UNIVERSITATEA TEHNICA „Gh.

Asachi” IASI -Facultatea de Arhitectura

Curs Marketing in arhitectura si urbanism- An V

Curs 1
Concept complex- abordari
• proces - economic
-comercial
-social
• activitate practica
• atitudine fata de client
• instrument social
• tehnologie managerial
• functiune a intereprinderii/organizatiei
• structura de institutii

◼ Definitii
➢ clasice : Marketingul este procesul care dirijeza fluxul de la producator la
consumator
orientat spre vanzare “vinde ce produci”
➢ moderne: Marketingul – proces economico-social care se transpune in practica prin:
”produci numai ceea ce se poate vinde”
Definitia Philip Kotler
Marketingul - Procesul prin care indivizi si grupurile obtin ceea ce au nevoie
si doresc prin crearea
oferirea
si schimbul liber de produse cu altii
◼ Identificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor in vederea satiafacerii lor, mai
eficient decat concurenta, in conditii de profit
Marketingul- Procesul de planifiacre si executare a conceptiei, pretului,promovarii si distributiei de
idei, marfuri, si servicii pentru a crea schimburi care satisfac obiectivele individuale si organizationale.

◼ Scopul Marketingului- sa descopere necesitati neacoperite si sa pregateasca solutii

satisfacatoare
Nucleul conceptelor primare ale Marketingului
Nevoi Schimburi
Dorinte Produse _ Negociere _ Tranzactii _ Piata
Cerere Servicii Relatii

A.Denner-->Marketing =Satisfacerea cererii + Profitul

Marketing- trei dimensiuni: A. filizofica

B. procesuala
C. metodologica
A. Dimensiunea filosofica

1
 • gandirea organizatiei intr-o atitudine orientata spre client avand obiectiv esential:
-obtinerea beneficiilor numai daca satisface dorintele
consumatorului mai bine si mai eficient decat concurenta
• filosofia organizatiei - focalizarea asupra consumatorului pentru a cunoaste si intelege nevoile si
dorintele sale
- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketing (in cazul nostru
client) -consumatorul de arhitectura (constructii), urbanism;
In cazul arhitectului client - persoane fizice
- persoane juridice
- administratia publica
- O.N.G.
- fundatii , etc.
Conceptia de Marketing a unei organizatii de proiectare (B.I.A., S.R.L., S.A., etc)
a privi aceasta organizatie - prin ochii consumatorului de constructii si urbanism
- din punctul de vedere al exigentelor si dorintelor clientului
- cercetarea nevoilor, dorintelor individuale,colective - socio-grup
- societate
- urmarirea produsului (constructii, urbanism) in timpul consumului-
exploatarii
- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorintele
consumatorului - individ
- colectiv
Nou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele beneficiarului (individual
si colectiv) sub aspectul:
• cunoasterii mediului social -economic;
• adaptarea permanenta la schimbarile si evolutia acestuia;

B. Dimensiunea procesuala
Marketingul
➢ un proces social si managerial prin care se asigura orientarea organizatiei catre
-nevoile pietei
- mecanismele de satisfacere ale acestora
➢ procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schimbul de bunuri si servicii sau
valori (idei, concepte) intre grupuri si persoane;
Obiectul activitatii practice de marketing.
• Transpunerea conceptului de Marketing in realitate in: -actiuni
-programe
-rezolvari;
• Complex de activitati avand drept finalitate:
- eficienta maxima economica si sociala prin folosirea unor resurse limitate
- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului, nevoi: - mereu in crestere
- diversificate ca structura si calitate;
➢ Ca proces, Marketingul: adoptarea unor serii de decizii strategice care asigura satisfacerea
optima a clientului;
Marketingul -proces de planificare si concepere a unor idei, bunuri si servicii de:
− stabilirea pretului acestora
− promovarea acestora

2
 − distribuirea,
astfel incat sa satisfaca cerintele : -individuale
-de grup
-sociale.

Marketingul – functiunea organizatiei de proiectare orientata catre :

-nevoile clientului
➢ satisfacerea acestora prin implementarea unui sistem - promovare
- dirijare
- control
➢ stabilirea obiectivelor, politicilor si strategiilor de Marketing
➢ organizarea structurii organizatiei conform acestor aspecte;

C. Dimensiunea metodologica
Rezida in faptul ca :
-gandirea si actiunea practica implica utilizarea unui instrumentor de Marketing
• ansamblu de metode, procedee si tehnici de -cercetare
-actiune
-analiza
-organizare
- control
• care sa asigure informatii in urma studierii pietei
• sa promoveze
• sa distribuie bunurile si serviciile;
Marketing ( intr-o organizatie)
➢ principalul instrument care sta la baza elaborarii srategiilor pe termen scurt, mediu si lung, si
adaptarea tacticilor corespunzatoare implementarii strategiilor
Functiile Marketingului
Functii fundamentale
1) functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum;
2) functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient;
Functii derivate
3) functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime;
4) functia de maximizare a eficientei economice;

1) Functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum

➢ investigarea mediului socio-economic
obtinerea informatiilor referitoare la:
• pietele efective
• pietele potentiale
• ansamblul necesitatilor de consum
• comportamentul clientului / consumatorului ;
2) Functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient
➢ functie ce asigura realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:
• cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor - materiale
- financiare

3
 - umane
• adaptarea operativa a activitatatii la cererile pietii si consumatorului;
3) Functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime
➢ prin aceasta functie se mizeaza:
• producerea si oferirea numai a acelor bunuri, prosuse si servicii necesare consumului;
• realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele de care aceasta dispune;
• recunoasterea sociala a activitatii organizatiei;
4) Functia de maximizare a eficientei economice
➢ maximizarea eficientei economice/ sociale prin optimizarea profitului care asigura existenta si
dezvoltarea organizatiei;
➢ maximizare profit pe termen lung – consecinte dezastruoase;
– deteriorarea imaginii organizatiei;

Fazele procesului de Marketing

➢ cercetarea si identificarea necesitatilor de consum orientarile lor;
➢ proiectarea viitoarelor produse / servicii;
➢ testarea prototipului;
➢ concluziile privind perspectiva produsului / serviciului;
➢ stabilirea politicii de preturi;
➢ pregatirea pietei;
➢ lansarea produsului / serviciului;
➢ organizarea rationala a procesului de vanzare;
➢ studierea gradului de satisfacere a nevoilor;
➢ sintetizarea principalelor elemente privind imbunatatirea produsului / serviciilor;

Tipologia Marketingului Macromarketingul

➢ dupa scopul activitatii • proces social prin care se dirijeaza un
Marketingul afacerilor : flux economoc de bunuri si servicii de
• bunurilor de consum; la producator la consumator pentru
• industrial; indeplinirea obiectivelor societatii;
• agricol ➢ dupa sarcinile ce-i revin
• serviciilor ( de proiectare) Marketingului ca urmare a situatiei
Marketingul non-profit cererii
• social M. Stimulativ – pentru o cerere inexistenta ce
• ecologic trebuie creata
• educational M. Conversional – pentru o cerere repulsiva
ce trebuie modificata
• sanatatii
M. Dezvoltarii – pentru o cerere lenta;
• cultural si sportiv
Remarketing – pentru o cerere excesiva ce
• contabil
trebuie redusa
• urban Contramarketing – pentru o cerere ce se
➢ dupa nivelul de aplicare impune sa fie franata
Micromarketingul Marketingul pentru Sincronizare – cand
• activitate individuala a unei organizatii cererea este neregulata si trebuie sincronizata
• obiectivele ➢ in functie de aria teritoriala
• anticiparea nevoilor consumator / client; Marketingul intern – piata interna
• directionare flux de bunuri / servicii Marketingul international – se refera la
catre consumator – satisfacere; schimb de bunuri si servicii cu alte state

4
 Achizitionare bunuri/ servicii

Decizia de cumparare/ achizitionare

- act constient care urmareste satisfacerea in conditii de rationalitate a unei nevoi/necesitati/aspiratii

Etapele procesului decizitional

Identificarea problemei

Cautarea informatiei -------------- Criteriile deciziilor

Evaluarea alternativelor

Alegerea

Evaluarea

Curs 3
Mediul de afaceri
Strategiile de Marketing

Subiecţi Forţe
actori

Condiţii externe Mediu de Marketing Condiţii interne

MANAGER

Relaţii cu clienţii

Mediul de Marketing – intern al organizaţiei

Totalitatea activităţilor şi conditiile de desfasurare a acestor activitati în
care segmentul de marketing al organizeţiei actioneaza, precum şi
raporturile pe care le întreţine cu celelalte compartimente ale organizaţiei.
ORGANIZAŢIA DE PROIECTARE

5
 MANAGER

ARHITECT ALTĂ SPECIALITATE

Compartiment

Compartiment

Compartiment
proiectare
marketing

economic PRODUS
PROIECT

PIATA
CLIENTUL

Componente ale Mediului de Marketing intern – variabile controlabile

conducerea şi stilul de conducere al organizaţiei
-
resursele materiale şi umane
-
-
variabilele mixului de marketing
Mixul de marketing – „concept ce reprezintă setul de instrumente de marketing pe care
organizaţia le utilizează pentru a-şi atinge obiectivele” (Ph. Kotler)

Dacă strategia de marketing explica „ceea ce trebuie facut”

Mixul de marketing arată „cum trebuie facut”

Mixul de marketing însumează proprietăţile caracteristice ale

organizaţiei pe care aceasta le utilizează pentru influenţarea cererii
pentru produsele (proiectele) realizate de aceasta exprimate în
următoarele variabile controlabile – cei 4 P

6
 Produs – Proiect Plasament
Varietate tipologica Canale de distributie şi proiect
Calitate - arhitecturală
- funţională Acoperire tipologică
- constructivă funcţiuni
- estetica
Design – prezentare Variante - funcţionale
Caracteristici tehnic-ec. - spaţial volumetrice
Ambalare - legare
- marketing Amplasare – poziţie organizaţie
Dimensiuni
Servicii incluse - corecturi Proiecte tip (stocuri)
- urmărire
- completări PIAŢA Mod de livrare proiect
Garanţii de proiectare
ŢINTĂ
Preţ Promovare
Preţ conform norme de Reclama produselor -
proiectare proectelor
Rabaturi – reduceri Acţiuni promoţionale:
- conferinţe
Facilitati - deplasare teren - simpozioane
- schimbare - concursuri
soluţii Publicitatea org. de proiectare
- analize Relaţii cu publicul – clientul
Promovare
Perioada de plată proiect Forţa de vânzare proiecte

Mediul de marketing extern – Totalitatea forţelor necontrolabile la care organizaţia

trebuie să-şi adapteze politica menegeriala şi de marketing
A ● micromediul – perticipanţii din mediul apropiat organizaţiei – cunoscuti
in general – influenţează politica organizaţiei

B ● macromediul – forţe cu rază mare de acţiune ce acţionează asupra

tuturor componentelor micromediului organizaţiei

A. Micromediul organizaţiei de proiectare

● Furnizori - de echipamente
- de materiale
- servicii de avizare
● Subproiectare – pe specialitate
● Intermediarii – cei ce aduc clienţii
● Clienţii (beneficiarii) – componenta cea mai importantă

7
 ● Concurenţa – celelalte organizaţii de proiectare
● Administraţia pubică - centrală
- locală
- Factori de avizare
● Organisme financiare - bănci
- finanţatori
- fonduri structurale
● Instituţii mass-media - reviste
- ziare
- radio
- TV
- internet
● Asociaţii profesinale - RUR
- Ordinul Arhitecţilor
- UAR
● Asociaţii ale cetăţenilor - ONG
- Fundaţii,etc
● Atitudinea publica faţă de organizaţia de proiectare

B. Macromediul organizaţiei de proiectare

-mediul stabil – moment de scurta durata (exceprie cand perioada de crestre

economica este constatnta)
-mediul schimbator – permanente modificari, in general previzibile, necesita o
viziune de perspecticva
- mediul turbulent – schimbari accentuate, frecvente, bruste, imprevizibile.

Organizatia de proiectare are nevoie de : flexibilitate si elasticitatea structurii interne)

adaptarea arhitecturii la mediul turbulent schimbator -un exemplu de program social
iniţiat într-un cadru universitar: „pentru a extinde studiul arhitecturii într-un context responsabil
social”1, Samuel Mockbee înfiinţează în 1993, la Universitatea Arkansas, atelierul studenţesc Rural
Studio, orientat către practica socială şi constructivă a arhitecturii. Acesta realizează, în acelaşi an, un
program de locuinţele ieftine pentru populaţia săracă din regiunea Hale County, Alabama, decăzută
economic odată cu prăbuşirea pieţei bumbacului.
Dispunând de materiale de construcţii reciclate şi de fonduri reduse obţinute din sponsorizări,
Rural Studio a proiectat şi construit câteva locuinţe pentru familii nevoiaşe din Hale County. Proiectele
studenţilor nu au fost doar experimente mentale, ci procese reale cu finalitate, bazate pe lucrul în teren,
pe dialogul permanent cu beneficiarii şi pe contactul cu materialele şi metodele de construcţie. Au
rezultat soluţii simple, economice şi ecologice, inspirate din arhitectura regională. În articolul intitulat
„Rural Studio sau bunul simţ în arhitectură”, Horia Marinescu apreciază inventivitatea realizărilor din
acest experiment social, calităţile arhitecturale şi mai ales pe cele umane: “o arhitectură care are într-
adevăr omul în centrul preocupărilor, omul cu problemele, nevoile şi aspiraţiile lui reale”2.

1
Philip Jodidio - Architecture now!, Editura Taschen, Hong Kong, 2002, p.232
2
Horia Marinescu – Rural Studio sau bunul simţ în arhitectură
(http://www.horia-marinescu.net/texte.php?lang=ro&text=33)

8
 La finalizarea cu succes a programului social pentru Hale County, Samuel Mockbee afirmă:
"Marea întrebare care se pune în profesia noastră, indiferent dacă suntem arhitecţi în sudul rural
american sau altundeva în lume, este cum să evităm să ne lăsăm furaţi de puterea tehnologiei moderne
şi de abundenţa economică, astfel încât să nu pierdem din vedere faptul că oamenii şi locul primează...
Pentru mine, aceste mici proiecte au în ele esenţa arhitecturală necesară pentru a ne încânta, a ne
inspira, şi, în final, a înnobila profesia noastră. Dar, şi mai important, ele ne amintesc despre ceea ce
înseamnă a avea o arhitectură americană decentă şi fără pretenţii. Ele ne amintesc că simplitatea ne
poate impresiona în aceeaşi măsură ca şi complexitatea, şi, dacă suntem atenţi, aceasta ne va oferi o
impresie din ceea ce e esenţial pentru viitorul arhitecturii americane: onestitatea ei" 3 (The Everyday
and Architecture, publicat în Architectural Design, 1998).

Factorii exogeni care influenteaza organizatiile de proiectare:

● Mediul economic - definit de raporturile în societate priviind necesitatea, dinamica,

evoluţia sectorului de construcţii
- caracteristici piaţa interna
piaţa externă
pârghii economico-financiare
- pârghii economico-financiare - cerere
- ofertă
- concurenţă
stă la baza elaborării strategiei de proiectare a organizaţiei
● Mediu tehnic şi tehnologic - influenţează - direct
- puternic organizaţiile de proiectare
- materiale de construcţii
- tehnologii noi
- produse şi concepte noi
- calitatea tehnologii
- orientarea fondurilor
- cercetarea tehnico-ştiinţifică
- invenţii şi inovaţii
- nivelul de dotare a organizaţiei
-învăţământul de specialitate
● Mediul demografic - variabilă cu puternice implicaţii în strategiile organizaţiei de
proiectare
- populaţia beneficiară a serviciilor de proiectare
-dinamica populaţiei
- structura populaţiei
- repartizarea teritorială
- repartiţia - mediu urban
- mediu rural
- prognozele demografice
● Mediul socio-cultural şi educaţional – modelul cultural
► totalitatea- factorilor
- condiţiilor
- relatiilor
3
ibidem

9
 - instituţiilor care vizază sistemul de - valori
- obiceiuri
- tradiţii
- credinţe
- norme
care modelează societatea şi reglementează comportamentul - indivizilor
- socio-grupurilor
► mediul socio-cultural şi educaţional influenţează direct şi nemijlocit
organizaţiile de proiectare:
- educaţia societăţii priviind activităţile de construcţii
- valori tradiţionale în - abordarea funcţională
- materiale
- tehnici
utilizate pentru realizarea construcţiilor
- tradiţii meşteşugăreşti, materiale locale
- credinţe
- norme sociale
- modificari psihologice
- modificarea stil viaţă - orientare spre consum
- confort
- modificare trenduri, mode – inclusiv în arhitectură – curente de
arhitectură
- factori educaţionali şi învăţământul de specialitate – şcoli zonale
de arhitectură
- creşterea nivelului cultural
- creşterea mobilităţii beneficiarilor

Petronas Tower din Kuala Lumpur, proiectat de arhitectul Caesar Pelli, la momentul construirii
cea mai înaltă clădire din lume, utilizează simboluri inspirate din moştenirea culturală locală, dar şi
simboluri ce anunţă ascensiunea economică şi culturală a oraşului. Compoziţia geometrică simetrică
este inspirată din motive ale culturii islamice şi malayeziene (două pătrate compuse simbolizând cele
patru puncte cardinale şi raiul cu cele patru râuri), iar turnurile, simbol al năzuinţei perpetue a fiinţei
umane către cer şi către eternitate, au proporţii elegante şi sunt conectate printr-o pasarelă generând
forma dramatică a unei porţi a cerului deschise către oraş.

Piaţa – componentă a mediului de marketing

Definiţie modernă - Suma de vânzători şi cumpărători care tranzacţionează un produs,
serviciu sau o clasă de produse
-Piaţa presupune încheierea unor înţelegeri între oameni în urma cărora
fiecare are ceva de câştigat

Poţi obţine un lucru - furând

- împrumutând
- cerşind
- dând ceva în schimb
Utilizarea schimbului e piatra de temelie a marketingului
PIAŢA - construcţie teoretica
- cadru de desfăşurare a activităţilor economice

10
 - stare normativă a economiei
- sistem complex de intercondiţionare
Tipologia pieţelor
- piaţa potenţială – este o previziune a posibilităţii ca un serviciu, bun să fie
solicitat
Ex. Posibilitatea să apară o piaţă a locuinţelor ecologice
- piaţa disponibilă – formată din beneficiari ce dispun de resurse şi manifestă
interes pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii
- piaţa disponibilă calificată – consumatori dispuşi să cumpere sau să
achiziţioneze bunuri şi servicii şi care au
-
interes
- venituri - suficiente
- accesibile
- piaţa deservită ex. Organizaţia de proiectare îşi face o strategie de
marketing adresată unui segment de beneficiari dispuşi şi cu
venituri suficiente care să achiziţioneze – vile de lux
- piaţa penetrată - Piaţa constituită din consumatori care au achiziţionat bunul
sau serviciul realizatt

Elementele componente ale pieţei

- cerere
- ofertă
- concurenţă
- preţ
Cerere

Concurenţă PIAŢA Preţ

Ofertă

11
CEREREA

venituri Aşteătări
influenţe influenţe
CERERE

Preţ alte Factori

produse, demografici

CONSUMAORI

BENEFICIARI
servicii psihosociali

CLIENŢI

BUNURI SERVICII

CANTITATE

PREŢ TIMP
DAT

Tipologia cererii

● cerere negativă - respingerea produsului, serviciului

- organizaţia de proiectare nu primeşte nici o comandă
● absenţa cererii - piaţa manifestă indiferenţă pentru că nu cunoaşte - produsul
- serviciul
- ex. Nu s-a format o piaţă pentru locuinţe ecologică
● cerere latentă - pe piaţă sunt aşteptări diferite decât cele oferite de produsele şi
serviciile existente
În acest sens trebuie concepute produse şi servicii de proiectare noi – ex.
Locuinţe de dimensiuni mici, cabane de vacanţă
● cerere în scădere – piaţa are o viteză de absorbţie în scădere faţă de un produs sau
serviciul – ex. în perioada de scădere a ritmului de dezvoltare
economică – scade piaţa vilelor de lux
● cerere neregulată – există pe piaţă fluctuaţii temporare din varii motive
Ex. - moda sau curent in arhitectura
- lipsa unor materiale
● cerere continuă – piaţa absoarbe produsul sau serviciul estimat
● cerere excesivă – supraabundenţa cererii pe piaţa în perioada de după 1990 – cererea
accentuată a proiectelor de locuinţe individuale pe lot

12
● cerere nedorită – necesitatea eliminării unui produs excesiv utilizat – ex. producţia de
baluştri

OFERTA Cantitatea de bunuri şi servicii care se poate vinde pe piaţă la un preţ într-o
perioada dată
Oferta depinde de - preţul produselor si serviciilor
- preţul altor produse si servicii asemănătoare
- număr ofertanţi
- tehnologie
- perspectivele pieţii
- costuri de realizare
- nivel taxe
- condiţii naturale
PREŢ

ECHILIBRU
CERERE OFERTĂ
PRODUCĂTOR

PRODUCĂTOR
CERERE DE

OFERIT DE

CARACTERISTICILE PIEŢEI

ORGANIZATIA
SOLICITANT DE OFERTANT
PROIECTARE

Locul pe piaţă - organizaţia de proiectare oferă servicii alături de alţi ofertanţi pe piaţă
- organizaţia de proiectare se confruntă cu cererea formulată de
consumatori
- organizaţia de proiectare se confruntă cu alte organizaţii de proiectare
furnizoare ale aceluliaşi tip de serviciu

- Tipologia, matricea solicitantului

În raport cu aceşti factori, organizaţia de proiectare se poate situa pe piaţă in diverse
ipostaze:
- situaţia de monopol – este singura care furnizează un anumit serviciu de
proiectare – ex. hale industriale

13
 - situaţie de oligopol – organizatia de proiectare este o componentă a
ofertanţilor existenti pe piata
Profilul pieţei - tipuri de piaţă
- piaţa producătoare de bunuri materiale
- piaţa organizaţiei prestatoare de servicii
este piaţa organizatiilor de proiectare – acestea au o dubla vocaţie
- produc servicii de proiectare
- comercializează, vând servicii de proiectare
- piaţa organizaţiei distributoare – comercială
Dimensiunile pieţei depind de o serie de parametri:
- capacitatea pieţei – maximum de serviciu de proiectare pe care organizaţia le
poate desface pe piaţă
- indicatori de capacitate
● volumul cererii
● volumul ofertei
● volumul tranzacţiilor – în acest caz se poate
cuantifica prin numărul de autorizaţii de construire
(nu e un indicator foarte exact)
● cota pe piaţă – reprezinţă ponderea deţiută de
organizaţia de proiectare pe piaţa unui produs,
serviciu sau grup de servicii şi se calculează în
raport cu numărul de servicii de proiectare totale –
simultan- pe o piaţă dată, într-un anumit interval de
timp
nr. de proiecte similare / unitatea de timp (an)
- cota de piaţă 1 – lider unic
- cota egală cu altă organizaţie de proiectare – colider
- locul secund – challenger
- locul 3 – specialist
● gradul de stauraţie al pieţei cu un anumit serviciu de
proiectare – ex. locuinte individuale, chioşcuri
● rata de creştere – reflectă ritmul evoluţiei vânzărilor
serviciilor de proiectare
- relatiile de piaţă – ansamblul relaţiilor de vânzare – cumpărare prin care
organizaţia de proiectare îşi asigură resursele
- materiale
- umane
- financiare
- informaţionale
- tehnologice
- relaţii de concurenţă – un ansamblu de interacţiuni în care intră organizaţia
de proiectare pentru:
- crearea
- menţinerea
- mărirea ponderii organizaţiei în raport cu :
● celelalte organizaţii
● clienţii
■ concurenţa propriuzisă – între organizaţii de proiectare, în demersul
dobândirii întîietăţii în racolarea, dobândirea comanditarilor prin

14
 satisfacerea necesităţilor, cerinţelor şi aşteptărilor acestora cu
maximă eficienţă
Mijloace - calitatea proiectelor
- originalitate, valoare arhitecturală şi funcţională
- preţuri accesibile
- prezentare profesională şi explicită, accesibilă
beneficiarului
- promovare etc
■ concurenţă directă – între organizaţii de proiectare care
promoveauă acelaşi produs - ex B.I.A. - locuinte individuale pe lot
■ concurenţă loială – concurenţă desfăşurată prin respectare unor
reguli scrise şi nescrise, în cadru legal admis şi pe baza principiilor de
deontologie profesionala
- concurenta neloiala
Ex. - semnături de complezenţă
- preţuri de dumping
- lucrări incomplete de slabă calitate

Modalităţi uzuale în concurenţa neloială – in proiectare

- denigrarea - vehicularea în diverse medii sociale, în mass-media a unor
inexactităţi, neadevăruri, cu privire la un alt urbanist, arhitect sau
organizaţie de proiectare
- concurenţa parazitară – creerea confuziilor prin utilizarea unor
- soluţii
- modalitate de prezentare utilizate de alte organizaţii de
proiectare
- semnătura de complezanţă – transpunerea semnăturii şi ştampilei pe un
produs, serviciu de proiectare, proiect realizat de persoane
sau organizaţii necalificate şi lipsite de dreptul de realizare al
proiectului. Aceasta în scopul reducerii costurilor de
proiectare, în dauna calităţii
- dumping – practicarea unor preţuri de proiectare mai reduse decât costurile
reale de proiectare prin diverse metode
- scăderea calităţii
- semnătură de complezenţ
- utilizarea muncii la negru
- forţa de proiectare necalificată
- concurenţă ilicită – scăderea preţurilor de proiectare prin fraudă fiscală,
evitarea impozitării, obţinerea de profituri în dauna
concurenţei
PIAŢA DE ARHITECTURĂ
Piaţa de arhitectură este segmentată valoric: - valoare economică
- valoare culturală
- valoare profesională
- valoare socială etc
Această piaţă poate fi analizată din perspectiva:
- clienţilor, beneficiarilor

15
 - serviciilor de proiectare
Piaţa clienţilor, beneficiarilor
Criterii de analiză a pieţei beneficiarilor de produse arhitecturale:
■ structura demografica determină
- evoluţia localităţilor – necesarul cantitativ de funcţiuni urbane:
- locuinţe
- şcoli
- grădiniţe
- spaţii comerciale
- servicii
- industrie
- cultură etc
- elemente demografice - număr locuitori
- sex
- vârstă
- profesie
aceste elemente demografice determină:
- structura şi cantitatea funcţiunilor
- componenta funcţională
- dimensiunea
- gruparea în cadrul localitaţii
- această structură se analizează prin studii specializate realizate de instituţii
specializate
- beneficiarii studiilor - administraţiile publice
- proiectanţii de specialitate
- elaboratorii strategiilor si programelor de dezvoltare
- structura demografică – se regăseşte în propunerile PUG + RLU, PAT
-
Piaţa clienţilor depinde în mare măsură de acest parametri
ex. proiectarea de locuinţe - numărul şi dotarea locuinţelor
- dotări sociale în zonă
- parametri cantitativi, calitativi ai locuinţelor
determinate de:
- numărul membrilor de familie
- sex
- vârstă
- nivel cultural
- nivel de educaţie
- pregătire profesională
■ structura socio-economică a segmentelor de piaţă genereaza:
- elemente urbanistice cu caracter social
- criterii socio-economice bazate pe - venit
- categorie socială
- pozitie socială
determină, de exemplu, categoriile de locuinţe într-o anumită zonă
- locuinţe sociale
- locuinţe de lux
cunoaşterea structurii socio-economică este necesară
▪ instituţiilor publice
16
 ▪ proiectanţilor
în domeniunl organizării şi dezvoltării spaţiale
• stabilirea cantităţii de construcţii
• stabilirea calităţii conceptuale a arhitecturii ce urmează a fi
promovate
■ organizarea geoclimatică a clienţilor
- criterii definitorii pentru arhitecţii care pot acţiona în - ţara de origine
- ţări cu condiţii
geoclimatice diferite
- arhitecţi locali
o proiectează pentru clienţi locali
o proiectează pentru clienţi proveniţi din alte ţări
- mentalitate
- comportamente
- matrice spirituală şi arhitecturală specifică
- condiţiile geoclimatice – generează arhitectura locului
o Arhitectura vernaculară
o Arhitectura adecvată condiţiilor microclimatice utilizând tehnici,
echipamente şi materiale locale
- Generează civilizaţii istorice si culturale
- calitatea şi originalitatea arhitecturii depinde şi de locul şi condiţiile în care a
fost realizată :
- matricea sa culturală
- (modelul cultural) - formată şi relevată prin culturi tradiţionale, religioase
având şi o componentă geoclimatică
- structurează segmente ale populaţiei inclusiv pe piaţa
construcţiilor şi arhitecturii
- matricea culturală se manifestă pe planuri diverse
- creaţia artistică
- literatura
- muzica
- dans
- arte plastice
- arhitectura
- stil de trai
Acestor planuri le corespund realizări funcţionale – constructive de tip:
- programe de arhitectura: teatre, biblioteci, săli concerte etc; dar şi adaptări
în plan conceptual, spaţial, volumetric, decorativ etc
- tradiţia componentă a matricii culturale – generează conduită culturală
În arhitectură se manifestă prin:
- mod de locuire
- relaţia cu natura
- simbolistica spaţială şi volumetrică
- decoraţie etc

17
Piaţa proiectanţilor

Criterii de clasificare a organizaţiilor de proiectare pe piaţă:

- experienţa proiectanţilor într-un domeniu conceptual
- specializarea pe activitati - arhitecturală
- urbanism
- amenajări interioare
- restaurare etc
sau pe subactivitati - locuinţe - colective
- individuale
- spaţii industriale
- spaţii de birouri
- capacitatea conceptuală – a construcţiilor din punct de vedere
o conceptual
o volumetric
o estetic
- capacitatea inovativă – originalitate şi fantezie în realizarea arhitecturală şi
constructivă
- adecvarea concepţiei structurale
-lucrul in echipa-colaborare si parteneriat cu alte firme si furnizori de materiale si
servicii
- respectarea termenelor de elaborare şi predare a lucrărilor în concordanţă cu
o nevoile
o aşteptările
o cerinţele beneficiarilor
- gradul de ocupare a organizaţiilor de proiectare cu comenzi – neglijarea
aspectelor calitative a procesului de proiectare

Criterii de clasificare a pieţei proiectanţilor deriva din:

- valoarea resurselor umane
- experienţa şi specializarea
- calitatea instituţiilor formative
- nivelul calitativ al cererilor pe piaţă

■ Criterii profesionale:
♦ diversitatea abordării conceptuale - ale aceleiaşi teme
- teme diferite
♦ nivelul profesional al grupelor de proiectanţi
- nivel teoretiv
- nivel practic
- calitatea profesională - cadre proprii
- colaboratori - permanenti
- ocazionali
♦ eficienţă în proiectare
- conceptie
- redactare
- prezentare - grafica
- narativă

18
 ♦ înscrierea în tendinţele, curentele contemporane de plastica arhitecturala
♦ capacitatea de răspuns la necesităţile clienţilor
♦ gradele profesionale recunoscute oficieal
- specializări
- titluri - universitare
- academice
- realizări teoretice – publicaţii
- participări şi premii la concursuri
- recunoaşterea profesională
♦ forţa de proiectare
- claritatea, calitatea şi eficienţa ideilor de concepere a produsului de
arhitectură
- capacitatea de a satisface necesităţile, dorinţele şi nevoile beneficiarilor
- adecvarea soluţiilor tehnice
- promovarea concepţiilor novative
- diversificarea activităţilor de proiectare
■ Criterii manageriale:
♦ mărimea grupelor de proiectare - asigurarea cu toate specialităţile
- eficienţa în proiectare
- dotare tehnică
♦ diversitatea activităţilor ofertate depind de:
- posibilităţi profesionale
- aptitudini imaginative
- experienţă
♦ procesul de marketing al organizaţiei
- metode
- tehnici
- strategii
- mix de marketing al organizaţiei
♦ prezenţa organizaţiei la manifestări profesionale şi de mass-media
- expoziţii
- publicaţii
- simpozioane etc
♦ postutilizarea în proiectare - urmărire pe şantier
- completări
- adecvări etc
♦ numărul de solicitări anuale – număr de proiecte
♦ activităţi în parteneriat
- proiectant – subproiectant
- proiectant – constructor
- proiectant – furnizor
- proiectant – piaţa imobiliară
- proiectant – organizaţii profesionale
- proiectant – administraţie
- proiectant – public
- proiectant – instituţii de formare, perfecţionare
- proiectant – public, ONG
19
 ■ Criterii comportamentale:
♦ comportament şi grad de onorare a comenzilor
♦ calitatea relaţiilor interumane - clienţi
- furnizori
- constructori etc
Caracteristicile pieţei clienţilor pentru produsele de arhitectură
A. Caracteristici structurale – cu rol în particularizarea utilizatorilor - necunoscuţi
- cunoscuţi
♦ Omogenitatea - unor segmente de populaţie se caracterizează prin
parametri - socio-economici
- profesionali
- venituri etc
- segmentele de populaţie depind ca număr de:
*stadiul de dezvoltare al societăţii
*concepţia politică a entităţii statale
ex. societatea socialistă – considera toţi oamenii egali
- ca drepturi
- venituri
- necesităţi
rezultat - proiectarea se rezuma la condiţii fizice cuantificabile
- omogenitatea cantitativă - vârstă – grupuri de vârstă
- componenta familială
- venituri financiare
- structura familială
- cultura moştenită
- structura profesională
- structura intelectuală
♦ Eterogenitatea – diversitatea segmentelor de populaţie
- depinde de - matrice culturală (model cultural) - informaţii
- pregătire
- instruire profesională
- venituri - de bază
- suplimentare
B. Caracteristici psihologice – ale unui segment de populaţie rezultă din trăsături
comportamentale ale individului sub influenţa stimulilor -
interni
- externi
♦ mod de viaţă - relaţii sociale şi interpersonale
- temperament familial
- dinamismul vieţii de familie
- poate fi - impus ex. locuirea la bloc,in locuinte colective
- ales
♦ personalitatea individului – ex. diferenţe în mod şi stil de locuire
♦ implicarea consumatorilor de arhitectură în luarea deciziilor privitoare la
serviciile de proiectare

20
UNIVERSITATEA TEHNICA „Gh.Asachi” IASI -Facultatea de Arhitectura
Curs Marketing in arhitectura si urbanism-an universitar An V
Curs 9

Managementul organizatiei de proiectare

Management = proces de folosire a resurselor unei organizatii pentru atingerea unui scop
précis prin utilizarea functiunilor de – planificare
- organizare
- conducere
- control
Proces = o suita de actiuni cu legaturi logice intre ele
Organizatie = grupare de persoane, indivizi ce isi definesc impreuna un obiectiv
Organizatie de proiectare = grupare de persoane specializate pe domenii (principale si
conexe)cu implicatii directe sau indirecte in procesul de proiectare al constructiilor (cladiri etc.) care isi
definesc impreuna obiectivul de a proiecta, in conditii de calitate, lucrari de arhitectura, constructii,
instalatii, etc. cu scopul de a obtine profit.
Organizatiile pot fi orientate astfel: - spre profit – ex. Organizatia de proiectare
- non profit
- din sfera administratiei publice

I.

Functia de planificare
- este cea mai importanta intr-o organizatie – organizatie de proiectare
- prin Functia de Planificare se stabilesc:
A. obiectivele si actiunile
B. ordonarea in timp a actiunilor
21
 C. alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor
D. crearea mecanismelor de control

Exemplu: Organizatia de proiectare

A. Obiectiv – penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective
Actiuni – cunoasterea functiunii
- analiza pietei
- analiza concurentei
- analiza personalului necesar
- atragere de comenzi
B. Ordonarea actiunilor in timp
- analizez piata
- concurenta
- pregatesc personalul in stiinta rezolvarii functiunii
- atrag comenzi
- desfasor procesul de proiectare propriuzis
C. Alocare resurse
- umane – specialisti pe: - arhitectura
- structura
- instalatii
- drumuri etc.
- materiale – material documentar
- asigurare spatiu
- achizitionare hard
- financiare – alocare sume pentru toate tipurile de actiuni
- tehnologice – soft-uri specializate
- pregatire personal
- cursuri, seminarii

- din punct de vedere managerial functia de planificare se manifesta pe doua paliere:

- planificare strategica
- planificare operationala
Strategia este arta combinarii actiunilor in vederea atingrerii unui scopdeterminat précis.
Strategia se bazeaza pe un demers anticipatorin vederea indeplinirii unui obiectiv,alegerea
actiunilor,punerea lor in opera si coordonarea acestora in vederea atingerii scopului propus.
Planificarea strategica analizeaza

- organizatia de proiectare in ansamblu

- evolutia organizatiei de proiectare pe termen – mediu
- lung
- defineste in principal:
o stabilirea obiectivelor majore
o identificarea si alocarea resurselor pe mari categorii – nu se detaliaza

ex. Procent din profit pentru: - pregatire personal

- achizitionare de hard si soft
- investitii (cladire), mobilier etc.
22
 - publicatii etc.
o stabilirea structurii si relatiilor intre compartimente si specialitati ,optime pentru
atingerea obiectivelor
ex. La proiecte de drumuri – poduri – este necesar un compartiment de
drumuri care genereaza teme de proiectare – architect, structurist etc.
o etapele majore , in timp, ale atelierului de proiectare
- Recrutare si formare personal
- Achizionare soft + hard
- Cercetare piata si atragere comenzi
- Proiectare
- Livrare – vanzare proiecte
- Profit

- Componentele planificarii strategice

o Aceste componente definesc o relatie complexa – ciclica – cu bucle de feed-back
– activitati si actiuni paralele cu momente de plecare defazate si corectate ciclic

- Organizatia de proiectare – sistem = elemente + relatii; sistemul de relatii = structura

- sistem – cu relatii intre membri cu scopul atingerii unui obiectiv
comun

- Organizatia de proiectare
- Mediu intern – elemente sistem - manager
- compartiment marketing - relatiile
- compartiment economic dintre
acestia
- specialitati de proiectare etc.
- Mediu extern - social
- economic
- politic
- piata – cerere – oferta etc.

- Elementele sistemului actioneaza pentru – Analize

A. Cunoasterea resurselor si oportunitatilor – factori de mediu extern

Mediu extern: - Riscuri – factori din mediul extern ce primejduiesc atingerea scopului,

23
 obiectivelor
- Oportunitati – factori din mediul extern ce favorizeaza atingerea
scopului, obiectivelor

B. Identificarea slabiciunilor si calitatilor organizatiei

Mediu intern: Slabiciuni – factori - care impiedica atingerea scopului

- care fac organizatia vulnerabila in
raport cu mediul
Calitati – factori ce favorizeaza organizatia in actiunile de atingere a
scopului

- Organizatiile de proiectare in acest sens trebuie sa fie:

- Sisteme dinamice – in evolutie pentru a rezista

- Sistem cu capacitate de adaptare – este necesara constientizarea si cunoasterea
acestei capacitati

- Detectarea slabiciunilor si calitatilor se face printr-o activitate de AUDIT

- AUDIT = proces de – identificare
- evaluare a sistemului
- diagnosticare unei organizatii

- AUDIT – general – pentru organizatie in ansamblu

- de specialitate – pe tipuri de resurse – umane
-
materiale
-
financiare
-
tehnologice

- Analizele A si B formeaza tipul de analiza SWOT

SWOT - Organiz. de proiectare - calitati

- slabiciuni
- oportunitati
- riscuri –
amenintari

24
 ANALIZA SWOT

C. Definirea misiunii (viziunii) organizatiei de proiectare

- Reprezinta formularea concisa a obiectivului general al organizatiei

Ex: - cifra de afaceri anuala
- penetrarea unui segment de piata
- Formularea misiunii
o ce isi propune organizatia
o cum intentioneaza sa ajunga acolo
o crearea conditiilor de evaluare a posibilitatii atingerii scopului
o formulare specifica – individualitatea organizatiei- specificitatea
o caracter mobilizator, percutanta in mediu intern si extern
- Misiunea – nu poate fi real definita – fara analiza SWOT
- Reprezinta cea mai sintetica exprimare a obiectivului major al organizatiei
de proiectare

D. Stabilirea obiectivelor pe termen lung

Obiective - set de tinte (obiective sectoriale, specifice)

- trebuie sa fie - clare, concise
- realizabile
- specifice
- corelate
- delimitate in timp
- cuantificabile
- acceptate de mediul intern – sistemul organizatiei
- ierarhizate

E. Componenta optiunilor strategice

25
 - Obiectivele, tintele propuse nu pot fi atinse toate intr-o etapa din cauza unor
variabile interne / externe.
- Trebuie optat pentru cele mai importante si indispensabile, care genereaza conditii
pentru realizarea celorlalte

F. Construirea strategiei organizatiei de proiectare

Strategia va raspunde unor deziderate:
- ce vrem sa obtinem – profit
- notorietate
- recunoastere specifica etc.
- ce trebuie facut
- care sunt resursele necesare – umane
- materiale
- financiare
- tehnologice
- cum putem optimiza actiunile
- care e forma de organizare optima
- cu cine realizam obiectivele
- ierarhizarea proceselor in timp
- modalitati de control
G. Elaborarea planurilor operationale

- pe componente – obiectiv
- subiectiv
Aceasta etapa poate influenta etapele C,D,E,F.
Planurile operationala pot fi:
- refolosibile
o politici
o metode
o proceduri
o reguli
- unicat
o programe
o bugete
o proiecte

H. Implementarea propriu-zisa a planurilor operationale – monitorizare si control

- Monitorizare – urmarirea unui proces de implementare

- Control – cu scopul adaptarii planurilor la modificarile aparute din conditii obiective /
subiective

Activitatile de Amenajare a Teritoriului si Urbanism trebuie sa faca obiectul

planificarii strategice datorita:
- complexitatii
- diversitatii
- interdisciplinaritatii

26
II. Functia de organizare
- se ocupa cu stabilirea actiunilor propriu-zise de organizare a muncii privitor la:
- volumul de munca
- grupare de activitati
- relatii interne / externe
- raportul temporal
- aceasta functie creaza structurile organizatorice ce vor efectua munca, activitatile
- in cadrul acestei functii se realizeaza:
- recrutare personal
- formare personal
- evaluare pregatire personal

III. Functia de conducere

- instituire si elaborare comportamnete si relatii cu scopul centralizarii in organizatie la
maximum a tuturor capacitatilor
- misiune conducator – crearea cadrului organizatoric
- stil de conducere care sa determine orice perioada sa vrea sa dea
maxim

IV. Functia de control

- aceasta functie este eficienta daca cuprinde 3 paliere
1. stabilirea standardelor (cum se controleaza)
Ex. Verificare proiecte conform norme, normative, legi
2. compararea in diverse etape ale elaborarii a realitatii proiectate cu standardele
- constatarea decalajelor
- explicarea motivelor
3. modificarea planurilor, proiectelor pentru ca discordanta sa fie anulata

27
 MANAGEMENT URBAN
Planificare si dezvoltare urbana

Un oras, o asezare umana se dezvolta pe baza unor decizii politice, dupa care mai multe
specialitati, meserii sunt chemate sa dea forma acestei decizii.

Proiectare urbana = un proces ce are ca finalitate un produs tridimensional (ex.o casa)

Planificare urbana = proces de realizare a unui produs (harta, plan) care nu este static, ci
inglobeaza o viziune – proiectata in viitor

Dezvoltare urbana = presupune intr-un sistem de competitie intre orase un management urban
eficient
- trebuie conceputa ca o politica sectoriala in cadrul dezvoltarii generale si trebuie sa se
bazeze pe programul de dezvoltare economico-sociala a localitatii
- Localitatea e ca o organizatie cu resurse pe care vrea sa le valorifice

Management urban
o Presupune coordonarea intre multitudinea actorilor urbani si diverse meserii,
uneori in contradictie, pentru rezolvarea problemelor si dezvoltarea urbana
o Un oras trebuie gestionat ca o intreprindere
o Trebuie sa dezvolte o strategie integratoare luand in consideratie relatiile dintre
cererea de servicii si functiunile urbane:
• Planificarea locuintelor
• Birouri
• Zone industriale
• Centre comerciale
• Infrastructura
concomitent cu decizia finantarii acestor necesitati urbane
- O activitate de integrare si coordonare a tuturor activitatilor publice si private la
nivel urban
- Este un proces de – dezvoltare
- executie
- coordonare
- evaluare

-a strategiilor integrate:
- cu ajutorul actorilor urbani relevanti
- in concordanta cu interesul public si privat

- in cadrul politicilor nationale

-cu scopul de a – identifica
- crea potentialul urban
- exploata
-in vederea unei dezvoltari economice durabile (Bramezza, van Klink 1994)

28
 - este o activitate prin care se mobilizeaza totalitatea resurselor urbane pentru a le face
sa coopereze in domeniul
– planificarii
- programarii
- finantarii bugetare in scopul atingerii obiectivelor
- exploatarii de dezvoltare a orasului (Davidson 1996)
- intretinerii

Instrumentele managementului urban

1.Marketingul urban
2. Planificare strategica
3. Finantarea avansata

1. Marketing urban
- reprezinta alinierea politicilor urbane
- la cererile factorilor existenti in economia locala
- sperantele si asteptarile celor din afara economiei locale
cu scopul promovarii economiei locale (Corsico 1994)
De fapt: stiinta de a-ti vinde cat mai bine orasul – in scopul dezvoltarii economice durabile
- Promovarea orasului
- Plinierea politicilor de dezvoltare urbana la - cerintele factorilor economici locali
- asteptarile factorilor externi
- Reorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planificarii asupra “clientilor” ( factori
economici locali sau factori economici externi)
- Rezultatele planificarii depind de:
- satisfacerea “clientilor”
- calitatea si cantitatea serviciilor
urbane
- prin negociere si comunicare
intre actorii urbani

Marketing urban – instrument al competitie la scara - regionala

- nationala intre
orase
- europeana
- proiectare oras spre nivele teritoriale superioare pentru a atrage actori ai dezvoltarii
locale
- competitia intre orase se bazeaza pe resursele oraselor – aspecte specifice
-
29
 baza economica
Orasele care genereaza comfort urban pentru locuitori pot atrage factori economici
externi

Astfel, marketingul urban ajunge la cei 4 P – mixul de marketing

Produs – oras – functiuni si servicii existente in oras
Pozitie ,plasament– oras - client – cum ajunge acesta la servicii si functiuni
urbane
Pret – oras – pretul serviciilor
- distributia serviciilor si functiunilor
- accesibilitatea pentru toate socio-grupurile
Promovare – oras – publicitate – relatii cu publicul – comunicare - competitie

2. Planificare strategica

- proces managerial care are drept scop – dezvoltarea si mentinerea concordantei reale intre
– obiectivele orasului
- resursele orasului (Corsico 1994)
- Dezvoltarea unui plan – pe termen lung sau mediu
- pentru a atinge obiectivele strategice stabilite de
actorii implicati - include aspecte – fizice
- financiare
- institutionale
3. Finantare avansata
- mecanisme de management financiar care sa asigure implementarea programelor si
proiectelor de dezvoltare urbana
- finantatori:
o bugete locale – pe programe de dezvoltare
o credite municipale
o fonduri internationale
o parteneriat public – privat
Orice proiect de dezvoltare urbana, oricat ar fi de bun, daca nu are componenta de
finantare, resursa financiara, este sortit esecului.

30
PARCELA

Procesul incepe cu imobilul – cu parcela – certificat de urbanism, autorizatie de construire ,

impunerea fiscala e pe parcela. Parcela este un imobil.

Elemente ce caracterizeaza parcela 1 elemente de identitate

2 elemente geometrice
3 elemente urbanistice
4 elemente economice
5 elemente juridice
6 elemente tehnice

1 Elemente de identitate a) identificarea parcelei inseamna

– numar cadastral
adresa(unde este adresa) nu toate parcelele au adresa
teritoriu administrativ in care se inscrie parcela
proprietarul

Parcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizibile pe teren care are un numar
cadastral , eventual o adresa, unul sau mai multi proprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administrativ.
b) limitela parcelei care sunt de fapt si juridice
• aliniament – limita cadru catre domeniu public al unei parcele
• limite laterale
• limita de fund sau din spate(Lf)
Domeniu public– strada
Parc
cimitir
cazarma etc

2 Elemente geometrice – dimensiunile parcelei

• lungimea aliniamentului (La)
• lungimea laturii din fund(Lf)
◼ adancimea(A)
Dimensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere al construibilitatii- capacitatea
terenului de a primi constructii pe suprafata.

Terenuri – construibile
neconstruibile - dimensiune mica

Limita construibilitatii- regulamentul de constructii e o lege secundara care stabileste

modul cum se construieste intr-o localitate.
Regulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi, dormitor, birou se
orienteaza catre strada sau fundul curtii. Incaperile auxiliare :scara, wc etc se orienteaza catre vecini,
acolo unde nu e calcan.
Ce e sub 9 m(parcela) nu e construibil.
Adancimea laturilor 5 m – ca sa se cunoasca cu vecinul si sa fie 10m- intre camerele de
locuit(cu vedere) trebuie sa fie o inaltime de cam 10 m deci un minim de parcela construibil a 13 m
adancime.

31
 Suprafata parcelei
Raportul intre cladire si teren deci POT( Max de POT ) i rezulta un minim de parcela de
150mp

3 Elemente urbanistic
- accesul in strada
➢ relieful
◼ unghiurile intre laturile parcelei.

Accesul in strada se face prin aliniament ,accesul se face pe o strada de mai mica
importanta
si aceasta influenteaza modul cum se face casa.

La parcelele insiruite – acces grupat sa usureze accesul pe strada, pericol pentru pietoni,
bordura care se teseste.

Relief – panta si compozitia terenului(conditii geotehnice) o parcela cu declinitate

piuternica e o mare problema.
Unghiul dintre laturi – nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea depasesc
– parcela e greu de valorificat, aproape neconstruibila.

4 Elemente economice (aceste elemente fac pretul parcelei)

- folosinta – utilizarea actuala cand se face constatarea
- destinatia – utilizarea conform planurilor de urbanism aprobate
- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc
pe parcela

5 Elemente juridice - proprietarul sau proprietarii

- limitele parcelei
- locatia unor drepturi:

32
CURS 14
Lucrarea de dizertatie
1. Elemente introductive
In Romania, invatamantul de Arhitectura are o durata de 6 ani, fiind un sistem integrat de invatamant
Licenta +Master
Finalizarea studiilor de arhitectura se realizeaza prin intermediul triadei prediploma – dizertatie –
diploma.
Zona studiilor de nivel masterat se finalizeaza cu o lucrare de cercetare, numita dizertatie.
Scopul acestei lucrari :
-dezertatia trebuie sa demonstreze cunoasterea stiintifica a temei abordate
-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat
-sa cuprinda elemente de cercetare stiintifica originala a temei abordate
-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prin studiul de caz
-sa reprezinte fundamentarea stiintifica a abordarii proiectului de diploma prin perspectiva
temei cercetate

Dezertatia trebuie sa reflecte capacitatea absolventului de cunoastere aprofundata a

domeniului abordat, capacitate dublata de calitate referitoare la analiza, sintetizarea, structurarea si
raportarea critica la lucrarile teoretice si realizarile practice de arhitectura, urbanism si dezvoltare
spatiala.
Dezertatia presupune doua fatete esentiale, si anume componenta de elaborare si
componenta de argumentare si subliniere a elementelor teoretice si practice analizate prin studiul
de caz, dar si a propriilor propuneri in legatura cu problematica abordata, precum si consecintele
studiului in definirea conceptuala a proiectului de diploma.
Dimensiunea participativa a dizertatiei consta in doua paliere esentiale:
-lucrarea se intocmeste sub indrumarea unui cadru didactic (de obicei cadrul didactic este si
indrumator al proiectului de diploma)
-tema lucrarii de dizertatie se stabileste impreuna cu indrumatorul si este acceptata de
comisia de dizertatie
-dezertatia este sustinuta public, in fata unei comisii de dizertatie si a asistentei

2. Conceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatie

Prin intermediul lucrarii de dizertatie, candidatul trebuie sa demonstreze stapanirea
urmatoarelor competente
-cunoasterea problematicii generale (teoretice si realizari practice si lucrari executate) a
problematicii generale careia ii este circumscrisa tema de cercetare proprie dizertatiei
-capacitatea de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a temei din domeniul ales
-capacitatea de a sustine o teorie, teza, enunt stiinfitic, printr-o argumentare coerenta sau un
demers metodologic adecvat, rezultat al obiectivului major propus prin studiu
-capacitatea de sinteza a domeniului si de extragere si structurare a principalelor rezultate,
tendinte, stiluri sau evolutii posibile ale domeniului studiat, astfel incat aceste rezultate sa se constituie
ca un fundament conceptual pentru alte lucrari specifice domeniului (in general pentru lucrarea de
diploma)
Aceste capacitati de analiza si cercetare trebuie sa sintetizeze raspunsuri ale autorului
referitoare la intrebari de urmatorul tip:
-ce stiu despre domeniul specific al temei abordate si ce stim despre ce am analizat si ce au
scris altii in acest domeniu?
-care sunt principalele elemente de evidentiat ale problematicii abordate prin studiu?
33
 -cum pot extrage elemente de sinteza, tendinte de evolutie si fundamentare teoretice pentru
structurarea teoretica si spatial volumetrica a lucrarii de diploma?

3. Alegerea temei de dizertatie

Aspecte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:
-existenta unei preocupari anterioare (institutionalizata sau personala) pentru domeniul si
problematica avuta in vedere la alegerea temei
-cunoasterea terminologiei, codului, instrumentelor metodologice si a bagajului teoretic
aplicat problemei alese spre cercetare
-capacitatea temei de a starni interesul, actualitattea, modernitatea, tendinte actuale precum
si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva (eventual un alt masteerat, doctorat, etc)
-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva
-actualitatea temei in contextul socio-politic si cultural actual, precum si relevanta acesteia
pentru publicul absent si pentru societate in general
-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate fi acordat
-recomandarile cadrului didactic coordonator
-recomandarile comisiei de dizertatie

4. Alegerea titlului lucrarii

Avand in vedere specificul facultatii, de arhitectura, precum si disciplina de baza si disciplinele
adiacente(urbanism, restauraare, peisagistica, design, mobilier, etc), titlul lucrarii de dezertaite
trebuie sa exprime:
-tema centrala
-delimitarea stricta a temei centrale
-directia de cercetare
(ex: Arhitectura gradinilor zoologice)
Caracteristici ale textului lucrarii de dizertatie:
-claritate
-precizie
-sugestivitate
-simplitate
Termenii cheie ai dimeniului studiat nu trebuie sa fie cuprinsi in titlu, ei trebuie explicati in
continutul lucrarii (introducere)
Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-restrangerea domeniului de cercetare
Ex.: NU: Arhitectura parcurilor si gradinilor – tema de prea mare generalitate
DA: Arhitectura gradinilor zoologice – delimitarea tematica a studiului si restrangerea
domeniului

5. Dimensiunea lucrarii de dizertatie

Limitarea dimensiunilor lucrarii este dictata de regulile impuse in genral de revistele de
specialitate (de cercetare) care solicita anumite dimensiuni ale textelor publicabile
Conform unor prevederi ale diverselor metodologii de intocmire a dezertatiilor marimea,
intinderea lucrarilor de dizertatie trebuie sa fie intre 40 si 80 de pagini.

6. Reguli de redactare si formatul de prezentare

-de obicei, formatul lucrarii este A4.
-textul va fi scris cu marimea 12, in general fontul ales este Times New Roman

34
 7. Planul lucrarii de dizertatie
Principalele sectiuni ale unei lucrari de dizertatie:
-importanta si semnificatia temei
-ipoteze de cercetare, formulari obiective
-evolutia istorica a domeniului, curente, tendinte, repere ale evolutiei
-cadrul legal al domeniului cercetat
-studiu de caz
-prezentarea concluziilor si si raportarea lor la cercetari similare
-revolutia si limitele problematicii rezultatelor obtinute
-concluzii si directii principale structurante pentru urmatoarele dezvoltari de cercetare
(diploma, doctorat, etc)

8. Etapele lucrarii de dizertatie

A. Documentarea
–documentarea prealabila: se vor evidentia:
-documentele relevante (teoretice si practice) din domeniul tematicii
alese
-cadrul de referinta pentru definirea si prezentarea temei
-principalele concepte care fundamenteaza domeniul specific
A1-Documentarea teoretica
A2-Documentarea aplicativa – lucrari, proiecte, schite, planuri
Documentarea ocupa pana la 50% din timpul acordat lucrarii
A3-Identificarea principalelor directii de abordare a temei alese
Identificarea principalilor reprezentanti ((autori) teorie si activitate practica
A4-Analiza termenilor – cuvintelor cheie
A5-Dimensiunea istorica a evolutiei problemei studiate
B. Elaborarea demersului de investigatie
-formularea propriilor teze de cercetare si argumentarea lor
-formularea clara a obiectivelor studiului
-prezentarea conceptelor cu care se opereaza si descrierea acestora in raport cu sursele
bibliografice
-stabilirea unei metode de elaborare a temei de cercetare
- abordarea explorativa – acest model este ales in situatia in care sunt putine
date si informatii
-abordarea descriptiva – presupune descrierea unui fenomen, curent, tendinta,
functiuni, etc. pe baza unor instrumente metodologice complexe. Se utilizeaza date si
metode cantitative si calitative, observatii asupra fenomenului studiat
-aboradare comparativa – asemanari si diferente ale fenomenului studiat
-abordare istorica – contextul evolutiei in referinte temporale si spatiale ale
fenomenului, devenirea acestuia
-abordarea interpretativa – tratarea fenomenelor studiate din perspectiva
semnificatiilor. Cunoasterea modelului cultural, al practicilor si intelesurilor
fenomenului

Planul lucrarii de dizertatie se intocmeste de catre student impreuna cu coordonatorul

lucrarii.
Intocmirea calendarului lucrarii
-perioada de documentare
-perioada de elaborare
35
 -finalizarea lucrarii (evitarea crizei de timp)
-conlucrarea permanenta cu coordonatorul lucrarii de licenta

9. Principalele capitole ale lucrarii de dizertatie

Cap I – Introducere
Cap II – Generalitate
-argument
-analiza evolutiei istorice a fenomenului studiat
Cap III – Tendinte si solutii contemporane si de viitor
Cap IV – Cadrul legal
Cap V – Studiu de caz (nationale si internationale)
Cap VI – Concluzii
Bibliografie, abrevieri utilizate
Anexe – tabele, chestionare, grafice, diagrame,planuri,proiecte
-anexe fisiere fotografice complexe
Structura formala a lucrarii de dizertatie
-coperta - numele lucrarii
-numele institutiei universitare
-numele si prenumele autorului
-numele si prenumele coordonatorului lucrarii
-titlul lucrarii
-pagina de titlu – practic aceeasi informatie
-lista abrevierilor utilizate
-sumarul lucrarii
-cuprinsul – continutul lucrarii
-bibliografia
-anexele

10. Bibliografia
-se prezinta pe doua paliere: - materiale tiparite – carte
-volume conferinte
-reviste
-articole, etc
-surse electronice
Metode de citare
Exista mai multe sisteme de citare dintre care doua mai raspandite: Chicago si Harvard
-Sistemul Harvard – sursele bibliografice sunt ordonate alfabetic dupa autor si
cronologic la nivelul referintelor aceluiasi autor
- tipologie: autor / anul publicarii, titlu lucrarii,
editura
Ex: Referinte la o carte: Sarbu, Catalin, 2005, Habitatul urban in expansiunea
periurbana, Ed. Univ „Ion Mincu”, Bucuresti
Referinte la un articol: Stan, Angelica, 2011, Orasul ca poezie, Urbanismul,
serie noua, 9, 66-67
Referintele bibliografice din textul lucrarii trebuie sa se regaseasca si in bibliografia
finala. Sursele de pe internet – sursele web se ordoneaza alfabetic dupa adresa. Se mentioneaza in
paranteze rotunde data accesarii
Tema: Redactati schematic continutul unei lucrari de dizertatie pe o tema aleasa de un colectiv de 2
studenti – detaliate capitolele importante.
36