Curs 26 mai 2021

Microbiologie speciala

= presupune cunoasterea reprezentantilor implicati in patologie (in determinarea dezechilibrelor

majore, adica ale bolii)

Studiul cocilor – reprentenatii de marca:

1. Staphyloccocus aureus (stafilococul) – coci gram pozitivi

- ii intalnim peste tot in natura, fiind un germene ubicuitar;
- in primul rand apartine florei normale a organismului, find prezent pe tegumente
si in cavitatile natural;
- este un germen saprofit, dar cu potential patogen. (daca el intalneste o bresa a
organismului cu rezistenta scazuta isi exacerbeaza potentialul patogen)
- 10 % din populatia umana nu se constituie in purtatori de sfafilococi, dar 80 %
sunt purtatori tranzitorii, iar in mediul spitalicesc 70% din personal e purator de
stafilococ.
- Dpdv morfologic - stafilococii sunt:
o sferici,
o gram pozitivi,
o cu dispozitia in gramezi, stafilar, in forma de ciorchine de strugure
- Dpdv metabolic
o se dezvolta la temp optima de 35-40 grade Celsius
o si la un PH optim de 5 -7.6,
o necesita vit D1 pentru crestere,
o coaguleaza laptele, lichefiaza gelatina,
o fermenteaza lactoza, manoza si glucoza
- Dpdv al rezistentei
o au o rezistenta deosebita la concentratile crescute de clorura de sodiu – 75
la mie (adica gargara cu sare nu e totusi cel mai bun lucru pentru ca ea
ajuta stafilococii sa prospere, sa se inmulteasca);
o au o rezistenta crescuta la 60 grade rezista 1 ora la actiunea alcoolului de
70 de grade;
o sunt inhibati de violetul de gentiana si albastrul de metilen (prin efect
bacteriostatic)
- Dpdv patogenitatii – atributele de patogenitate ale stafilococilor sunt: virulenta si
toxigeneza
o Patogenitatea e data de:
1. structurile morfologice – antigenul din capsula
2. de enzimele extracelulare, care sunt:
  hialoronidaza = acidul hialuronic (profilactic –
atunci cand incep sa scartaie articulatiile - colagen,
dar si la femei in cremele de fata – preventia
ridurilor perioculare)
 coagulaza - Actioneaza direct asupra
fibrinogenului care va imbraca celula stafilococica
intr-o mantie, impiedicand procesul de fagocitoza -
> rezultatul aparitia puroiului (limfocitele =
celulele cu memorie ale sist imunitar competent
pastreaza info si la un contact ulterior sunt pregatite
de lupta –> principiul imunizarii pasive
 Lipaza = degradeaza subst lipidice ce se gasesc la
suprafata pielii si favorizeaza penetrarea
stafilococului in foliculul pilos
2. Toxinele stafilococice
- Hemolizinele = enzimele cu actiune hemolitica – efect de distrugere a globulelor
rosii, e o toxina letala si dermonecrotica (adica mananca piela si muschii)
- Leucocidinele = enzime care actioneaza asupra leucocitelor si a macrofagelor
protejand stafilococul de fagocitoza
- Toxina epidermolitica si exfolianta = care duce la distrugerea cementului
intercelular (celulele traiesc in comuniune unele cu altele fiind intre ele o
substanta de legatura ce se numeste cement intercelular – un complex de colagen)
- Enterotoxinele = actioneaza la nivelul tubului digestiv, mai ales in situatia
toxiinfectilor alimentare

-dpdv epidemiologic – stafilococ-ul patrunde in organism prin intermediul unei glande sebacee,
sudoripara, folicul pilos.

- Sursa de infectie o reprezinta: stafilococii proprii de pe tegumente, din caile

respiratorii si din intestin.
- aparitia unui dezechilibru accidental sau patologic favorizeaza constituirea unui
proces infectios stafilococic (de ex: plagile, traumatismele, inciziile chirurgicale,
ulcerele trofice sau de decubit, infectii virale, diabetul, obezitatea, interventii
chirurgicale mari in zona abdomenului, la torace sau cord deschis, tehnici de
terapie intensiva, tratamente prelungite cu imuno supresoare -> toate acestea
creaza posibilitatea de acces larg a stafilocicilor concomitent cu diminuarea
reactivitatii antiinfectioase a organismului.
Localizarile si manifestarile stafilociclor

La niv tegumentului si tesutului celular subcutanat

- Foliculite
- Piodermitele (puroi la nivelul unei zone a pielii)
- Furunculele
- Hidrosadenita (poate aparea dupa epilare la cei cu pilozitate crescuta, in special in
zonele: axilara, inghinala)
- Sicozisul barbii – puroi sub unele fire de par din barba
- Abcese si flegmoane
- Acneea juvenila

La niv tesutuluui osteo-articular

- Osteomielite
- artstite

La niv nazofaringelul si a cavitatilor pneumatice adiacente = cavitati cu aer:

- Mastoidita (mastoid)
- Angina – rosu in gat
- Faringita
- Sinuzita
- Otita supurata

La niv aparatului respirator:

- Pneumonii
- Bronho-pneumonii
- pleurezii purulente
- Abces pulmonar

La niv tubului digestiv

- Enterocolita infantila
- Enterocolita post antibioticoterapie
- Toxinfectia alimentara

La niv aparatului genital

- Metrite
- Anexite
- Mastite
- Septicemia post avort
La niv aparatului urinar:

- Cistite
- Pielonefrite
- Abces renal si pararenal

La niv aparatului Cardio-vascular:

- Endocardita
- Pericardita
- Flebita
- septicemie

La nivelul SNC:

- meningite
- abces cerebral

La niv fanerelor

- unghii si tegument – tesut periunhial – abcese + panaritii

In practica medicala diagnosticul bacteriologic e spre ajutor in elucidarea dignosticului clinic.

Tratamentul personalizat care are la baza Antibiograma – evidentierea substantelor biologic

active, cu efect bactericid + bacteriostatic asupra agentului etiologic.

Particularitatile stafilococullui:

- are mai multe caractere: alb, citrin, aureus

! Ca Regula - In practica medicala e implicat in patologie Staphylococus aureus, hemolitic.

S-a selectat in ultima perioadasi Staphylococus meticilinorezistent (MRSA), care e raspunzator

de infectii severe, dificil de tratat (Stafilococ MRSA si antibiograma e recomandat ca in situatia
in care e si simptomatologia clinica – la stafilococ apare: adenite, febra, disfagie, iar la stafilococ
auren MRSA se face tratament, cei care se aleg cu enterocolita unde poate genera aparitia in
microbiota intestinala a Clostridium.

In lipsa simptomatologiei – fara tratament, nu se instituie tratament

Coci gram pozitivi = Specii Streptococcus pyogenes

Sunt cunoscute 4 specii de stafilococi:

1. Stafilococi lactici – care sunt prezenti in vegetale, ingerati de ierbivore, reprezinta flora
de protective a laptelui
2. Stafilococi fecali – prezenti in intestinul subtire, conditionati patogeni
3. Stafilococi orali – reprezinta flora normala a mucoasei bucale, sunt conditionat patogeni,
implicati in caria dentara
4. Stafilococi piogeni – producatori de puroi, la nivelul tractului raspirator, fiind germeni
patogeni

Dpdv al resistentei la factori fizici si chimici:

- streptococul e disctrus la 56 grade C, in 30 min

- In secretiile uscate si in exudate,
- in camere intunecate rezista cateva sapt
- Sunt distrusi de tinctura de iod

Dpdv al antigenelor, streptococul prezinta:

1. Componente endocelulare
2. Componente extracelulare (dintre acestea: toxina eritrogena - care e puternic antigenica,
fiind raspunzatoare de aparitia rosetii (exantemului) in scarlatina
3. enzimele cu rol toxic : hemolizinele – care produc liza hematiilor ( a globulelor rosii), cea
mai imp este streptolizina O e hemolitica, cardio-toxica, dar si antigenica, prezenta ei
determina aparitia anticorpilor antistreptolizina O – ASLO (O investigatie fol frecvent
mai ales la copii si tineri cunoscuti cu faringo-amigdalite frecvente)
4. hialoronidaza – mareste permeabilitatea tesuturilor

Afectiunile - In functie de poarta de intrare:

A. La niv tractului respirator superior:

- forme eruptive (scarlatina = afectiune in care apar eruptii fie pe piele -> exantem,
fie in interior -> enantem)
- forme neeruptive (angina/amigdalita, faringita)

Complicatii precoce supurative (insotite de puroi)

- Limfadenita si adenita cervicala

- Otita medie
- Abcesul peritonsilar (amigdalelor)
- Sinuzita
- Mastoidita
 - Pneumonia
- Bronho-pneumonia
- Pleurezia
- Endocardita acuta

Complicatii nesupurative

- Sindrom post streptococic minor

- Glomerulonefrita acuta (la rinichi)
- Reumatismul articular acut
- Febra reumatismala
- Cardita reumatismala
- Eritemul nodos

In concluzie: streptococul “musca inima” –> cardita reumatismala si streptococul “linge”

articulatiile -> cardita reumatismala

B. Poarta de intrare - tegumentul

Intertrigo = Inflamație/iritatie localizată la cutele naturale ale pielii (opareala la sani,

subsuara, gat)

Impetigo = Boală de piele contagioasă manifestată prin apariția unor bășicuțe seroase și
purulente care se sparg, formând cruste gălbui care nu lasă urme

Zabaluta = fisuri localizate în colțurile gurii ce indică o infecție cu streptococ/ crăpături

dureroase și inflamate. Principalele cauze ale acestei afecțiuni sunt infecția cu candida, alergiile,
anorexia, dar și deficiența de vitamine și minerale. Tratamentul zăbăluței este local și constă în
aplicarea de nitrat de argint ;i pomadă antibiotică împotriva streptococului

Erizipel = Boală infecțioasă și contagioasă datorată unui streptococ, care se manifestă

prin inflamarea și înroșirea unei porțiuni delimitate a pielii, insotita de temperature ridicata,
localizată cel mai adesea la față și la membre; Aici pot aparea complicatii supurative - celulite,
limfangite, accese si flegmoane ; precum si complicatii nesupurative: la niv tractului genital -
vaginita si febra puerperala (stare cvaziseptica aparuta dupa nastere)

Dpdv epidemiologic –surse de infectie/raspnadire

- Purtatorii - 15 -20 % din populatie

- In epidemii - pana la 80 % din populatie
- Se raspandeste prin anginele streptococice, bolnavi cu scarlatina si erizipel
- transmiterea se face prin contact direct, prin picaturi fluge (aerogene)
- sau transmitere Indirecta – prin obiecte/suprafete contaminate, latele contaminat
sau plagile operatorii
 - perioada de contagiune dureaza atata timp cat bolnavul adaposteste streptococii
in: nas, faringe si tegumente

Exemplu:

Erizipel = o coala infectioasa acuta a tegumentului determinate de Streptococi beta – hemolitici

de grup A, caracterizata prin placard eritematos cutanat, insotit de fenomene generale.

Dpdv clinic perioada de incubatie este variabila intre 1/3 - 8 zile, debutul este brusc cu frison,
febra, cu stare generala alterata, adenita, dermita sau placard erizipelatos. Placardul poate fi unic
cu tendinta la extindere, cu prezenta semnelor celulare si celsiene. Cu placard nedelimitat sau in
chenar, centrul fiind mai palid cu flictene superficiale, cu lichid clar sau galbui ca mierea, cu
necroza in formele grave. Evolueaza centrifug (fuge de la zona intiala). Alte semne: anorexie,
varsaturi, cefalee, agitatie, oligurie. Dpdv al evolutiei spre vindecare in termen de 7-14 zile sub
tratament. Recidive.

! Recaderile sunt frecvente, deoarece la zona cu pricina ramane o parte din informația antigenica
a celulei bacteriene si daca apare o leziune sau o igiena precara se initiaza procesul infecțios in
forme recidivante.

Angina streptococica sau faringoamigdalita acuta cu caracter epidemic produsa de

Streptococcus pyogenes, β-hemolitic de grup A. Este o boala ce apare sporadic, cu frecventa
iarna si toamna in zona temperata. Mai frecventa la sexul masculin si la copii, studenti, soldati -
contagiozitatea este medie. Factori favorizanti: frigul, variatiile bruste de temperatura,scaderea
rezistentei organismului.

Perioada de incubatie este de la 1 la 3 zile, debut este brusc cu frison, febra, stare generala
alterata, cu adenita. Angina este insotita de disfagie, uneori de trismus - inclestarea maxilarelor,
anorexie, varsaturi, cefalee, agitatie si oligurie.

Streptococul din grupul B - frecvent intalnit mai ales la nou-nascut, unde e raspunzator de
bronhopneumonie, meningita; la gravide daca apare se face im screening si daca in secretia
vaginala apare la rezultat Streptococ din grupul B se impune obligatoriu tratament dat fiind
faptul ca poate genera avort spontan. La adult poate fi raspunzator de pneumonie, de septicemia
sau de infectii urinare.

Antibiotic de elective la toate speciile de streptococ ar fi: penicilina, ampicilina, gentamicina si

cefalosporinele (mai ales la infectiile urinare)
Coci gram pozitivi – Pneumococii = specii Streptococcus pneumonia

- ca zona populata – tractul respirator superior

- are semnificatie patogena in contextual postulatelor lui Koch
- microb/germen aerob care elaboreaza o serie de enzyme care la un moment dat il
vor autoliza

Dpdv al rezistentei la factori fizici si chimici:

- Pneumococul rezista mult in zone intunecoase si uscate

- Spre exemplu in sputa uscata – sensibil la antiseptic si deszinfectante uzuale –
distrusi in 50 min la 52 grade C,
- sensibili la penicilina,

Se cunosc peste 83 tipuri de pneumococi

De regula cele mai frecvente afectiuni: pneumoniile

Infectii prneumonice pot aparea astfel:

La niv nazofaringelor si a cavit pneumatice adiacente:

- Angina
- Amigdalita
- Rinita sinuzita
- Otita
- Mastoidita

La niv aparatului respirator avem:

- pneumonia franca lobara = adica cea care isi scuipa diagnosticul si localizarea e la
niv unui lob pulmonar. Ea e insotita de triada clinica: febra, tuse cu expectoratie
ruginie si cu junghi intercostals
- Bronsita
- Bronho-pneumonia
- Abcesul pulmonar
- Pleurezia purulenta

La niv cardio-vascular:

- Endocardita
- Pericardita

La niv peritoneului:

- Peritonita purulenta
 La niv ochilor:

- poate sa para afectarea chiar a corneei

La niv SNC:

- Meningite,
- encefalite,
- abces cerebral

La niv sangelui:

- bacteriemie
- septicemie

! Pentru tratam inf pneumococice se fol:

- ca subst biologic active de prim plan cele cu sensibilitate crescuta, peniculinele

clasice si semisintetice, cefalosporinele , tetraciclinele
- sau moderat sensibile: sulfanminele
- si cele rezistente: aminoglicozinele

Grupul cocilor gram negativi

Sunt reprezentantii familiei NEISSERIACEAE , specia Neisseria gonorhoeae, Neisseria

meningitides

dpdv morfologic sunt coci dispusi in perechi, reniformi sau ca boabele de fasole, cu partile
adiacente turtite) Formele patogene sunt capsulate in produsele biologice. Habitatul lor, zona
populate sunt mucoasele omului

Dintre specile patogene sunt: naiseria meningitides si Naiseria Gonorhea

Caracteristici:

- Naiseriile sunt germeni cu rezistenta scazuta in afara organismului, sensibili la

urcaciune,
- distrusi in 1-2 ore in mediul extern, in cateva minute de alcoolul etilic 70 grade.
- Sunt extrem de sensibili la temperatura, de aceea transportul produsului biologic
se face in termostat pentru a evita erori in reusita examenului bacteriologic.

Afectiunea data de n. menigtidis – meningita (meningita cerebrospinala epidemica,

meningococica, e o urgenta medicala si pentru diagnostic se impune prelevcarea urmat produse
biologice:
 o lichidul cefalo rahgidian,
o continutul petesiilor
o iar la contacti exudat nazo-faringian

Identificarea se face pe baza caracterelor microscopice, culturale, biochimice si a sensibilitatii la

susbstantele biologic active

Afeciunea data de n. gonorhee- blenoragie = gonoree

Dpdv epidemiologic- o afectiune frecventa intre bolile dermato-venerologice

Sursa: bolnavii sau purtatorii sanatosi

Transmiterea: prin contact sexual sau in timpul expulziei fatului (daca mama are o astfel de
infectie)

Receptivitatea: generala, nu lasa imunitate, infectile fiind oricand posibile

Dpdv clinic 2 forme:

A) uretrita gonococica – incubatie de scurta durata 24 h – max 7 zile, debutul e brusc cu

disurie intensa, cu arsuri paroxistice la niv meatului urinar, cu polakiurie, cu febra si
aparitia unei secretii specific purulente, galben –verzui, abundenta sau cantitativ redusa
B) Vulvo-vaginita gonococica - la femei – 80 % asimptomatica . Debutul e brusc cu disurie,
polakiurie, leucoree purulenta galben-verzuie, cu congestie vaginala, eritem (roseata), cu
tenesme vezicale .

Diagnosticul obligatoriu clinic si paraclinic e foarte important in afectiunile gonococice :

o examen microscopic, unde se vizualizeaza pe fondul albastru al preparatului cocci in

diplo, rosii , intracelulari (in interiorul leucocitelor) si extracellular (in afara celulelor)

Etapele diagnosticului bacteriologic:

Ziua 1 – prelevarea corecta a produselor biologice , triajul produselor biologice dupa provenienta
(urina, materiile fecale, exudatele, secretiile si sangele pentru hemocultura. Din produsul
biologic tot in 1 zi se va efectua examenul microscopic pentru clarificarile morfotinctoliale ale
incarcaturii microbiene a prod biologic, apoi insamantarea pe medii de cultura si apoi
termostatarea la 37 grade in termostat a culturilor timp de 18 -24 h

Ziua 2 – apreciem caracterele morfologice si tinctoriale din exam microscopic a cresterii

culturale, apreciem caract culurale pe medile de cultura adica intensitatea cresterii, aparitia sau
nu a hemolizei , aparitia pigmentului in culture, dupa care trecem la cercetarea caracterelor
biochimice prin folosirea mediilor politrofe, adica medilor care ne dau rel despre metab
bacterian. Tot aici daca acea cultra este pura se efectueaza anitibiograma, adica testarea
sensibilitatii la susbt biologic active, in functie de specia microbiana exista protocoale cf carora
fiecare departam de bacteriologie are truse speciale pentru vizualizarea si indentif sensibilitatii la
antibiotice.

Ziua 3 – se vor citi antibiogramele cf zonelor de inhibitie din jurul discurilor, diametrele sunt
standardizate , exista grile de citire si in fct de diametru se transeaza sensibilitatea antibioticului
in 3 forme: 1 – sensibil, 2 – intermediar sensibil, 3 –rezistent. Rezistenta e data de lipsa zonelor
de inhibitie

Daca in a 2-a zi culturile au fost mixte si s-au efectuat culturi secundare numite si replicari,
acestea vor fi citite cu ochiul liber/cu lupa si se continua diagnosticul prin efectuarea
antibiogramei (se efectueaza numai din cultura pura)

In a 3-a zi déjà avem antibiograma gata. O citim, o interpretam dupa diametrele de inhibitie si se
elaboreaza dupa interpretarea caracterelor metabolice, biochimice tipul germenului , incadrarea
in gen sau familie si se elibereaza rezultatul complet si corect. De exemplu: Un rezultat
bacteriologic pt uropcultura suna asa” in cultura dupa 48 h, la 37 grade C s-au identificat
germeni din genul “x” sensibili la “se enumereaza susbtantele biologic active, sensibile,
intermediar sens sau rezistente.

In situatia in care se constata o creste multibacteriana (urina) correct e sa se recomande repetarea

examenului prin respectarea tehnicii de recoltare.