Grigoraș Christa Francesca

Devianță socială și Criminalitate

An II, sem. al 2-lea

Eseu Internship

În cadrul studiilor, pe parcursul a trei luni (decembrie – februarie), am participat la

practica în cadrul unui spital de psihiatrie. Din cauza detaliilor pe care le voi dezvălui în
continuare, voi păstra anonimitatea instituției și a persoanelor implicate, utilizând denumiri
fictive.

Majoritatea timpului am petrecut-o în atelierul de ergoterapie, iar în cadrul întâlnirilor am

desfășurat diverse activități, precum pictatul, realizarea unor felicitări de Crăciun, unor portofele
din blugi uzați.

Acolo am interacționat cu o multitudine de persoane, având ocazia, astfel, de a observa

îndeaproape pacienți cu diverse boli și condiții psihice, cum ar fi tulburarea bipolară,
schizofrenie paranoidă sau afectivă, tulburari din spectrul autist.

Am observat că majoritatea pacienților proveneau din medii defavorizate, din familii cu o

situație economică precară sau aveau rude care chiar încercau să prelungească șederea persoanei
respective în spitalul psihiatric (detalii confirmate de unul dintre angajații spitalului).

De-a lungul zilelor de practică petrecute pe holurile spitalului, am asistat la câteva scene
de hărțuire, defăimare și discriminare a pacienților.

Totuși cel mai grav aspect, din punctul meu de vedere, a fost raportul dintre participanții
la aceste acte, și anume personalul spitalului (medic psihiatru/asistente) și pacienți. Mai exact,
personalul defăima și hărțuia psihologic și moral pacienții instituției.

În prima zi de practică am asistat la un schimb de replici în timp ce eu și colegii mei ne

îndreptam către atelier, împreună cu terapeuta X. Totodată, grupul nostru escorta și pacienții din
aripa lor în altă clădire, cea în care se afla atelierul în cauză. Una dintre pacientele cu
schizofrenie paranoidă, o vom numi Ioana, era fumătoare. Mă atașasem oarecum de ea, deoarece
și ea părea să mă placă și discuta mai mult cu mine decât cu ceilalți colegi ai mei. Trecând pe hol
pe lângă medicul psihiatru, dupa ce se salută, Ioana îi cere o țigară. Medicul Z, de față cu toată

1
Grigoraș Christa Francesca
Devianță socială și Criminalitate
An II, sem. al 2-lea

lumea, o întreabă: „Ce faci pentru asta?”, râzând în colțul gurii, părând să știe dinainte ce urma
să răspundă pacienta în speță. Iar Ioana răspunde: „Hai că ți-o sug, haide, dă-mi și mie o țigară!”.
Deși toată lumea se afla în stare de șoc, doctorul Z, câteva asistente și terapeuta X nu păreau
extrem de mirați de reacție. Doctorul în loc să aplaneze situația, să dea dovadă de empatie și
profesionalism când ar fi fost mai mare nevoie, continuă să o ironizeze pe Ioana, întrebând: „Și
cum se mai spune? Spune frumos.”, iar ea se subordonează rapid, încă sperând la acea țigară:
„Hai dă și mie o țigară, hai, te rog!”.

După ce am trecut de grupul cu doctorul Z și asistentele, terapeuta X, care ne oferea

explicații uneori, ne confirmă faptul că pacienta respectivă oferea servicii sexuale, în general în
băi, în schimbul țigărilor, iar personalul spitalului era conștient de acest fapt, incluzând aici
doctorul, care se folosea de această informație și defăima pacienta, de față cu toată lumea,
inclusiv cu restul personalului și cu noi, studenții participanți la practică.

În alte zile am observat modul în care se comportă asistentele cu pacienții. Este o meserie
solicitantă, ca oricare alta dintr-o instituție psihiatrică, de fapt, din cauza labilității emoționale și
psihice a pacienților, inclusiv a riscurilor la care ești supus. Dar adeseori asistentele bruscau
pacienții, chiar și fără ca aceștia să aibă vreun episod sau să dea semne de agresivitate, pentru a
justifica acea acțiune a asistentelor. Ridicau tonul la pacienți, aveau o atitudine total lipsită de
înțelegere, calm, empatie, ca și când n-ar fi fost conștiente de condiția lor psihică.

I. Cadrul legislativ

Art. 2. - (1) definește discriminarea astfel: „prin discriminare se înţelege orice deosebire,
excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată sau orice
alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte
domenii ale vieţii publice.”

2
Grigoraș Christa Francesca
Devianță socială și Criminalitate
An II, sem. al 2-lea

De asemenea, printre modurile în care persoanele pot fi discriminate în ceea ce privește

acordarea asistenței medicale se regăsesc și hărțuirea, lipsirea pacientului de propria demnitate
și aplicarea de stereotipuri.

Calomnia și defăimarea, în art. 508, constau în faptul că individul „care în public prin
orice mijloace afirmă cu privire la o persoană sau impută acesteia fapte determinate privitoare la
viața sa particulară sau cinstea ei personală, care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la
urmărire penală sau disciplinară, ori disprețului public, comite delictul de calomnie în contra
vieții private și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani și amendă de la 4.000
la 16.000 lei.”

II. Explicații sociologice

Prejudecățile, ca precondiție a manifestării discriminării, au constituit subiectul mai

multor studii. Pettigrew & Meertens (2008) și-au concentrat cercetările asupra prejudecăților în
relație cu discriminarea și au identificat două categorii de prejudecăți: manifeste (directe, fără
echivoc) și subtile (răceală, comportament distant sau evitant). Prejudecățile manifeste sunt
caracterizate de doi poli: amenințare - respingere și apropiere – intimitate.

Alte studii s-au concentrat pe determinanții structurali, politici și individuali ai

prejudecății. Wagner & Zick (1995) au evidențiat relația dintre educație și prejudecăți, în sensul
că persoanele slab educate își formează și operează în mai mare măsură cu prejudecăți decât cele
educate.

Dintre cauzele care determină prejudecăţile pot fi amintite:

 etichetările defavorabile atribuite unui grup sau persoane pe nedrept, precum şi

faptul că ne comportăm în funcţie de etichetele folosite reprezintă cauza apariţiei
prejudecăţilor.
 diferențele între indivizi, care sunt percepute, de către unii dintre noi, drept
deficienţe. Lumea este împărţită între „noi”, cei plini de calităţi, şi „ceilalţi”, plini
de defecte;

3
Grigoraș Christa Francesca
Devianță socială și Criminalitate
An II, sem. al 2-lea

 învățarea socială a unor prejudecăţi, de vină fiind experienţa personală

insuficientă sau adoptarea unor modele de comportament preluate de la alţii.
Prejudecăţile pot fi învăţate în familie, în școală sau în anturaj (de exemplu,
adolescenţii tind să-şi petreacă mai mult timp în grupul de prieteni decât în
familie, astfel încât tind să-şi însuşească părerile grupului);
 eșescul personal sau teama de eșec ne determină, pe unii dintre noi, să dăm vina
numai pe ceilalţi.

Din păcate, devianța socială este întâlnită peste tot, inclusiv într-o instituție în care
angajații ar trebui să fie caracterizați preponderent de empatie, responsabilitate și înțelegere, dar
mai ales profesionalism, pentru a reuși să ajute la recuperarea sau ameliorarea simptomelor unor
condiții psihice care afectează și îngreunează într-o manieră destul de puternică viața indivizilor
în cauză, din toate punctele de vedere.

4
Grigoraș Christa Francesca
Devianță socială și Criminalitate
An II, sem. al 2-lea

Bibliografie

Pettigrew, T. F., Christ, O., Wagner, U., Meertens, R. W., Van Dick, R., & Zick, A. (2008).
Relative deprivation and intergroup prejudice. Journal of Social Issues, 64(2), 385-401.

Wagner, U., & Zick, A. (1995). The relation of formal education to ethnic prejudice: Its
reliability, validity and explanation. European Journal of Social Psychology, 25(1), 41-
56.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=24161

https://fra.europa.eu/sites/default/files/media-memo-multiple-discrimination-in-
healthcare_ro.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/g42doobz/calomnia-si-defaimarea-codul-penal?
dp=gqztmnrsgy4ds

(Accesate online la data de 21.02.2021).