Asociația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS

Abordarea
terapeutică a
tulburărilor
cauzate de uzul
de substanțe

Modulul I
 Să facem cunoștință...
• Vă prezentați în diade:
- Prenumele....
- Găsește o calitate pentru fiecare din
literele prenumelui tău...
- Motivul pentru care am ales acest curs...
- Care sunt provocările meseriei mele....
- Dacă aș fi un roman, aș fi...
 Cateva propuneri pentru un curs eficient
intr-un climat securizant
• Întrebați atunci când aveți nelămuriri!
• Dați crezare evidențelor științifice dar
păstrați-vă spiritul critic !
• Dezbateți ideea nu persoana!
• Gândiți imaginativ!
• Confidențialitate!
• ….?


 Ce sunt drogurile?
• OMS (1969): în sens amplu
“Orice substanţă care, introdusă într-un organism viu,
poate modifica una dintre funcţiile acestuia”

• OMS (1982): în sens strict (drog de abuz)

“Orice substanţă cu efecte psihoactive (capabilă să
producă modificări de percepţie, a stării de spirit,
conştiinţă şi comportament) şi susceptibilă de a fi
autoadministrată cu un uz nemedical”
 Istoric
• Substanțele cu efect
psihotrop au fost folosite
din cele mai vechi timpuri
(5000-7000 de ani), în
principal ca medicamente
sau utilizate în ritualuri
religioase, pentru inducerea
transei în speranţa
apropierii de divinitate.
• Cel mai consumat drog atât
din cele mai vechi timpuri
cât și din zilele noastre,
este canabisul.
 Încă
din Antichitate…
• Canabisul se utilizează din urmă cu
5000 de ani;
• Cea mai veche descoperire arheologică este de pe
teritoriul țării noastre, respectiv un vas ritual cu cenușa
unor semințe de canabis;
• Herodot, părintele istoriei, în secolul 5 Î. Hr, același care
i-a numit pe ”Geţii … cei mai viteji şi mai drepţi dintre
traci”, face referire și la obiceiurile sciților, popor care a
trăit în zona situată la nord și la est de spațiului actual al
țării noastre.
• O mumie din munții Altai din Siberia, alături de care s-au
găsit haine, machiaj dar și canabis.
• Cocaina este utilizată din cele mai vechi timpuri de
peruvuieni și alte popoare din America de sud;
• A fost extrasă pentru prima dată din frunzele de coca în
secolul 19 și utilizată inițial ca anestezic local;
• Opiul - efectele sale sunt menționate în Botanica lui
Teofrast (secolul 4-3 Î.Hr). A fost introdus în Europa în
secolul 16;
• Opiul conţine morfină, codeină și a fost întrebuințat din
cele mai vechi timpuri ca analgezic și antitusiv;
• Morfina a fost sintetizată în 1804 iar heroina în 1874.
• Cactusul Peyote (mescalina) este folosit de peste 3000
de ani de către amerindienii din Mexic . Europenii au
remarcat de timpuriu utilizarea de peyote în ceremoniile
religioase ale americanilor nativi, în special în Mexic.
• Alți cactuși, cum ar fi San Pedro au fost folosiți în diferite
regiuni, din Peru și până în Ecuador .
• Ciupercile halucinogene din genul Psilocybe au o lungă
istorie în rândul popoarelor din America Centrală și de
Sud, fiind folosite în ceremonii religioase și în scop
terapeutic, din perioada Pre-Columbiană și până în
prezent .
• Civilizația europeană întâlnește ciupercile halucinogene
pentru prima oară în anul 1502, la încoronarea lui
Monteczuma al doilea;
• Reprezentanţii bisericii au încercat să îi determine pe
amerindieni să renunțe la aceste obiceiuri, însă aceștia
au continuat să consume, clandestin.
• LSD-ul (dietilamida acidului lisergic) a fost fabricat în
1943, ca medicament pentru vindecarea alcoolismului și
a bolilor psihice;
• Ecstasy (MDMA)- creat la începutul secolului XX și
utilizat în psihoterapie;
 Drogurile pe teritoriul
României
• Există nenumărate mărturii ale consumului de opiu pe
teritoriul actual al României;
• Țările Române au preluat, o dată cu învecinarea cu Imperiul
Otoman și obiceiul de a consuma opiu, în diverse forme;
• Într-un document de la finalul secolului 18, narcoticele erau
laudate că aduc "vârtoasă sănătate", că vindecă "melahonia"
și "fantazia sau turburarea gândurilor", dar și că "ascuțesc și
lămuresc mintea omului". Opiul era consumat atât de oameni
de rând, de târgoveți (dizolvat în vin sau rachiu; de aici
expresia "a bea afion"), cât și de boierii cei mari, mai ales de
către cei fanarioți.
• La jumătatea secolului al XIX-lea, afionul oriental începe să
fie înlocuit de opiacee, precum morfina.
 De la vlădică la opincă...

• Constantin Vodă Racoviță, domnitor în sec.18 atât în Moldova cât și

în Țara Românească, era considerat strașnic deoarece ”mânca
afion dimineața și la vreme de chindii”.
• Contemporanul său, domnitorul moldovean Grigore II Ghica, murea
în 1752 din pricina unei supradoze de opiu.
• Dimitrie Cantemir dădea soldaților săi, în timpul războiului, porții de
opiacee, obicei preluat din cursul copilariei petrecute la Istanbul.
• În anul 1932, prințul Ionel Ghica a decedat la vârsta de doar 28 de
ani, după o supradoză de heroină.
 În ton cu moda vremurilor
• Moda folosirii canabisului, hașișului sau heroinei a
început să vină în Ţările Române nu de la Istanbul, ci
de la Paris, Londra, Berlin şi Viena.
• In 1839, doctorul irlandez William O’Shaughnessy,
stabilit la Calcutta, a publicat lucrarea “On the
Preparations of the Indian Hemp”, impunând canabino-
terapia în medicina europeană.
• Haşișul a început să fie folosit pe scară largă la Paris
după ocuparea Algeriei de către francezi (războiul din
1830-1847).
• În primele decenii ale secolului al XIX-lea, în marile
oraşe britanice numărul opiomanilor amatori era imens.
Asta pentru că muncitorii erau săraci şi apelau la "pilula
de opium" luată de la spiţerie pentru că, paradoxal, era
mai ieftină decât alcoolul.

• Opiul era adus din Imperiul Otoman, dar şi din India şi

China, mai ales după cele doua "războaie ale opiului",
purtate împotriva Chinei iniţial de Anglia (1839-1842) şi
ulterior de Anglia şi Franţa (1856-1860).
 Drogurile și ….inspirația
• Scriitorul și istoricul Alexandru Odobescu, pe vremea
când a locuit la Paris, a avut probleme de sănătate. Un
medic i-a recomandat morfina și tot restul vieții, scriitorul
a rămas dependent de ea. Se va sinucide la București,
în 1895, injectându-și o supradoză de morfină.
• Poetul Ion Barbu scria într-o scrisoare despre plăcerea
sa de a consuma cocaină și eter etilic. El spunea că
eterul este pentru consumul zilnic și cocaina
....săptămânal. El mărturisea că a scris ”Riga Crypto și
Lapona Enigel” sub influența eterului.
• Despre poetul Alexandru Macedonski se spune că lua
pilule de hașiș. Pipa lui pentru hașiș a devenit celebră.
• Titu Maiorescu primea injecţii cu cocaină pentru pentru
calmarea durerilor stomatologice.
• Mircea Eliade a publicat la numai 17 ani un articol
intitulat „Artiştii şi haşişul”, în care explica cum mulţi
artişti apelau la intoxicarea cu haşiş cu scopul de a-şi
spori creativitatea. De-a lungul vieţii, Eliade a testat
opiul, metamfetamine, canabis.
•În toamna anului 1883, când Eminescu este internat în
primul sanatoriu bucureştean, „Caritas”, el este tratat de dr.
Alexandru Şuţu cu bromură, injecţii cu hidrat de cloral şi
morfină despre care, ulterior se va afla că, fiind un puternic
narcotic, provoacă dependenţă şi afectează psihicul.
• Cloralul (sedativ și
hipnotic) a fost folosit
la acea vreme și de
Regina Elisabeta.
• In primavara anului 1889,
Eminescu a fost reinternat în sanatoriul "Caritas", unde a
fost tratat de doctorul Șutu, probabil cu aceleași substanțe.
• Sigmund Freud, părintele psihoanalizei, a fost un
consumator de cocaina. El credea că aceasta are un
potenţial masiv de vindecare.

• Alţi consumatori cunoscuţi de cocaină au fost Thomas

Edison şi Jules Verne.
• Lewis Carroll-cartea sa“Alice în
Ţara Minunilor”, a fost scrisă sub
influenta drogurilor. Se pare
că ciupercile magice l-au ajutat
pe Lewis să scrie unul dintre cele
mai stranii romane citite vreodată.

• Dacă aţi văzut vreodată un tablou

de Salvador Dalí, probabil aţi
văzut lumea altfel. Sunt celebre
cuvintele sale, “Eu nu folosesc
droguri. Eu sunt drog.” A fost în
special un fan al haşişului.
 Clasificarea drogurilor
După regimul juridic al substanţelor:
1. Droguri legale: alcoolul, cafeina, nicotina.
2. Droguri ilegale. Canabis, heroină, cocaină etc.

După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

1. Produse care deprimă activitatea sistemului nervos
2. Produsele care stimulează activitatea sistemului nervos
3.Produsele care perturbă activitatea sistemului nervos: LSD.,
mescalina, etc.

După originea produsului:

1. Produse naturale (canabis, etc.);
2. Produse de semi-sinteză (heroina, LSD, etc.);
3. Produse de sinteză (ecstasy etc.).
CLASIFICAREA DROGURILOR
După regimul juridic
• Legea
143/2000
Droguri ilegale • 339/2005
• 194/2011

Decriminalizare

Legalizare

Droguri legale
 Cauze care au determinat
incriminarea drogurilor
• Dependență generată de consumul de droguri.
• Sevrajul cauzat de consumul de droguri.
• Efectele pe care drogurile le au asupra organismului
uman.
• Costurile legate de reabilitare în societate a
consumatorilor.
• Pericolul pe care consumatorii dependnți de droguri îl
reprezintă față de societate.
 Războiul împotriva drogurilor
DRUG WAR
• După reglementarea la nivel mondial a
regimului drogurilor prin convențiile de la
1961 și 1978 guvernele tuturor statelor
semnatare au luat măsuri drastice
împotriva traficului și consumului de
droguri.
• Aceste măsuri au devenit cunoscute drept
DRUG WAR
 Traficul de droguri

• Traficul de droguri este o activitatea incriminată în toate

statele lumii.
• Este o industrie generatoare de bani în care sunt
implicați producătorii de droguri, transportatorii , dealeri
consumatorii și coordonatorii acestei industrii.
• Polițiile statelor acționează în funcție de posibilități
pentru a întrerupe lanțul creat pentru distribuirea către
consumatori a drogului.
 Legea 143/2000 republicată
• Articolul 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de
risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
• Articolul 3
(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără
drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
• Articolul 4
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
Modalități de traficare
Modalităţi de traficare
Modalităţi de traficare
 CLASIFICAREA DROGURILOR
După originea produsului

- Produse naturale (cannabis, etc.);

- Produse de semi-sinteză (heroina, cocaină, etc.);

- Produse de sinteză (ecstasy, LSD, amfetamine etc.).

 CLASIFICAREA DROGURILOR

După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

- Produse care deprimă activitatea sistemului nervos

- Produsele care stimulează activitatea sistemului nervos
Stimulenţi minori: nicotina cafea, ceai, cacao, cola
etc
Stimulenţi majori: amfetaminele şi cocaina;
- Produsele care perturbă activitatea sistemului
nervos: LSD., mescalina, etc.
 Caracteristici ale substanțelor
care deprimă SNC
• Creează • Riscuri majore
dependență și pentru sănătate ca
fizică și psihologică urmare a
• Sevraj puternic la consumului
stoparea prelungit sau
administrării modalității de
administrare
Droguri care deprimă activitatea SNC-Alcoolul

EFECTE:
- psihice: reduce inhibiţia;
determină o stare de relaxare şi
bună dispoziţie; lipsa de
concentrare; slăbirea judecăţii;
pierderea autocontrolului.

- fizice: tulburări respiratorii şi

cardiace; afectează reflexele şi
coordonarea motorie; sporeşte
riscul bolilor de ficat (în special
ciroza); în cantităţi mari: pierderea
cunoştinţei, comă şi chiar moarte.
➢ Alcoolul afectează creierul intervenind în activitatea
centrilor care coordonează echilibrul, percepţia,
vorbirea si gândirea. Alcoolul produce dificultăţi în
vorbire şi erori în procesul de gândire.

➢ Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos

central; blochează o parte din mesajele care ar trebui
sa ajungă la creier alterând astfel percepţiile, emoţiile,
mişcare, vederea şi auzul persoanei.
 Celulele nervoase nu se regenerează. La
fiecare consum puternic de alcool se distrug
cateva mii de celule.
Tulburările cerebrale apar la unii pacienti într-
o măsură mai acentuată, sub formă de
convulsii.
PERSOANĂ CARE NU A
CONSUMAT ALCOOL
A CONSUMAT
ALCOOL TIMP DE
17 ANI
❖Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte
riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui,
laringelui şi al esofagului.
❖Probabil datorită acţiunii sale iritante bolile
ficatului cauzate de excesul de alcool includ
inflamarea ficatului, hepatita, ciroza şi cancerul
ficatului.
❖Alcoolul măreşte riscul apariţiei bolilor de inima
şi determină creşterea presiunii sângelui. Alte
afecţiuni cauzate de abuzul de alcool includ:
gastrita, pancreatita, neurita (afecţiuni nervoase)
şi ulcerul digestiv.
Consumul de alcool zilnic recomandat este:
• Barbati : nu mai mult de 2 unitati/zi ….maxim 14
unitati/saptamana
• Femei : nu mai mult de 1 unitate/zi ….maxim 7
unitati/saptamana

UNITATEA DE ALCOOL = 10g DE ALCOOL PUR

 Consumul excesiv de alcool este
corelat cu:
✓ 80% dintre cazurile de sinucidere,
✓50% din crime,
✓30% dintre accidentele rutiere fatale şi
15% din cazurile de înec.
De asemenea este unul dintre factorii
de divorţ (unul din trei cazuri).
HEROINĂ
 HEROINA
EFECTE:

- Se micşorează pupila, apar greţuri, o încetinire a ritmului cardiac şi o

creştere a temperaturii corpului. Pe termen lung, pot apărea tulburări
intestinale, urinare, hepatita virală, pneumonii. Supradozarea poate fi
fatală.

- În cazul lipsei de drog apare sevrajul - secreţie nazală, lacrimală,

sudoripară, spasme, dureri musculare, diaree, deshidratare.

Riscurile cele mai des întâlnite sunt următoarele:

- În plan psihologic : alterări ale personalității, alterări cognitive, probleme de

memorie, anxietate, stări de tip depresiv;

- În plan fiziologic : scăderea în greutate, constipație, carii dentare, anemie,

inhibarea apetitului sexual, pierderea ciclului menstrual;
MOD DE ADMINISTRARE
Droguri care deprimă activitatea SNC
Heroina
 Droguri care deprimă activitatea SNC-
Sedativele
• Hipnotice
• Anxiolitice
Droguri care deprimă activitatea SNC-
Inhalanții
Efecte psihice:
- confuzie; pierderea autocontrolului;
dorinta de a face lucruri “traznite”;
uneori pot aparea halucinatii vizuale
sau auditive;
Efecte fizice:
- senzatie de caldura, inrosirea fetei;
tuse, stranuturi; sangerari ale
mucoasei nazale; greturi, varsaturi;
ameteli, somnolenta puternica; lipsa
de coordonare a miscarilor; scaderi
in greutate; decese prin stop cardiac
sau sufocare.
Droguri care stimulează activitatea SNC
Caracteristici
Creşterea frecvenţei pulsului, a
temperaturii corpului, a
tensiunii arteriale, a încrederii
de sine, sentimente de iubire,
de bine, de fericire, pierderea
apetitului.
Deteriorări cognitive.
Droguri care stimulează activitatea SNC
Nicotina
EFECTE:
- psihice: senzaţie de calmare,
de concentrare; relaxare.
- fizice: ameţeli, greţuri şi chiar
vărsături; bronşite; cancer,
ulcer; afecţiuni respiratorii,
circulatorii, cardiace;
arteroscleroză
Droguri care stimulează activitatea SNC
Ecstasy (MDMA)
Efectele durează de la 4 până la 6
ore şi apar după 20 de min de la
consum. Aceste efecte sunt:
Creşterea frecvenţei pulsului, a
temperaturii corpului, a tensiunii
arteriale, a încrederii de sine,
sentimente de iubire, de bine, de
fericire, pierderea apetitului
Creşterea dozei nu duce la creşterea
stării de bine ci cauzează
convulsii, comportamente
iraţionale, halucinaţii, insomnia,
anxietatea,,
Pe termen lung consumul de ecstasy
afectează memoria, au loc
tulburări ale somnului, ale
procesului de gândire, ale
funcţiilor sexuale, ale simţurilor şi
ale durerii.
 ECSTASY
Substanţă chimică sintetică, supranumită party drug. Efecte:
-creşterea frecvenţei pulsului, a temperaturii corpului, a tensiunii
arteriale, a încrederii de sine, sentimente de iubire, de bine, de
fericire, pierderea apetitului
-Creşterea dozei nu duce la creşterea stării de bine ci cauzează
convulsii, comportamente iraţionale, halucinaţii.
-Consumatorii declară că au probleme cum ar fi insomnia,
anxietatea, paranoia, scăderea puterii de concentrare şi depresia.
Aceste probleme apar în timpul consumului şi pot dura chiar
săptămâni după aceea.
Problemele fizice care pot apărea sunt: tensiune în muşchi,
clănţănitul dinţilor, secreţii nazale abundente, vedere în ceaţă,
mişcări rapide ale ochilor, transpiraţie
Pe termen lung consumul de ecstasy afectează memoria, au loc
dereglări ale somnului, ale procesului de gândire, ale funcţiilor
sexuale, ale simţurilor şi ale durerii.
Droguri care stimulează activitatea SNC
Amfetaminele
Efecte psihice:
- stimulează funcţiile psihice;
senzaţie de fortă, veselie,
încredere în sine; anxietate,
agitaţie, iritabilitate; panică,
sentiment de persecuţie; delir,
insomnie;

Efecte fizice:
- tremurături; creşterea tensiunii;
palpitaţii; accelerarea respiraţiei;
dilatarea pupilelor.
După uzul zilnic prelungit, produc
o psihoză similară cu schizofrenia
Consumul repetat de doze mari
duce la comportamente
compulsive si repetitive.
Droguri care stimulează activitatea SNC
Cocaina
EFECTE: excitant care înlătură
simptomele oboselii; la scurt timp după
prizare (cca 20 min) induce o stare de
euforie, încredere în sine şi dă impresia unei
capacităţi mărite a funcţiilor intelectuale
Pe termen scurt: stare de agitaţie şi de
instabilitate, tulburări de judecată şi de
comportament, transpiraţie, dilatarea
pupilelor. La doze puternice apar convulsii,
paranoia, episod psihotic

Pe termen lung apar perforaţii ale mucoasei

nazale şi eczeme în jurul nărilor, pierderea
greutăţii, faţa palidă, ameţeli, stări de vomă,
excitabilitate, halucinaţii paranoice
Consecințe: probleme cardiovasculare,
neurologice (accidente vasculare),
pulmonare, tulburări psihice(depresie,
anxietate), comportament violent sau chiar
criminal
Droguri care stimulează activitatea SNC
Noi substanțe psihoactive
Drog psihoactiv cu proprietăţi stimulatoare.

Efecte fizice: tahicardie, hipertensiune

arterială, creşterea temperaturii
corporale, transpiraţii puternice, pupile
modificate şi mişcări involuntare ale
ochilor (nistagmus), încleştarea
maxilarului (dificultăţi de deschidere a
gurii, scrâşnitul dinţilor), insomnie,
agitaţie, anorexie, greaţă şi vărsături.

Efecte psihice: stimulare puternică,euforie,

sociabilitate crescută, percepţie
distoprsionată a culorilor. La doze mari
şi /sau utilizare excesivă apar senzaţii
de depersonalizare, halucinaţii, pot
apărea atacuri de panică şi anxietate
generalizată.
 Noi substanțe psihoactive
„Etnobotanice”, „Zombie drug”, „Legale”

Sunt legale?
• Au fost interzise prin lege, pe măsură ce
erau identificate și clasificate iar din 2011
este interzisă deținerea și vânzarea tuturor
substanțelor susceptibile de a produce
efecte psihoactive indiferent dacă sunt
identificate și clasificate sau nu. Vezi Legea
143/2000, cu modificările și completările
ulterioare și Legea194/2011.
• Tipuri de NSP
Pastile și tablete inscripționate ca fiind
”suplimente naturale”
Canabinoizi sintetici sub forma unor ierburi
uscate stropite cu substanțe sintetice care
mimează efectul canabisului
Pulbere cristalizată sau granule care imită
efectul amfetaminelor sau ecstasy-ului.
52
Droguri care perturbă activitatea SNC
Caracteristici

Produc alterări ușoare până

la semnificative ale
percepției realității;
Majoritatea nu dau
dependență nici fizică
nici psihică
Droguri care perturbă activitatea SNC
Cannabis
Efecte pe termen scurt:
Somnolenţă, apatie, creşterea
apetitului alimentar, dificultăţi în
perceperea timpului scăderea
capacităţii de concentrare şi
memorare, accelerarea bătăilor
inimii, înroşirea ochilor, absenţa
inhibiţiilor, paranoia,
sugestibilitate, nelinişte

Efecte pe termen lung: Apariţia

bolilor cronice pulmonare,
scăderea concentraţiei de
testosteron la bărbaţi, fertilitate
scăzută
Canabis
MOD DE ADMINISTRARE
Cannabisul și sănătatea
Ef
 Resurse bibliografice
• https://www.epidiolex.com/
• http://www.emcdda.europa.eu/geogra
phical-scope/romania_en
• https://www.drugabuse.gov/
Droguri care perturbă activitatea SNC
Ketamina
Numită de consumatori “K” sau
“Special K”, este folosită.
Ketamina există în formă de
soluţie (se injectează de obicei
intramuscular) sau în formă de
pudră (se prizează).

Experienţa consumului de ketamină

se numeşte “film”.

Efectele consumului de ketamină

includ stop cardiovascular,
incapacitatea de a se mişca,
anestezie (nu simte durerea, ceea
ce poate provoca răni serioase),
experinţe halucinatorii intense,
chiar comă şi moarte.
Droguri care perturbă activitatea SNC LSD
Absorbţia LSD-ului se face rapid la nivelul
cavităţii bucale sau a stomacului,
efectele fiind simţite după 30-40 de
minute.

Efecte fizice: pupile dilatate, creşterea

temperaturii corpului, a tensiunii
arteriale şi a pulsului, tahicardie,
transpiraţii, pierderea apetitului
alimentar, insomnii, greţuri, efect de
gură uscată şi tremor.

Efecte psihice: apar la o oră dupa ingestie,

constând în percepţie distorsionată,
sinestezie (senzaţia de a "mirosi/vedea"
sunete, de a "auzi/mirosi" culori), toate
simţurile sunt afectate, în special văzul.

Alte efecte includ halucinaţiile şi

pseudohalucinaţiile consumatorul crede
că ceea ce vede este real
Droguri care perturbă activitatea SNC Ciuperci
halucinogene
Consumatorii experimentează
euforie, percepții distorsionate
ale culorilor, halucinații,
sinestezie, schimbări
dramatice de dispoziție

Efecte fizice:creșterea
temperaturii corporale și a
tensiunii arteriale

AGENŢIA NAŢIONALĂ
ANTIDROG
Modele și teorii explicative ale consumului
de droguri
Profilul persoanei consumatoare de droguri
Exercițiu participativ
 Modele și teorii biologice
• Modelul biologic
Persoanele care consumă droguri au o
vulnerabilitate genetică sau metabolică.
• Modelul medical (neurologic)
Adicția apare pe fondul unui dezechilibru
neurochimic sau
a funcționării defectuoase a unei
arii cerebrale
 Epigenetica și dependența
• Un studiu Indiana University
School of Medicine identifică
că cei care au un părinte
dependent de alcool au 25%
șanse să dezvolte o condiție
similară
• În unele studii care au arătat
modul în care epigenetica
afectează dependența,
neurologii au demonstrat că
dependența de cocaină și
alcool modifică structura
chimică din jurul genelor
specifice care protejează
împotriva dependenței.
 Modele și teorii sociologice
Din punct de vedere sociologic persoanele
care consumă droguri:
- Se conformează subculturii căreia îi aparțin sau cu care se identifică
- Sunt supuși unui slab control social
- Au un slab atașament față de familie sau de normele și valorile
acesteia
- Sunt supuși presiunii succesului sau reușitei sociale generatoare de
stress
 Modele și teorii psihologice
• Persoanele consumatoare de droguri:
- Au trăsături de personalitate care îi predispun la
comportamente problematice
- Folosesc drogurile ca modalitate de a face față/de a
rezolva probleme
- Au un set de atitudini și credințe care favorizează
comportamentul de consum de droguri
- Caută acceptarea și aprobarea în grup
- Folosesc drogurile ca modalitate de coping
dezadaptativ
 Modele explicative integrative

Modelul factorilor de risc și de protecție

-biologici (genetici, medicali,
neurobiologici);
-psihologici (trăsături de personalitate,
comportament, așteptări)
-sociali (familie, colectivitate, comunitate)
-spirituali
 Factori de risc de ordin personal

- factori genetici. Persoanele cu abuz de

substante toxice au de cele mai multe ori un
istoric familial de consum si abuz de substante
toxice. Exista diferite studii medicale care
demonstreaza faptul ca exista diferiti factori
predispozanti de ordin genetic care in
combinatie cu factorii de mediu pot duce la
aparitia abuzului anumitor substante toxice
 Factori de risc de ordin personal

• - tipul de personalitate si temperamentul.

Adolescentii cu un comportament rebel, rezistent
la autoritatea parentala, care prezinta
sentimente de vinovatie sau esec, au o
predispozitie aparte pentru consumul de
substante toxice. Cautarea unor senzatii "tari"
sau tendinta de a se desfasura diferite activitati
cu potential periculos, pot creste de asemenea
apetitul pentru astfel de toxice
 Factori de risc de ordin personal

• - diferite afectiuni. Adolescentii care au diferite

afectiuni psihice, precum ADHD, tulburarile de
comportament, depresia cronica, represia
(ascunderea anumitor sentimenete), tulburarea
de stres post-traumatic sau tulburarile anxios
depresive, predispun la consumul de substante
toxice. De asemenea, consumul acestor
substante toxice poate agrava aceste afectiuni
 Factori de risc de ordin personal

- tentatia specifica varstei este un alt factor care predispune la

consumul de substante toxice. Adolescentii sunt deseori curiosi
asupra senzatiilor sau efectelor pe care aceste substante toxice le
au pe propria persoana. Anturajul si informatiile eronate din media
stimuleaza curiozitatea, deseori fiind suficient un impuls mic pentru
a incerca personal aceste substante

- varsta mica la prima utilizare. Utilizarea tutunului si a alcoolului la

varste fragede creste considerabil riscul aparitiei abuzului si
dependentei. Un studiu a aratat faptul ca adolescentii care consuma
pentru prima data alcool la varsta de 14 ani, au un risc de 4-5 ori
mai mare sa dezvolte dependentă la alcool, fata de cei care
consuma alcool pentru prima oara la 19 ani.
 Factori de risc familiali

• -istoricul familial de utilizare a substantelor

toxice.
• Un studiu NIDA arata faptul ca un
adolescent ai carui parinti consuma alcool
sau alte substante toxice are un risc de 3
ori mai mare sa dezvolte dependenta la un
moment dat, comparativ cu restul
adolescentilor
 Factori de risc familiali

- atitudinea parintilor in legatura cu activitatile

scolare, extrascolare, fumatul sau consumul de
alcool sau droguri.
- Inexistența sau inconsecvența aplicării unor
reguli cu privire la consumul de substanțe
psihoactive
 Factori de risc familiali

• implicarea parentala inadecvata in educatia si

viata adolescentului creste, de asemenea, riscul
pentru abuzul si dependenta de substante
toxice.
• Extremele educationale, precum pedepsele
grave (deseori corporale) sau permisivitatea
crescuta a parintilor, cresc riscul pentru abuzul
de substante toxice (in special alcool, tutun si
droguri usoare).
 Factori de risc familiali

• viata familiala dezorganizata este un alt factor important

in predispozitia pentru consumul de substante toxice al
adolescentilor.
• Adolescenții proveniți din familiile in care exista diferite
conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stres psihic
intens, au un risc mare de a consuma substante toxice.
 Factori de risc de ordin socio-
cultural

• - accesul la diferite substante toxice.

Procurarea relativ usoara a tigaretelor,
alcoolului, traficul liber de droguri,
anturajul nepotrivit si nu in ultimul rand
toleranta crescuta a comunitatii, contribuie
la aparitia abuzului de substante toxice si
dependenta adolescentilor
 Factori de risc de ordin socio-
cultural

• - anturajul nepotrivit este un factor de risc

foarte important in aparitia abuzului si
dependentei la adolescenti, deoarece
grupul este mediul ideal de a experimenta
astfel de substante toxice (mai ales
marijuana, alcool, droguri halucinogene)
 Factori de risc de ordin socio-
cultural

• - ”publicitatea” prin media a alcoolului,

tigaretelor sau drogurilor. Exista
mentalitatea in randul adolescentilor ca
utilizarea substantelor toxice este la moda
si creste popularitatea și succesul.
 Dependența ca boală
Efectele drogului asupra creierului
• https://www.youtube.com/watch?v=Tq7ge
hNE810&t=101s
Circuitul recompensei
 Deturnarea circuitului
recompensei
1200

, 1100
1000

800

600

400

200

Column1; O zi extraordinara;
Column1; Mancarea preferata;
Column1; Sex; 92
Column1; O zi obisnuita; 50
Column1; O zi proasta; 40 100 94
0
O zi obisnuita O zi proasta O zi extraordinara Mancarea preferata Sex MDMA
700-900

500

300

100

50

20

10
Dopamina si comportamentul
Recomandare de carte
• https://www.youtube.com/watch?v=HUngL
gGRJpo
Delimitări conceptuale în diagnosticarea tulburărilor în
legătură cu o substanță

5. Dependenţă
Numai poate renunţa deşi
îşi doreşte, efecte
adverse numeroase)

4. Obişnuinţă
(consum regulat, scad
alternativele de relaxare, încă
funcţional social)

3. Abuz
(creşte cantitatea, frecvenţa, încep să apară efecte
adverse)

2. Uz
(consum ocazional, fără efecte adverse vizibile)

Experimentare
(a consumat o singură dată)
Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul
de substanță

• DSM IV și ICD 10
DEPENDENŢA
Toleranţa (criteriul 1)
Abstinența (criteriul 2)
Uzul compulsiv (criteriul 3)
 Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul de
substanță

• DSM IV și ICD 10
DEPENDENŢA
Dificultatea de a opri consumul (criteriul 4)
Timpul alocat pentru a procura substanța sau a
se recupera în urma consumului (criteriul 5)
Reducerea numărului de activități cotidiene
(criteriul 6)
Utilizarea substanței în ciuda dezavantajelor
sociale (criteriul 7)
 Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul de
substanță

• ABUZUL criterii de diagnostic:

Pot exista eşecuri repetate în îndeplinirea obligaţiilor

majore ale rolului, uz repetat în situaţii în care acest
lucru este periculos fizic, multiple probleme legate şi
probleme sociale şi interpersonale recurente (criteriul A)

Diagnosticul de abuz de o substanţă primează faţă de

diagnosticul de dependenţă (criteriul B)
 Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul de
substanță

• INTOXICAŢIA CU O SUBSTANŢĂ
Apariţia unui sindrom reversibil, specific substanţei, datorat
ingestiei unei substanţe (sau expunerii la o substanţă)
(criteriul A)

Efecte fiziologice directe ale substanţei asupra sistemului nervos

central care apar la scurt timp după administrarea substanţei
(criteriul B)

Simptomele nu se datorează unor condiţii medicale generale şi

nu sunt explicate mai bine de o altă tulburare mentală
(criteriul C)
Semne ale consumului de
droguri
• Modificări normale
ale pupilei
- 2,5mm-5mm
Midriază
 Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul de
substanță

• Criterii DSM V
Tulburări în legătură cu consumul de substanță, două
subcategorii:
• Tulburări al consumului substanței, referindu-se la
consecințele negative ale utilizării frecvente a substanței,

• Tulburări induse de consumul substanței, se referă la la

efectul imediat al substanței consumate, denumit și
intoxicație sau efectul imediat al stopării utilizării
substanței, denumit și sevraj, aceste două component
sunt diferite, în funcție de tipul substanței consumate.
 Diagnosticul tulburărilor în legătură cu consumul de
substanță

• Tulburări al consumului substanței

A. Control scăzut – criteriile 1-4

B. Probleme sociale – criteriile 5-7

C. Consumul riscant – criteriile 8-9

D. Indicatori farmacologici- criteriile 10-11

CRITERII DSM IV
DEPENDENŢA 7 criterii
ABUZUL 2 criterii
INTOXICAŢIA CU O SUBSTANŢĂ 3
criterii
CRITERII DSM V
TULBURĂRI AL CONSUMULUI
SUBSTANȚEI 10-11 criterii
A. Control scăzut 4 criterii
B. Probleme sociale. 3 criterii
C. Consumul riscant 2 criterii
D. Indicatori farmacologici 2 criterii
TULBURĂRI INDUSE DE
CONSUMUL SUBSTANȚEI –
INTOXICAȚIA
 • Consumă mai mult decât intenționează
• Încercă să diminueze sau să oprească consumul, fără succes
• Alocă mai mult timp consumând sau recuperându-se
Control • Dorință imperioasă de a consuma

• Neglijează sau eșuează în îndeplinirea rolurilor sociale

• Continuă consumul în ciuda problemelor sociale/interpersonale apărute
Probleme • Diminuează sau abandonează alte activități sociale
sociale

• Consumă chiar și atunci când există pericolul de vătămare

• Consumă în ciuda unor probleme de sănătate, exacerbate sau
Consum determinate de consumul de droguri
periculos

• Crește cantitatea de substanță pentru a obține aceleași efecte

• La întreruperea consumului apar simptome fizice și/sau psihice
Indicatori negative
farmacologici
 6 sau peste 6 criterii
Tulburare

4-5 criterii
severă
Tulburare

2-3 criterii
moderată

Tulburare
ușoară
 Consum de substanțe și comorbiditate
psihiatrică
Determinanți ai Consecințe ale
consumului de substanțe consumului de substanțe
• Tulburare afectivă • Tulburări neuro-
bipolară
• Tulburarea de cognitive
personalitate • Tulburări
antisocială
• Tulburarea de depresive
personalitate borderline • Episoade
• Schizofrenie psihotice
• Tulburare depresivă
• Tulburări anxioase • Delirium
 Evaluarea tulburărilor în legătură cu consumul
de substanță
Instrumente și tehnici de evaluare a severității
consumului (Indexul European de Severitate a Adicției
EUROPASI, AUDIT, DUDIT)
AUDIT-ul (Alcohol Use Disorder Identification Test)

- este un test de evaluare si auto-evaluare a comportamentului

de consum de alcool, dezvoltat de catre Organizatia Mondiala
a Sanatatii și testat pe 2000 de persoane înainte de publicare

- singurul instrument de evaluare a comportamentului de

consum de alcool care oferă rezultate valide, indiferent de
gen, vârstă sau țară de apartenență
- utilizat în peste 190 de țări din lume.
- este ușor de aplicat, simplu de înțeles și rapid de parcurs.
- identifică în faze incipiente comportamentul de consum de
alcool la risc, înainte de a se ajunge la abuz sau dependența
de alcool.
 Scorare AUDIT
INTERPRETARE REZULTATE AUDIT
Consum nepericulos pentru sănătate. Se
0-7 recomandă informarea cu privire la efectele
consumului de alcool asupra sănătaţii.
Consum riscant: deşi consumul de alcool poate să
nu producă probleme în prezent, cantitatea şi
8 – 15
frecvenţa consumului pun consumatorul la risc în
viitor. Se recomandă consultarea unui specialist.
Consum nociv: consumul de alcool se asociază în
16 – 19 prezent cu efecte negative asupra sănătăţii. Se
recomandă consultarea unui medic.
Consum extrem de nociv: consumul de alcool se
asociază în prezent cu efecte negative serioase
> 20
asupra sănătăţii. Se recomandă consultarea urgentă
 AUDIT

0-7 8-14 >15

Revizuirea Feedback și Feedback și Referire

rasp intervenție interviu medic
problematice scurtă motivațional specialist
https://auditscreen.org/
 DUDIT Drug Use Disorders Identification Test

• este un instrument de evaluare a severității problemelor relaționate

cu consumul de droguri.

• Scopul este de a identifica tiparul de consum de droguri și ariile

afectate de acesta.
• Scorare rapidă
• Itemii de la 1-9 sunt cotați 0,1,2,3,4 puncte;
• Itemii 10, 11 sunt cotați 0, 2, 4 puncte; Scorul maxim este de 44 de
puncte. Se însumează punctele fiecărui răspuns.
• Un scor mai mare de 6 puncte (bărbați) și 2 puncte (femei) indică o
problemă legată de consumul de droguri.
• Un scor mai mare de 25 de puncte, indică de regulă, dependența de
droguri.
 Drug Use Disorders
Identification Test - DUDIT
• Proprietățile psihometrice ale testului de identificare a
tulburărilor de consum de droguri (DUDIT) au fost
evaluate într-un eșantion de consumatori de droguri din
penitenciar, probațiune și centre rezidențiale de
detoxifiere și într-un eșantion general de populație
suedeză. În eșantionul consumatorilor de droguri, DUDIT
a prezis dependența de droguri cu o sensibilitate de 90%
atât pentru DSM-4 cât și pentru ICD-10 și o specificitate
respectivă de 78 și 88
• Testul DUDIT se dovedește a fi eficient pentru probleme
legate de droguri în grupuri selectate clinic și își poate
dovedi utilitatea în contextul studiilor de sănătate
publică.
http://www.emcdda.europa.eu/best-practice/eib/dudit
 Alte instrumente de evaluare
• MAST - Michigan Alcoholism Screening
Test (Selzer, 1971, apud Patterson &
colab., 2009)
• Drug Abuse Screening Test (DAST-20)
• Chestionarul pentru evaluarea
dependenţei de alcool CAGE
(Ewing, 1984, apud Patterson & colab.,
2009)
 Indexul European de Severitate a Adicțiilor
EUROPASI

• Interviu relativ scurt, semistructurat publicat în 1994

• Instrumentul poate fi folosit în scop clinic sau în

scop de cercetare.

• Timpul de administrare-completare
30 - 45 de minute pentru un intervievator
experimentat.
• Procedurile de scorare nu sunt specificate
• Este folosit ca instrument de evaluare calitativă.
 Indexul European de Severitate a Adicțiilor
EUROPASI
http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index3647EN.html

Domeniile/ariile evaluate:
- Informații generale
- Situația medicală
- Istoric de consum de alcool și droguri.
- Situația educational-profesională.
- Antecedente heredo-colaterale, relații
familiale și sociale.
- Situația juridică
- Starea psihică/psihiatrică
Profilul de severitate
 Feedback-ul modulului
• Turul galeriei: 1-1-1
- O idee de baza retinuta …

- Un moment interesant …

- Un sentiment cu care plec…

 INTERVENȚII SPECIFICE ÎN
MOTIVAREA PENTRU
SCHIMBARE A BENEFICIARILOR
SERVICIILOR PSIHO-SOCIALE

Modul II
 Bună dimineața!
Exercitiu in diade. Timp de lucru:10 minute.

- Cea mai mare realizare a mea este…

- Scrieti un lucru pe care mereu ați dorit să-l
faceți, dar nu ați avut curajul să-l începeți
sau să-l finalizați …
 Principii în tratamentul adicțiilor

1. Dependența este o boală complexă, dar

tratabilă, care afectează funcția și
comportamentul creierului. Drogurile de
abuz modifică structura și funcția creierului,
rezultând modificări care persistă mult după
încetarea consumului de droguri.
 Principii în tratamentul adicțiilor

2. Niciun singur tratament nu este potrivit pentru toată

lumea. Tratamentul variază în funcție de tipul de drog și de
caracteristicile pacienților.
3. Tratamentul trebuie să fie ușor disponibil. Deoarece
persoanele dependente de droguri pot fi nesigure cu privire
dorința de angajare în tratament. Pacienții potențiali pot fi
pierduți dacă tratamentul nu este imediat disponibil sau
ușor accesibil.
 Principii în tratamentul adicțiilor

4. Un tratament eficient răspunde nevoilor multiple ale

persoanei, nu doar abuzului său de droguri. Pentru a fi
eficient, tratamentul trebuie să abordeze consumul de
droguri al individului și orice probleme medicale,
psihologice, sociale, vocaționale și legale asociate. De
asemenea, este important ca tratamentul să fie adecvat
vârstei, sexului, etniei și culturii individuale.
 Principii în tratamentul adicțiilor

5. Păstrarea tratamentului pentru o perioadă adecvată de timp este

esențială. Durata corespunzătoare pentru o persoană depinde de tipul
și gradul problemelor și nevoilor pacientului. Cercetările indică faptul că
majoritatea persoanelor dependente au nevoie de cel puțin 3 luni de
tratament pentru a reduce sau a stopa în mod semnificativ consumul
de droguri și că cele mai bune rezultate apar cu durate mai lungi de
tratament. Ca și în cazul altor boli cronice, pot apărea recidive la
abuzul de droguri și ar trebui să semnaleze necesitatea reintegrării sau
ajustării tratamentului.
Deoarece adesea persoanele părăsesc tratamentul prematur,
programele ar trebui să includă strategii pentru implicarea și
menținerea pacienților în tratament.
 Principii în tratamentul adicțiilor

6. Medicamentele sunt un element important de tratament pentru

mulți pacienți, în special atunci când sunt combinate cu consiliere și
alte terapii comportamentale.
Metadona, buprenorfina și naltrexona (inclusiv o nouă formulare cu
acțiune lungă) sunt eficiente pentru a ajuta indivizii dependenți de
heroină sau de alte opioide să-și stabilească viața și să-și reducă
consumul ilicit de droguri.
Acamprosatul, disulfiramul și naltrexona sunt medicamente aprobate
pentru tratarea dependenței de alcool. Pentru persoanele
dependente de nicotină, un produs de înlocuire a nicotinei
(disponibil sub formă de plasturi, gingie, pastile sau spray nazal) sau
un medicament oral (cum ar fi bupropionul sau vareniclinul) poate fi
o componentă eficientă a tratamentului atunci când face parte dintr-
un program complet de schimbare comportamentală.
 Principii în tratamentul adicțiilor

7. Planul de servicii și servicii ale unei persoane trebuie evaluat

continuu și modificat, dacă este necesar, pentru a se asigura că
acesta satisface nevoile sale în schimbare.
Un pacient poate necesita diferite combinații de servicii și componente
de tratament pe parcursul tratamentului și recuperarii. Pe lângă
consiliere sau psihoterapie, un pacient poate necesita
medicamente, servicii medicale, terapie de familie, instrucțiuni
pentru părinți, reabilitare profesională și / sau servicii sociale și
legale.
 Principii în tratamentul adicțiilor

8. Multe persoane dependente de droguri au și alte tulburări psihice.

Deoarece abuzul de droguri și dependența - ambele sunt tulburări
mintale - adesea co-apar cu alte boli mintale, pacienții care prezintă
o afecțiune trebuie evaluați pentru cealaltă . Și atunci când apar
aceste probleme, tratamentul trebuie să se adreseze atât (fie
tuturor), inclusiv utilizarea medicamentelor, după caz.

9. Dezintoxicarea asistată medical este doar prima etapă a

tratamentului pentru dependență și de la sine nu face prea mult
pentru a schimba abuzul de droguri pe termen lung.
 Principii în tratamentul adicțiilor

10. Tratamentul nu trebuie să fie voluntar pentru a fi eficient.

Sancțiunile sau încurajările din familie, mediul de muncă și / sau
sistemul de justiție penală pot crește semnificativ solicitarea de
tratament, ratele de retenție și succesul final al intervențiilor.

11. Consumul de droguri în timpul tratamentului trebuie monitorizat în

mod continuu, deoarece apar recăderi pe durata acestuia.
Cunoașterea consumului lor de droguri și monitorizarea luipoate fi
un stimulent puternic pentru pacienți și îi poate ajuta să reziste
nevoilor de a utiliza droguri. Monitorizarea oferă, de asemenea, o
indicație timpurie a revenirii la consumul de droguri, semnalând o
posibilă necesitate de a ajusta planul de tratament al unei persoane
pentru a răspunde mai bine nevoilor sale.
 Principii în tratamentul adicțiilor

12. Programele de tratament ar trebui să testeze pacienții cu HIV /

SIDA, hepatita B și C, tuberculoză și alte boli infecțioase, precum și
să ofere consiliere orientată pentru reducerea riscurilor, referind
pacienții spre tratamentul patologiei infecțioase, dacă este necesar.
De obicei, tratamentul abuzului de droguri se adresează unor
comportamente legate de droguri care pun oamenii în pericolul de
contacta boli infecțioase. Consilierea orientată pe concentrarea pe
reducerea riscului de boli infecțioase poate ajuta pacienții să reducă
sau să evite în continuare comportamente legate de consumul de
droguri cu risc crescut pentru sănătate
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• Asociația Alcoolicilor Anonimi, Narcoticii

Anonimi, Al-Anon și alte grupuri de suport
• AA a fost fondată în 1935 de Bill Wilson și
medicul său, dr. Bob Smith
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Asociația Alcoolicilor Anonimi se bazează pe filosofia celor 12 pași,

după cum rezumă Asociația Psihologică Americană, reprezentând :
• acceptarea că nu se poate controla alcoolismul, dependența sau
compulsia;
• recunoașterea unei puteri superioare care poate da putere;
• examinarea greșelilor din trecut cu ajutorul unui sponsor (membru
cu experiență);
• obținerea iertării pentru aceste greșeli;
• învățarea de a trăi o viață nouă cu un nou cod de comportament;
• ajutorarea celorlalți care suferă de același alcoolism, dependențe
sau compulsii.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII
12 pași
1. Am admis ca eram neputinciosi in fata alcoolului, ca nu mai eram stapani pe viata noastra.
2. Am ajuns la credinta ca o Putere Superioara noua insine ne-ar putea reda sanatatea mentala.
3. Am hotarat sa ne lasam vointa si viata in grija unui Dumnezeu asa cum si-L inchipuia fiecare dintre
noi.
4. Am facut fara teama un inventar moral amanuntit al propriei persoane.
5. Am marturisit lui Dumnezeu, noua insine si altei fiinte umane natura exacta a greselilor noastre.
6. Am consimtit fara rezerve ca Dumnezeu sa ne scape de toate aceste defecte de caracter.
7. Cu umilinta, I-am cerut sa ne indeparteze defectele.
8. Am intocmit o lista cu toate persoanele carora le-am facut necazuri si am consimtit sa reparam
aceste rele.
9. Ne-am reparat greselile direct fata de acele persoane, acolo unde a fost cu putinta, dar nu si atunci
cand le-am fi putut face vreun rau lor sau altora.
10. Ne-am continuat inventarul personal si ne-am recunoscut greselile, de indata ce ne-am dat seama
de ele.
11. Am cautat, prin rugaciune si meditatie, sa ne intarim contactul constient cu Dumnezeu asa cum si-
L inchipuia fiecare dintre noi, cerandu-i doar sa ne arate voia Lui in ce ne priveste si sa ne dea
puterea s-o implinim.
12. Dupa ce am trait o trezire spirituala ca rezultat al acestor pasi, am incercat sa transmitem acest
mesaj altor alcoolici si sa punem in aplicare aceste principii in toate domeniile vietii noastre.
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Comunitatea terapeutică
• Tratamentele centrate pe comportament – impun
schimbări ale stimulilor de întărire și ale răspunsurilor
condiționate asociate cu uzul de substanță.

• Aceste metode au fost incorporate în ceea ce se

numește ”abordarea bazată pe sprijinul comunității”,
care încearcă să crească importanța
comportamentelor pozitive asociate cu munca,
relaționarea socială și funcționarea personală, în
scopul schimbării mediului pacientului;
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Comunitatea terapeutică
• Urmând conceptul de „comunitate ca metodă”, CT
folosesc participarea activă la viața în grup și la
activități pentru a determina schimbarea
individuală și atingerea obiectivelor terapeutice
Cu accent pe învățarea socială și auto-ajutor
reciproc, participanții individuali își asumă o parte
din responsabilitatea pentru recuperarea colegilor.
Acest ajutor acordat celorlalți este privit ca o parte
importantă a schimbării
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII
• Conform teoriei comunității terapeutice , tulburările de consum de
substanțe erodează adesea funcționarea socială, abilitățile
educaționale / profesionale și legăturile pozitive cu comunitatea și
familia. Astfel, recuperarea presupune reabilitare - reînnoirea sau
restabilirea funcționării, abilităților și valorilor sănătoase, precum și
redobândirea sănătății fizice și emoționale.
• CT-urile folosesc un regim zilnic extrem de reglementat, cu așteptări
clare în ceea ce privește comportamentul și recompensele
psihologice și comportamentale (de exemplu, laudele și statutul în
ierarhia grupului). Se concentrează, de asemenea, pe abilitarea
persoanelor, prin evidențierea punctelor forte ale participanților la
program. Sancțiunile disciplinare pentru încălcări ajută la
menținerea structurii pentru participanții TC și a personalului și se
asigură că viața participanților este ordonată și productivă.
• Rutinele includ întâlniri de grup dimineața și seara, misiuni de
muncă, sesiuni de grup, seminarii, timp personal programat,
recreere și consiliere individuală. Munca este o componentă
distinctă a abordării TC.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• terapia cognitiv-comportamentală –
include o combinație de strategii
terapeutice care vizează schimbarea
structurilor obișnuite de gândire și
comportament care favorizează
dependența de substanță.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• Terapii cognitive pentru persoanele

dependente – sunt adoptări recente ale
numeroaselor tehnici cognitive, în special
pentru alcoolism și abuz de droguri.
Aceste metode sunt centrate pe
schimbarea credințelor, a modului de
gândire și a așteptărilor care se află în
spatele dependenței.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• ”Atunci când o persoană dependentă

înțelege de ce se simte sau acționează
într-un anumit mod - și cum aceste
sentimente și acțiuni duc la consumul de
substanțe - este mai bine echipată pentru
a-și depăși dependența.”
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• Terapia cognitivă comportamentală și tratamentul dependenței

• Gândurile negative automate sunt adesea o cauză principală a
tulburărilor de depresie și anxietate, care sunt tulburări comune care
apar cu dependența. Aceasta înseamnă că gândurile automate pot
face pe cineva mai probabil să abuzeze de droguri și alcool.
• CBT ajută pacienții să depășească dependența de droguri și
alcoolismul prin:
• Demiterea unor credințe false și nesiguranțe care duc la abuz de
substanțe
• Furnizarea de instrumente de auto-ajutor pentru a-și îmbunătăți
starea de spirit
• Învățarea abilităților de comunicare eficiente
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

• Terapia de cuplu, familială, a microgrupului

• acest demers se centrează pe interacțiuni

și pe modul în care aceste interacțiuni pot
fi modificate astfel încât să fie ușurată
schimbarea sau, cel puțin, ele să nu
interfereze cu procesul schimbării.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Intervenții motivaționale

• tehnicile de intervenție motivațională

folosesc motivația și teoria construcției
decizionale pentru a controla ambivalența
și rezistența care sunt frecvent asociate cu
schimbarea comportamentului adictiv.
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Intervenții motivaționale
”Dacă pot oferi un anumit tip de relație,
cealaltă persoană va descoperi în sine
capacitatea de a folosi această relație
pentru creștere, iar schimbarea și
dezvoltarea personală vor avea loc.”

Carl Rogers
 MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE IN ADICTII

Intervenții motivaționale
”Oamenii sunt mai bine convinși de motivele pe care ei înșiși le-au
descoperit decât de cele care vin din mintea altora.”
Blaise Pascal
 Ce este Interviul Motivational
(IM)?

• Este procesul prin care oamenii sunt

ajutati sa realizeze diferite schimbari in
viata lor.

• Obiectivul primordial al IM: cresterea

motivatiei intrinseci a persoanei astfel
incat schimbarea sa survina din interior.
 Ce este Interviul Motivational
(IM)?

Interviul motivațional este un stil de consiliere centrat pe

pacient bazat pe principiile psihologiei umaniste a lui
Carl Rogers. El a susținut că pentru ca o persoană să
„crească”, are nevoie de un mediu care să îi ofere o
deschidere autentică care să permită dezvăluirea de
sine, acceptarea care să fie privită cu o atenție pozitivă
necondiționată și empatie, astfel încât să se simtă
ascultată și înțeleasă .
 Ce este Interviul Motivational
(IM)?
• De ce nu se schimba oamenii? Vs. De
ce se schimbă oamenii?
• Brainstorming in grupul mare.

Ambivalenta lui” vreau dar nu vreau”

Vs.
“Mai bine cu un rau cunoscut decat cu
unul necunoscut”
 De ce se schimbă oamenii?
• Schimbarea naturală
• Efectele intervențiilor scurte
• Efectele dozei
• Efectele credinței/speranței
• Efectele consilierului-empatie
• Efectele discursului despre schimbare
MOTIVAŢIE: INTRINSECĂ ŞI EXTRINSECĂ

Intrinsec

Motivaţia creşte din activitatea în sine.

(de ex. cântatul la pian)

Extrinsec

Motivaţia creşte din efectul activităţii.

(de ex. terapie pentru permisul de conducere)
 MOTIVAŢIE: PROPRIE ŞI DIN EXTERIOR
Motivaţie bună şi rea?
Dacă doresc să
Dacă prin presiunea
schimb ceva singur,
exercitată de alte persoane
prin experienţa mea,
doresc să schimb ceva la
la consumul de....
....................................... consumul de…..

...........
Proprie Din exterior

• Femeie, dependentă de heroina, 34 ani: „De fapt nu mai doresc toată această
mizerie, dar mi-e frică să încetez. Acum este foarte bine că sunt obligată. Dar am
nevoie de ceva ca sa pot dormi.“
• Bărbat, dependent de alcool, 42 ani: „Bineînţeles că am băut în ultimul an, de multe
ori prea mult, dar că mi-au luat permisul de conducere mi s-a părut chiar exagerat....
În fine, acum pot să încerc să mă descurc total fără, ar putea să facă foarte bine şi
sănătăţii mele.“
• Bărbat, 22 ani, dependent de canabis: „Fumez deja de 8 ani în mod regulat, nici nu
ştiu cum e fără. Dar de fapt trebuie să schimb ceva. Nimic nu-mi mai iese.
În această privinţă este bine că acum sunt obligat într-o anumită măsură.“

Motivaţia proprie şi din exterior se întrepătrund de multe ori!

 MOTIVAŢIE: PROPRIE ŞI DIN EXTERIOR
Motivaţie bună şi rea?
Dacă doresc să Dacă prin presiunea
schimb ceva singur, exercitată de alte
prin experienţa mea, persoane doresc să
la consumul de... ....................................... schimb ceva la
consumul de...
...........
Proprie Din exterior

• Bărbat, 24 ani, dependent de heroina: „Deoarece familia este importanta pentru mine,
voi face tot ce-mi sta in putinţa pentru a înceta cu consumul de heroina.“

• Bărbat, 42 ani, dependent de alcool: „In principiu beau cu drag.. Dar deoarece doresc
sa-mi obţin din nou permisul si pentru ca doresc sa lucrez din nou, voi face terapie.“

• Femeie, 23 ani, dependenta de canabis: „As fi fumat in continuare. Dar apoi, cei de la
muncă m-au ameninţat ca mă dau afara, si acum vreau sa fac ceva.“

• Bărbat, 34 ani, dependent de heroina: „Nu mai vreau in închisoare. De aceea mă duc
acum la terapie.“

• Femeie, 28 ani, dependenta de heroina: „Doresc sa am grija de fiica mea, de aceea

sunt aici.“
 Ambivalenta-dilema
schimbarii
• Aspect normal al naturii umane
• Faza naturala in procesul schimbarii
• Problema cheie ce trebuie solutionata
ca schimbarea sa apara
• Conflict puternic intre motivele” pro” si
cele “contra”
 Ambivalenta-dilema schimbarii

• Cea mai buna sistematizare a

conflictelor este si azi considerata cea a
lui Kurt Lewin (1931) El diferentiaza:
1. conflicte de apropiere - apropiere
2. conflicte de evitare - evitare
3. conflicte de apropiere -
evitare”atracția fatală”
 Ambivalenta-dilema schimbarii

• Conflict dubla apropiere-evitare

Campionul conflictelor intrapsihice, are

potential special de a bloca persoana in
ambivalență.

Persoana este deopotriva atrasa si respinsa de

fiecare din alternative. Exista atat avantaje
cat si dezavantaje considerabile pentru
oricare din alegeri.
Exercitiu participativ
 STADIILE DISPONIBILITĂŢII DE SCHIMBARE

Formarea de
intenţie
Lipsa de
intenţie
Pregătire

Continuitate
Acţionare

Încheiere
 STADIILE DISPONIBILITĂŢII DE SCHIMBARE

Motivaţie Decizie Auto-eficienţă

Lipsa Formarea
Acţionare Continuitate
intenţiei intenţiei

Nelinişte Echilibrul Coping

Presiune
decizional skills
exercitată
de mediu
PROCESELE SCHIMBĂRII BAZATE PE TRĂIRE

• Re-evaluare de “Mă gândesc că, oprirea

sine
consumului meu de alcool mă
va face mai mulțumit de mine.”
“Mă gândesc la ce mi-au
• Mărirea împărtăşit ceilalţi oameni
conştiinţei asupra despre avantajele schimbării
problemei obiceiului de a bea.”
“Mă nelinişteşte când mă
gândesc la bolile care pot fi
• Trăire
generate de consumul meu de
emoţională
alcool.”
„Mă gândesc la modul în care
•Reevaluarea consumul meu de alcool
mediului personal dăunează persoanelor care îmi
sunt aproape.“
 PROCESE DE SCHIMBARE BAZATE PE
COMPORTAMENT
“Îndepărtez lucrurile din casă sau
de la locul de muncă care îmi
•Controlul stimulului
amintesc de consumul de alcool.”
“Pentru efortul pe care îl depun
pentru a schimba consumul meu
•Întărirea de sine de alcool, merit ceva frumos.”
“Am pe cineva cu care pot să
vorbesc şi care înţelege
•Relaţii care ajuta problemele mele legate de
consumul de alcool”
„Fac altceva în loc să beau alcool
atunci când trebuie să fac faţă
•Contra-condiţionare
unei tensiuni“
 Stadiile schimbării, între
ambivalență și angajament

Pregatire
Acţiune
Contemplare

Precontemplar Menţinere
e
Recădere
 Ambvalența în fiecare stadiu al schimbarii
STADIUL Discurs ambivalent

PRECONTEMPLATIV ”Nu văd consumul meu de cocaină ca pe o problemă,

însă continui să merg la psiholog ca soția mea să fie
liniștită.”
CONTEMPLATIV ”Îmi dau seama că dacă voi renunța la alcool mă va
face să am o stimă de sine crescută, însă nu îmi pot
imagina viața fără un strop de băutură.”
PREGĂTIRE ”Mă simt mai bine acum că am fixat data la care mă
voi interna la dezintoxicare, dar nu știu dacă voi avea
curajul să o respect.”
ACȚIUNE ”Menținând abstinența în ultimele trei săptămâni mă
face mai mândru, dar îmi vine să sărbătoresc bând
ceva.”
MENȚINERE ”În aceste luni de abstinență simt că am făcut un real
progres înspre recuperarea mea, dar continui să mă
întreb dacă abstinența este absolut necesară”.
 Stadiile schimbării atitudine, convingeri,
markeri comportamentali
STADIUL Atitudine Convingeri Markeri comportamentali

PRECONTEM NU Nu am nevoie Reticent

PLATIV să mă schimb Rebel
Resemnat
Raționalizează
CONTEMPLA DA și NU Nu am nevoie Ambivalență
TIV să mă schimb

PREGĂTIRE DA, dar... Mă voi Procrastinare

schmba
ACȚIUNE Da Mă schimb Modifică comportamentul
MENȚINERE Da M-am Angajament
schimbat
 Interventii specifice pentru fiecare stadiu al
schimbarii
STADIUL INTERVENTII

PRECONTEMPLATIV Terapeutul poate castiga increderea clientului

Se construieste relatia terapeutica pentru momentul
in care pacientul va fi pregătit pentru schimbare
Respectarea optiunilor
Terapeutul ofera informatii despre cum ar putea sa
tina sub control diversele efecte negative ale
consumului de droguri pentru constientizarea
riscurilor la care se supune
Limitarea efectelor negative
CONTEMPLATIV Toleranta crescuta fata de ambivalenta pacientului
Cresterea constienizarii si stimularea conflictului
motivational pana la atingerea unui punct decizional
Realizarea balantei decizionale
Interventii specifice pentru fiecare stadiu al schimbarii

STADIU INTERVENȚII
PREPARATIV Intarirea deciziei luate
Modalitati de punere in practica a deciziei, strategii
comportamentale
Monitorizarea gandurilor disfunctionale si
comportamentelor dezadaptative
Strategii de rezolvare a ambivalentei, mentinerea
argumentelor pentru schimbare
DE ACTIUNE Monitorizarea progreselor facute (ex. Cantitatea de
drog consumata in decursul unei zile, numarul de
zile/saptamani de abstinenta, etc.)
Oferire de suport si sprijin, cresterea increderii in sine si
in capacitatea sa de a finaliza schimbarea
Rarirea sedintelor
 Interventii specifice pentru fiecare stadiu al
schimbarii
STADIU INTERVENȚII
DE MENTINERE Strategii de prevenire a recaderilor si de stabilizare a
noului comportament prin construirea de abilitati
necesare si modalitati de a rezista dorintei de a
consuma drogul
Consolidarea comportamentului de schimbare
RECADEREA Redobandirea increderii in sine si in posibilitatea de a
depasi comportamentul adictiv
Modalitati de crestere a motivatiei pentru schimbare,
diminuarea sentimentelor de autoculpabilizare
 Exercițiu participativ
• Citiți articolul și identificați momentele
semnificative ale poveștii, corelându-le cu
stadiile schimbării.
”M-am săturat să mă prefac că iarba e
mișto”
• https://www.vice.com/ro/article/5dmn58/m
arijuana-nu-e-
misto?utm_source=vicefbrom&fbclid=IwA
R2SYiD3Qew0N_i5ZV2fPCWklLS4maTOv
Ozf79D6swUeZ8rnK8J-psI3iBo
 3,4,5…
• Spiritul IM

Colaborativ Evocativ Autonom

• Principii generale Incura

Expri Crear Raspu
jarea
marea ea nsul la
autoef
empat discre reziste
icacita
• Strategii
iei pantei
initiale nta
tii
Provocarea
Intrebari Ascultarea Sustinerea
Rezumarea declaratiilor
deschise reflexiva
automotivatoare
 ATITUDINEA DE BAZĂ A INTERVIULUI
MOTIVAŢIONAL

▪ Colaborare: parteneriat, ▪ Confruntare prin obligaţia

acceptare, atmosferă la o perspectivă „realistă“
prielnică
▪ Evocarea motivaţiei pe ▪ Educare: resursele care
baza perspectivelor, lipsesc pot fi puse la
obiective şi a valorilor dispoziţie prin educaţia
clientului necesară.
▪ Autonomie: ▪ Autoritate: consilierul îi
recunoaşterea dreptului spune clientului ce
la abilitate/ abilităţii de trebuie să facă.
autodeterminare a
clientului
It isn't about the nail
https://www.youtube.com/watch?v=-
4EDhdAHrOg
 SECVENŢA CONSILIERII

Schimbare A opune rezistenţă

(change talk) (resistance talk)
▪ Dezavantajele status ▪ Avantajele status quo
quo
▪ Avantajele unei ▪ Dezavantajele unei
schimbări schimbări
▪ Optimismul în ceea ce ▪ Pesimismul în ceea ce
priveşte schimbarea priveşte schimbarea
▪ Intenţie în ceea ce ▪ Intenţia de a nu
priveşte o schimbare schimba ceva
 DISCUŢIE DESPRE SCHIMBARE (CHANGE TALK)

A dori („Doresc...“)
Abilitate („Pot...“)
Motive („exista motive bune pentru
mine...“)
Necesitate („Am nevoie neapărat...“)

Forţa autoangajamentului

Schimbarea comportamentului
STILUL TERAPEUTULUI ŞI RĂSPUNSUL CLIENTULUI
Miller, Benefield & Tonigan (1993)

50
45 43,6
40
35
Indicator 30
Directiv
comport. 25 21,3 21,6
MI
clientului 20
15 12,7
10
5
0
Change Talk Rezistenţă
INTERVIUL MOTIVAŢIONAL
Importanţă şi încredere

Importanţă + Încredere

=
• Disponibilitate pentru
schimbare
• „Motivaţie“
 SCARA IMPORTANŢEI

Cât de important este pentru d-voastră să modificaţi ceva la

consumul de alcool?

Deloc
important ? ? Foarte
important

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Motivaţie existentă Motivaţie potenţială

 SCARA ÎNCREDERII

Cât de încrezători sunteţi că veţi putea schimba consumul

d-voastră de alcool?

Deloc Foarte
încrezător încrezător

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Resurse Deficite
 IM-4 PRINCIPII GENERALE
1. Exprimarea empatiei
2. Crearea discrepantei
3. Raspunsul la rezistenta
4. Incurajarea autoeficacitatii
 ARĂTAREA EMPATIEI

▪ Acceptarea uşurează
schimbarea

▪ Ascultare activă - însemnătate

centrală

▪ Ambivalenţa este normală

 ARĂTAREA EMPATIEI

1. Acceptarea perspectivei celuilalt/recunoașterea

perspectivei celuilalt ca fiind adevărată pentru
el
2. Evitarea judecăților de valoare
3. Identificarea emoției celuilalt
4. Validarea emoției celuilalt

Este o alegere care ne vulnerabilizează întrucât este

mai mult decât conectarea cu celălalt, este
conectarea cu acea parte din noi care ne ajută să
înțelegem durerea celuilalt.
CÂŢIVA FACTORI DE ACŢIONARE AI PSIHOTERAPIEI

▪ Relaţie solidă terapeut - pacient

(efect semnificativ în peste 60% din
toate examinările).
▪ Activarea resurselor
▪ Creşterea perspectivei şi concepţiei
despre sine
▪ Internalizarea progreselor
tratamentului în sensul dezvoltării
autonomiei și autoeficacității
 DEZVOLTAREA DISCREPANŢEI

▪ Clientul (şi nu consilierul) trebuie

să numească argumente pentru
schimbare

▪ Motivaţia de schimbare este

declanşată prin discrepanţă între
comportamentul actual şi
obiectivele / valorile clientului
 MUNCA CU REZISTENŢA

▪ Nu se centrează pe schimbare cu
ajutorul argumentelor
▪ Noi puncte de vedere sunt făcute
posibile şi nu impuse
▪ Rezistenţa este un indiciu de a
schimba stilul de interacţiune
▪ Clientul ar trebui să găsească singur
răspunsuri şi soluţii
ÎNCURAJAREA ÎNCREDERII ÎN PROPRIILE ABILITĂŢI

▪ Încrederea în propriile abilităţi în

ceea ce priveşte schimbarea de
comportament reprezintă factorul
cel mai motivant
▪ Clientul este responsabil pentru
obiective şi punerea în aplicare a
schimbării
▪ Încrederea consilierului în
abilităţile clientului de schimbare
devin profeţii care se auto-împlinesc
 IM – 4 strategii initiale
1. Întrebări deschise
2. Ascultare reflexivă
3. Rezumare
4. Susținere
A PUNE ÎNTREBĂRI DESCHISE
 Povestiţi-mi despre
consumul d-voastră de
droguri. Care sunt lucrurile
care vă preocupă legat de
acest aspect?
 Există ceva care a fost
remarcat de d-voastră sau
de alţii în ceea ce priveşte
consumul d-voastră de
alcool?
 Care sunt pentru d-voastră
părţile bune ale fumatului,
ce va place mai puţin?
CONFIRMARE/SUSȚINERE

 A arăta înţelegere
 A comunica
aprecierea
 A oferi recunoaştere
 A face loc pentru alte
conţinuturi
 Cât de greu trebuie să vă fi fost să veniţi
aici la consiliere… Prin acest lucru aţi
făcut un pas mare.

Mi se pare extraordinar că doriţi să faceţi ceva

împotriva acestei probleme.

Trebuie să vă fie greu să rezistaţi zilnic la atât de mult stres.

Dacă aş fi în locul d-voastră mi s-ar părea şi mie foarte greu.

În prezent aveţi o mulţime de probleme de rezolvat - mai

multe decât majoritatea oamenilor. Pot să înţeleg că aveţi
uneori nevoia de a vă detaşa (îndepărta), de a vă lăsa purtat
de vânt.
ASCULTARE ACTIVĂ

 Intermediere: a fi
interesat de celălalt
 Înţelegere: ce doreşte să
spună celălalt
 Intuiţie: ce spune celalalt
FORMELE REFLECŢIEI

Şeful meu exagerează în ultima vreme foarte mult. El

spune că, datorită faptului că beau, nu mai reuşesc să-
mi termin norma de lucru.
▪ Repetare ▪ Şeful d-voastră exagerează
spunând că nu mai reuşiţi să vă
terminaţi norma de lucru.

▪ Reformulare ▪ Angajatorul d-voastră vă

evaluează greşit spunând că
randamentul d-voastră de
muncă a scăzut .
 FORMELE REFLECŢIEI

Şeful meu exagerează mult în ultima vreme. El spune

că, datorită faptului că beau, nu mai reuşesc să-mi
termin norma de lucru.

▪ Parafrazare ▪ Aveţi impresia că aveţi totul

sub control şi că slujba d-
voastră nu suferă datorită
consumului de alcool.
▪ Reflecţia ▪ Vă deranjează când şeful vă
sentimentelor critică pe nedrept.
Clientul: Îmi fac uneori griji că beau mai mult decât
îmi face bine.
Consilierul: Uneori chiar aţi băut mult.
Clientul: Nu mi se pare că beau aşa de mult. Suport
destul de mult fără să-mi dau seama.
Consilierul: Beţi mai mult decât majoritatea oamenilor.
Clientul: Da, pot să-i întrec pe majoritatea la băut.
Consilierul: Şi acest lucru vă nelinişteşte.
Clientul: Da, exact, şi felul în care mă simt prin acest
lucru. Deoarece în dimineaţa următoare, de multe
ori nu mă simt foarte bine şi nu pot să gândesc
aşa cum ar trebui aproape toată dimineaţa.
Consilierul: Şi acest lucru pare a nu fi în ordine pentru
d-voastră.
Clientul: Nu, nu cred...
REZUMARE
 Pentru structurare
 Între secvenţele de
consiliere
 La sfârşitul consilierii
 Selectiv (îngrijorare,
ambivalenţă, motivaţie
pentru schimbare)
 Adunare
îmbinare
transfer
Dacă vreodată vă uitaţi înapoi, atunci vă daţi
seama că au existat lucruri pe care le-aţi
observat. În ultimii ani, se pare că beţi mai mult,
şi ştiţi că aţi condus de câteva ori, chiar dacă aţi
băut prea mult. Soţia d-voastră îşi face griji
pentru d-voastră iar doctorul v-a spus că
alcoolul vă afectează sănătatea. Aţi observat că
puteţi să beţi destul de mult fără să vă îmbătaţi.
Apoi, există şi problemele cu memoria. Aţi avut
unele stări de mahmureala destul de urâte şi aţi
observat atunci că, câteva beri vă fac să vă
simţiţi mai bine. Ce vă preocupă cel mai mult?
Exemplificare tehnicile interviului motivational OARS

https://www.youtube.com/watch?v=_KNIPGV7Xyg
 PROVOCAREA AFIRMATIILOR
AUTOMOTIVATOARE

4 categorii de afirmatii automotivatoare:

- Recunoasterea problemei
Ex. Cred ca am o problema…
- Exprimarea preocuparii
Ex. Nu mai suport sa…
- Exprimarea unei intentii de
schimbare
Ex. Cred ca a venit momentul sa nu mai consum droguri…
- Optimism
Ex. Cred ca pot sa o fac…
Tehnici de provocare a afirmatiilor motivatoare

1. Intrebari evocatoare
2. Balanta decizionala
3. Elaborarea
4. Paradoxul
5. Utilizarea extremelor
6. A privi in urma
7. A privi inainte
8. Analiza obiectivelor
 Intrebari evocatoare pentru cele 4 categorii de afirmatii
automotivatoare
Recunoasterea problemei -Recunoasterea problemei
Ex. Ce va faceti sa credeti ca aceasta Ex. Cred ca am o problema pentru
este o problema ? ca…

-Exprimarea preocuparii -Exprimarea preocuparii

Ex. Nu mai suport sa…
Ex. Ce credeti ca se intampla daca
continuati sa beti?

-Exprimarea unei intentii de -Exprimarea unei intentii de

schimbare schimbare
Ex. Cred ca a venit momentul sa nu
Ex. Faptul ca sunteti aici indica faptul mai consum droguri…
ca a venit momentul sa faceti ceva…

-Optimism -Optimism
Ex. Ce va face sa credeti ca daca Ex. Cred ca pot sa o fac…
decideti sa faceti o schimbare o veti
putea face?
 Balanta decizionala
• Este un instrument care poate ajuta
clientul in explorarea si rezolvarea
ambivalentei.
• Poate fi completata/reactualizata in diferite
etape ale consilierii.
• Poate fi reluata spre finalul consilierii
pentru a accentua angajamentul in
schimbare.
 Balanta decizionala

Beneficii
Cost

• Ce pierd – Ce castig daca continui sa consum

droguri?

Cost
Benefici
• Ce pierd – Ce castig daca opresc/reduc
i

consumul de droguri ?
Lipsa de Formarea de Acţiona
intenţie
re
intenţie
Lipsa de Formarea de Acţiona
intenţie
re
intenţie
 Lipsa de Formarea de Acţiona
intenţie
re
intenţie


Client
 Exercitiu participativ
1. Ganditi-va la un lucru pe care doriti sa-l
schimbati in viitorul apropiat si despre
care va simtiti confortabil sa vorbiti
(eventual cel din jocul de dimineață).
2. Folositi fisa expusă, referitoare la balanta
decizionala si faceti o analiza cost –
beneficii. Avantajele si dezavantajele
situatiei prezente / Avantajele si
dezavantajele schimbarii.
 Balanța decizională
Avantaje Dezavantaje
Dacă nu schimb..... 1. Ce câștig dacă rămân 2. Ce pierd dacă rămân
la fel? la fel?

Dacă schimb........ 4. Ce câștig dacă 3. Ce pierd dacă

schimb? schimb?
 Paradoxul

• Necesita un consilier experimentat.

• Consilierul adopta subtil rolul de “nicio
problema” in conflictul clientului. Prin acest
rol incearca, bazandu-se pe
opozitia/rezistenta clientului, sa provoace
la acesta raspusuri inverse (recunoasterea
problemei, expresia preocuparii, intentia
de schimbare, etc.)
 Elaborarea -AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
▪ Explorarea avantajelor:
Exemplu: “Care sunt cele mai plăcute lucruri la
consumul de alcool?”
▪ Rezumarea avantajelor şi explorarea dezavantajelor:
Exemplu: “ Aţi spus că vă place... la alcool. Care sunt
părţile mai puţin plăcute ale consumului de alcool?”
▪ Rezumarea avantajelor şi dezavantajelor cu întrebarea
de final: “Care din părţile mai puţin plăcute ale
consumului de alcool vă preocupă cel mai mult?”
Indicaţie: important este să urmeze o explorare
detaliată (ce părţi pozitive/negative mai există?”). La
dezavantaje poate fi de asemenea de ajutor oferirea de
informaţii în avans (parteneriat, muncă, sănătate, etc.).
 Utilizarea extremelor
• Se solicita clientilor sa descrie puncte
extreme ale preocuparilor lor.
Ex. Ce va preocupa cel mai mult?
Care este cel mai rau lucru care vi se poate intampla daca
continuati sa beti?
Care este cel mai bun lucru care se poate intampla daca va
schimbati comportamentul?
 A privi in urma
• Uneori este util ca persoanele sa-si
aminteasca de timpul anterior aparitiei
problemei.
Ex. Cum erati inainte sa incepeti consumul
de droguri?
Cum era viata dvs inainte de a incepe sa
beti?
 A privi inainte
• O alta modalitate de a provoca afirmatii
automotivatoare este de a provoca clientii
sa-si imagineze o viitoare schimbare.
Ex. Cum v-ar placea sa va vedeti peste un
an daca intrerupeti consumul de droguri?
 VIITOR / TRECUT
▪ Chestionarea dorinţelor de schimbare pentru viitor.
Exemplu: “ Când vă imaginaţi viitorul, ce v-aţi dori să fie
diferit faţă de prezent?” Alternativa: “Dacă vă gândiţi la
trecut, a existat un moment când aţi fost mai mulţumit
de viaţa d-voastră decât sunteţi acum?”
▪ Explorarea piedicilor şi legătura cu consumul de alcool.
Exemplu: “ Ce vă împiedică să atingeţi aceste obiective?”
“Ce s-a schimbat comparativ cu mai demult?” “ Ce rol
joacă consumul de alcool în dorinţele şi obiectivele d-
voastră?”
▪ Indicaţie: Modulul este greu de aplicat dacă nu există
nemulţumiri în situaţia actuală. Acesta poate fi mai ales
cazul persoanelor cu consum riscant, care nu au
probleme manifeste prin consumul de alcool.
 O ZI TIPICĂ

▪ Alegerea unei zile tipice (pe cât posibil, în

viitorul apropiat; numire concretă).
Exemplu: “Aş dori să ştiu mai multe despre
viaţa d-voastră de zi cu zi. Puteţi vă rog să-
mi descrieţi o derulare tipică a unei zile?”
▪ Descrierea consumului de alcool.
Exemplu: “Ce rol are consumul d-voastră de
alcool în derularea unei zile?”
▪ Indicaţie: Modulul nu ar trebui să ia prea
mult timp. Descrierile foarte detaliate pot fi
structurate şi scurtate prin rezumate.
 OFERIREA DE INFORMAŢII

▪ Informaţia trebuie mereu asigurată şi nu oferită fără a

întreba. Alegerea momentului potrivit.
Exemplu: “ Aţi dori să aflaţi mai multe despre...?”
▪ Alegerea descrierii neutre. Evitarea de a raporta informaţia
direct la pacient.
Exemplu: “ Pe alţi oameni în situaţia d-voastră i-a ajutat...”
“Cercetările ştiinţifice au arătat că...”
▪ Anexarea întrebării legată de însemnătatea informaţiei pentru
pacient.
Exemplu: “ Ce înseamnă aceasta informaţie pentru d-
voastră?” “ Care este părerea d-voastră în ceea ce priveşte
informaţiile care v-au fost furnizate acum?”
▪ Indicaţie: De a oferi informaţii care sunt uşor de înţeles.
Renunţarea la prezentările “dramatice”. De a prezenta mai
multe opţiuni la ofertele de ajutorare. Sublinierea libertăţii de
 AJUTOR LA LUAREA DE DECIZII
▪ Nu forţaţi clientul să ia o decizie. Puneţi întrebări cheie.
Exemplu: Ce rezultat au pentru d-voastră avantajele şi
dezavantajele pe care le-am discutat în legătura cu
consumul d-voastră de alcool?” (nu “Ce veţi face
acum?”)“
▪ Oferiţi informaţii şi alternative. Informaţiile ar trebui date
sub o formă neutră.
Exemplu: “ Pe alţii i-a ajutat când ...”
▪ Accentuaţi faptului că pacientul este expertul propriei
persoane. Ar trebui să fie prezentate întotdeauna mai
multe opţiuni pentru ca libertatea de decizie să fie
susţinută.
Indicaţie: O consiliere nu trebuie să duca neapărat la o
decizie.
 Analiza obiectivelor

• Formularea obiectivelor in termeni

realizabili si masurabili.
• Prioritizarea acestora de la cele mai usor
de atins pana la cele mai dificil de realizat
sau mai indepartate in timp.
• Obiectivul central este de a accentua
discrepantele dintre aspiratii si scopuri si
comportamentul actual.
 ÎNTĂRIREA AUTOANGAJAMENTULUI
▪ Rezumat şi întrebare cheie
▪ Exemplu: “Ce rezultă pentru d-voastră din acest
lucru?” “ Care ar putea fi următorul pas?”
▪ Oferirea de informaţii
▪ Stabilirea de obiective şi reflectarea asupra
alternativelor de schimbare
▪ Negocierea unui plan
▪ Motivele principale pentru o schimbare
▪ Obiectivele principale
▪ Paşii de acţiune
▪ Obţinerea de sprijin
▪ Rezultatele pozitive aşteptate ale planului
REZISTENŢĂ
 Capcane si supozitii potential
periculoase
Adesea practicienii considera ca “nemotivata” o
persoana care:
• Nu este de acord cu consilierul.
• Refuza sa accepte viziunea consilierului cu
privire la ce trebuie schimbat.
• Nu exprima dorinta de ajutor sau indrumare.
• Pare ca nu o deranjeaza starea sau conditia
in care se afla.
• Nu urmeaza sfaturile practicianului.
REZISTENŢĂ
 CAPCANE
Capcana întrebare-răspuns
(Consilierul pune întrebări închise, pacientul răspunde scurt
şi laconic)
Capcana confruntare – negaţie
(Consilierul atacă, pacientul se eschivează)
Capcana etichetării
(Consilierul găseşte un titlu care este neplăcut pentru
pacient, pacient devine defensiv)
Capcana expertului
(Pacientul lasă răspunderea pe seama consilierului, acesta se
simte flatat şi acceptă cu plăcere)
Capcana anticipării – focus prematur
(Consilierul defineşte prea repede problemele, găseşte soluţii
prea repede)
Capcana – vinovăţie
(Pacientul dă vina pe alţii pentru problemele sale, consilierul
contracarează)
 REZISTENŢA
Formularea de contraargumente
Disperare, neîncredere, ostilitate
Întrerupere
A vorbi în continuare, a întrerupe
Respingere, renegare
Minimalizare, bagatelizare,
refuzare, învinovăţire, pesimism
Ignorare
Devierea discuţiei, neatenţie
 INTERVENŢII LA REZISTENŢĂ
RETURNAREA SIMPLA
C:Ce stii tu despre droguri? T: Este greu de imaginat cum as putea stii despre
droguri..;
RETURNAREA AMPLIFICATA
C: Nu am nevoie sa ma controleze parintii mei! T: Se pare ca nu ai nevoie de
parintii tai.
• Oglindire
RETURNAREA simplă CELOR DOUA FETE ALE AMBIVALENTEI
Oglindire exagerată
C:Stiu ca incercati sa ma ajutati, dar pur si simplu nu voi face asta!
• T: Pe de o parte stiti ca aveti anumite probleme , nu sunteti inca pregatit sa

Oglindirea ambivalenţei
schimbati ceva, pe de alta parte…
• SCHIMBAREA SUBIECTULUI/CENTRARII
• Amânarea focusului
C: Familia ma considera
considerati dumneavoastra
un drogat T: Haideti sa vorbim despre cum va

• Acord
ACORD CU cuO INTOARCERE
”întoarcere” C: Nimeni nu poate sa imi spuna cum sa-mi
cresc copiii! T: Adevarul e ca de dumneavoastra depinde cum cresc copiii si ce
• Accentuarea
anume invata. abilitaţii de decizie personală şi
control
ACCENTUAREA ALEGERII SI A CONTROLULUI PERSONAL: C: Nu
vreau sa iau metadona! T: Este alegerea dvs, haideti sa exploram si celelalte
• Reformularea
optiuni!
REFORMULARE C: Chiar daca beau cantitati mari de alcool nu ma imbat. Cum
as putea avea o problema legata de alcool? T: Imaginati-va ca va pierdeti simtul
durerii…
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Asta înseamnă că sunt dependent. Nu poate să

fie adevărat, pot să încetez întotdeauna cu
băutul când vreau.

Nu doriţi să fiţi văzut ca şi dependent.

Atunci nu trebuie să vă faceţi griji pentru nimic.

Alcoolul nu poate să vă dăuneze deloc.

Ceea ce veţi face cu această informaţie se află

total în mâinile d-voastră.
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

N-aş putea să schimb nimic chiar dacă aş vrea.

Nu vedeţi nicio cale viabilă şi pe lângă asta, ar

putea să nici nu meargă.

D-voastră sunteţi conştient pe moment de

multe lucruri care nu au funcţionat. Acum
trebuie să folosim nevoia d-voastră puternică
pentru a găsi ceva ce v-ar putea ajuta.
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Nu beau mai mult decât majoritatea prietenilor

mei. Ce este aşa de rău?

Consumul d-voastră de alcool vi se pare foarte

normal.

Trebuie să fie confuz pentru d-voastră: pe de o

parte mi-aţi povestit că vă faceţi griji pentru că
medicul d-voastră v-a spus că valoarea ficatului
este foarte ridicată, pe de altă parte se pare că
nu beţi mai mult decât prietenii d-voastră. Greu
de ajuns la un numitor comun.
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Eu nu sunt acela care are o problema. Beau doar

pentru ca soţia mea mă sâcâie încontinuu.

Vi se pare ca motivul adevărat pentru băutul des

are ceva de-a face cu problemele d-voastră în
căsnicie.

Aţi spus ceva foarte important. Este vorba de

mai mult decât comportamentul d-voastră
personal legat de băutură. Astfel de lucruri au
mereu ceva de-a face cu întreaga familie.

În regulă. Dacă este aşa, nu trebuie să vă faceţi

griji pentru nimic.
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Situaţia d-voastră pare să fie destul de

dificilă în momentul de faţă.

Cum puteţi să ştiţi? Nu aţi trecut

niciodată prin ce trec eu. Ce puteţi să
ştiţi despre asta?
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Aţi povestit despre grijile d-voastră legate

de sănătate şi consideraţi că
trebuie făcut ceva.

Da, dar aceea cu valorile ficatului nu poate

să fie cauzată de băut, alţii beau tot atât
de mult.
MODUL DE ABORDARE AL REZISTENŢEI

Se pare ca v-aţi făcut propriile griji legate

de băut.

Deci, nu cred că trebuie să încetez cu

băutul deoarece nu sunt un alcoolic.
 Exercițiu participativ

1. Asta înseamnă că sunt dependent. Nu poate să fie

adevărat, pot să încetez întotdeauna cu băutul când
vreau.
2. N-aş putea să schimb nimic chiar dacă aş vrea.

3. Eu nu sunt acela care are o problema. Beau doar pentru

ca soţia mea mă sâcâie încontinuu.

4. Dacă viața mea ar fi mai bună, poate că nu aș mai bea

atât de mult.
CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU IM
Vorbiţi mai puţin decât clientul.
Gândiţi-vă de 2 ori pentru fiecare
întrebare pusa.
Folosiţi mai mult de 50% reflecţiile
complexe.
Puneţi în principal întrebări
deschise.
Evitaţi să treceţi peste gradul de
disponibilitate de schimbare al
clientului.
INTREBARI ?
 Feed-back final
• Am invatat…
• Cel mai greu a fost…
• Plec cu…
• As mai vrea sa spun…
MULȚUMESC!