Dupa apartenenta la un capitol de patologie, pancreatitele s-ar fi putut inclu-

de la aparatul digestiv, iar diabetul zaharat, la boli neuroendocrine: pentru substratul

lor anatomic comun - pancreasul - Ie tratam impreuna.
Sub denumirea de pancreatite sunt grupate afeetitmile pancreasului caracte-
rizate prin inflamatia sa acuta sau cronica. Formele acute de boala se intalnesc mai
frecvent in cadrul un or afectiuni microbiene sau virotice ale pancreasului; acestea
au intotdeauna evolutie rapida, grava, adeseori cu s:rar~it letal.
Formele cronice se caracterizeaza prin evolutia degenerativa lenta a tesutului
pancreatic ~i survin cel mai frecvent in litiaza biliara, in alcoolismul cronic, in
colecistopatiile cronice, in ulcerele gastro-duodenale penetrante in pancreas, in
litiaza pancreatica.
In cadrul tratamentului suferintelor pancreatice - intre care un loc de frunte,
atat prin frecventa bolii cat ~i prin complicatiile care apar cu certitudine in timp, 11
detine diabetul zaharat - se va trata cauza care a indus suferinta pancreatica, pe cale
fie medicala (printr-o medica tie sustinuta), fie chirurgicala.
_ Dar, in terapeutica bolilor pancreatice, un rol important este detinut de regi-
mul alimentar ~i de viata al bolnavului.
- Din punctul de vedere al terapiei naturale, tratamentul dietetic al oricaror
suferinte pancreatice va debut a printr-un repaus digestiv pe timp de 24 ore, urmat
de un regim hidric cu infuzii de plante.
Deoarece formele acute de suferinte pancreatice necesita 0 terapie intensiva
prompta, de multe ori chirugicala, regimul alimentar trece pe un plan secundar,
reducandu-se la administrarea de lichide zaharate, dupa care se reia progresiv 0 ali-
mentatie recomandata in mod explicit bolnavului de medicul sau curant.
- In formele cronice de suferinte pancreatice, in schimb, fitoterapia joaca un raJ
important, daca nu chiar esential, similar cu cel recomandat in' afectiunile hepata-
biliare. In pancreatita cronica cu hipoinsulinism, tratamentul este, a~a cum se va
vedea mai departe, similar cu cel din diabet, iar in farmele cu hiperinsulinism, se
recomanda un regim bogat in glucide. Regimul alimentar stimuleaza secretia glan-
delor contrainsulare (suprarenale, tiroida ~i hipofiza) printr-un regim bogat in grii-
simi ~i infuzii de plante medicinale, cu actiune stimulativa a s~retiilor intef!?e. Cand
survin tulburari neurovegetative, se recomanda plante cu actiune sedativa.
Diabetul zaharat, cea mai frecventa suferinta pancreatica,este definit ca 0
tulburare cronica a metabolismului glucoreglator, datorat lipsei sau insuficientei
secretorii a celulelor B din insulele pancreatice care trebuie sa controleze metaba-
lismul glucozei; este caracterizat clinic printr-o triada de simptome constant inHil-
nite: polifagie (bolnavul mananca foarte mult), polidipsie (bea mu1ta apa) ~i poliuri.~
(urineaza abundent). Se intalne~te atat Ja copii (diabet zaharat juvenil), denu1U1t
ereditar, cat ~i la adulti, definit ca diabet zaharat tip I, insulino-dependent. Trata~
mf,:ntul este substitutiv (cu insulina sau cu sulfamide antidiabetice) pentru taata
viata bolnavului. Concomitent, bolnavului i se instituie un regim de viata ~i mai ales
alimentar sever, de respectarea caruia poate depinde evolutia starii lui.
 Cea de-a doua forma clinidi de diabet este cel dobandit ~i denumit de tip II
sau insulino-sensibil; apare in general dupa varsta de 50-55 ani, afecteaza ambele
sexe ~i este datorat epuizarii func~iei insulinosecretoare a pancreasului endocrin. De
cele mai multe ori se trateaza numai printr-un regim alimentar bine controlat;
rareori se poate ajunge ~i la necesitatea administrarii de insulina injectabila.
In prezent, diabetul este considerat a fi 0 disfunc~ie neuro-vegetativa in care,
pe langa tulburarea produc~iei de insulina, mai intervin: hormonul hipofizar -
ACTH (adrenocorticotrop hipofizar), hormonii genitali androgeni, oestrogeni ~i
hormonii tiroidieni.
Potrivit statisticilor a.M.S. recente, in lume exista astazi peste 60 milioane de
diabetici (in ~arile civilizate din Europa ~i America, evolu~ia diabetului este mult
mai mare, afectand intre 2-5% ~i chiar 10% din totalul populatiei unor natiuni, in
special din randul celor mai bogate).
Acelea~i statistici arata ca, la fiecare 10 ani, numarul bolnavilor de diabet
cre~te cu 100%, situa~ia putand deveni alarmanta pentru omenire, cu atat mai mult
cu cat dificultatile economice ale multor bolnavi nu Ie permit sa spere la un
, tratament medicamentos ~i dietetic corespunzator.
De data fo'arte recenta s-a certificat faptul ca zahiirul este un rapitor al calciu-
,'lui ~i ca 9 din 10 bolnavi de diabet suferii din lipsa mnor elemente minerale (~i in
'special de calciu), ceea ce favorizeaza apari~ia unor stari patologice: lipsa de vointa,
pierderi de memorie, impoten~a sexuaIa, psihopatii ~i chiar tendinte de sinucidere.
Regimul alimentar, insulina ~i sulfamidele antidiabetice nu au reu~it sa rezol-
ve decat partial problemele pe care Ie ridica diabetul, ca boaIa cronica. In urma unui
tratament medicamentos sus~inut ~i a unui regim alimentar sever, zaharul va di-
"minua in sange, in urina ~i, implicit, in ~esuturi, consecinta imediata fiind disparitia
tlilburarilor metabolice ~i in special a acido-cetozei. Administrarea indelungata de
£nsulina va duce, insa, cu timpul, la atrofierea treptata a insulelor lui Langerhans
(cele insulinosecretoare) ~i, implicit, la diminuarea activita~ii endocrine a pancrea-
.sului. Pentru a elimina inconvenientul administrarii zilnice de insulina, s-a introdus
tratamentul cu sulfamide antidiabetice (Dolipol, Megnan, Glucidoral, Glypazol
~.a.), de~i sunt inferioare insulinei (atat de larg utilizata in lume de milioane de
diabetici). _
. In special in ultimii 10 ani au inceput cercetari ~tiin~ifice amanuntite asupra
phmtelor utilizate de diferite popoare pentru ac~iunea lor hipoglicemianta. In aceas-
ta direc~ie, este interesant de semnalat faptul ca una ~i aceea~i specie, de exemplu
Catharanthus roseus (Vinca rosea), este utilizata in tratamentul tradi~ional al dia-
betului de.catre comunita~i umane situate la mari distante unele de altele, uneori la
pe~te 15000 lan, cum ar fi cele din Filipine, Africa de Sud, Australia sau India. Unii
alcaloizi din planta administra~i unui mare numar de bolnavi diabetici, in cantitatea
de lOOmglkg corp, s-au dovedit a fi, in ceea ce prive~te ac~iunea, echivalen~i Tolbu-
tamidei (sulfamida antidiabetidi cea mai larg utilizata in tratamentul diabetului).
Pana in prezent, rezultatele cele mai bune in tratamentul pancreatitelor ~i al
diabetului prin mijloace fitoterapeutice au fost ob~inute asociind extractele selective
din mai multe plante sau plantele ca atare, neprelucrate prin procedee chimice.
Aceste plante con~in glicozide sterolice ~i flavonozide. La unele specii, efectul hi-
poglicemiant dispare prin uscarea plantei la temperaturi de peste 40°C sau prin
infuzare. In alte cazuri, efectele hipoglicemiante depind de stare a de maturizare
(coacere) a fructului: este cazul bananelor, la care fructele verzi (necoapte) au ac-
tiune hipoglicemianHi, in timp ce fructele coapte sunt hiperglicemiante. Se impune,
deci, mare atentie in recomandarea acestui fruct bolnavului diabetic.
In ceea ce prive~te mecanismul de actiune al speciilor de plante hipogli-
cemiante, el este diferit de la 0 specie la alta. Astfel, unele dintre substantele active
izolate din planta africana Blighia sapida, respectiv hipoglicina A ~i B, actioneaza
prin inhibarea enzimelor betaoxidazice care blocheaza oxidarea lanturilor lungi ale
acizilor gra~i; acest proces biochimic are ca urmare acumularea de acizi gra~i nesa-
turati, indispensabili pentru producerea energiei necesare organismului. La randul
lui, organismul reactioneaza oxidand cantitilti mari de glucoza, ceea ce duce la
descre~terea glicogenului din ficat ~i la reducerea glucozei la un nivel hipoglicemic.
Alte plante din zona Extremului Orient au dovedit, dupa primele cercetari, ca
in tratamentul antidiabetic au proprietatea de a reface functia pancreatica diminuata
progresiv, actionand, deci, cu totul altfel decat insulina care, prin administrare zil-
nica, duce la atrofierea functiei pancreatice.
Este cazul speciilor exotke Momordica charantia ~i Momordica foetida, din-
tre care prima a fost aclimatizata ~i la noi in tara, la Statiunea de Cercetari Stiintifice
pentru Plante Medicinale ~i Aromatice de la Fundulea. Cele doua specii sunt de
mult timp utilizate in medicina traditionala din Africa ~i Asia, ca remediu anti-
diabetic.
Extractul obtinut din fructele de Momordica charantia a dovedit 0 actiune hi-
poglicemianta remarcabiIa, atat asupra animalelor de laborator cat ~i in testarile
clinice pe om. S-a izolat 0 substanta activa cu proprietati hipoglicemiante denumita
"charantina", care este un stereoglicozid (0 fitosterolina). Rezultate clinice favora-
bile s-au obtinut prin utilizarea zilnica a 50-60 ml suc proaspat din fructele de
Momordica charantia. Es'te un exemplu care demonstreaza ca extractele totale, prin
aetiunea lor sinergica, sunt superioare substantelor pure. Pe aceasta baza, in combi-
natie cu alte substante hipoglicemiante din plante, s-a realizat formula unui medi-
cament romanesc, denumit Insuveg, care prin cercetari experimentale ~i clinice s-a
dovedit a fi un bun remediu, administrabil pe cale orala in diabet. S-a constatat ca
substantele active din aceste fructe sunt mai puternice decat tolbutamida (hipogli-
cemiant oral de sinteza), iar prin cercetari de laborator s-a putut demonstra ca efectul
lor se datoreaza atat actiunii extrapancreatice, cat ~i pancreatice. Fructele celei de a
doua specii, Momordica foetida, contin 0 alta substanta antidiabetica denumita "foeti-
dina" care este un complex omogen, format din paqi egale de beta-sitosterol D-gli-
cozid ~i 5-25 - stigmastadienol - glicozid; actiunea acestora este comparabila cu cea
a insulinei, aceasta conferind 0 noua speranta viitoare pentru milioanele de bolnavi de
diabet din lume.
Unele sub stante active din plante actioneaza numai in prezenta unor cantitilfi
minime de celule pancreatice beta (insulinoproducatoare), actiunea lor fiind realt-
zata prin intermediul insulinei. Au fost descoperite insa ~i specii de plante continand
sub stante active eficiente din punct de vedere terapeutic chiar in lipsa celulelor
pancreatice -lucru dovedit experimental pe animale depancreatizate (cu pancreas~l
extirpat experimental). Flavonoidele, spre exemplu, activeaza vascularizarea capl-
 lare1or, inc1usiv ale pancreasului. Galegina din Galega officinalis actioneaza prin
blocarea enzimelor oxidative din cic1ul Krebs (dihidrogenaza succinica ~i oxidul de
citocrom): in acest fel se reduce gluconeogeneza ~i cre~te glicoliza anaeroba, favo-
rizandu-se transferul glucozei din sange in tesuturi.
Dupa cum se ~tie, insulin a este 0 proteina, cu grupari disulfidice. Or, unele
substante extrase din plante (Usturoi, Ceapa, Varza, Fasole) contin grupari SH, de
pilda alil-propildisulfatul sau dialil-disulfidoxul (compu~i organici ai sulfului).
Ace~ti compu~i au actiune similara tolbutamidei, in proportie de 76%, dad i se
administreaza bolnavului in doza de cel putin 0,5 g pe priza.
Studiul numeroaselor plante cu actiune hipoglicemianta este abia la inceput,
viitorul putandu-ne rezerva rezultate favorabile, cu aplicabilitate in tratamentul
diabetului zaharat.
In ceea ce prive~te regimul alimentar in pancreatita, ca ~i in diabetul zaharat,
de altfel, acesta trebuie sa fie cat mai simplu posibil ~i natural. In mare, regimul
alimentar va fi compus din paine integrala (cantarita), multe legume, unele fructe ~i
foarte multe cruditati de sezon: morcovi, sfec1a ro~ie, varza alba, telina, spanac,
asmatui, nasturel, patrunjel verde, fragi etc. CaNunile (250 g pe zi) ~i afinele (cru-
de, uscate sau congelate) in cura de cel putin 3 luni pe an (cu cate 100 g pe zi crude
sau 50 g uscate) constituie 0 buna masura fitoterapeutica, cu efecte benefice pentru
bolnavul diabetic.
In ceea ce prive~te conduita psihid, vor fi evitate cat mai mult posibil stresul
~i emotiile putemice. Este necesarii crearea unei ambiante pHicute, optimiste, in
jurul bolnavului. Se recomanda, de asemenea, repausul activ in aer liber ~i mersul
pe jos, cel putin 5 kmlzi, atat dimineata cat ~i seara.
Dintre produsele farmaceutice romane~ti pe baza de plante se recomanda ca
adjuvante in tratamentul diabetului zaharat ~i al pancreatitelor cronice: Sedocalm ~i
Hepatobil (Plantavorel), Fitodiab ~i Neuromion (Hofigal), Ceaiul dietetic Plafar,
i Ceaiul pentru diabetici Daphne®, Ceaiul antidiabetic Hypericum, Ceaiul antidiabe-
. tic Europharm, Ceaiul "Nutrisan AD" produs de Favisan.
Benefic ca adjuvant in tratamentul diabetului este Heritage Cat's Claw obtinut
din Gheara matei pe baza celei mai avansate biotehnologii de extractie in USA ~i
.care a patruns ~i la noi.
Tot ca adjuvante se recomanda urmatoarele plante sau ceaiuri medicinaJe:
'Afinul (Vaccinium myrtillus), specie cunoscuta ~i mult rasp and ita in zonele subcar-
patice ~i alpine. Fnmzele de Afin (Folium Myrtilli) contin cca 10% taninuri, acid
chinic, ericolina·, derivati flavonici ~cvercetina libera ~i suqforma glicozidata ~i gli-
cozida 7-metil a delfmidinei, denumita neomirtilina), acizi triterpenici,. sarun minera-
Je etc. Fructele de Afin (Fructus Mi)lrtilli) contin 6-15% taninuri catehice, zaharuri,
acizi organici (citric, malic, oxalic, lactic, chinic), pectine, beta-caroten, vitamina C
~i vitamine din complexul B. Culoarea albastrie, caracteristid fructului, este data
(de glicozide ale cianidolului, delfinidolului, malvidolului ~i petunidolului. Mirtili-
nele a ~i b au fost identificate ca fiind 3-glicozida ~i 3-galactozida delfinidolului.
Atat frunzele cat ~i fructele de Afin (Folium vel Fructus Myrtilli) stau la baza
llumeroase produse fitofarmaceutice. Datorita continutului ridicat in tanin, 0
prima indicatie terapeutica este ca antidiareic, in special in enterocolitele de fermen-
tatie. Dar cercetarile farmacodinamice ~i clinice recente au confirmat ~i rezultatele
 favorabile obtinute prin utilizarea traditionala a infuziilor preparate din frunzele de
Afin in ameliorarea clinica ~i biochimica a diabetului zaharat. La numero~i pacienti
tratati cu extracte de frunze de Afin, s-a constatat reducerea semnificativa a doze lor
de in'sulina necesare zilnic; acest procedeu fitoterapeutic are ~i avantajul ca substan-
ta activa antidiabetica se administreaza pe cale oraHi. Actiunea hipoglicemianta, in
cazul fructelor de Afin, este atribuita mirtilinelor a ~i b. Efectul hipoglicemiant se
explica printr-o u~oara hipergeneza la nivelul celulelor beta din insulele Langer-
hans, corelata cu scaderea glicemiei. In formele incipiente sau u~oare de diabet za-
harat, preparatele din Afin pot chiar inlocui insulina, mai ales daca se asociaza ~i cu
alte plante cu actiune hipoglicemianta. Totu~i, trebuie retinut faptul ca neomirtilina
~i celelalte sub stante active din Afin nu dau rezultate satisfacatoare in forme1e medii
sau severe de diabet, cu acidoza mult crescuta, sau in diabetul infantil.
GlicozideIe cianidolului ~i cele1alte substante active de tip antocianic din fruc-
tele de Afin au efecte favorabile asupra circulatiei, in general, ~i asupra afectiunilor
coronariene, in special. S-a demonstrat ~i actiunea de regenerare a purpurii retiniene
~i de cre~tere a sensibilitatii fotoreceptorilor, premise ale incercarilor terapeutice
reu~ite in hemeralopie. Au ~i actiune protectoare impotriva radiatiilor ionizate din
atmosfera.
Extractele pe baza de Afin (Vaccinium myrtillus) se recomanda ~i in arterite,
ateroscleroza cerebral a, in hipertensiune ~i in alte afectiuni care insotesc sau com-
plica diabetul (retina, arterioscleroza); au chiar ~i actiune bacteriostatica.
Mod de preparare ~i administrare:
- Infuzie, preparata dintr-o lingura frunze la 0 cana cu apa; se beau 2 cani pe
zi, timp de lO zile.
- Extract apos, preparat la rece, prin macerarea a 2 linguri frunze in 250 ml
apa, timp de 6 ore; se beau 2 cani pe zi.
- Pulbere de frunze uscate, cate 1/2 lingurita in putina apa, de trei ori pe zi.
- Decoct de fructe uscate, din 2 linguri la 1/2 1 apa. Se fierbe 10 minute ~i
se beau 2-3 cani pe zi.
Fructele se pot consuma proaspete, uscate sau congelate, cate 50-100 g pe zi,
in cure de 2 saptamani pe luna. Ca regula generala, tratamentul cu fructe sau cu pro-
duse pe baza de Afin se va face intermitent, cu pauze intre serii. .
Din fructele de Afin, industria noastra farmaceutica a preparat produsul
fitofarmaceutic antidiabetic denumit Difebion (similar produsului strain Difrarel).
Fnmz~le de Afin intra ~i in formula Ceaiului pentru diabetici Daphne®.
In strainatate, exista numeroase produse in compozitia carora intra frunzele de
Afin: Diabetylin, Glycobosan, Mellibletten, Syamplex etc.
Frunzele de Anghinare' (Folium Cynarae) contribuie ~i ele la scaderea gli-
cemiei, posibil datorita unei oxidaze care soar afla in aceasta planHi medicinaHi.
Se administreaza sub forma de:
- Infuzie, 0 lingurita planta la 0 carra cu apa; se beau 2-3 cani pe zi, in cure
de 20-30 zile, urmate de pauze pe durate asemanatoare de timp.
Frunzele de Dud (Folium Mori), bogate in fitosterol-glicozide: .
- Infuzie, preparaili din 2linguri frunze la 0 cana cu apa; se beau 2-3 earn pe Z1-
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine). Ele contin compu~i organo-sul-
furici capabili sa neutralizeze chimic factorii care inactiveaza insulina:
 Decoct, care se prepara dintr-o lingura de teci (maruntite) la 0 cana cu apa;
se fierbe totul timp de 10 minute; se beau 2-3 dini pe zi.
- Extractie dubIa din 4 linguri de teci, lasate la macerat peste noapte, intr-un
litru de apa; a doua zi dimineata se fierbe pana cand decoctul scade la 500 ml;
aceasHi cantitate se bea in cursul unei zile.
Se mai recomanda ca adjuvante in tratamentul diabetului: frunzele de Nuc
(Folium Jug/andis), frunzele de Salvie (Folium Sa/viae), frunzele de Urzica (Fo-
lium Urticae) ~i radacina de Brusture (Radix Bardanae), toate sub forma de
infuzie, preparata din 1 lingura de planta la 0 cana cu apa; se beau.2-3 cani pe zi,
exceptand radacina de Brusture, care se prepara sub forma de decoct, 0 lingura
planta la 0 cana cu apa, din care se beau 2 cani pe zi.
Tot ca adjuvante in tratamentul pancreatitelor ~i diabetului, fitoterapia reco-
,ma.nda ~i urmatoarele retete:
Rp. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 40 g
Frunze de Dud (Folium Mori) 20 g
Frunze de Nuc (Folium Juglandis) 109
. Frunze de Urzidi (Folium Urticae) 109
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 20 g
M.f. species
Infuzie, preparata dintr-o lingura de amestec de plante la 0 cana eu apa. Se
beau 2 cani pe zi, timpde 7 zile, dupa care se face 0 pauza de 3 zile; se reia trata-
mentul, recomandandu-se repetarea lui de eel putin 5 ori pe an.
Rp. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 20 g
Cium1in:a' (Herba Galegae) 20 g
Seminte de Cium1irea (Semen Galegae) 109
R1id1icin1ide Brusture (Radix Bardanae) 25 g
R1id1icin1ide P1ip1idie(Radix Taraxaci) 25 g
M.f. species
Decoct scurt (5 minute), preparat dintr-o lingura de amestec de plante; se
"'\beau2 cani pe zi timp indelungat.
Rp. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 60 g
Frunze de Mesteac1in (Folium Betulae) 20 g
Frunze de Urzic1i (Folium Urticae) 10 g
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 109
M.f. species

Infuzie, preparata dintr-o lingura de amestec de plante la 0 cana eu apa;

se.beau 2-3 cani pe zi.
: Pentru cei care sufera, pe langa diabet zaharat, de constipatie croniea, se re-
o0!Uanda urmatoarea formula:
Rp. Frunze de Urzic1i (Folium Urticae) 20 g
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 20 g
Trei frati p1itati (Herba Violae tricoloris) 20 g
Rizomi de Pir medicinal (Rhizoma Graminis) 20 g
Fructe de Anason (Fructus anisi) 5g
Coaj1i de Cru~in (Cortex Frangulae) 15 g
M.f. species
 Decoct scurt (5 minute), preparat dintr-o lingura de amestec de plante la 0
cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi, dintre care ultima seara, inainte de culcare.
Acest decoct nu se va folosi mai mult de 7 zile pe luna, alternativ cu celelalte for-
"-
mule'.
Din alimentatia diabeticului ~i, de altfel, ~i a bolnavilor cu alte suferinte pan-
creatice, nu trebuie sa lipseasca dintre legume: ceapa, usturoiul, morcovii, salata
verde, spanacul, telina, urzicile ~i varza alba, iar dintre fructe: afinele, merele acri-
~oare ~i lamail~ I

In eonceptia medieinei modeme, obezitatea se define~te ca 0 aeumulare de

grasimi, ca un exees ponderal de 20-30% fata de'valorile normale ale mediei indi-
vizilor de aeelea~i sex ~i varsta. Doi sunt factorii principali care favorizeaza obezi-
tatea: primul este eel endogen (abuzul alimentar, Hieomia), tar eel de-al doilea este
de origine exogena ~i se datoreaza unor predispozitii genetice sau unor dereglari
glandulare, la care se adauga sedentarismul. Depunerile de grasimi se fae eu predo-
minanta la nivelul trunchiului, pe ~olduri, fese ~i coapse. De eele mai multe ori, obe-
zitatea este insotita de diabet zaharat, de ateroscleroza, de afeetiuni ale eolecistului
~i mai ales de unele disfunctii neuro-endoerine. Toemai din aeest ~otiv, este neeesar
un examen medical de speeialitate, in urma caruia se va' putea' stabili metoda
terapeutica adeevata. In afara afeetiunilor mentionate, obezitatea se instaleaza de
regula dupa menopauza, fenomen fiziologie de altfel normal. Intalnita in toate zo-
nele geografiee ale lumii ~i la to ate varstele, obezitatea afeeteaza 0 treime din adultii
americani ~i 21 % din eei avand varsta intre 12-19 ani. In ciuda unei industrii
dietetiee de 40-50 milioane de $ pe an, obezitatea a ea~tigat proportii epidemiee, ea
rezultat al reducerii aetivitatii fizice, al timpului tot mai mare petreeut in fata tele-
vizorului ~i al cantitatilor creseute de alimente eonsumate - a~a-zisa problema a
eelor 3700 de ealorii eonsumate pe zi de un american.
Urmarirea aportului caloric a devenit maio simpHl de cand Administratia
Alimentelor ~i Medicamentelor a cerut producatorilor sa inserie numarul de calorii
pe care Ie contine alimentul respectiv pe toate ambalajele alimentelor. $oeanta
intr-adevar este eonstatarea ea sute de calorii stau "aseunse" in eutii de chips, de
popcorn, Iasand la 0 parte prajiturile ~i ciocolata: La fel de ingrijoratoare este ~i
~tirea ca sandwich-ul obi~nuit este plin de grasimi, ca ~i salata de pui cu maioneza
sau salata de ton eu maioneza. Un studiu recent indica faptul ca in timpul unei diete
restrictive organismul se impotrive~te, printr-o reducere a consumului de energie,
ehiar ~i mentinerii unei greutati constante. Acest lucru sugereaza ca scaderea in
greutate necesita 0 restrictie calorica mai mare decat cea obi~n'uit recomandata.
In medicina clasica, tratamentul consHi In scaderea aportuluicaloric (alimen-
tatie hipocalorica) ~i in marirea consumului caloric (prin exercitii fi"ziee) eu sau :fadi
administrare coneomitenta de extraete tiroidiene.sau de hormoni sexuali, in funetie
de eaz.
 In ceea ce prive~te indepartarea factorilor etiologici, se pune accentul pe
corectarea hiperfunctiei cortico-suprarenale, a insuficientei tiroidiene, ovariene etc.
Un rol important 11 ocupa ~i reechilibrarea nervoasa, in special prin inlaturarea
conditiilor psiho-fizice care influenteaza negativ starea de sanatate.
Fitoterapia, de~i utila, nu este insa miraculoasa; ea nu dispune de 0 anumita
planta care, singura, sa ajute la scaderea surplusului ponderal. De aceea, la trata-
mentul igieno-dietetic ~i medicamentos prescris de medic se recomanda ~i asocierea
unor ceaiuri medicinale simple (sau din amestecuri de plante) sub forma de infuzie
sau decoct, deoarece ele nu prezinta contraindicatii ~i nu declan~eaza reactii ad-
verse.
Sub aspect farmacodinamic, diversele formule fitoterapeutice urmaresc: acce-
lerarea tranzitului intestinal prin plante cu actiune laxativa sau purgativa (In special
in cazul constipatiilor cronice); eliminarea surplusului de apa din tesuturi prin
diureza ere scuta sau prin transpiratie excesiva; echilibrarea functiilor glandulare.
Radacina de Cicoare are actiune anorexigena (printr-un mecanism neelucidat
inca), motiv pentru care se recomanda in tratamentul obezitatii. Din ea se poate pre-
para fie 0 infuzie, fie un decoct scurt (10 minute), adaugiind 1 lingurita de radacini
staramate la 0 cana cu apa. Toata cantitatea se bea in cursu 1 unei zile; durata unei
j

astfel de terapii este mai lunga (chiar 0 luna de zile).

Dintre ceaiurile medicinale, cele mai indicate in cura de slabire sunt urmatoa-

Rp. Papadie, planta intreaga (Folium, Herba et Radix Taraxaci) 40 g

Matase de Porumb (Stigmata Maydis) 109
Frunze de Mesteacan (Folium Betulae) 109
Frunze de Soc (Flores Sambuci) 15 g
Volbura (Herba Convolvuli) 109
Volbura (Herba Convolvuli cum radicis) 15 g
M.f. speci'es

Decoct scurt (5 minute), preparat dintr-o lingura de amestec de plante la 0

cana cu apa; se bea 0 cana dimineata ~i alte doua cani dupa mesele principale,
lierndulcite sau indulcite cu zaharina sau cu ciclamat de sodiu. Cura dureaza 0 luna,
tespectiindu-se cu strictete regimul alimentar hipocaloric .
•' Conform recomandarilor din "Rote Liste", 0 adevarata enciclopedie german a
ae fifdterapie, reproducem ciiteva dintre formulele fitofarmaceutice indicate in cura
ae sl~bire, dar modificate: . .
Rp. Frunz~ de Senna (Folium Sennae) 28 g
Volbura (flerba Convolvuli cum radicis) 28 g
Fructe· de· Anason (Fructus Anisi) 10 g
Fructe de Fenicul (Fructus Foeniculi 9g
Coada ~oricelului (Herba Millefolii) 9g
Rizomi de Pir (Rhizoma Graminis) 9g
Alga Fucus (Fucus vesiculosus) 7g
M.f. species