot prisositor ; eu numai la unele jurstäri voi stärui a face
atenti pe domniavoasträ.
Românii in intreaga (a Ardealului) au numai singur un
gimnasiu suprem (liceu) in pi un subgimnasiu 4 clase) in
Aceste douä institute pentru numeroasa natiune din
treaga tarä, de$i o parte mare din tinerii no$tri aflä primirea
in gimnasiul statului, apoi in gimnasiile pi ale Ungurilor,
nu de ajuns ; deci noi deve (trebue) sä ne ingrijim
ridicarea unui institut de jurul in apropierea noastrd,
aici
foarte putini pdrinti au mod sustine la depär-
tate, sute de tineri cu distincte spirituale din cauza säräciei
pärintilor nu sunt in stare a cerceta $coalele. Aceasta e cauza
principalä de natiunea rornâna, de$i e cea mai numeroasä, foarte
putini bärbati de renume inteligenti poate aräta in proportiunea
numerositätii sale.
Deci la implinirea acestui defect important numai prin redicarea
unui girnnasiu aici in jurul acesta putern ajuta ; un astfel de institut
pentru acest popor muntean, care din causa, cd pe
e nefructificator sterp, numai prin industria pi lucrul
procurá necesariele pentru sustinerea vietii - e o necesitate
pentru tinerimea sä-$i poatá afla intrinsul desvol-
tarea cerutä spre a putea imbrätio§a alte cariere sau profesiuni,

www.dacoromanica.ro
496

pe care aseza starea viitorului, care pretinde dela ea,

ca sä se pregteasc pi se cultive in pliinti mai sä
invete a-$i cunoa$te datoriile sale in ramurile sociale,
in intelesul deplin debe (trebue) caute toate mijloacele
ducdtoare la intelepciunea moralitatea cea fericitoare. Aceste
inteun gimnasiu le poate afla tinerimea mai intâi.
Lipsa unui gimnasiu debe sä o simtä toti aceia pärinti, cari
se lipsesc de mijloace de a sustinea säi in timp de sau
mai multi ani pe la in ora$e depärtate; aceasta e o ranä
intru adevär, care sapä in pieptul nostru al natiunii, care
numai prin redicarea unui a$ezdmânt mai de culturä aici in
mijlocul nostru se poate vreodatä vindeca, când noi din sinul
nostru vom putea cre$te bä'rbati folositori patriei, natiunei socie-
tätii omenesti, cu atâta mai cu cât poporul muntean de
aici e inzestrat cu cele mai alese cu o aptitudine, strä-
danie pi energie pi cu alte mai insu$iri frumoase natu-
rale astfel el in aceastä stä in locul de intre
Românii ardeleni. Ar comite dar päcat in contra sa, in contra
natiunei, a timpului a viitorului säu care s'ar abate dela
scopul aezämintelor de culturä, numai aceastea
pot da cre$terea pi instructiunea adeväratä tinerului ; apoi
tiunea e obiecthl mai momentos pentru viata popor sau
natiuni, ar comite päcat, zic incä odatä, tot românul läsând sä
se ingroape atâtea talente frumoase in intunerecul ne$tiintei.
Poate va contrazice cineva la aceasta propusetiune
flectând, cä poporul e miserac, debe sä-$i câ$tige cele de lipsä
prin lucruri grele, prin o neobositä aceasta numai
pentru sustinerea vietii, pentru contributiunei a greu-
tätilor comunale, cum sä mai poatä suporta el pi o con-
tributiune pentru redicarea sistemisarea unui fond gimnasial?
Aceasta e adevarat - insä noi vom conlucra numai pentru
infiintarea unui fond in folosul poporului al junimii, nu vom
arunca asupra umei ilor lui nescari o astfel de opositiune
numai aceia o pot face, cari cunosc atâtea proprietäti frumoase
trupe$ti sufletesti ale junimei de aici, care acuma zac ascunse
in adâncul nestiintii, de$i a chemare au fost perfectiune
activitate, - numai cei putini credinciosi vor sta in contra la acest
proiect sfânt, cari väd tot negru ochilor,
nu li se ive$te alb ca zäpada.
Deci spre ajungerea acestui scop nu se cere contribuire
dela Dvoasträ, decât jertfire unei pärti din venitele comunale, aceste
venite nu sunt alta, decât interesele subscrisului national
din 1854, care venite in pretura aceasta sunt proprietatea
munelor. parte sau jumätate din interesele acestor capitale sä

www.dacoromanica.ro
se depunä in tot in capitalul fondului, când interesele
pentru plätirea lefelor profesorale spre altor recerinte
vor fi de ajuns, ceealaltä parte de interese remane proprietatea
comunelor pentru suportarea speselor comunale. La toatä
plarea in acest mod se vor cere zeci de ani capitalul
va fi in stare sä corespunda dorintei noastre, deci
desi nu mai totusi ne ajunge scopul. La
lucru! Numai la lucru dar pentru asezaminte de ! singur
aceste sunt pi au fost de când susistä lumea, conducätore
la fericirea pi imbunatätirea soartei popoarelor.
discordia sd nu doinneascd Mtre voi, ci
lucrdrile voastre; pi Dumnezeu ne va ajuta!
Puneli-vä dreapta pe cuget, luati consideratiune
acest mare recunoasteti cea mai mare a voastrá pi
apa sperând in Atotputernicul de sigur ne vom ajunge scopul !
Apoi posteritatea va binecuvânta faptele voastre ; ma inpipi copiii
pi nepotii vostri secerând fructele multämire vor
aduce aminte de binefäcätorii cari apa grele, nitre
osteneala, lipsä au avut curaj pi virtualitate pentru fundarea
binelui pi fericirei viitorului
Pe eu aceastä ocasiune in acest object
propusei nescari preluminari, nu am fäcut aka, mi-am
chernarea datoria unui pretore, care debe sä considereze
dorintele interesele poporului, pentru indestulirea acelora a
lucra la autoritätile superordinate, fäcând necesarele relatiuni pi
propuneri in cugetului.
Provocarea la acest lucru momentos mi-a propus'o mai multi
barbati de incredere dm sânul vostru, aceasta determinatiune
(hotarire), pe care acum de nou au ocasiune a o dovedi, au fost
a demna dorintä.
vä zic muntenilor! Faceti, ca ziva de astázi pentru
voi pi vostri sä fie de särbatoare in vecii vecilor!

Publicând aceastä cuvântare un d. G. loanette, data de

Câmpeni 17 Februarie in Foaia pentru minte, li-
teraturd« din Brasov Nr. 8, pi reprodusä pi de revista Arnica!
alui Visarion Roman, din Sibiu. An. I (1860) p. 120 seq.
scriitorul incheie: »speram, cä in urma declaratiunei a 15 comune
se va incorona cu efectul . Apoi adresându-se Redactiei
zice: »Iti descoper pi opiniunea muntemlor despre acest barbat:
ca e om drept, de energie activitate, prin urmare demn ca

www.dacoromanica.ro
A98

sä-1 natiune, pentru care a fäcut mult bine

ori unde s'a aflat cercul activitätii sale«.

In altä corespondentdl) tot din Câmpeni d. loanette

»Stim cä onor. public cititor al Gazetei noastre va fi curios a
oare ce rezultat s'a efectuit momentoasa cuvântare a dlui Pre-
tore din Cercul Abrudului, Leon Luchi (publicatá in Foaia
zetei (Transilvane) Nr. 8 din an. 1860 adresatd in Februarie
a. reprezentantii comunelor rnuntene de aici, in privinta
sistemizärii unui fond gimnasial. Deci sä referäm cele urmätoare:
Lumea intreaga istoria ni martorä, cât de dureros
fu trecutul Românilor. Când cugeta cineva la toate fasele de su-
ferinte nefericiri prin care trecu poporul român, se mirä, cum
acest popor mai vieazä in contra atâtor loviri incercäri amare
ale soartei, cum in fine pe si patria sa, lipsit de tot
dreptul civil politic, mai putu exista. Românul prin atâtea
ale trecutului eschis dela toate
conducatoare la luminare propäsire, persecutat, dis-
pretuit calumniat de toti, fu tare totusi in credinta curajul
säu, erezite dela säi strabuni, prin care bär-
bätie prin multimea de viscole ale trecu-
tului, asa, astäzi, la : ce ? märet räspunde :
ca odinioarä strdbunii : »civis romanus sum«.
Acum bine românul, gloriosul nostru i-a
rantat lui egalitate fatä celelalte connatiuni ; cä pentru
dânsul a rezervat Dumnezeul tuturor natiunilor un viitor mai
frumos, care vindece ranile recompenseze relele tre-
cutului... In anii 1848 1849 arStara Europei, lumei intregi, cä
in pieptul zace virtute eroism.
Românii munteni de aici aceasta nou act strälucit,
pentru istoria in care facura sä triumfe momentoasa cuvan.
tare a dlui pretore L. Lucid, adresata catre dansii, din care
recunoscut trebuinta cea mare a sistemizarii unui fond pentru ri-
dicarea unui gimnaziu mare in Câmpeni. In 11
Februarie a. comunele muntene unanim se declara a concurge
la fondul gimnaziului proectat jumatate din imprumutul dat
statului, ba capitalul inheg de 3000
comuna Certegie capitalul intreg de 1000 m. sub-
de fatä a fondului propus, astazi 22.070 la
care capital vor si concura interesele din lanuarie 1855
') In Amicul Sibiu. An. I. 1860, p. 258-261.

www.dacoromanica.ro
 ce comuna oräsanä Abrud, apoi Rosia de munte Abrudsat
ca comune cornulativ nu au fäcut, vor face la timpul ca pri-
vate). Frumos capital, dar tare departe, ca interesul sä poatä
corespunde recerintelor unui gimnaziu; speräm, cä se vor
afla bärbati in românime, care acest propus al nostru, dupä ce
se va confirma de cane in. c. r. gubern, vor sprijini, ni-
mene ipi va retrage banul dela acest lucru mântuitor pentru toV.
Armonia buna care au domnit noi mun-
poate servi de model la toll La propusul (propu-
nerea), gimnasiul fie de rehgia gr.-orientala, conform cu pro-
portiunea populatiei de aceasta religie, Românii de religia
reflectarä »sä fie gimnasiul de religie, numai fie ro-
a sosit sau va sosi pi acel timp, care va reinvia
buna intelegere pi armonia intre Români, desi soartea
i-am impärtit in doua confesiuni; veniva pi acel timp, când Ro-
mânii in lucruri folositoare natiunei vor fi una, trupeste
sufleteste: deci fie gmlnasiul de religia gr.-orientala, fie paritetic,
cd totap ca românese e al nostru al tuturor.
Acest act al muntenilor nostri subscrise in 10 Martie
a. c. s. n., cand in memoria acestei zile glorioase pentru noi mun-
in 11 Martie se in gr.-orientala de aici un
Te Deum , apoi finirea sfmtei liturgii protopopul tractului
de religia gr.-orientala, dl loan rosti o cuvântare de
entusiasm, prin arätä, ca de culturä pi propasire
cere astäzi noi naliunea pi prezentul, singur numai aceste
pot scäpa poporul lui Israil din sclavia Egiptului. Cuvântarea
aceasta a ininuiat inimile tuturor, se parea o nului, ca au ajuns
epoca fericirei comune, când va fi numai »o ma pi un pastor«.
Pe urma sub conducerea dlui protopop onorar Nicola"
Begnescu se intona: Imnul popular.
In onoarea acestei.zile judele local dl Nicolae Szabó dete
strälucit, la care parte toui reprezentantii comunelor
muntene. La masa se toaste foarte insufletitoare pentru
indelungata viatä a zustului nostru Impärat, pentru intreaga
casä austriaca, pentru Serenitatea Sa Principele pi in
fine pentru pretorul Cercului dl Leontin Luchi, pe care il alese
provedinta sa fie conducdtor la acest lucru
inaintea noasträ pi chiar a nume nemuritor.
Acum numai la lucru fratilor munteni ! cäci de acum vi se
deschide calea de regenerare, care vá ducä la acel viitor
de progres fericire ce apa indelungat Urmati zisa
dlui pretore L. Luchi: »neintelegere pi discordie nu domneascä
voi, ci armonie in toate lucrärile voastre pi Dum-
nezeu ne va ajuta«.

www.dacoromanica.ro
 Din cuvântarea rostitä de L. Luchi, la 11 Februarie 1860,
se vede ce frumoase idei preocupau. oriunde a ac-
tivat in viata a fost mult apreciat, respectat i s'a arätat

recunNtinta.
De sigur alti functionari, de neam sträin, nu s'au interesat
de dorintele päsurile Românilor din acele pärti, cum au fäcut
gräniterii nostri in tot locul, cum se dovede$te din alte
izvoare. Astfel inteo corespondentá publicatä in Tran-
silvaniei din 1853, Nr. 39 vorbindu-se despre infloritoare
a $coalelor din protopopiatul Becleanului (judetul Some$), la ce
au contribuit mai mult functionarii i Gavril Pop,
gräniteri e$iti din näsäudene, la adresa acestora se zic
urmátoarele: fac sa lacrimi de bucurie, fericind
rele, in cari au bárbatii pe pámântul nostru. Serveascä
publico aceastä recuno$tintä, fácutä in numele a 35 de
a zecilor de sute de invätäcei, de reveneal (aducere aminte)
de inpinten la asemenea fapte, bärbatilor aLestora fie-le mo-
nument de eternä aducere aminte de binecuvântare«. (Istoria
$coalelor näsäudene de V. N. Drägan, 1913,
pag. 67).

Infiintându-se in anul 1861 noul District autonom românesc

al Näsäudului, pe teritoriul fostului Regiment gräniteresc che-
mându-se gräniterilor, cari functionau in diferite localitäti, in
afará de granitä, sä se la Näsäud pentru a li se da
curi in deosebitele oficii administrative, judecátore$ti, a. s'a lea-
poiat Leontin Astfel gäsim in 1862 ca president al
Sedriei generale din Districtul Ndsäudului, post pe care l'a ocupat
cu multä demnitate in August 1867 când a e$it din gremiul
judecátoriei (Sedriei) colegiale, cum se mai numia, urmându-i in
aceastä demnitate loachim Mure$ian.
Luchi a ocupat postul de vicecdpitan al administratiei po-
litice a Districtului Näsäud tinând locul cdpitanului suprem Al.
Bohátel, când acesta se afla ca deputat la dieta Transilvaniei din
Sibiu mai târziu la dieta imperiald din Viena (in anii 1863-1865)
apoi in 1867 la cea din Pesta.

www.dacoromanica.ro
 acest post l-a purtat cea mai mare vrednicie, era
de o corectitudine din cele mai severe.

retragerea Capitanului suprem, Alexandru din

postul de Director a »Societätii de imprumut
din care se infiintase in anal 1873, fu ales Leontin Luchi,
care a condus aceastá Societate cu incepere dela 15 lulie 1875.

Dupäcum am väzut din viala sa de pânä acuma Luchi a

fost un aprig luptätor pentru ridicarea neamului säu prin pcoalá
pi pentru aceasta a fost preocupat pi dupä inapoierea sa in patria
lui gränitäreascä.
Când in anul 1863 s'a aprobat in fine mult
ritului gimnaziu graniteresc din Näsäud, un mare eveniment din
graniterilor násaudeni pi a Românilor din Ardeal, Luchi, in
numele Districtului Násaud, a rostit o foarte frumoasá pi
inaltatoare cuvântare in acea pi strälucitä zi« a deschiderii
acestei românesti, cuvântare pe care o reproducem aid.

Cuvântarea vicecápitanului Leontin Luchi, reprezentantul

-Districtului la deschiderea noului gimnasiu
român gräniteresc, la 4 Octomvrie 1863.
Reverendissime Vicar episcopesc Inspector al ,coalelor
Districtului ! Stimati adunare!
Ziva de astázi e din cele mai insemnate in istoria Dis-
trictului nostru.
In ziva de azi vedem implinitá o asteptare indelungatä a
porului nostru, vedem deschizându-i-se tinerimii noastre templul
stiintelor pe propriul pi din propriile noastre mijloace.
Astázi iea in capitala Districtului nostru inceputul un
naziu român, la a precum suntem
ni s'a dat preainalta concesiune. De acum tinerimea noasträ
va putea câstiga pregätirea pentru studiile mai in mij-
locul nostru, indreptatä de barbajii naliunii noastre sub ochii

www.dacoromanica.ro
 De acum putem sä nici tin talent nu
va mai apune nedesvoltat din lipsa ocaziunii, precum s'a
aceasta acum, fiinda cei mai putini se aflä in stare
a intrelinea pe tinerii in timp indelungat la institute straine.
De astäzi acest impediment nu mai existä. S'a pus,
nu numai pentru populatiunea Districtului nostru, ci pentru
românimea din vecinAtate, fundamentul culturii intelectuale, prin
aceasta i-s'a dat posibilitatea de a-$i cä$tiga pi in viata publicä
acea valoare politicA, care i-se cuvine numärul ei, dupä
terea ei materialä mäsura, in care ea contribue, pe cât cu
bani, atât sângele säu, mai mult decât oricare altä natiune
a acestei spre lipsele spie apärarea comune. In viitor
numai dela noi va sä mai atârne desvoltarea intelectualä
totodatä pi cea materialä, prin urmare intärirea inflorirea
nationalitätii noastre rornâne.
Pe când dar salutäm strAlucitä zi cu cea
mai vie profundä multärnire atotputernicu Dumnezeu ;
pe când pe Dumnezeu ca tinä in etern institutul, care-I
deschidem astäzi sub scutul säu slant, se cuvine ca totodatä
sä ne aducem aminte de acela, cärui dupä
infiintarea institut, nu numai ne-a
conces deschiderea lui, ci pi pentru aceea, ca dela el s'a dat
putinta de sustinea; ba ce e mai el in pärin-
ingrijire pentru binele credincio$ilor gräniteri a de-
mandat anume, ca venitul regal, care ni s'a restituit, sä-I folosim
exclusiv numai spre scopuri scolastice. poftim dar dela pa-
rintele luminilor, ca luminarea, care ni s'a aprins astäzi aici sä
dureze in sedi seclilor, in spiritul cre$tinismului al evangheliei:
deie, ca bärbati, cari vor sa-pi iee de fundamentul
telor, mai târziu sä deviná a fi purtätorii pi rdspânditorii luminii
celei adevArate Dumnezee$ti, ai moravurilor bune ai tuturor
virtutilor civile poporul nostru. Sä rugam pe Atotputernicul
Dumnezeu, ca pe Impäratul pi Mare-Principele nostru Francisc
losif I scuteascA, sä-1 ajute intru intreprinderile sale ;
deie mini$tri sinceri, cari cu cugetul curat sá-1
sä-I ajute in guvernarea sale sä-i zile indelungate,
ca sä poatä ajunge a se bucura de bunAstarea staturilor sale, la

www.dacoromanica.ro
care a pus o tare pi temelie, däruindu-le pe toate
constitutiune.
In fine ca petal actual al districtului declarând acest gim-
naziu de deschis, nu mai rdmâne alta de a pofti, decât ca tine-
rimea sä se foloseascd in cel mai mare numär de oca-
ziunea, ce i s'a dat cu acest institut spre a se pregäti la studiile
in toatá privinta prescrisele ; sä se
poarte cu ascultare profesori superiorii säi pi sä studieze
cea mai mare pi intensivä diligintä. Despre Domnii profesori
sunt convins pi incredintat cä, cunoscându-si sfânta mi-
siune falä cu tinerimea noastrd, vor face tot spre a corespunde
asteptärii guvernului pi-a publicului nostru.1)
*

Se conducea in viata sa de principiul aici urmátor, pe care

Luchi l-a scris pe o dintr'un album al unei rude a lui, in
Dej, la I Martie 1871 : La pas faci in cere mai
sfat constiintei tale. Acest sfat urmeazd-I cu statornicie stäruintä,
cäci este vocea lui Dumnezeu, ce-ti vorbeste tie. Pacea cu tine
pi de asemenea cu lumea va fi pentru aceea drept
platá pi in aceasta, numai in aceasta, stä adevárata fericire pe

al datoriei Luchi era foarte evlavios. In fiecare

pi sárbätoare asista la serviciul divin in bisericä, im-
cu functionarii administrativi, etc. pi el era cel ce citea
toluk pi rostea Tatäl nostru pi »Crezuld, toatá pietatea
solemnitatea, dintr'o carte frumos
Funclionarii purtau pe acele vremuri cost= na(ional, pan-
taloni de aba in cisme de lac cu tureci (carimbi)
crepati, strinsi tricolore românesti, apoi o albä,
brâu tricolor peste pântece o manta de asemenea albá cu
fireturi - sinoare, iar pe cap o ad la Mihai Viteazulg. In ge-

scoalelor näsäudene de Virgil Dr. Nicolae Drägan.

Näsäud 1913, pag. 156157 in Foaia p. inimä literaturä Brasov
Nr. 28 p. 197.
16'

www.dacoromanica.ro
neral functionarii erau foarte corecti,
cinstiji, bine tratati cuviincios Nu se pomenea
rectitudini.
*

Luchi era de staturä, militäreascä, foarte corect

in imbräcäminte ca in toatá atitudinea sa, era modelul funcliona-
rului grániter. asupra noasträ a copiilor de a avut o
foarte mare impresiune.
*

Vrednicul Leontin Luchi, s'a stâns din viatä in anul

1879, in etate de 70 de ani, oi a fost inmormântat in satul säu
natal, in Feldru, din judetul Näsäud.

www.dacoromanica.ro
 Cápitanul Silvestru Torni
1821-1885
A incerca sä faci lumea mai bunä
din punct de vedere, dect cum
ai gisit-o, este a da un scop vietii.
A. Carnegie

Din marele numär, de câteva sute, de ofiteri, cari s'au ridicat

din Tinutul gräniteresc al Näsäudului, formându-se
in »Scoala de aici, in anul 1784, - multi s'au
distins printr'o activitate rodnicä prin fapte frumoase fie in
cariera fie pe terenul culturei românesti, cáci toti erau animaV
de cele mai sincere sentimente pentru ridicarea neamului nostru.
Acesti ofiteri gräniteri prin buna lecturä ce au citit, umblând
prin deosebite garnizoane a monarhiei austriace de odinioarä,
vâzând multe oameni, multe cunostinte,
câstigat mari experiente când treceau la penzie se inapoiau in
vechea patrie gránitereasa se stabileau in Capita la acestei
granite, sau in satul natal contribuiau, prin bo-
gata experientd, la ridicarea satelor.
*

Un astfel de foarte vrednic dintins ofiter, un caracter de

fier, a fost cäpitanul Silvestru Tomi,t) näscut in comuna Mocod,
pe la anul 1821, dintr'o familie táräneasc5.
In anul 1833 il aflâm ca elev in clasa a a mili-
1) In acte gäsim scriindu-se Thomi Thorny.

www.dacoromanica.ro
506

tare 5i premiant, in anul 1834 in a Ill-a in anii 1836-

1839 in clasa a IV-a 5i intotdeauna
In anul 1839, in etate de 17 10 luni, gäsirn urmând
»cursurile pedagogiceg de vicarul loan Marian din
anul 18372), care i-a fost profesor, 5i pentru care Torni in toatá
viata i-a arätat o deosebitä recunotin admiratiune.
cunostinte pedagogice mai temeinice, Torni
a fost numit national mai in satul säu, pe la 142,3)
apoi adjunct de la militarä la anul 1848,
când a intrat in serviciul militar al Regimentului gräniteresc nä-
säudean, ca sublocotenent, inaintând apoi de cApitan.4)
la
Desfiintându-se Regimentul de granitä dela Näsäud, in anul
1851, formându-se un regiment de infanterie Nr. 50, la
Alba Julia, cu ceilalti ofiteri fu Torni transferat acolo,
in care a in tot tirnpul la trecerea lui la penzie.
In anul 1859 era de clasa I-a 5i in acest an il gäsim
ca director-comandant al militare (Militaer-Ober-Erziehungs-
haus) din Kamenitz (Slavonia),5) in care calitate a functionat
la Octombrie 1864.
Este vrednic de arnintit, cä pe acele vrernuri grele pentru

valah
al unei
-
neamul nostru, din marele numär de ofiteri austriaci, tocrnai un
fOri protectii 5i foarte bun rornân -a fost numit director
militare austriace - ceeace dovede$te destoinicia
capacitatea acestui cäpitan

1) Aceste date sunt scoase din de aur a premiantilor acelei

§coale, incepând in anul 1828 - ce se pästreazA astäzi. Se pare cä elevii
erau tinuti mai multi ani in clasa a IV-a, ultima ca sä repete invätäturile,
spre a insu§i mai bine, de aceea gäsirn pe Torni - trecut in cartea
de aur a premianblor anii 1836-1839.
2) Din clasificatia din anul 1839, pästratä la Muzeul näsäudean..
3) a fot invätätor Mocod, lui Vasile Petri, a distinsului pe-
dagog näsäudean de mai El a insistat ca harnicul colar se urnieze
apoi la Näsäud mai departe la Praga.
4) Din Astoria näsäudene de V. N. Drägan.
säud 1913 p. 53.
5) In .Militaer-Schematismus des oesterr. Kaiserthums . Wien 1859 p.
6) La .Muzeul näsäudean. se pästreazä o foarte adresä de
felicitare, primitä de cäpitanul Torni, pe cand era director-comandant al

www.dacoromanica.ro
 507

Este interesant a preocupa pe acest ofiter, ce citea,

ce dorinte avea pentru ridicarea neamului sän, ce ea?
Dupá cum vom vedea din schitä biograficá pe el il
interesa de toate de aceea de cu bunä vreme a
adunat multe valoroase cárti, cu gândul de a o biblio-
in capitala unde câstigat pri-
mele pi pi-a pus vietii sale frumoase rodnice.
El doria foarte mult ca sä citeascá pi tinerii români, dar pi bätrânii,
dupä cum rezultá din diferite hârtii scrisori rámase dela dânsul,
cari se pástreazá - cu pietate - in biblioteca Muzeului näsäudean
(pi in special intr'o scrisoare a lui dela 31 Decembrie 1863 Nr. 8.)
In scrisorite lui, trirnise la dovedeste o mare
grijá pi dragoste pentru »Biblioteca , infiintatá de dânsul

impreunä cu Vicarul Grigore Moisil - in memoria Vicarului

fostului profesor loan Marian - pi pentru a servi la ridicarea
culturalá a grániterilor.
Incá in anul 1859, pe când era director al militare
din Kamenitz, a a trimite cárti de valoare pentru biblio-
teca scoalelor din Este interesantä scrisoarea lui, dela
30 Octombrie 1859, din Kamenitz cätre Directia scoalelor
násäudene din care extragem urmätoarele:
»Am primit cu multumire adresa D-voasträ dela 24 a lunei
curente Nr. 655. superioarä násäudeaná, care m'a crescut
mare m'a fäcut fericit, o voiu inceta a o uita numai când nu
voiu mai träi. Dar numai cu dorinte deserte nu este de ajuns.
Irni amintesc durere trista situatie, când in afará de cärtile de
nu avea nici o lecturä pi ce un corp didactic,
o chiar, - fárá cärti, Eu mi-am cumpärat de
câtiva ani mai multe cárti, de cari aveam neapäratá nevoe, atât
pentru studiile mele particulare, cât pi ca profesor de istorie
geografie la pe cari, ca o micá dovadá a recuno-
stintei mele, le voiu onora pcoalei superioare din Násäud, pentru
a pune baza unei biblioteci
Pentru acest CApitanul Tomi roagá directia a
militare din Kamenitz, dela elevii säi din clasa a IV-a, in anul 1863 - din care
reesä c Joint a fost un bun educator, cum se trateze tineretul,
simpatia tot respectul cuvenit.

www.dacoromanica.ro
508

cina pe un din Násäud (Steinbach cu nurnele) facä un

dulap corespunzAtor, pe care el va achita clad va fi gata,
va trimite cärtile. Apoi »Va rog a exprima respectul
meu intregului corp didactic, al carui membru am avut onoare a
fi eu timp de 8 (1842-1848)1).
Dulapul gata, Torni, prin scrisoarea sa dela Martie
1859 (din Kamenitz) adresatä »Comisiei administratoare a fondu-
rilor colare«, anuntä expediarea artilor, notate pe o lista alätu-
ratä. In scrisoare roagä pe Vicarul Moisil sä binevoiascä a
primi aceastá donatie irevocabilä a respecta aceastä donatie
bibliotecii a o dedica scopului. Apoi adaugä: »CM voi träi,
voiu contribui dupä putintä pentru acestei
Lista contine 66 volume valoare de 133 florini a.
Din aceste volume notam câteva: Handatlas, cu 83 härti.
Schnell, Die Sachsen in Siebenbürgen. Papiu Istoria
mânilor. Genersich, Geschichte Oesterreichs. Meissner, lulius Cesar.
Diferite documente istorice. Apoi despre Napoleon opere. Kant,
Die Macht des Gemüthes, m. a. Vicarul Moisil scrie pe adresa
primitä, cá cärtile trirnise de Cäpitanul stint dedicate bibliotecii
colare ce se infiintazä Näsäud.
La 12 Noembrie 1860 Torni trimite douä härti, despre care
se a§eze in sala casilzei române (Reuniunea de lecturl)
din Näsäud o altä hartä etnograficd a Imperiului austriac pentru
coala superioarä.
La 20 Noembrie 1860 se mai primesc 32 volume din
cari notäm: Gaspari, Erdbeschreibung, 3 volume. Natur-
geschichte, 5 vol. Das russische Reich. Praktische Anleitung zur
Bienenzucht (in limba germaná româneascä). Apoi: Die Roma-
nen der oesterreichischen Monarchie. Hronica Românilor. Baladele
de Marienescu. Calendarul românesc dela pe anii 1852 1853.

In scrisoarea Cäpitanului Torni dela 15 Noembrie 1863 din

Kamenitz, adresatá Vicarului Moisil, el cere altele: »In
Gazeta (Transilvaniei) va dacá nu vei pomeni niciodat
despre donatiile mele - acuma sunt bätrân rn'am desbräcat
') Scrisoarea se aflä in colectia Torni, la Muzeul näsäudean,

www.dacoromanica.ro
de vanitatea tineretelorn. Apoi, din lista carfilor »vei vedea
ch nu vin nu ce cärfi, insa pentru sermanul nostru unghiu
cartea cea mai poate face ceva Din cele 25 vo-
lume tritnise de asta data notam : Brockhaus Conversationslexikon,
complet 10 volume. Die slavischen Elemente im Romanischen.
Vorbilder der Vaterlandsliebe, des Hochsinnes und der
Thatkraft. Liviu Patavinu. Die Volksschule, anul 18b1. F( aia pentru
minte, inim literaturh, Brasov, anii 1860-1862. Dienstregle-
ment für die k. k. Infanterie, u. 2 Theil din anul 1807. La aceasta
carte Tomi face urmatoarea observatiune: »Dienstreglement-ul
contine uncle morale neresturnabile, cari vor
pentru toate timpurile adevärate morale curate, pe cAnd cele-
norme (regule) de serviciu sunt supuse necesitafilor timpului
a modificari. Apoi eu in convingerea bibliolecile
noastre nu vor dispretui o carte militark ne vom
aminti noi am fost soldati bravi credinciosia. Apoi mai scrie:
»Multi colari nu au vazut vr'un ochian (telescop), eu am
cumpärat unul (cu preful de 8 florini a.) trimit deodatä cu
Mai trimite doria perini pentru altar, una biserica
din alta pentru cea din satul Mocod (natal natal),
adaugAnd : »in bisericile am ridicat adeseori rugáciuni
incoronate de succesee.
In scrisoarea lui Tomi, dela 31 Decembrie 1863, cätre Vicarul
altele: »Acuma la punctul bibliotecii. Eu
Moisil, scrie
din parte-mi
se va inmulti barem
fi socotit, ca sä fie de o data
la 500
-
munai
nu

D-Ta lumea de acolo mai bine mine, -

fa cum mai bine - de socoti ca, de nu va contribui
nime mai mult spre inmultirea bibliotecii, gustul de a ceti
prin acelea carfi putine se va cultiva de chi
drumu fä-o publica....
Cápitanul insistä deci pentru desvoltarea gustului de cetire
de aduna cetitorul mai multe cunostinte temeinice.

adresa cätre Inspectoratul din Districtul

saudului, din Kamenitz dela 15 Septembrie 1864, Cápitanul Torni

www.dacoromanica.ro
510

scrie urmätoarele: »Noul an colar a onoratul corp didactic

de acolo, al cärui membru am avut onoarea sä pi eu, va avea
necesitate de unele cärti, pentru a cäror procurare nu va fi având
mijloace suficiente. Din anul 1860 mi-am format o frumoasä
bibliotecä, cu care voesc sa märesc Biblioteca Mariana sä o
pun in prima linie la dispozitia onoratului corp didactic. le
ca toate ale mele, frumos legate - motivul ca eu numai
aa le espediez acolo este doresc ca Biblioteca
sä nu fie o colectie de cärti färä valoare. Cärti le cuprinse in lista
trimise la adresa onor. Vicar Grigore Moisil, rog a le
primi pentru aceea bibliotecä cu acee4 pietate, cu care eu o
cinstesc, eu onorez numele lui cu tot devotarrientul; --
acestui, pentru patria incomparabil Pestalozzi, avem noi
a-i multumi totul. El muri in bratele mele, necunoscut de multi,
cari lui au toate a-i rnultumi, ca cei mai multi din genii,
cari numai dupä moarte sunt apreciatic.
»Aceastä bibliotecd poate fi consideratä ca ceva complectä,
pentrucä se gäsesc intr'insa opere istorice, geografice, de
naturale, beletristice pentru domnii nostri chiar mili-
tare...«
comunic, cä eu, in urma sänätätii sdruncinate, am
inaintat cererea de demisiune dela directia cu incepere dela
Octombrie voiu comunica apoi ce am mai fac«.
In fine nu se publice in ziare despre donatia
cäci este slab »n'am nici o vanitate de a fi
blicatc Din lista aceasta notarn ateva din cdrtile trimise:
Consulat und Kaiserreich. Griselini, Geschichte des Temescher
Banats. Gibbon, Geschichte des römischen Weltreichs.
Biblische Alterthumskunde. Oesterreichischer Soldatenfreund 1850
u. 1851 (la care Cäpitanul colabora). Bürger's Sdmmtliche
Werke. (de Visarion Roman) 1863. Polysu, Romanisch-
deutsches u. deutsch-rorn. Wörterbuch. Galura's, Die Werke Gottes.
Organ" pedagogic (de Ion Popescu) pe 1863. Telemaque. Rousseau,
Emil Ueber die Erziehung. Papst Pius IX. Napoleon III. Die
Geschichte des 46 Infanterie Regiments al fostului I Regiment
de granitä rornânesc dela Orlat (Sibiiu). Thiers, Die französische
Revolution. SIzakespear's sämmtliche dramatische Werke. Chownitz,

www.dacoromanica.ro
Die Geschichte der ungar. Revolution. Die menschlichen Leiden-
schaften. Lessing, dramatische Werke. Sämmtliche Werke.
Tausend und Eine Nacht. Spinozza's Werke. Ueber die Selbstaus-
bildung.

La 13 Noembrie 1864 din Alba-lulia a trimis,

la plecarea lui din Kamenitz, o masinä electricä (in valoare de
40 florini), apoi Schiller's Werke. Der pe anul 1863.
Zschokke, Die Schweiz pi o stampilie pentru a se aplica pe cärti
»Siblioteca Marianäc.
Comunicá cä a fost mutat dela 12 Noembrie la Alba-lulia
ca comandant al companiei a 23-a, dar ca in câteva zile
piece la Regiment, care se aflä in Italia cä nu are
norocul sä la Násáud. Mai trirnite pi trei tablouri rame
aurite, ca sä irnpodobeascä biblioteca pi salutä corp di-
dactic »cu tot respectul«.

Din o altä scrisoare a Cäpitanului Torni, din Alba-lulia dela

27 Decembrie 1864, extragern urmätoarele :
»Prea onorate Dornnule Vicariu! Dupá asteptare am
primit epistola D-Tale din 20 c., dimpreunä cu adresa Domnilor
recunoscätori de acolo, cu cea mai mare bucurie - la aceasta
din urmä voiu räspunde de altá datá de sigur având in
cuget de a-mi exprima mele despre »Biblioteca Marianä«
mai pe larg - aceea o voiu face-o in limba germanä - putân-
du-mä esprima mai bine intr'insa decât in cea materna, care o am
invátat mai nuinai din Gazeta Transilvaniei.l) In ortografia
sunt foarte inapoi - pi nu api vrea ca sä fiu de tinerilor
fará crutare tratat, - limba germaná mi-a crescut in vine
cugetele - ba pi rugáciunile caträ Atotputintele imi curg
numai in aceastä nu din dispret caträ limba maternä sau
natiune, ci din necurmatele pi deprinderi in limba
aceasta. Apoi inapoiatam prin aceea interesele nationale sau amicale,
judece orisicine nurnai drept.
1) La care erau foarte multi ofiteri din deosebite garnizoane,
abonati.

www.dacoromanica.ro
512

Cu D-Ta voiu corespunde totdeauna in limba

rugandu-te odatä pentru totdeauna a trece peste greselele sintacse
pi ortografe cu amicabila iertare pi a culege numai numai
tel es
Trecând la epistola D-Tale din urmä, culeg cele de räspuns
pi zic »Biblioteca Mariana« sä fie de
acolo - dascälii din principie1) vor intrebuinta dupä materiile
opuri mai primitive, cei dela gimnasiu celelalte poate de multeori
din contra - fiestecare dupä lipsa pi gustul säu. Eu am nutrit
cugetul meu de 1848 a face toate pentru o bibliotecá
scolasticä. s'a realizat, multämesc lui Dumnezeu ;
cât voiu putea tot spre inmultirea bibliotecei voiu gândi, ce
este o pcoala cärti, aceea este un corp profesoral o
bibliotecä. In numai principiile obiectelor diverse,
ca le ruinegäm bine ne trebue apoi alte compendiuri mai pe
larg. Dar de unde? Bietii profesori sunt räu plátiti - abia pot
träi dupá multe amáráciuni
pi pi avail, te
o carte folositoare mai bine o pot face amicii.
M'am bucurat foarte auzind cá ba pi masina electria,
au sosit sänätoase. Mai am la mine unele opuri nelegate pi
apa nu voesc a le trimite, aducandu-mi aminte de lipsele cele
multe de acolo mai cu seamä de bani - apoi pomana trebue
sä fie pi nu de jumätate«, este un proverb de imitat
pi eu mä voiu tinea totdeauna de el, pentru aceea nu voiu adea
de greu nici Uil fileriu dupä toate trimiterile »Am o sete
mare väd de acolo, ca sä vad lipsele cele mai
ca apoi oriunde voiu fi, sä vä pot trimite cánd in când ceea
ce voiu putea. De când am venit la Alba (lulia) m'am odihnit
restaurat binisor, necazurile pi grijile cele multe le-am
spate, apoi slujba la companie ca cea mai usoará läsatá de
Dzeu, mai cu seamá la un cApitan...« »Oberlecmanu vine
1) Scoalele primare.
2) Ignot 1829 in Salva, coala militara in apoi
in Regimentul Reg. 50 Alba-lulia 1868 când fu chemat
in armata cu rangul de cäpitan. Räzboiul independentii, 1877-78.
Un foarte distins ofiter colonel in 1890. t 1899. A avut 4 toti militari
superiori distin$i (Emanoil, Gheorghe, Nichita Mihail, acesta general, -
comandant al deviziei 16 (Dej). A se vedea: V. Mologna : Monografia familiei

www.dacoromanica.ro
 sárbätori acasä la Salva...« Dela Italia am ptire, cä voiu merge
de curând la regiment, merg mai mare drag, ca sä vad
Italia, unde nu am fost niciodatà, iti voiu scrie de acolo...« »Cu
rugare de a saluta in numele meu toti amicii de acolo, deosebi
Dornniei Tale multarnitor pi de pururea oblegat, pi nu-
al D-Tale sincer Torni Capitan«.
lntr'o listä de arti trirnise la 15 Octombrie 1868 de api-
tanul Torni, acurna trecut pensie, pi un manuscript de
istoria universala (Weltgeschichte) (prescurtare) cum se preda
odinioarä la supei (Oberschule) din Näsdud. Dease-
menea gasim un din Nopile Qirpaline sau istoria mar-
tirilor hbertatii (Horia, Clo$ca Cri$an) de I. Drägescu. Acest
autor, pe atanci student universitar a tiparit acest roman istoric
in in Pesta a avut de scop »sa redestepte amintirea acelor
martiri in strdnepotii pi a impintena pe ace$tia spre fapte mari
de dernnitate marire nationala«. In adevar toti gimna-
române$ti din Ardeal au cetit acest roman, care a avut o
influenta enoi ma asupra tiueretului pi i-a desvoltat in mai
grad sentimentul national. Cäpitanul Tomi a foarte
bine importanta acestei carti, pi a procutat-o pi a timis-o
la Näsäud. Dar setea citirii acestui istoric de colari era
apa de mare, de nu s'a putut stânipara pi profesorii pi alti intelec-
au cumpärat-o pi se afla in toate casele gräniterilor.1)

In anul 1867, pe când Capitanul Tomi se gäsia pensionar in

iubitul sat, Comitetul fondurilor §colastice gränitere0, in
sa dela 20 August 1867 l-a ales, in unanirnitate, de inspector
§colar al pcoalei normale primare superioare) pi al
de fetite din Näsäud.
N. Ignat, Dej 1928 Românii ardeleni din vechiul Regat activitatea
pânä la räzboiul intregirii Nearnului de I. in Monografia :
vania, Banatul, Crisana, 1918-1928. Bucuresti. Vol. III. 1929.
1) Despre aceast carte 1i autorul ei vom vorbi mai in Arnintirile
mele despre acest român, care a fost Doctorul Drägescu, pe cari
sper sä le public curând.
altä carte valoroasä pentru unele date relative la Regitnentul
de granitä dela Näsäud, däruitä de este: Oesterreichisches Militär-
Conversations Lexikon« de I. Hirtenfeld Dr. Meynert. Wien 1851.

www.dacoromanica.ro
 Negresit aceasta alegere a fost motivatä de experienta pe
care câstigat-o cdpitanul in serviciile sale, in special ca director
al militare din Kamenitz, dar pi ca un fel de omagiu bine
intemeiat. Dar capitanul, care s'a distins printr'o prea mare
destie, n'a primit foarte onorabild functiune.

Stabilindu-se cu locuinta in satul natal, ceeace preo-

cupa acuma era dea o indrumare cât mai pcoalei din
satul säu pi sä-i asigure o existentä
In arhiva de a pcoalei din Mocod unele acte
interesante.
Astfel gäsim o din anul 1875, cdtre Senatul scolastic
districtual din Näsäud, pe care o reproducem aici.
»lnclitului Senat scolastic districtual in Umblând in
lumea pururea studiind pi meditând peste starea scoalelor
noastre poporale, am adoptat nescari principii pi dupa am
compus un sistem fundational pentru stabilirea sustinerea unei
scoale comunale.
Sistemul acela bazat in prima linie pe venitul curat a mosiei
mele din Mocod, oferind recolta in tot anul pentru fondurile pcoalei
de aici, prin mine create, mosia aceasta se va numi moartea
mea Mo$ia din Mocod , insä atunci e de lipsä ca
sä imbunätätesc mosia aceasta barem prin comasare.
In näzuinta aceasta am inschimbat parcelele mele de sub Nr.
top. 1808 pi 4133 cu pärcelele lui Puica inferate (inscrise)
sub Nr. top. 6569 pi 6570, care se hotäresc cu alte parcele ale mele.
Puica a ingreunat toatä mosia sa, urmare
parcelele sub Nr. 6569 pi 657r , care voesc eu a le
pentru o sumä imprumutatä fondul de aici, in suma
de 194 a. din nepricepere, numai casa pi grädina
presenteazd o avere peste 300 a. Oamenii nostri insä nu
stiu ca sä de hipoteca nurnai suma pi la
intâmplare sau 2 corpuri din mosie, ba temändu-se ci
nu vor cât cer, indatä mosie ca hipotecd.
Säräcia inca de exemplu Puica a
replätit suma cea de 47 a. atunci când a

www.dacoromanica.ro
primit suma a doua, neavând potori (bani) pentru
restabularii a läsat spre dauna lui sä mai figureze ca ingreunare.
Eu rog de inclitul Senat scolastic districtual sa mi se
conceada parcelelor mele 1808 4133 cu a lui Puica
a lui a muerii aceluia numita Puica Titiana näscutä
(hârtia aci e Nr. 6569 6570, fárä ca dupa därisele sä
treac ingreunamentul inferat in piotocolul cärtilor funduare
Nr. 177 sub litera C. alaturând totodata decheraciunea
ratiullea) Senatului scolastic de aici contractul de schimb, spre
buná orientare, acea rugare ca declaratiunea Senatului
lastic de aici sä se aprobeze incuviinteze o clausulä din partea
Senat scolastic districtual, spre care sfârsit aclud timbru
de 50 a.
In fine nu intrelas a aminti cä sau in original sau in copia
funduar Nr. 177, la Nr. top. 4401 s'a varät o eroare,
fiindcä casa lui a lui nu e de ci de peaträ
hipoteca (hârtia e rupta mai mare. Actele acludate mä
rog a mi le retrimite, ca sä le pot ascerne incolo. Mocod
18 Septembre 1875. Silvestru Thomi, r. capit in pensiune«.

La aceasta scrisoare Senatul distr. de confesiune gr. cat.

räspunde Nr. 279 17 Oct. 1875 ca schimb in
interesul din Mocod - se concede, aceea adaugere,
ca intabularea estabularea mentionatelor parcele s'a insärcinat
membrul acestui Senat dl Nestor Ganea transpunândui-se actele,
»spre a putea cele de lipsä in privinta aceastag.
Semnat Presedintele Gr. Moisil, vicar Referintele
Cosma

Un alt act important, relativ la din Mocod este

torah adresat »Prea läudatului oficiu vicaial episcopesc in Näsäud.
Comuna Mocod n'are pentru sa confesionalä grädinä de
instruire pomärie, leguminärie, etc. corespunzAtoare, din care
cauzä dându-mi-se ocasiune am cumpärat o grädinä foarte
1) aceste acte se in arhiva primare din Mocod.

www.dacoromanica.ro
 in locul
vis-a-vis dela sf. biserica,
mai corespunzAtor - in centrul cornunei
pret de 300 florini
-
a., solvind
potorii (banii) acestia din al meu. aceasta poate servi
cu timpu
vor
ca - de model -
ramul acesta de instruire
domnii
aplecare
dragoste. aceasta, cuprinsä »Cartea funduarA« din
Mocod sub Nr. 72 73. A, I. Nr. top. 146 147, voesc a o
infera (inscrie) imediat pe Mocod, pe
fondul care o sustine - pentru acea am contractul
: Domnul Basiliu Muresianu muerea sa Maria,
liangea, deadreptul nurnele confesionale gr. cat.
Mocod, ca intre irnediat in posesiunea resp. proprietatea
ei, eschizAnd periclul, ca dupa moartea mea sa
gradina aceasta de cearta neamurile mele sau alti
pretendenti necalificati.
raport desprea aceasta cumparare salutarie aclud
contractul respectiv umilita rugare, sa binevoiti asterne
Prea Venerabilului Ordinariat episcopesc Oherla spre aprobare,
dänsul forul acela dela care depinde aprobarea sau repro-
barea tuturor treburilor scolastice, privesc acelea coalele
gr. cat. din diecesa Mocod 26 April 1883. Silvestru
c. r. emerit«.
Consistoriul episcopesc »cumpararea din banii proprii,
pe seama gr. cat. din Mocod o in pret de 300
a.« »pentru zelul sacrificial marinimos fata de acea
acest Consistoriu prin aceste esprimä recunostinta sa. Gherla
8 Mai 1883. (Nr. 3277)«. Semnat Szabo, Episcopul gr. cat.
de Gherla.I)

Din se din influenla van

loan in ce priveste cultura pomilor, a legumelor
etc., pe care CApitanul Toni sa o reinvieze in satul
cáci ceea ce a Vicarul Marian s'a mentinut
continuat sub a dispärut nu se mai
pomeneste de bunele dispozitii de odinioarA.
aceste acte se aflä in arhiva primare din Mocod.

www.dacoromanica.ro
 517

Dac8 intelectualii nostri de astä'zi, Români cu

dare de rnânä ar därui scoalelor, bisericilor sau institujiilor cultu-
rale câte o grädinä sau un petec de pämânt din satele noastre
pentru de pornärie, sau alte scopuri folositoare,
hi care sau de bine i-ar pe säteni
pomäria etc. doria de sincer Torni, ce fru-
mos s'ar ridica nostru granijeresc iaräsi la ceea ce a fost
odinioarä hi acelasi timp ar veni in ajutorul statului, care nu le
poate prididi pe toate!
*

$coala primarâ din satul lui, astäzi ii numele,

du-se > coala Cäpitan Silvestru
*

Caracterul ferm al Cäpitanului Torni, deosebita dragoste

pentru satul nasterii sale interesul pentru din acest sat
se poate vede din testarnentul fácut la 14 Noembrie 1878,
din care extragern câteva date.
1. Dispune ca inmormântarea lui sä se obiceiurile
crestinesti, cât se poate de simplu, nurnai cu un preot inter-
zicând vorbire funebralä, precum pomenele, despre care
zice Dpomenele cu beuturi este un promovator prin-
cipal spre superstijii, - pe cari fericitul Vicar
prin hotárirea sinodalá dela 4 Noembrie 1839 le-a desfiinjat, dar
se pare cä nurnai aici, in Mocod, s'au reintrodus spre dauna
poporului nostru destul de särac«. ar fi
localitate cu garnizoanä militarä, interzice procesiunea militará.
2. Ca rnostenitor al intregii sale averi, mobile imobile,
nurneste din satul nasterii sale, Mocod, respective fondurile
ei anume: a) Fondul comunale, care existä. b) Fondul
pentru premii Fondul pentru biblioteca d) Un
fond pentru servitorul e) Un fond pentru f) Un
fond pentru gimnasticá. g) Un fond pentru stipendii (ajutoare).
3. Proprietatea lui, trecutä in Cartea funduará, la Nr. 208,
moartea sa se va nurni: Mopia din Mocod< - se
1) Dupä o copie scrisä in 1. germana, ce se la
näsäudeanc.
17

www.dacoromanica.ro
vor aplica stipulatiunile (conditiunile) acele ca la fondul de sti-
pendii stabilite de dânsul la 30 Dec. 1875.
4. Dispozitii relative la intrebuintarea capitalului,
5. depus la bancä Aurora din Näsäud, cu 60/o sau
6. 7. din hârtiile de stat, efecte...
La punctul 7 mai scrie cä därueste surorei sale Veronica,
Criciun, niste hârtii »Obligatiuni apoi adaugä: »rudelor
nu pot läsa nimica (mostenirea) läsämantul meu este nein-
semnat - dar scopul pentru care destinat este mult mai
sfânt decât ca putina avere sä o pot micsora prin alte legate.
Eu in viata mea am avut in vedere numai mi-am impus
multe privatiuni (lipsuri), numai numai ca sä pot face (indruma)
un organism pe cât posibil de satisfäcätor am (econo-
misit) crutat pentru acest scop câteva sute de florini acurna
ar fi päcat sä fac câteva fundatiuni anume pentru oameni, cari
se numesc numai rudenii cari de nu 5i-an câstigat nici un
merit pentru persoana mea. bunä in localitate va
face bine, va folosi rudeniilor mele rudeniile ca toti locui-
satului sä se consoleze, cä s'a aflat unul din mijlocul care
a jertfit intreaga lui avere - desi neinsemnatä - pânä la ultimul
creitar pentru acest scopc.
In punctele 8- 11 sunt diferite dispozitii in privinta adminis-
fondurilor de mai sus aminteste, dacá vr'un (bilet
de loterie) din diferitele imprumuturi de stat sau particulare, notate
detailat in testament, ar câstiga vr'un premiu, pe märirea fon-
durilor sä se dea »Asociatiunei transilvane« (Astra) pentru
fiintarea »Academiei române de drept«. Cäpitanul Torni se interesa
deci de aceastä institutie rornâneascä, pe care Românii ardeleni
voiau de pe la inceputul deceniului al din secolul
al XIX-a sä o infäptuiascä.
In punctul 12 dispune ca härtile alte scrieri ale
sale sä se predee Bibliotecii dela liceul din Näsäud.
In punctul 13 dispune cum sä se administreze mosia sa
pe care el o numeste »Mosia din Mocod«.
In punctul 14 dispune ca executor testamentar pe Leon Piciu,
conduatorul de atunci al Cärtii funduare din Nasäud,

www.dacoromanica.ro
 519

aranjarea definitivä a mo§tenirii, roagá ca avegherea fondurilor

amintite sä fie facutä de Consistorul episcopesc din

Frumoasele idei pi infaptuiri ale Cäpitanului Torni pot servi

pi astäzi urma§ilor, ca vrednice de imitat.

Adaus
Un articol de Torni: »Nä'säud 11 Noembrie 1850
Institutul de educatie de aci a fost ridicat in anul 1784 cu ocazia
reorganizärii institutelor militare de educatiune prin Impâratul losif II
pi a fost început menit pentru copii Regimentului al doilea
la
românesc. Dela 1828 s'au primit in acest institut pe jumätate pi
copii din Regimentul I românesc, cea ce avu de urmare, cä dra-
gostea de invätäturä de mai nainte a luat un avânt mai mare.
Rezultatele s'au väzut la eximenele anuale pi incá mai mult la
infiintarea alor trei batalioane din amândouä regimentele:
un însernnat numär dacä nu cel mai mare al nou avansatilor
au fost elevi ai acestui institut.
In 1832 a ars institutului militar, din un caz
preväzut, dar in vara acelui an fu iarä§i La 23 Martie 1849
insurgentii unguri au aprins din nou acest institut numai din
sub acest populatia gränitäreascä a impus
printr'un proces verbal memorabil, unei comisii alese, sä exprime
credinta pi devotamentul pentru casa imperialä. Din acel timp pânä
la reocuparea terii de armata imperialä nu s'a putut reclädi localul
institutului militar, dusmanii aveau de sä-I distrugä
pânä in fundament. Astfel a§teptau timpuri mai bune. Revolutio-
au mai aprins un sat
pi vatra revolutiei din Nordul Ardealuluic
du§manii, a fost ars de tot,
-
altul; cuibul
cum il numiau
esceptia câtorva clädiri ale statului.
Sate le arse din cuprinsul acestui regiment au fost dupä putintá
refácute, dar institutul militar pi astäzi (Noembrie 1850) ca in
24 Martie a. - hornurile se ca pi ar cere
blästämul asupra criminalilor.
Pentru reedificarea acestui institut nu s'a fácut incá nimic.
Clasele superioare, care erau etajul de jos ale institutului, s'au

www.dacoromanica.ro
520

mutat in locuinta maiorului, rámasä intactä. Cum se

insä camerile construite pentru familie cu clasele de poate
cel ce a fost De altfel in imprejurdrile actuale nu
se poate zice nimic. cu zile a venit aici dl general
brigadir Cava ler de inspectie, s'a interesat de
chestiile despre tot ce prive$te administratia vizitä
biserica greco-unitä (Oberschule); dar de
institutului se in deosebi. In fata clädirii arse in care
el a fost crescut, generalul, vädit revoltat, a luat imediat
mäsurile necesare pentru acoperirea institutuluig.
(Din revista: DOesterreichischer Zeitschrift
f. militär. Interessen. Viena. Nr. 140 1850 pg.

www.dacoromanica.ro
 IVA
REVISTÄ ISTORICÄ CULTURALA

TABLA CUPRINSULU1
Vol. VI. - Nr. 22-23
1937-1938

(Cifrele latine brosura, cele arabe, pagina)

Buzila XXII 193

Anton 1843 XXIII 483
Teoclor: Istoria comunei Bórgo-Bistrita XXIII 469
Martian : Traducere dintr'un volum de calätorii XXII 195
Din Memoriile lui XXII 200
Figuri gräniceresti näsaudene XXII 227 XXIII 493
din vremurile trecute XXIII 476
: Noi numiri populare românesti de . . . XXIII 453
Naghiu : Märuntisuri cultural-istorice näsäudene XXII 178
Cronicä bibliografica XXII 207
Pavelea S. loan: Zicale poporane istorice XXIII 480
$otropa Virgil: Revolta Districtului näsäudean 1755 1762, XXII I XXIII 261
Comemoräri gräniteresti in XXIII 486
Maiorul Martian XXIII 445
Muzeul gräniteresc ndsäudean XXII 220 XXIII 489

www.dacoromanica.ro