TEMA proiectului:

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DERMATOZE ALERGICE

(URTICARIE, ECZEMĂ)

2021
 CUPRINS

Pag.
ARGUMENT 4
Capitolul I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII 5
Capitolul II. PREZENTAREA TEORETICA A DERMATOZELOR ALERGICE 8
1. Definiție 8
2. Etiologie 8
3. Patogenie 10
4. Diagnostic clinic 11
5. Diagnostic paraclinic 12
6. Diagnostic diferențial 12
7. Evoluție. Prognostic 13
8. Tratament 13
a) Igienico-dietetic 13
b) Medical 14
Capitolul III. INGRIJIRI GENERALE 15
1. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 15
2. Alimentația bolnavului 16
3. Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului 16
4. Recoltarea produselor biologice și patologice 18
5. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de urticarie și eczemă 21
6. Educație pentru sănătate. Profilaxia bolii 27
Capitolul IV. ÎNGRIJIRI SPECIFICE 29
Cazul 1 – Plan de îngrijire 29
Cazul 2 – Plan de îngrijire 41
Cazul 3 – Plan de îngrijire 53
Capitolul V. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI PSI 63
CONCLUZII 65
BIBLIOGRAFIE 66
 ARGUMENT

Sub numele de dermatoze alergice se desemneaz o serie de afec iuni cutanate produse
prin "sensibilizarea" organismului fa de anumite substan e exo sau endogene. Tegumentul
sensibilizat cap t proprietatea de a reac iona fa de aceste substan e într-un mod cu totul
deosebit (alergie = reac ie modificat ).

Dermatozele alergice sunt întâlnite atât de frecvent încât nu exist persoan care pân la
vârsta adult care s nu fi suferit o form a dermatozelor alergice. Uneori aceste episoade pot s
apar la acela i individ i de mai multe ori pe an, în func ie de condi iile alimentare i de mediul
de trai al fiec ruia.

Lucrarea de fa am întocmit-o pe baza cuno tin elor acumulate în timpul stagiilor i din
literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studiu am reu it s acumulez cuno tin e
necesare despre aceast afec iune, astfel pus în situa ia de a acorda îngrijirile necesare unui
pacient care suferea de dermatoze alergice.

Astfel, sper ca aceast lucrare s -mi fie de mare ajutor în viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist, pentru a opta în orice situa ie i de a preveni recidivele bolii.

Inciden a mare a acestor boli m-a determinat s abordez acest subiect din punctul de
vedere al asistentului generalist i al îngrijirilor necesare uneori cele de preven ie revenindu-le
rolul cel mai mare.
 CAPITOLUL I

ANATOMIA I FIZIOLOGIA PIELII

Pielea este organul cu cea mai mare întindere, acoperind suprafa a extern a
oganismului pe toat suprafa a sa extern . La gur , n ri, anus i orificiile genitale se continu
cu mucoase care c ptu esc aceste orificii. Structural, pielea este format din epiderm, derm i
hipoderm. Pielea este un organ elastic, impermeabil la unele substan e, gaze i
microorganisme. Are o întindere de aproximativ 1,5 m2 i o grosime variabil în func ie de
regiune.
Epidermul, aflat în contact cu mediul extern este alc tuit din esut epitelial
pluristratificat. Cele mai profunde straturi constutuie p tura germinativ , fiind alc tuit din
celule care se divid intens i care con in melanin (pigment fotoprotector care coloreaz
pielea, p rul i irisul). Melanina se formeaz în celule ale dermului (melanocite) care trimit
prelungiri în p tura germinativ , cedându-i pigmentul.
Stratul superficial al pielii (cornos) are celule turtite, cheratinizate, al c ror metabolism
a încetat. De aceea legaturile dintre celule sl besc, dup care ele se descuameaz i cad.
Epidermul nu este vascularizat.
Dermul, situat sub epiderm, este alc tuit din esut conjunctiv dens. Aici se g sesc
glande sebacee, canalele de excre ie ale glandelor sudoripare, foliculii pilo i, musculatura
firului de p r, vase de sânge i receptori nervo i.
Partea profund a dermului este format dintr-o retea de fibre de colagen i fibre
elastice ce con in capilare sangvine, limfatice i fibre nervoase. Dermul trimite spre epiderm
ni te proeminen e numite papile dermice care ridic epidermul, form nd creste papilare,
vizibile pe suprafa a degerelor, palmelor si talpilor. Dispozi ia papilelor este caracteristic
fiec rei persoane i prin imprimare formeaz amprentele digitale.
Hipodermul, situat în profunzime este alc tuit din tesut conjunctiv lax, in care se
gasesc adipocite, cu rol de depozitare a lipidelor si de termoreglare.
Grosimea pielii variaz între 1 i 4 mm, de la o regiune la alta, cea mai fin fiind
pielea pleoapelor i cea mai groas cea de pe palme, talpi, cap.
În zonele de flexie a membrelor se produc pliuri sau ”gropi”, în regiunea axilelor,
regiunea inghinal , în partea posterioar a genunchilor. În aceste zone pielea este foarte
sub ire, putând fi sediul unor procese inflamatorii.
Receptorii de la nivelul pielii sunt de mai multe tipuri: pentru durere, tactili i termici.
Receptorii pentru durere sunt reprezenta i de termina ii nervoase libere. Acestia sunt
deosebit de importan i deoarece durerea este un semnal de disfunc ionalitate, perceperea ei
informeaz organismul asupra degrad rii st rii de s n tate. Asemenea receptori r spund la
ac iuni cu caracter mecanic, termic i chimic.
Receptorii tactili sunt reprezenta i de corpusculii Meissner (pentru atingeri fine),
corpusculi Ruffini (pentru viteza de mi care), corpusculi Vater-Pacini (pentru modific ri de
presiune i pentru mi c ri rapide) i dicurile Merkel (pentru atingeri puternice).
Receptorii termici sunt reprezenta i de corpusculii Krause (pentru rece) i corpusculii
Ruffini (pentru cald), recep ionând varia iile temperaturii din mediu în raport cu temperatura
corpului.
Distribu ia receptorilo r nu este uniform , corpusculii tactili, de exemplu, predomin la
nivelul fe ei, buzelor i degetelor.
Pielea prezint dou tipuri de anexe: cornoase i glandulare.

5
 Anexele cornoase (fanerele cutanate) sunt reprezentate de unghii, formate din celule
cheratinizate i de peri care sunt forma i din celule cheratinizate i care au melanin în
citoplasm .
Anexele glandulare (glandele cutanate) sunt reprezentate de glandele sebacee (care
sunt acinoase), glandele sudoripare (care sunt tubulare) i glandele mamare (care sunt tubo-
acinoase), fiind glande sebacee modificate.
Pielea îndeplineste mai multe func ii: de protec ie, de depozitare, de sensibilitate, de
excre ie, de termoreglare, de absorb ie a substan elor, de sintez a unor substan e.
Func ia de protec ie – stratul cornos reprezin o barier între mediul intern i cel
extern. În locurile unde pielea este supus la frec ri, stratul cornos se îngroa . Aceast
func ie de protec ie mai este asigurat i de melanin , care func ioneaz ca un ecran protector
împotriva ac iunii d un toare a razelor ultraviolete care stimuleaz sinteza de melanin ,
ducaând la bronzare. De asemenea func ia de protec ie este asigurat i de sebum i sudoare
care formeaz ”mantaua acid ” cu rol de ap rare împotriva bacteriilor i ciupercilor patogene.
Func ia de depozit se realizeaz in hipoderm unde se depoziteaz o important
cantitate de gr sime, constituind un esut adipos care reprezint o rezerv energetic a
rganismului în caz de nevoie. De asemenea, datorit faptului c pielea este puternic
vascularizat , formând la nivelul stratului papilar (derm) i în hipoderm re ele capilare, ea în
deplineste i func ia de depozit de sânge. La nevoie, acesta poate fi mobilizat i trimis în
circula ie (de exemplu: în timpul digestiei).
Func ia de sensibilitate termic , tactil i dureroas este important deoarece d
organismului semnale atunci când exist pericole în mediul ambiant.
Func ia de excre ie este asem n toare func iei de excre ie a rinichilor, prin sudoare
eliminându-se o parte a apei i unii produ i ai metabolismului. Dac prin arsuri se distruge
pielea pe mai mult de 30% din suprafa a corpului apar tulbur ri grave din cauza
autointoxic rii cu produ i de degradare metabolic .
Func ia de termoreglare se realizeaz în urma reac iilor de ardere celular din care
rezult c ldur (termogeneza). Prin piele se pierde 85% din acest c ldur (termoliz ), proces
realizat prin diverse mecanisme fizice (iradiere, convec ie, conduc ie, evaporare). Stratul
adipos din hipoderm intervine i el în termoreglare (persoanele cu un strat adipos consistent
suport mai usor frigul).
Func ia de absorb ie a unor substan e permite administrarea unor medicamente sub
form de unguent, crem i gel. De i pielea este impermeabil pentru diferite substan e
chimice, totu i, în mic m sur , ea poate permite trecerea unor substan e, acest fapt având
importan in practica medical .
Func ia de sintez este important deoarece în piele se sintetizeaz cheratina i
melanina necesare în protec ie i de asemenea în epiderm se formeaz , sub ac iunea radia iei
ultraviolete, colecalciferolul, precursor al vitaminei D3, esen ial în absorb ia calciului în
oase. La nivelul pielii se sintetizeaz i histamina, o substan organic care intervine în
vasodilata ie.
Vasculariza ia pielii
Epidermul ca orice epiteliu nu este vascularizat, el fiind hr nit prin osmoz . În schimb,
dermul i hipodermul sunt bogat vascularizate printr-o re ea foarte sistematizat de arteriole
de calibru mediu apoi mic, capilare i venule.
În partea profund a hipodermului arterele formeaz o prim re ea paralel cu
suprafa a cutanat . De la aceasta pleac perpendicular ramuri care traverseaz hipodermul
dând colaterale care vascularizeaz lobulii adipo i i anexele: glandele sudoripare i foliculii
pilo i.
Aceste ramuri se reunesc în partea profund a dermului reticular pentru a forma a doua
re ea a c rei ramifica ii sunt paralele cu suprafa a cutanat . Din aceast a doua re ea pornesc

6
perpendicular arteriole, numite „arteriole în candelabru”, care dau ramuri pentru anexele
cutanate i dermul reticular i sfâr esc prin a se anastomoza într-o a treia re ea – re eaua
subpapilar , situat dedesubtul papilei dermice.
Din aceast ultim re ea pleac arteriolele terminale care se îndreapt vertical spre
papile în vârful c rora se ramific în numeroase capilare dispuse în ans .
Inervatia pielii
Inerva ia se efectueaz prin nervi cerebrospinali centripe i (senzitivi) i prin filete
simpatice, centrifuge, cu ac iune mai ales vasomotorie i secretorie, care au termina iile în
mu chii netezi cutana i, în pere ii vaselor i în glandele sudoripare.
Spre deosebire de fibrele nervilor cerebrospinali care sunt mielinizate, cele simpatice
sunt amielinice. Venind din profunzimea hipodermului, urc sinuos spre derm, înso ind
pachetul vascular i luând parte la plexurile dermice i subpapilare; mici ramifica ii urc spre
epiderm, iar unele neurofibrile ajung pâna în apropierea stratului granulos. În afara
termina iilor libere epidermice, în derm i hipoderm se mai gasesc corpusculi senzoriali
specializa i: corpusculii Meissner, Ruffini, Vater-Pacini i Merkel.

Fig. 1. – Structura pielii

(sursa: https://liceunet.ro/manual-biologie-anatomie/analizatorii/pielea-structura-rol)

7
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERAL A DERMATOZELOR ALERGICE
Dermatoza alerg c este un t p de alerg e care rezult d n contactul cutanat cu un
alergen spec f c la care o persoan a dezvoltat o sens b l tate spec f c . Aceast reac e
alerg c provoac nflama a p el man festat pr n d verse grade de er tem, vez cule edem.
Cele ma întâln te dermatoze de contact sunt :
Urt car a
Eczema
Er temul pol morf.
1. Def n e:
Urt car a este o reac e nflamator e cutanat alerg c sau non-alerg c , caracter zat
cl n c de lez un edematoase monomorfe, fugace, m grator prur g noase.
Aceast boal se caracter zeaz pr n apar a de papule er tematoase prur g noase la
n velul p el care se albesc la ap sare, nd când prezen a vaselor de sânge superf c ale d latate
a edemulu .
Eczema este un s ndrom cutanat nflamator def n t pr ntr-o succes une de mod f c r
cutanate constând d n: er tem, vez cula e, exuda e, crust f care, descuamare uneor
l chen f care. Aceste man fest r sunt înso te de prur t evolueaz în pusee. Au caracter
recidivant, h stopatolog c, pr n spong oz , vez cule spong ol ce grade var ate de acantoz la
n vel ep derm c pr n prezen a unu nf ltrat l mfoh stoc tar în jurul vaselor dermulu
super or.
2. Etiogenie:
URTICARIA
Urt car a acut este o afec une comun care poate afecta pân la 20% d n popula e
la un moment dat în v a , f nd de cele ma multe or autol m tat poate f declan at de
anum te med camente, al mente sau alte alerg , precum de nfec . Când este prezent de
ma mult de 6 s pt mân , urt car a este denum t în mod arb trar cron c .
Urt car a cron c /sau ang oedemul recurent apar la aprox mat v 0,5% d n
popula e, 45% d n cazur f nd de cauz auto mun .
Urt car a cron c ang oedemul recurent d opat ce, ad c f r o cauz ev dent ; în
acest caz evolu a poate f var ab l , de la man fest r sporad ce nclus v ale urt car e , cu
rem s une spontan , pân la forme severe cu evolu e z ln c , de lung durat (cel pu n 6
s pt mân pân ch ar la an de z le), greu de controlat ch ar cu doze mar de ant h stam n ce
munosupresoare. Ev dent c evaluarea f cut de med c în func e de stor cul bol va f
ext ns pentru a putea exclude toate celelalte cauze pos b le men onate anter or. În plus, o
alt cauz ar putea f def c tul enz me care metabol zeaz h stam na, astfel încât, la ngest a
anum tor al mente cu con nut ma mare de h stam n sau a unor med amente, h stam na în
exces determ n apar a urt car e .
Ulter or, în func e de datele ob nute d n anamnez examenul f z c al pac entulu ,
med cul stab le te nvest ga le necesare pentru a dent f ca sau a conf rma cauza urt car e .
Astfel, pr ntre pos b lele cauze, care uneor def nesc t pur part culare de urt car e,
putem enumera:
reac le med camentoase – aproape or ce med cament, nclus v d n plante,
poate determ na la un moment dat o reac e advers de h persens b l tate; ex st
o ser e de teste alergolog ce, cutanate sau de sânge, care se pot face pentru a
dent f ca factorul cauzal, dar de cele ma multe or d agnost cul este în pr nc pal
anamnest c abordarea relat v emp r c ;
al mentele sau ad t v al mentar – pot provoca urt car e ang oedem pr n
mecan sm munolog c gE-med at, în acest caz se poate conf rma pr n testare

8
 alergolog c , sau sunt al mente care au un con nut ma r d cat de h stam n sau
determ n el berarea de h stam n d n mastoc te (ex.pe te, ma ales
congelat/conservat/afumat, fructele de mare, mezelur le, brânzetur le fermentate,
c p un , c ocolat , c tr ce, al mentele alterate, etc.), caz în care testele
alergolog ce nu sunt de mare ajutor;
ant gene d verse la care pac entul poate f expus pe d verse c : nhalator e,
ngest e, contact d rect al p el (ex.at ngerea unu an mal dac pac entul este
alerg c);
transfuz le de sânge;
nfec le (bacter ene, v rale, fung ce sau paraz tare);
în ep tur le de nsecte – pot s apar lez un t p ce ca aspect de urt car e, dar
care de ob ce apar tard v pers st câteva z le, uneor cu vez cul (la
în ep tur de ân ar , pur c , etc), în acest caz vorb m despre urt car e
papuloas sau prur go foarte frecventa la vârsta cop l r e , sau urt car e
general zat ang oedem, pos b l înso te de alte man fest r în cadrul une
reac anaf lact ce cu r sc v tal, ca alerg e gE med ata la ven nul de alb na sau
v espe.
Factor declan ator :
non-alerg c – se poate man festa ca reac e anaf lacto d (de ntoleran ) –
dup pr ma expunere la:
• asp r n , A NS,
• substan e de rad ocontrast,
• solu / substan e macromoleculare,
• anestez ce, med camente (morf n , code n , pol m x ne, c profloxac n,
r famp c n ),
• v n ro u, al mente (brânz , pe te, tomate, ananas, avocado, ou ,
c p un )
• ad t v al mentar ,
urt car e ndus de nfec nespec f ce, v rale (EBV, VHB), bacter ene
(streptococ , Campylobacter jejun )
Urt car a cron c
Factor poten al declan ator :
• med camente (sal c la , A NS, ECA)
• ad t v al mentar
• nfec v rale, bacter ene dentare, s nusale, ur nare, colec st ce, nfesta cu
protozoare, helm n
• nhalan : polenur , spor de mucega , praf de cas , fum de gar
• bol le de s stem: bol auto mune ale esutulu conjunct v, t ro d te auto mune,
l mfoame
• c clul menstrual sarc na
• mplantur le: mater ale metal ce de osteos ntez , proteze dentare metal ce,
amalgamur dentare
• factor ps h c : depres a, anx etatea.
ECZEMA
Eczema de contact:
a. eczema ortoerg c , produs pr n ac une r tant d rect a unor substan e apl cate
pe p ele;
b. eczema alerg c , care apare numa la bolnav ale c ror tegumente au fost anter or
sens b l zate la contactul cu un alergen.

9
 Eczema de contact r tat v este rezultatul expuner la o substan cu efect d struct v
asupra func e de bar er a ep dermulu . Dermat ta de contact r tat v poate f cron c . Apare
pr n expunere cron c , cumulat v , la substan e cu efect r tat v redus. Se caracter zeaz pr n
tegumente uscate f surate (ex mâ n le sp l toreselor, cu lez un produse de contactul cron c
cu detergen /sau alcal , care degreseaz p elea îndep rteaz f lmul l p d c de suprafa ).
Eczema de contact alerg c
Poate avea man fest r de eczem acut , subacut sau cron c . Lez un le apar la locul
de contact d rect cu alergenul. Ele l psesc în cazul pr mo-expuner la alergen, dar apar la 24-
48 ore dup reexpunerea la acesta. În marea major tate a cazur lor, lez un le nu se l m teaz la
zona care a fost în contact cu alergenul, c se ext nd în vec n tate /sau la d stan .
Eczema de contact pe cale s stem c
Acest termen def ne te reac le eczematoase la alergen ntrodu în organ sm pe cale
s stem c (oral , njectab l etc), care apar la pac en sens b l za în preala l pr ntr-un contact
extern. Man fest r le cl n ce sunt foarte var at: d sh droz , pl g eczematoase ale reg un lor
palpebrale, gen to-fes ere gâtulu erup maculo-papuloase general zate.
3. Patogenie:
URTICARIA
Erup e monomorf care debuteaz sub forma unor macule er tematoase, prur g noase
ce se transform rap d în ar rel efate edematoase, roz-pal de, var ab le ca num r, d mens un
form , local zate or unde pe tegument.
Lez un le sunt tranz tor , fugace, retrocedeaz în câteva ore sunt extrem de
prur g noase, ma ales nocturn dev n ma pronun ate seara sau în per oada premenstrual .
Urt car a poate f înso t de ang oedem: tumef ere pal d sau cu tent roz a fe e
(pleoape, buze), pe pav l oanele urech lor, reg unea cerv cal , extrem tatea membrelor, ar a
gen tal sau la n velul mucoaselor (tumef ere a mucoase orale, l mb , far ngelu , lar ngelu ) +
senza e de tens une, v rs tur , durer abdom nale, d aree, artralg , vert j, s ncope.
Ang oedemul reprez nt aceea boal ca urt car a, mecan smul de producere f nd
acela , dar mod f c r le se produc în stratur le ma profunde ale p el (dermul profund
esutul subcutanat), astfel încât pr nc pala mod f care a zone afectate este edemul f r
mod f carea aspectulu p el (nu se înro e te). D n aceea cauz , prur tul este foarte mult
d m nuat sau l pse te, de cele ma multe or ang oedemul f nd înso t de durere sau senza e
de arsur .
Urt car a poate afecta or ce zon a corpulu , pe când ang oedemul apare la n velul
extrem t lor (fa , l mb , far nge, lar nge, mâ n , p c oare, ) organelor gen tale externe.
Spre deoseb re de alte t pur de edeme, ang oedemul este tranz tor d str bu t as metr c.
De cele ma multe or urt car a ang oedemul apar s multan, dar pot s apar zolat,
în spec al anum te forme de ang oedem caracter st c f r urt car e (ex. ang oedemul ered tar,
ang oedemul declan at de unele med camente ant h pertens ve).
Mecanisme de producere:
mecan sm munoalerg c – mastoc te act vate pr n legarea gE el bereaz
med ator vasoact v care act veaz receptor cutana
♦ H1 prur t, er tem edem
♦ H2 accentuarea prur tulu edemulu
mecan sm non-alerg c – reac e anaf lacto d sau de ntoleran cu sever tate
doz -dependent
Mecan smele pr n care apar urt car a ang oedemul presupun el berarea d ver lor
med ator ch m c vasoact v ce rezult d n act varea anum tor celule ale s stemulu mun
(bazof le/mastoc te) sau ch ar enz mat ce. Astfel, unul d ntre ce ma mportan med ator ce
apar în c rcula a sangu n este h stam na, dar sunt alte substan e precum substan a P,
prostagland na D2, leucotr enele C s D, s stemul complementulu sau factor a s stemulu

10
f br nol z – coagulare. Ace t a determ n d latarea vaselor de sânge d n p ele (er tem),
cre terea permeab l t vasculare (edem), afectarea neuron lor la n vel local cu ext nderea
lez un lor, în spec al a er temulu atragerea altor celule ale s stemulu mun.Pentru ca
aceast act vare de celule s steme enz mat ce s se produc este necesar un even ment
declan ator, de exemplu legarea unu ant gen ntrodus în organ sm (al ment sau med cament
la care pac entul este alerg c) de ant corp spec f c de t p gE care se afl pe suprafa a
bazof lelor/mastoc telor, efectul d rect al unor substan e ch m ce (unele med camente sau
substan e de contrast rad olog ce cu osmolar tate mare) de rupere a membrane
mastoc telor, act varea s stemulu complementulu de c tre o nfec e sau expunerea la anum
factor f z c (ex.temperatura crescut sau sc zut , pres une, v bra , raze ultrav olete).
Factor de r sc nu sunt un versal dep nd de t pul de urt car e despre care vorb m.
ECZEMA
Mecan sm de producere
Dermat ta de contact alerg c este rezultatul unu mecan sm de h persens b l tate
med at celular. Se d st ng dou faze:
a. Faza de sens b l zare (de nduc e). Se desf oar la pr ma expunere la alergen,
dureaz 5-7 z le are urm toarele etape:
- formarea ant genulu . Substan ele apl cate pe tegumente sunt de ob ce haptene.
În ep derm ele se cupleaz cu macromolecule prote ce formeaz un ant gen
complet ( munogen);
- recunoa terea ant genulu complet. Celulele Langerhans d n ep derm
nternal zeaza ant genul, îl prelucreaz apo îl expun pe suprafa a lor, legat
necovalent de ant gene ale complexulu HLA clasa . În aceast faz , ant genul
nu este recunoscut de ant corp , dar este apt pentru a f “prezentat” l mfoc telor
T. “Recunoa terea” ant genulu de c tre aceste l mfoc te are drept consec n
cre terea produc e de nterleuk na 2 a receptor lor aceste a , în f nal,
prol ferarea l mfoc telor T.
b. Faza revelatoare (de expunere). Apare la reexpunerea la alergen se man fest în
pr mele 24-48 ore dup aceasta. Celulele Langerhans / sau macrofagele derm ce
prez nt ant genul l mfoc telor T deja sens b l zate ; aceste l mfoc te produc l mfok ne
care determ n cre terea permeab l t vasculare man fest r h stopatolog ce t p ce
pentru dermat ta de contact alerg c : exoc toza l mfoc tar spong oza ep derm c .
4. Diagnostic clinic
URT CAR A
D agnost cul de urt car e este unul cl n c se face pe baza observ r d recte a
lez un lor t p ce: papule er tematoase, prur g noase care p lesc la ap sare au caracter fugace
(în general nu pers st ma mult de 24 ore), respect v edem as metr c, alb, la n velul
extrem t lor înso t de u or prur t/senza e de arsur /durere, ce se poate rem te spontan sau
cu tratament în 1-3 z le.
ECZEMA
Eczema acut . Debuteaz brusc pr n placarde er tematoase, cu l m te mprec se, pe
suprafa a c rora apar vez cule sau bule; spargerea acestora las o suprafa zemu nd .
H stolog c predom n spong oz vez cula a. Edemul ntercelular apare frecvent în focare
afecteaz reg unea med e a ep dermulu . Vez cula a a na tere ca rezultat al acumul r de
flu d al deta r kerat noc telor. În stad ul de exuda e, sub erea sau d strugerea
ep dermulu suprapap lar genereaz fante adânc , pân la n velul dermulu sub acent, pr n care
se scurge o cant tate mportant de l ch d extravazat d n vasele derm ce.
Eczema subacut . Reprez nt un stad u al eczeme acute care evolueaz spre
“uscare”. Placarde er tematoase se acoper de cruste scuame. H stopatolog c spong oz
vez cula a sunt ma reduse acantoza este ma pronun at .

11
 Eczema cron c . Are dou t pur :
- Eczema “uscat ”, caracter zat pr n placarde er tematoase mprec s del m tate,
prur g noase, acoper te cu scoame furfuracee sau groase, având lez un de grataj.
- Eczema l chen f cat . Este o eczem cu evolu e de lung durat . Prur tul pers stent
determ n gratare cont nu care conduce la l chen f care. Se caracter zeaz pr n
placarde c rcumscr se, brun, roz-g lbu sau ro , cu tegumentele îngro ate, nf ltrate
cu accentuarea cadr lajulu normal al p el . Pe suprafa a lor se observ excor a .
Poate prezenta acut z r , caracter zate pr n apar a de vez cule.
H stopatolog c se observ h perkeratoza cu ar de parakeratoz , acantoz
spong oz . Mod f c r le derm ce sunt ma ev dente decât în formele anter oare.
5. D agnost c paraclinic
URTICARIA
În evaluarea pac entulu cu urt car e /sau ang oedem med cul c ru a acesta se
adreseaz trebu e s a b în vedere o mult tud ne de cauze majore pe care le poate dent f ca în
bun m sur ch ar d n momentul anamneze pr n aflarea stor culu detal at al debutulu
evolu e reac e , s mptome asoc ate care pot f expres a afect r altor organe, pos b l factor
declan ator , antecedente med cale personale fam l ale, afec un concom tente cunoscute.
De este o boal foarte sup r toare care afecteaz semn f cat v cal tatea v e , dac
nu este asoc at alte afec un severe, nu mpl c un r sc major pentru pac ent. Excep e o
const tu e r scul de asf x e asoc at cu or ce form de ang oedem dac se asoc az edem la
n velul orofar ngelu sau lar ngelu . În acest caz este necesar tratament de urgen , uneor
ch ar adm n strare de adrenal n ntramuscular.
Explor r :
în urt car a acut :
• dozarea gE spec f ce
• pr ck-teste cu alergenul suspectat
în urt car a cron c :
• teste de provocare pentru ad t v al mentar
alte nvest ga :
• hemoleucogram , VSH
• prote ne, electroforeza prote nelor
• munoelectroforeza
• dozarea complementulu (frac unea C4)
• func a t ro d an
ECZEMA
Examene de laborator (în special cele care sunt sugestive pentru o infec ie bacterian
sau micotic ):
- examenul histopatologic
- imunelectroforeza
- patch-teste.
6. Diagnistic diferen ial
URTICARIA
Diagnosticul diferen ial se face cu patologii similare în aparenta i pruriginoase:
Dermatita atopic /nonatopic (eczema)
Dermatita alergic / iritativ de contact
Urticaria alergic de contact
Erup ia medicamentoasa
Mu catura de insecte
Eritemul polimorf
Purpura anafilactic Henoch-Schonlein

12
 Mastocitoza
Urticaria vasculitic
Scabia.
ECZEMA
Diagnosticul diferen ial se face cu alte patologii cu aspect lichenificat:
- Herpesul circinat
- Prurigourile
- Scabia
- Eczematidele
- Dermatita herpetiform
- Neurodermita.
7. Evolu ie, prognostic
URTICARIA
Leziunea individual de urticarie este trecatoare. De regul persista sub 24 de ore.
Angioedemul poate disparea mai lent decât leziunile urticariene, în cateva zile.
Un episod de urticarie acuta dureaza sub 6 s pt mâni dar, în general, se apreciaz ca mai mult
de 80 % din cazurile de urticarie nou instalate dispar într-un timp mai scurt: circa 2 saptamani.
Prognosticul urticariei, per ansamblu este foarte bun, majoritatea cazurilor având o
evolu ie favorabil , autolimitat . Mul i pacienti vor suferi un singur episod de urticarie în
cursul vie ii, al ii vor prezenta mai multe episoade la intervale de timp variabile de luni sau
ani.
Dac un factor declan ator este prezent, evitarea acestuia va asigura lipsa recidivelor
urticariene. Dac pacientul continu sa se expun la un factor declan ator cunoscut, afec iunea
poate deveni, în timp, cronic . În cazul urticariei cronice prognosticul este imprevizibil i
depinde în mare masur de boala de fond care între ine/declan eaz urticaria, de
individualitatea raspunsului terapeutic i complian a pacientului la masurile de profilaxie i la
tratamentul recomandat de catre medicul specialist. Urticaria cronica se poate remite în cateva
luni însa la anumiti pacien i poate persita chiar i zeci de ani.
ECZEMA
Complica iile eczemei sunt în principal infec ioase cutanate (bacteriene, virale,
fungice) datorit unei sensibilit i cutanate crescute la diver i agen i infec io i.
De asemenea, se poate întalni drept complica ie o dezvoltare staturo-ponderal
deficitar (prin regimuri alimentare gre ite, privative). Nu sunt rare nici complica iile locale
sau sistemice ale terapiilor specifice (in special ale corticoterapiei).
Nu sunt de neglijat nici complica iile în dezvoltarea neuropsihic i emotional ca i
impactul negativ al bolii asupra rela iilor intrafamiliale.
Din punct de vedere evolutiv, trebuie amintit ca eczema este o boala cu evolu ie
cronic i uneori imprevizibil , marcat în mod tipic de acutiz ri ce se pot produce în ciuda
unor îngrijiri optime. Majoritatea cazurilor de eczem cunosc o ameliorare sau chiar dispari ie
la varsta adult . Sunt însa posibile exacerb rile intermitente ale bolii pe tot parcursul vietii,
frecvent în condi ii de stress fizic sau emo ional.
Este de asemena important de men ionat ca 50% din copiii cu eczem dezvolt
fie rinit alergica fie astm bron ic.
8. Tratament
a) Tratament igienico-dietetic
URT CAR E
Pr ma m sur terapeut c este ev tarea expuner la alergenul/ factorul declan ator
atunc când se reu e te dent f carea acestu a. În acest caz fer c t ev tarea expuner este
s ngura m sur necesar pentru ca ep soadele s nu se ma repete.

13
 ECZEMA
Traramentul iginico-dietetic urm re te identificarea i înl turarea cauzelor de provoca-
re. Se recomand odihna, regim alimentar lactovegetarian, lipsit de produse alimentare
iritante, greu digerabile, se evit b uturile alcoolice, c ldura, eforturile fizice, factorii
emo ionali, bucatele s rate, brânzeturile, pe tele, carnea conservat , ou le. Se indic
tratamentul afec iunilor interne: hepatice, tulbur rile digestive, metabolice, endocrine.
Pentru copiii cu eczema infantil se va corecta alimenta ia (dac este vorba de
supraalimenta ie sau de alimenta ie dezechilibrat ); nu se recomand ou le, produsele
f inoase, fri ca, laptele, c p unile.
b) Tratament medical
URTICARIE
Pentru rem s unea ep sodulu acut se adm n streaz ant h stam n ce (loratad na,
cet r z ne, fexofenad ne etc.), eventual cort costero z s stem c oral sau njectab l
(predn son, met lpredn solon, dexametazona / hem succ nat de h drocort zon, etc.) în doza
comb na a corespunz toare f ec ru caz în parte. În cazul urt car e cron ce d opat ce
tratamentul ant h stam n c se adm n streaz t mp îndelungat pentru a controla s mptomele,
adm n strarea de cort costero z f cându-se nterm tent, pe per oad scurt de t mp (câteva
z le), dac apar agrav r ale urt car e sau ang oedem.
Ex st forme foarte severe la care adm n strarea de cort co z trebu e f cut cont nuu
în doz m n m necesar , eventual o data la 2 z le, sau se adm n streaz med camente de t pul
munosupresoarelor (metotrexat sau c clospor na).
ECZEMA
Tratamentul intern medicamentos cuprinde mijloacele de hiposensibilizare specific
sau nespecific (clorura de calciu în solu ie de 10% intravenos; hiposulfat de sodiu în solu ie
de 30% intravenos în doze de la 2 pân la 10 ml; în total 20 injec ii); antihistaminice
(suprastina 0,025 g de trei ori pe zi, diazolina 0,1 g de trei ori pe zi, taveghil 0,001 g,
pipolphen 0,025 g de trei ori pe zi, diprazin 0,1 g); sedative (bromura de sodiu, diazepam,
comprimate 2 mg de 2 ori pe zi, elenium, novocaina în solu ie de 0,25%, cloral hidrat).
Psihoterapia, schimbarea mediului i a preocup rilor obi nuite, lini tea favorizeaz
tratamentul eczemei. Sugestia prin hipnoz i somnul medicamentos dau de asemenea
rezultate bune în unele cazuri.
E recomandabil corticoterapia în doze mici i de scurt durat în cazurile cu tendin
la generalizare: prednisolon câte 30 mg pe zi, oral, se scade treptat pân la doza de între inere
de 5-15 mg pe zi; pentru copii, 5-20 mg pe zi, oral dexametason pentru adul i, doza de 3-15
mg pe zi, oral, se scade treptat pân la doza de între inere de 0,5-1,5 mg pe zi, pentru copii
doza de 1-3 mg pe zi (dup vârst ), apoi doza minim pentru între inere.

14
 CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI GENERALE

3.1. SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE I VEGETATIVE

Asistenta medical va supraveghea func iile vitale (puls, tensiunea arterial , respira ia
i temperatura), vegetative (cantitatea i aspectul scurgerilor, a hemoragiei, tulbur rile de
mic iune) i le va nota în foaia de observa ie a pacientului. Va urm ri felul i localizarea
durerilor, culoarea tegumentelor, faciesul, precum i unele tulbur ri psihice.
Respira ia – func ia i capacitatea vital a organismului de a asigura oxigenul necesar
metabolismului celular i eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Factorii care influenteaz respira ia:
• Biologici: vârsta, sexul, statura, somnul, postura, alimenta ia, exerci iul fizic.
• Psihologici: emo iile.
• Sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de munc .
Calit ile respira iei:
• Frecven a: reprezint num rul respira iilor pe minut - adult: 16-18 R/min;
• Amplitudinea: este dat de volumul de aer ce p trunde i se elimin din pl mâni la
fiecare respira ie. În func ie de aplitudine respira ia poate fi profund i
superficial .
• Ritmul: reprezint pauzele dintre respira ii.
• Simetria: ambele hemitorace prezint aceea i mi care de ridicare i coborâre în
timpul inspira iei i expira iei.
Asistenta medical num r respira iile f r a anun a în prealabil pacientul, când acesta
se relaxeaz sau în timpul somnului; observ folosirea mu chilor accesori respiratori; observ
aspectul unghilor mâini.
Temperatura reprezint necesitatea men inerii constante a temperaturii corpului între
36 C i 37 C, datorit procesului de termoreglare.
Termogeneza este rezultatul proceselor de oxidare a factorilor de nutri ie ce au loc în
special în mu chi i ficat.
Termoliza este procesul de eliminare a c ldurii realizat prin piele, p mâni i rinichi.
Pierderile se realizeaza prin: evaporare; radia ie; conduc ie; convec ie.
M surarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului în cavit i închise sau
semiînchise, care sunt: axil , cavitatea bucal , rect, vagin.
Asistenta medical are obliga ia de a masura temperatura de cel pu in dou ori pe zi:
diminea a i seara; va nota valorile ob inute în foaia de observa ie; va raporta medicului
modific rile intervenite.
Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sangele circulant asupra
pere ilor arteriali.
Factorii ce determin tensiunea arterial sunt: debitul cardiac; for a de contrac ie a
inimii; elasticitatea i calibrul vaselor; vâscozitatea sângelui.
Tensiunea maxim este ob inut în timpul sistolei ventriculare, iar cea minima în
timpul diastolei.
Valorile tensiunii arteriale normale: tensiunea maxim (mm Hg) = 115-140; tensiunea
minim (mm Hg) = 75-90.
Tehnica de m surare a tensiunii arteriale:
• Se pozi ioneaz man eta tensiometrului la nivelul 1/3 inferioare a bra ului, se
deceleaz pulsul la nivelul arterei brahiale i se aplic membrana stetoscopului.

15
 Apoi se închide ventilul i se comprim man eta prin introducerea aerului cu
ajutorul pompei pân la ob inerea unei tensiuni superioare celei din arter .
• Se decomprim u or prin deschiderea ventilului i urm re te cadranul
manometrului pentru vizualizarea primelor oscila ii, ascultând totodat prima
bataie, ceea ce reprezinta tensiunea maxim . Se urm resc oscila iile i b t ile pân
la încetarea lor complet , ultima bataie reprezentând tensiunea minim .
• Se deschide complet ventilul i se decomprim aerul.
Asistenta medical va nota tensiunea arterial în foaia de observa ie; va cunoa te
semnele hiper i hipotensiunii i metodele de interven ie în aceste cazuri; va raporta medicului
orice schimbare semnificativ ; va îndemna pacientul s se relaxeze timp de 10-15 minute
înainte de m surarea tensiunii pentru a nu se înregistra valori eronate.
Pulsul - reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan osos i
este sincron cu sistola ventricular . Pulsul ia na tere din conflictul existent între sangele aflat
în sistemul arterial i cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaz prin
destinderea ritmic a arterei.
Calit ile pulsului:
• Frecven a - reprezint num rul de pulsa ii pe minut - adult: 60-80 P/min;
• Ritmul - pauzele trebuie sa fie egale între pulsa ii.
• Amplitudinea - este determinat de cantitatea de sânge existent în vase.
• Tensiunea - este determinat de for a necesar în comprimarea arterei pentru ca
unda pulsatil s dispar .
• Celeritatea - reprezint viteza de ridicare i coborâre a undei pulsatile.
Pulsul poate fi masurat în orice arter accesibil palpa iei: radial ; temporal ;
carotidian ; humeral ; femural ; pedioas ; poplitee; apical: la vârful apexului în spa iul V
intercostal.
3.2. ALIMENTA IA BOLNAVULUI
Alimenta ia pentru bolnavii cu dermatoze alergice presupune excluderea tuturor
alimentelor cu potential alergenic, precum: citricele, c p unele, fasolea, nucile, cafeaua,
fructele de mare, ciocolata i alte alimente similare, alimentele care con in coloran i i
conservan i, produsele bogate în gr simi i sare.
Alimenta ia pentru copiii care sufer de dermatoze alergice poate fi problematic ,
având în vedere c produsele lactate reprezint baza dietei acestora. Daca un copil este
alergic la laptele de vac , atunci acesta trebuie exclus din alimenta ie. Se poate opta, în
schimb, pentru laptele de capr . În func ie de toleran , trebuie administrate cu pruden
fructele de p dure sau anumite piureuri de fructe.
Atât în cazul copiilor, cât i al adul ilor, este important sa excludem pe rând aceste
alimente, pentru a observa care dintre ele are poten ial mai mare alergenic. De asemenea,
le putem introduce treptat ulterior pentru a face o list cu alimentele favorabile i/sau
nefavorabile.
3.3. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR I HIDRATAREA
OGRANISMULUI
Administrarea medicamentelor presupune pentru asistenta medical o foarte mare
responsabilitate. Gre elile provenind din nerespectarea dozelor, a cailor de administrare,
administrarea unor medicamente alterate sau schimb rile de medicamente pot da na tere
unor accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv la administrarea medicamentelor
asistenta medical va tine seama de anumite reguli generale:
• Respectarea întocmai a medicamentului prescris. Asistenta nu are voie sa schimbe
(tratamentul) medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asem n tor, f r

16
 aprobarea prealabil a medicului. Nu pot fi înlocuite intre ele nici m car preparatele
identice, care circul sub diferite denumiri.
• Identificarea medicamentelor administrate. Asistenta medical va verifica eticheta de
pe medicamente la preluarea acestora, apoi înainte de administrare la scoaterea sau
v rsarea lor din ambalajul respectiv. In afar de verificarea scriptic de pe etichete
asistenta trebuie sa recunoasc medicamentele dup ambalare, consistent , mod de
cristalizare, culoare, miros, fluiditate. Orice gre eal poate fi înl turat dac
asistenta cunoa te bine medicamentele cu care lucreaz i nu administreaz nici un fel
de medicament asupra c ruia are cea mai mica îndoial .
• Verificarea calit ii medicamentului administrat. Decolorarea sau supra colorarea,
precipitate, sedimente sau flacoane în solu ii, lichefierea medicamentelor solide,
tulburarea sau opalescenta lor denot o alterare a lor. Medicamentele alterate nu vor fi
administrate bolnavilor. Prin alterare unele medicamente î i pierd din eficacitate,
altele îns se transform în produse toxice, d un toare organismului.
• Respectarea c ilor de administrare. Efectul unor medicamente este legat de calea de
administrare. Intensitatea efectului depinde de calea prin care a fost administrat
medicamentul. Nerespectarea cailor de administrare duce la periclitarea efectului
medicamentelor, la efecte nedorite, contrarii precum i la complica ii locale la locul
injec iilor.
• Respectarea dozajului prescris. Odat cu identificarea medicamentelor se vor verifica
i dozele prescrise. Dozele notate în foile de observa ie trebuie sa corespund cu cele
din condicile de predare i cu adnot rile asistentei de la vizit . Orice lips de
concordant va fi raportat medicului pentru a preciza doza real necesar .
• Respectarea orarului de administrare. Medicamentele vor fi administrate în ritmul
prescris. Nerespectarea orarului poate duce la fenomene cumulative i de intoxica ii
grave sau la ineficacitatea tratamentului. Medicamentele se descompun sau se elimina
în organism în anumite limite de timp. Administrarea la intervale mai scurte decât
timpul lor de eliminare duce la cumulare de la doze terapeutice la doze toxice sau
chiar letale.
• Respectarea somnului bolnavului. Bolnavii nu vor fi destepta i din somnul fiziologic
niciodat pentru administrarea medicamentelor simptomatice, precum i pentru
majoritatea celor patogenice. Stabilirea orarului de administrare a medicamentelor
care necesita o concentra ie continu în sânge, trebuie f cut astfel încât, dup
posibilit i, s fie respectat somnul de noapte i de dup masa.
• Evitarea incompatibilit ii dintre medicamente. Numeroase medicamente devin
ineficace sau chiar d un toare prin degradare, precipitare dac se amesteca cu altele.
• Administrarea imediat a medicamentelor deschise. Medicamentele injectabile nu se
p streaz în stare deschis . Fiolele, odat deschise, vor fi injectate
imediat.(medicamentele sunt sterile; contactul solu iilor cu aerul poate s scad
eficacitatea medicamentului).
• Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor. Asistenta va p stra
o ordine precisa în administrarea diferitelor medicamente. Medica ia va începe cu
administrarea tabletelor, solu iilor i pic turilor, va continua cu injec iile i la sfâr it
ovulele vaginale i supozitoarele.
• Servirea bolnavului spitalizat cu doze unice de medicamente. Bolnavul va primi
deodat numai o doz unic pe care o va lua în prezenta asistentei.

17
 • Prevenirea infec iilor intraspitalicesti. La administrarea parenteral a medicamentelor
se vor p stra condi ii riguroase ale asepsiei. Pentru medicamentele injectabile va
utiliza seringi i ace sterile, separate pentru fiecare injec ie chiar la acela i bolnav.
• L murirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise. Asistenta medical va explica
bolnavului ce anume a teapt medicul de la aceste medicamente i în cât timp se va
instala efectul lor. Va preveni bolnavul asupra eventualelor manifest ri secundare
care se pot ivi în urma utiliz rii medicamentelor.
• Raportarea imediata c tre medic a gre elilor de administrare a medicamentelor.
Orice gre eal de administrare se raporteaz imediat medicului care luând cuno tin
de gre eala comis , poate lua m suri pentru a preveni complica iile. Neraportarea în
timp a gre elilor poate atrage consecin e grave sau chiar fatale.
• Prevenirea erorilor în administrarea medica iei. Înaintea administr rii oric rei
medica ii aceasta trebuie comparat cu medica ia prescris de medic din foaia de
observa ie.
Necesit ile de ap ale organismului sunt, în medie, de 2000-2500 ml/zi. Hidratarea
organismului se va realiza pe cale oral care este calea fiziologic de administrare a
lichidelor. Hidratarea pe cale oral declan eaz reflex func ia normal a tubului digestiv i a
glandelor anexe, func ie necesar absorb iei lichidelor.
Se renun la calea oral de administrare atunci cand pacientul prezint v rs turi,
stenoz piloric i esofagian , negativism total. În aceste cazuri se procedeaz la hidratarea
pacientulului pe cale parenteral , i anume prin perfuzie intravenoas în scopul reechilibr rii
hidroelectrolitice, hidroionice si volemice a organismului.
Toate fluidele administrare intravenos trebuie etichetate cu data, ora i medica ia
ad ugat i doza.
Se vor evita:
• Sursele de contaminare a perfuziei prin manevre necorespunz toare, ataît
înaintea mont rii, cât i în timpul perfuziei
• Hiperhidratarea
• Embolia gazoas prin p trunderea aerului în curentul circulator
• Rev rsarea lichidului în tesuturile perivenoase care poate da nastere la flebite
i necroze
• Coagularea sângelui pe ac sau canul care se previne prin perfuzarea lichidului
cu solu ie de heparin .
3.4. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE I PATOLOGICE
a) Recoltarea secre iilor purulente
Recoltarea secre iilor purulente dintr-o leziune se efectueaz pentru a se identifica
prin intermediul examenelor de laborator microorganismele ce provoac procesul infec ios.
Loc de elec ie
Secre iile purulente se recolteaz de pe suprafa a tegumentelor din pl gi supurate,
ulcera ii, organe genitale, conjunctivo-oculare, cavitate bucal i conduct auditiv.
Scop
• Explorator: depistarea florei microbiene i efectuarea antibiogramei (stabilirea
sensibilit ii germenilor fa de antibiotice)
• Terapeutic: evacuarea i tratarea secre iilor purulente
• Stabilirea diagnosticului i evaluarea tratamentului.

18
 Materiale necesare: pense, comprese sterile, solu ii dezinfectante (betadin ), m nu i sterile,
recipiente, eprubete sterile pentru colectarea secre iilor, tampoane sterile, pipeta, tava medical ,
recipiente pentru colectarea de eurilor.
Preg tirea mediului: se asigur intimitatea pacientului, se izoleaz patul cu paravan.
Pregatirea pacientului: se explic procedura i necesitatea tehnicii, se ob ine
consim mântul i colaborarea pacientului, se încurajeaz pacientul, se pozi ioneaz pacientul în
func ie de locul leziunii (plag chirurgical cu supura ie parietal , pl gi septice, abces, flegmon
deschis, vezicule, pustule).
Tehnica
• asistenta se spal pe mâini i se dezinfecteaz ;
• îmbrac m nu ile sterile;
• se cur i se dezinfecteaz suprafa a din jur cu comprese sterile;
• se cur prin absorb ie cu comprese sterile suprafa a;
• recoltarea secre iilor din ulcera ie, flegmon deschis: se recolteaz exsudatul sau
puroiul prin aspira ie cu pipeta, cu tampon steril sau cu o ansa sterilizat , se
dezinfecteaz zona i se panseaz ;
• recoltarea secre iilor din papul , abces, flegmon: se punc ioneaz leziunea cu un
ac steril de unic folosin montat la o sering , se mi c acul pân când se ob ine
lichidul (puroi, serozitate etc); se pune materialul recoltat în eprubet , se
dezinfecteaz zona punc ionat i se panseaz ;
• în func ie de modul de recoltare: realiza i 2-3 frotiuri în care s întinde i uniform
secre ia sau introduce i produsul recoltat într-o eprubet steril ;
• probele se eticheteaz i se trimit la laborator.
Reorganizarea locului de munc : se colecteaz materialele folosite în containere speciale,
conform precau iunilor universale; se spal mâinile dup îndep rtarea m nu ilor; se noteaz
procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica.
Accidente / Incidente: suprainfectare cu al i germeni, produsul nu e trimis în timp util la
laborator, durere, sângerare.
Recomand ri: se lucreaz cu blânde e, se respect cu stricte e asepsia i antisepsia, se
trimite în timp util probele la laborator.
b) Recoltarea sângelui cu sistem Vacutainer
Recoltarea sângelui venos prin sistem Vacutainer se realizeaz prin punc ie venoas .
Sistemul Vacutainer reprezint o metoda de recoltare de sânge pentru analize de
laborator care asigura confortul bolnavului, calitatea probei recoltate si securitatea
personalului medical.
Materiale necesare: ac de punc ie cu infiletare, tub holter la care se ata eaz acul de
punc ie, Vacutainere (cu dopuri de diverse culori în func ie de analiz ), tampoane de vat ,
alcool, tavi renal , garou, plasturi.
Culori Vacutainere:
• ro u i portocaliu – utilizate la recolt ri biochimice
• bleu – pentru teste de coagulare, fibrinogen, Tq - con ine citrat de sodiu
• verde – pentru recolt ri biochimice - con ine heparin
• mov – pentru determin ri hematologice - con ine solu ie EDTA
• negru – pentru VSH
• gri – glicemie.
Ordinea recomandat pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sînge venos la
acela i pacient este:
1. flaconul pentru hemocultur
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer pentru ser (dop ro u)

19
4. Vacutainer cu heparin (dop verde)
5. Vacutainer cu EDTA pentru hemogram (dop mov)
6. Vacutainer pentru VSH (dop negru).
În cazul în care nu se recolteaz hemocultura, ordinea este:
1. Vacutainer pentru ser (dop ro u)
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer cu heparin (cu dop verde)
4. Vacutainer cu EDTA pentru hemogram (dop mov)
5. Vacutainer pentru VSH (dop negru).
Preg tirea pacientului:
• se anun cu 24 de ore înainte pentru analizele care vor fi recoltate a jeun
(diminea a, pe nemâncate). Pacientul nu trebuie s m nânce înaintea recolt rilor
• uneori se poate impune un regim dietetic, repaus la pat, medica ie special
• se explic necesitatea tehnicii
• se instruie te pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recolt rii.
• se solicit colaborarea si se ob ine consim mântul
• se îndep rteaz lenjeria de pe regiunea aleas pentru punc ie.
• hainele nu trebuie s împiedice circula ia de întoarcere.
• se a az pacientul cu bra ul în extensie, sprijinit pe o pern .
Stabilirea locului punc iei venoase:
• se alege bra ul pentru punc ie.
• es examineaz calitatea i starea vaselor de la plica cotului.
• se stabile te locul de execu ie al punc iei venoase.
Tehnica:
• asistenta se spal i se dezinfecteaz pe mâini.
• îmbrac m nu ile de protec ie.
• se îndeparteaz capacul acului dublu (obligatoriu desigilarea acului se face în
prezenta pacientului, dup ce i s-a ar tat faptul ca este steril/sigilat)
• ia tubul holder la care ata eaz acul de punc ie prin înfiletare;
• se aplic garoul la 5-8 cm deasupra locului punc iei;
• se examineaz calitatea venelor i se palpeaz locul punc iei;
• dac venele nu sunt vizibile i nici nu se simt la palpare, ruga i pacientul s
închid i s deschid pumnul de mai multe ori;
• o alta variant este s se desfac garoul i pacientul s stea cu mâinile coborâte
sub nivelul inimii pentru ca venele s devin turgescente; aplicarea de comprese
calde ar putea da de asemenea rezultate;
• aplicarea garoului pentru alegerea preliminar a venei nu trebuie s depasea c 1
minut;
• se dezinfecteaz cu tampon cu alcool prin mi care circular de la centru spre
exterior;
• se cere bolnavului s închid i s deschid pumnul de câteva ori i s r mân cu
el închis;
• se ancoreaz vena cu degetul mare sau cu indexul pozi ionat la 2.5-5.0 cm de
locul punc iei;
• se punc ioneaz vena la un unghi de inser ie de aproximativ 10-30 grade în
condi ii de asepsie perfect , pe direc ia axului longitudinal, împingând acul
infiletat pe holder 1-1,5 cm în lumenul venei;
• recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în a a fel încât
diafragma gumat a dopului s fie str puns ;
20
 • dupa ce începe s curg sângele în Vacutainer, se cere pacientului s desfac
pumnul;
• acul dublu str punge diafragma de cauciuc a capacului tubului. se are în vedere
ca tubul s fie centrat în holder pentru ca acul s în epe zona central a capacului;
• sângele este atras de vacuumul din Vacutainer i curge cu vitez proprie. se las
tubul s se umple pân când vacuumul este epuizat i curgerea sângelui se
opre te;
• când tubul este plin, se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu
degetul mare;
• se introduce un nou vacutainer prin mi care de împingere-rotatie, daca este
necesar;
• când se introduce ultimul vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface
garoul;
• dup recoltare tubul se înclin sau se r stoarn pentru omogenizarea cu
aditivul (atentie!nu se agit energic tuburile deoarece sângele poate hemoliza);
• se introduc câte Vacutainere sunt necesare, în ordinea corect ;
• dup recoltare, se aplic un tampon cu alcool la locul punc iei i se retrage brusc
acul;
• se men ine tamponul cca. 5 minute f r a se îndoi bra ul, pentru a se preveni
extravazarea sângelui în esuturile din jur;
• se eticheteaz corespunz tor tuburile i se trimit la laborator.
Reorganizarea locului de munc : se colecteaz materialele folosite în containere
speciale, acul se arunc necapi onat, se spal mâinile dup îndep rtarea m nu ilor, se
noteaz i procedura în foaia de observa ie: nume, prenumele asistentei care a efectuat
recoltarea, data i ora.
Observa ii:
• VSH se recolteaz f r staz venoas .
• Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita
pentru amestecarea sângelui cu anticoagulan ii / aditivii respectivi; agitarea se
face prin r sturnare blând i completa (la 180 de grade) a tubului de 8-10 ori. O
agitare energic produce hemoliza, iar proba de sânge va fi improprie pentru
analiz .
• în timpul recolt rii i dup recoltare, observa i starea pacientului (facies,
tegumente, puls, starea general ).
Accidente/ incidente: hematom; perforarea venei; ame eli; paloare accentuat ;
lipotimie; colaps.
3.5. PREG TIREA PACIENTULUI I EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE
URTICARIE I ECZEM
În cadrul îngrijirii pacientului asistenta medical trebuie sa efectueze anumite tehnici /
proceduri care in de investiga iile necesare diagnosticului i de efectuarea tratamentului.
Aceste tehnici necesita, de cele mai multe ori, o preg tire prealabil a pacientului.
a) Punc ia venoas
Punc ia venoas reprezint crearea unei c i de acces într-o ven prin intermediul unui
ac de punc ie.
Scop:
• explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator
• terapeutic: administrarea medicamentelor sub form de injec ie sau perfuzie
intravenoas , transfuzii, sângerare în hipertensiune sau edem pulmonar acut.

21
 Locuri de elec ie pentru punc ia venoas : venele de la plica cotului (bazilic i cefalic ),
venele antebra ului, venele de pe fa a dorsal a mâinii, venele subclaviculare, venele
femurale, venele maleolare interne, venele jugulare i epicraniene la copil i sugar.
Materiale necesare: pern pentru sprijinirea bra ului pacientului, tampoane sterile, alcool
sanitar, garou, manu i sterile, seringi în func ie de scop, medicamente (dac se
administreaz ), tavi a renal , bandaj pentru locul punc iei.
Pregatirea pacientului: se cere consim mântul pacientului, i se explica tehnica i
necesitatea acesteia, se asigur confort fizic i psihic, se a az pacientul într-o pozi ie
comod , luând în calcul i posibilitatea lipotimiei.
Tehnica:
• se a aza bra ul pe pern , în extensie
• se examineaz calitatea i starea venelor
• se evit locurile cu r ni, cicatrici, hematoame sau edeme.
• se palpeaz vena i se alege locul punc iei
• asistenta î i pune manu i sterile
• se aplic garoul la 7-8 cm deasupra locului de punc ie
• se dezinfecteaz locul ales cu mi c ri circulare de la locul punc iei, în afar
• se recomanda ca pacientul sa strâng pumnul pentru ca venele s devina turgescente
• se fixeaz vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul punc iei, exercitând o
u oar compresiune în jos asupra esuturilor vecine
• se ia seringa cu mâna dreapt între police i restul degetelor
• se patrunde în vena cu acul men inând un unghi de aproximativ 30 de grade ,
învingandu-se o rezisten elastic a pielii, pân când acul înainteaz în gol cca 1-2
cm, cu bizoul in sus i grada iile seringii în sus
• se verific pozitia acului în ven prin aspirare în seringa
• se continua tehnica în func ie de scopul urm rit
• se cere bolnavului s deschid pumnul i se îndeparteaz garoul
• se retrage acul brusc i se aplic un tampon steril la locul punc iei
• se men ine tamponul cca 1-3 minute, f r a se îndoi bra ul.
Accidente/ incidente: hematom, prin inflitrarea cu sânge în esutul perivenos. Se retrage
acul i se comprim locul 1-3 minute, perforarea venei se retrage acul, ame eal , paloare,
lipotimie – se întrerupe tehnica i se acord ajutor sau se cheama medicul.
De evitat: punc ionarea venei din lateral, punc ionarea venei cu bizoul în jos, atingerea
produsului recoltat, flectarea antebra ului pe bra .
b) Pansamentul – îngrijirea pl gilor
Pansamentul reprezint actul chirurgical prin care se aseptizeaz i se protejeaz o
plag fa de ac iunea agresiv a diversilor agen i, înlesnind o bun cicatrizare.
Scop
• protejaz plaga de factori nocivi (mecanici, termici, climaterici i infectio i ai
mediului înconjurator);
• asigur o bun absor ie a secre iilor, un repaus perfect al regiunii lezate;
• favorizeaz cicatrizarea.
Tipuri de pansamente
• Pansamentul protector pentru pl gi care nu secret , nu prezint tub de dren
(plaga operatorie, locul unei injec ii sau punc ii, locul unde este montat un cateter
venos) pentru a realiza protec ia fa de mediul înconjurator.
• Pansamentul absorbant pentru plagi drenate sau secretante cu un strat de
comprese i un strat de vat .

22
• Pansamentul ocluziv pentru pl gi înso ite de leziuni osoase peste care se aplica
aparatul gipsat pentru imobilizare.
• Pansamentul compresiv pentru pl gi sângerande în scop hemostatic, pentru
imobilizarea unei articulatii in caz de entorsa sau pentru reducerea unei cavitati
superficiale dup punc ionare.
• Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator,
contraindicate în pl gi care secret .
Reguli pentru efectuarea unui pansament corect
• S fie f cut în condi ii aseptice: folosi i materiale de protectie i instrumente
sterile; sp la i i dezinfectati mâinile, îmbr ca i m nusi sterile; servi i materialele
folosind pense i nu introduceti în casoleta sau în trusa de instrumente pensa cu
care a i lucrat în plag ; nu folositi acelea i instrumente la al i pacien i.
Aseptizarea pl gii trebuie s se fac cu antiseptice pe baz de iod, apa oxigenat ,
rivanol etc.
• S fie absorbant: Asigura i absorb ia secre iilor pentru a favoriza cicatrizarea,
utilizând comprese de tifon i vat hidrofil pentru absorb ia secre iilor.
• S fie protector: Acoperi i plaga cu comprese sterile i vat asfel încât ca
dimensiunile lor s depa easc marginile pl gii cu cel putin 1-2 cm; dac plaga
este expusa microbilor ,protejati plaga cu un start mai gros de tifon si vat .
• Sa fie atraumatic : Actiona i cu blânde e, r bdare, la recomandarea medicului
administra i un calmant dac trebuie; Sp lati plaga prin turnare si absorbiti
surplusul de lichid si secretiile prin tamponare. Nu fixa i pansamentul prea strâns
pentru a nu jena circula ia i a nu produce durere, dar suficient de strâns pentru a
fi men inut fix.
• S fie schimbat la timp: Verificati indica ia medical cu privire la schimbarea
pansamentului; schimbarea pansamentului se va efectua în func ie de aspectul
pl gii: în cazul pl gilor infiltrate, pansamentul se schimb zilnic sau ori de câte
ori este nevoie. Anunta i medicul i controla i plaga dac pacientul acuz durere
sau prezint febr fara alta cauz , schimbati pansamentul cu aceasta ocazie.
Materiale necesare
• substantele antiseptice pentru cur irea i dezinfec ia pl gii – apa oxigenat ,
rivanol, cloramin , betadin ; i a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctura
de iod.
• casoleta cu materialele care realizeaz protec ia pl gii i care sunt u oare, se pot
steriliza, nu sunt iritante pentru tegumente, sunt absorbante: compresele din
tifon sterile; tampoane din tifon/ vat , me e, fe e de tifon.
• materiale de fixare: leucoplast (se aplic pe tegument ras i degresat; este
impermeabil pentru aer), fe i de tifon diferite m rimi (realizeaz „înf area”
chirurgical ).
• cutie cu instrumentar chirurgical steril: pense, foarfec .
• t vi renal , m nu i sterile, m nu i de protec ie.
• alez , mu ama
• seringi sterile
Preg tirea pacientului
• Pregatirea psihic : se anun a bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii, se ob ine
consim mântul;
• Pregatirea fizic : se aseaza în pozitie confortabila sezanda sau in decubit dorsal,
in functie de regiunea unde este plaga.

23
Tehnica
• pansamentul este efectuat de dou persoane (medic-asistent medical /dou
asistente medicale) – o persoan serve te, iar cealalt efectueaz tehnica;
• se spal mainile i se îmbrac m nu ile sterile/de protec ie
• examinarea pl gii i a tegumentelor din jur. Daca plaga a fost pansat se desface
fa a si se ridic pansamentul vechi cu mult blandete, pentru a nu produce dureri
prin dezlipire brutal ; dac nu se desprinde se înmoaie cu ap oxigenat sau ser
fiziologic i apoi se ridic pansamentul cu ajutorul pensei de lucru.
• Crearea câmpului operator
degresa i tegumentele din jurul pl gii pentru a îndep rta urmele de adeziv de
la pansamentul vechi sau sebumul folosind un tampon steril
dezinfectati tegumentele s n toase din jurul pl gii cu o solutie antiseptic –
alcool iodat 1%; tinctura de iod sau alcool de 70o (începand dinspre plaga spre
periferie, schimba i tamponul frecvent). Aceste dezinfectante nu trebuie s
intre în plag , deoarece sunt foarte iritante.
• Tratarea plagii
actiona i în func ie de recomandarea medicului, de natura si evolutia pl gii;
spalati plaga cu un jet slab de solutie antiseptic dac prezinta secretii,
tampona i cu comprese sterile uscate, îndepartati tubul de dren, firele si ajutati
medicul daca este o plaga recent .
Fiecare compres utilizat se arunc în t vi a renal .
se folosesc dou pense anatomice din trusa steril de instrumente pentru
îndepartarea pansamentului vechi
cu o pensa porttampon se ia o compres steril i cu ajutorul celei de-a doua
se efectueaz un tampon care se înbib cu apa oxigenat , turnand-o din sticl
se toarna în plag apa oxigenat , avand rol dezinfectant hemostatic i de
îndep rtare a impuritatilor si secretiilor (prin efervescenta produsa). Se
tamponeaz spuma cu un tampon de tifon steril. Cura area se poate repeta
turnând ser fiziologic i tamponând. Plaga trebuie s fie pe cât de posibil
curat , f r secre ii. Pentru acest lucru se face cura are repetat , în func ie de
necesit i.
dup toaleta pl gii, se cura a din nou marginile pl gii periferic, de cateva ori,
la fiecare stergere folosind un alt tampon (cel utilizat fiind aruncat în t vita
renal ).
se sterg marginile pl gii cu un tampon uscat steril.
aplicati medicamente conform prescriptiei medicale.
• Acoperirea – protec ia pl gii: Aplicati 2 - 3 comprese sterile care s dep easc
marginile pl gii cu 1-2 cm; nu aplica i un strat prea gros pentru a asigura o bun
capilaritate a plagilor care secret .
• Fixarea pansamentului
Alege i o metoda de fixare adecvata regiunii prin înfa are, bandajare sau
cu substan e adezive – leucoplast, fa în func ie de regiune;
Verifica i pansamentul pentru a nu jena circula ia de întoarcere sau dac
asigur repausul în cazul în care este limitata miscarea;
Verifica i daca pansamentul jeneaz mi carea.
La tehnica pansamentului trebuie s se in cont de urmatoarele reguli:
• s se lucreze în condi ii de asepsie perfecta
• pansamentul s asigure o bun absorb ie a secre iilor
• pansamentul s protejeze de factorii nocivi-termici, infec io i, mecanici, din
mediul înconjur tor
24
 • s se aseptizeze plaga cu antiseptice potrivite.
Complica ii: hemoragie; durere vie în interiorul pl gii sau la distan . Este datorat
intercept rii unor termina ii nervoase; edemul traumatic; supura ia pl gii; cangrena.
c) Perfuzia intravenoas
Perfuzia este o metod de tratament care const în introducerea, în organismul unui
pacient pe cale parenteral , a unei cantit i de sânge sau de diferite solu ii medicamentoase,
în scop terapeutic.
Perfuzia se efectueaz într-un ritm lent (pic tur cu pic tur ), pentru a nu
dezechilibra mecanismele de reglare, tensiunea arterial sau schimburile de ap i s ruri
minerale dintre sânge i esuturi.
Perfuziile venoase permit administrarea de: medicamente, solu ii electrolitice (sodiu,
potasiu etc.), solu ii glucozate („seruri”), de derivate de sânge, de produse de hr nire
artificial (pe baz de glucide, de lipide i de acizi amina i).
Scop
• hidratarea i mineralizarea organismului;
• administrarea medicamentelor la care se urm re te efectul prelungit;
• depurativ, diluând i favorizând excre ia din organism a produ ilor toxici;
• completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenteral ;
• alimentarea pe cale parenteral .
Materiale necesare
Necesarul de materiale pentru perfuzia intravenoas depinde de: rata de administrare;
tipul terapiei; specificul solutiei care trebuie administrata intravenos.
Exist dou tipuri de filtre de picurare pentru perfuzoare care trebuie alese în func ie
de ce se indic la administrare.
Perfuzoarele cu macropicur tor sunt folosite pentru administrarea rapid a unor
cantit i mari de solu ie prin faptul c permite formarea pic turilor mari.
Perfuzoarele cu micropicur tor se folosesc pentru uzul pediatric i la adul i care
necesit administrarea unor cantit i mici de solu ie într-un timp mai îndelungat, sub un
control atent al ratei i cantit ii de administrare.
Administrarea intravenoas prin ata area unei linii venoase secundare la una primar ,
deja existent , permite administrarea alternativ sau concomitent a dou solu ii.
Perfuzoarele care au filtru de aer se folosesc pentru solu iile din sticle, cele f r filtru
de aer se folosesc pentru solu iile din pungi de plastic sau la flacoanele care au ele ata ate
filtru de aer.
Materiale necesare pentru perfuzia intravenoas : solu ia de administrare intravenoas ,
paduri alcoolizate, perfuzor, stativ, medicamentele prescrise dac trebuie administrate în
perfuzie, mânu i, tavi sau c rucior de lucru.
Pregatirea materialelor
• se verific data de expirare a solu iilor de administrat, volumul i tipul solu iilor
• se examineaz solu iile (de plastic sau de sticl ), s nu fie perforate sau sparte
• se examineaz solu iile pentru a verifica aspectul lor (sa nu fie tulburi, precipitate
etc).
Pregatirea pacientului
• procedura trebuie explicat pacientului în detaliu pentru a reduce teama i
anxietatea. Astfel, se va explica pacientului c va r mâne la locul punc ion rii un
cateter de plastic la care se va ata a un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor
solu ii indicate de medic. Se vor explica avantajele tehnicii i anume faptul c
aceasta îl scute te de în eparea repetat pentru administrarea tratamentului;
• i se va explica, de asemenea, c durata i tipul tratamentului vor fi indicate de
medic;
25
• se aduce la cuno tin pacientului orice modificare survenit în schema de
tratament;
• de-a lungul tratamentului pacientul trebuie înv at s anun e orice modificare în
rata de administrare potrivit de asistenta (daca perfuzia se opre te sau merge
mult mai rapid), dac începe s -l doar .De asemenea, i se va preciza c nu va
trebuie s loveasc sau sa bruscheze locul unde branula este inserat ;
• se va explica tehnica îndep rt rii branulei, cât timp se va ine compresie la locul
de inser ie cât i faptul c va fi apt s î i foloseasc mâna respectiv la fel de bine
ca înainte de montarea branulei.
Tehnica perfuziei
• se spal mâinile bine;
• se pun mânu ile;
• se aga solu ia în stativ;
• se înl tur capacul sau dopul protector i se dezinfecteaz cu un pad alcoolizat
por iunea unde va fi introdus perfuzorul;
• se introduce cu seringa steril un alt medicament în solu ia perfuzabil dac acest
lucru este indicat i se va eticheta flaconul specificând medica ia introdus ;
• se desface perfuzorul i se introduce în solu ie având grij s nu atingem cap tul
pentru a îl p stra steril;
• se clampeaz perfuzorul i apoi se preseaz camera de umplere pân când se
umple jum tate;
• se declampeaz perfuzorul i se gole te de aer l sând lichidul s curg în t vi
pân când nu mai este nici o bul de aer;
• dac solu ia este în flacon de sticl , va trebui s se deschid filtrul de aer pentru
ca ea s curg ;
• dac solu ia este în pung de plastic. nu este nevoie s se deschid filtrul de aer;
• se deta eaz capacul protector al celuilalt cap t al perfuzorului i se ata eaz
perfuzorul la branul ;
• se eticheteaz flaconul de solu ie cu data si ora administr rii;
• Se supravegheaz func iile vitale ale pacientului i se observ starea general , se
verific periodic debitul perfuziei.
Administrarea medicamentului în solu ia de perfuzat deja montat în stativ
• Se închide clema sistemului de perfuzie;
• Se dezinfecteaz dopul pungii;
• Se în eap cu acul ata at la sering steril i se injecteaz medicamentul în
pung ;
• Se rote te u or punga pentru amestecarea medicamentului cu solu ia de perfuzat;
• Se deschide clema i se ajusteaz ritmul de curgere conform recomand rilor;
• Se eticheteaz punga cu solu ie perfuzabil , notând solu ia medicamentoas
introdus .
• Se supravegheaz pacientul i se observ starea general ;
• Se verific periodic debitul perfuziei.
Reorganizarea locului de munc
• Se colecteaz selectiv de eurilor conform precau ilor universale P.U.
• Se noteaz tehnica în foaia de observa ii – data, ora administr rii, medicamentul
ad ugat, doza, solu ia perfuzabil , ritmul de administrare, numele asistenului
medical care a efectuat tehnica.
Calculare ritm curgere perfuzie
Calculul ritmului de administrare pentru solu iile perfuzabile (rata de flux):
26
 Formula 1: total solu ie/total ore = ml/or
Formula 2: ml/or x factor picurator = pic turi/or
Formula 3: total solu ie x factor picurator/nr.ore x 60min = pic turi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii =micro= 60pic/ml
Picurator adul i =macro= 15pic/ml
Picurator sânge =10picaturi/ml
Complica ii
Complica iile care pot surveni în cadrul terapiei intravenoase pe cateter
periferic trebuie avute în vedere, prevenite, iar, dac apar, cunoscute metodele de ac ionare
în aceste situa ii. Aceste complica ii sunt: flebitele, extravazarea solu iilor, impermeabilitatea
cateterului, hematom, sec ionarea cateterului, spasme venoase, reac ii vasovagale, tromboze,
infec ii sistemice (septicemie), reac ii alergice, înc rcare circulatorie, embolie.
3.6. EDUCA IE PENTRU S N TATE. PROFILAXIA BOLII
URTICARIA
Cea mai important m sur de tratament în cazul urticariei acute o reprezint
identificarea agentului cauzal (posibil în aproximativ 50 % din cazuri) i eliminarea sa.
În cazul urticariei acute, pentru identificarea unei cauze, unii autori recomand
completarea de c tre pacient a unui jurnal alimentar sau a unui "jurnal de simptome". Astfel,
pentru o perioad prestabilita de timp, dar nu excesiv de lung (de regul , 2 s pt mâni),
pacientul va înregistra toate alimentele consumate ca i toate activit ile în care este implicat
timp de 6 - 8 ore înainte de debutul unui nou episod eruptiv urticarian. În unele cazuri, aceast
practic se poate dovedi util , prin analiza jurnalului rezultând un model (pattern) al erup iei
urticariene i identificându-se un agent declan ator (alimente, medicamente, agent fizic etc).
Evitarea în viitor a agentului declan ator, este cea mai eficent m sur de tratament a
urticariei.
Speciali tii recomand pacien ilor cu urticarie evitarea aspirinei, a antiinflamatoarelor
nesteroidiene, a opiaceelor i alcoolului, to i agen i declan atori nespecifici ai urticariei (ce
actioneaz prin sc derea pragului declan ator pentru urticarie).
ECZEMA
Se urm re te identificarea i înl turarea cauzelor de provocare. Se recomand odihna,
regim alimentar lactovegetarian, lipsit de produse alimentare iritante, greu digerabile, se evit
b uturile alcoolice, c ldura, eforturile fizice, factorii emo ionali, bucatele s rate, brânzeturile,
pe tele, carnea conservat , ou le. Se indic tratamentul afec iunilor interne: hepatice,
tulbur rile digestive, metabolice, endocrine.
Pentru copiii cu eczema infantil se va corecta alimenta ia (dac este vorba de
supraalimenta ie sau de alimenta ie dezechilibrat ); nu se recomand ou le, produsele
f inoase, fri ca, laptele, c p unile.
Lenjeria i îmbr c mintea se vor schimba la timp. T iatul unghiilor se va face cu
regularitate, deoarece sub unghii se poate acumula material infectat care favorizeaz apari ia
unor afec iuni cutanate (piodermite, micoze). Pruritul poate fi redus prin lo iuni cu mentol în
concentrate de 0,5%. în toate cazurile eczematoase, indiferent de natura lor, este
contraindicat sp larea cu s pun sau alte substan e iritante. Pielea afectat la copii va fi tratat
cu ceai de mu e el, acid boric, ulei vegetal.
În func ie de faza evolutiv tratamentul local al eczemei variaz : în perioada de
zemuire se aplic comprese de acid boric în solu ie de 2%, acid tanic în solu ie de 2%,
etacridin lactat în solu ie apoas de 2%, rezorcin în solu ie de 2%, licoarea Burow de 5%.
Pentru fa , mâini picioare se folosesc pansamente ocluzive. Compresele umede se schimb la
3-4 ore, pentru a se men ine umede i se aplic numai 2-3 zile, deoarece pot provoca
macerarea i favorizeaz extinderea infec iei.

27
 În cazurile când zemuirea nu este prea abundent , se pot utiliza ca mijloc des-
congestionant pulberele (talc, oxid de zinc, amidon, licopodium). Dup atenurea in-flama iei
se introduce pasta, apoi crema cu corticoizi sau spray-urile. în caz de eczem subacut sau
cronic se folosesc unguentele: lorinden, ihtiolul, gudronul vegetal sau mineral. Dac au
survenit piodermiz ri, se pot utiliza unguente cu antibiotice, solu ii alcoolice de violet de
gen ian de 2%, solu ia Castellani, violet de metil de 2%, care se aplic prin badijonare.

28
 CAPITOLUL IV
ÎNGRIJIRI SPECIFICE

CAZUL

. NFORMA DE DENT F CARE

NUME: S
PRENUME: G
VÂRSTA: 29
SEX: FEM N N
GRUP SANGU N: A2
RH: POZ T V
DATA NTERN R : 12.02.2021
DATA EXTERN R : 21.02.2021
MOT VELE NTERN R : Pac enta acuz man fest r cutanate (prur t, urt car e, erup ie
papuloas , depigment ri) înso ite de tulbur r d gest ve (durer abdom nale, balon r , d aree,
napeten ), tulbur r nervoase (ame el , cefalee, nsomn ).
STOR CUL BOL : Pac enta se nterneaz la sec a dermatolog e cu erup paouloase ntens
prur g noase, înso ite de tulbur ri digestive i nervoase, ap rute de c rca 3 zile.

. NFORMA F Z CE
CAPUL: tegumente mucoase pal de, och încerc na , fose nazale l bere, îs face g ena
cav t bucale, mucoasa cav t bucale prez nt ulcera , g ng aderente d n lor ;
TRUNCH : tegumente pal de f r semne part culare, p ele dep gmentat , esut celular, ad pos
normal reprezentat, prez nt pe trunch erup papuloase ;
MEMBRE: tegumente pal de, f r semne part culare, prezente pe suprafa a lor erup
papuloase ;
APARAT RESP RATOR: torace normal conformat, cu m c r resp rator s metr ce,
resp ra e l n t t cu pauze egale între nsp ra , ampl tud n profunde, murmur vez cular
prezent în ambele ar pulmonare, resp ra a = 20 resp ra / m nut ;
APARAT CARD OVASCULAR: cord în l m te normale, puls: 76 pulsa / m nut, b ne b tut,
valoarea tens un arter ale sub l m te normale 90 / 50 mm Hg
APARAT RENAL: loje renale nepalpab le, ur n cu aspect colora e înch se, d ureza 1000
ml / 24 ore
S STEM OSTEO – ART CULAR: aparat ntegru
S STEM GANGL ONAR: gangl on nepalpab l
S STEM NERVOS: ROT prezent b lateral, f r semne de r ta e men ngean
ELEMENTE DE G EN :
a) Ob ce ur al mentare: nu respect orarul meselor, prefer dulc ur le, consum b utur
carbogazoase, modul s u de al mentare îl cons der dezech l brat;
b) Ob ce ur în leg tur cu el m n r le
Scaun: per stalt sm ntest nal exacerbat, cons sten sem l ch d , 3, 4 scaune / z , prez nt
col c abdom nal , durer locale la n velul anusulu r tare la n velul tegumentelor
per anale ;
M ct un : 2, 3 m ct un / z , ur n ntens colorat , cant tate 1000 ml / 24 ore
c) Ob ce ur de g en nd v dual : este preocupat de propr a sa persoan , somnul este
d m nuat cant tat v cal tat v, durata somnulu pe 24 ore: pac enta doarme c rca 8 ore /
noapte
GREUTATE CORPORAL : 53 Kg

29
TEMPERATURA CORPORAL : 38,5°C
COMUN CARE VERBAL : l mbaj corect, ntel g b l
COMUN CARE NON – VERBAL : se or enteaza în t mp spa u, se adapteaza u or la
cond le sp tal ce t ;
AT TUD NEA FAM L E : man fest nteres fa de pac ent

. NFORMA MED CALE

Antecedente heredo – colaterale: neag lues tuberculoz pulmonar
Antecedente personale: 2 na ter la termen, pac enta nu se t e alerg c
stor cul bol : Pac enta se prez nt la sp tal pentru durer abdom nale, balon r , d aree,
ame el , nsomn , cefalee, prur t + urt car e, s mptomatolog e nstab l de c rca 3 z le, dar care
se accentueaz progres v.
nvest ga : Hb 9 g, Ht 39 %, Leucoc te 5300 mm3 , Eoz nof le 12 %, Bazof le 1%, Uree 0,3
g / 1000 ml, Creat n na 0,6 mg %, Colesterol 1,55 g ‰, R. Tymol 0,6 ML, ZnSO4 0,3 SH,
S derem e 6,8 %, Gl cem a 89 mg/dl,T. Qu ck 12”, T. Howell 1,3”, F br nogen 2,5 %,
Streptococ beta hemol t c absent, Staf lococ aur u absent
Tratament: Dexametazona = 1 f ol la 2 z le, Loperam d 4 mg, apo 2 mg dup f ecare scaun
nelegat, Ca glucon c 1 g / z , v tam na C 1 g / z , perfuz cu ser glucozat 10 % - 2 flacoane
ntravenos, apl ca locale de 2, 3 or / z cu solu ant sept ce de t p alcool odat, r vanol,
metosept;

V. D AGNOST C MED CAL

1. D agnost c la nternare: Urt car e cu semne de desh dratare
2. D agnost c la 72 ore: Urt car e acut
Pac enta prez nt func v zuale s aud t ve în conform tate cu vârsta: P = 76 pul / m n, R = 20
resp / m n, T.A. = 90 / mm Hg, D = 1000 ml / 24 ore, G = 53 Kg, T°C = 38,5

Pr ma z de nterven i

30
Prima zi de interven ii
Nevoia afectata D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a- i pastra fr soane, temperatur - pac enta s prez nte o - as gur repausul la pat al - în urma
temperatura corpului în corporal r d cat , temperatur corporal în pac ente pe toat per oada febr l îngr j r lor acordate
limite normale tegumente umede, calde, l m te f z olog ce, cu - m sor func le v tale în s-a observat
anx etate tegumente s mucoase spec al temperatura corporal la sc derea
ntegre ntervale regulate de t mp, temperatur
- pac enta s pr measc mon tor zând cu aten e valor le corporale cu 1°C
îngr j r le necesare pentru a respect ve - pac enta
avea o stare de confort - apl c comprese rec pe frunte part c p act v la
corespunz toare sau ch ar împachet r rec , în caz toate îngr j r le care
de temperatur foarte r d cat se acord
- în caz de fr soane, înc lzesc
pac enta învel nd-o cu una sau
ma multe p tur
- h dratez pac enta permanent
n func e de b lan ul
h droelectrol t c
- as gur pac ente o g en
corporal corespunz toare pr n
efectuarea toalete z ln ce
- sch mb lenjer a de pat de
corp a pac ente or de câte or
este nevo e
- supraveghez pac enta în
vederea r sculu de alte
compl ca , semnalând or ce
mod f care patolog c ap rut
med culu
Nevoia de a bea i a Al menta e nadecvat în - pac enta s se - as gur un m crocl mat adecvat S-a adm n strat un
mânca def c t – man festat pr n: al menteze corespunz tor al ment r pac ente , cu reg m al mentar
gre ur , v rs tur , - pac enta s f e temperatur opt m f r factor compus d n brânz

31
balon r , d aree, r sc de ech l brat nutr onal care ar putea d strage aten a de vac , aurt
sc dere ponderal , h droelectrol t c în decurs aceste a banane
desh dratare moderata de 48 ore - urm resc apet tul pac ente , Pac enta pr me te o
comportamentul aceste a în al menta e
t mpul al menta e suf c ent pentru
- explorez gustur le sat sfacerea
ob ce ur le al mentare ale neces t lor
pac ente asupra al mentelor nutr t ve ale
perm se nterz se organ smulu
- as gur un ech l bru între
pr nc p le al mentare de baz cu
reg m al mentar u or d gerab l
- repart zez ra a al mentar în
mese reduse cant tat v dese
- cânt resc per od c pac enta,
mon tor zând cu str cte e valor le
respect ve
- învat pac enta categor le
al mentare precum
ech valentele cant tat ve
cal tat ve ale pr nc p lor
al mentare
- urm resc z ln c tranz tul
ntest nal d ureza aprec ez cu
regular tate b lan ul ngesto –
excreto
- reh dratez pac enta cu
cant t m c de l ch de rec
- calculez num rul de calor
necesare în func e de starea
patolog ca a pac ente

32
Nevoia de a elimina El m n r nadecvate - pac enta s prez nte - as gur repausul la pat al Pac enta prez nta 6
- man festate pr n durer el m n r f z olog ce cu pac ente , în spec al când starea – 7 m ct un / z
abdom nale, balon r , scaune de cons sten general este alterat normocrome 3 –
d aree, prur t, nel n te, normal - d scut cu pac enta pentru a afla 4 scaune / z de
ag ta e, v rs tur - pac enta s - d m nueze cauza care a dus la o el m nare cons sten
v rs tur le s f e nadecvat pastoas
al mentat corespunz tor - urm resc em s le de ur n
mater fecale pentru a observa
aspectul, culoarea cons sten a
acestora
- sf tu esc pac enta s ngere o
cant tate crescut de l ch de
pentru ev tarea desh drat r
- captez ur na scaunele
men n o g en r guroas a
reg un per neale
- efectuez toaleta anusulu de ma
multe or pe z apo apl c creme
protectoare
- stab lesc mpreun cu pac enta
un orar regulat de el m nare o
sf tu esc s îl respecte cu str cte e
- repart zez ra a z ln c de
al mente în mese reduse cant tat v
dese, în func e de tolera a
d gest v a pac ente
- adm n strez med ca a prescr s ,
respectând orarul dozele
nd cate observând eventualele
efecte secundare
- l n stesc pac enta - expl c
toate tehn c le la care va f supus

33
Nevoia de a- i pastra Alterarea mucoase - pac enta s f e - as gur un cl mat În urma
tegumentele i bucale per anale – ech l brat nutr onal corespunz tor al salonulu adm n str r
mucoasele curate i man festat pr n lez un h droelectrol t c, pentru a - înv t pac enta s consume tratamentulu local,
integre la n velul mucoase favor za c catr zarea al mente bogate în prote ne pentru se observ o
bucale lez un lor c acestea favor zeaz c catr zarea mbun t re a
per anale, prur t, stare - pac enta s a b o stare de la n velul tegumentelor lez un lor ex stente,
generala alterat de b ne f z c s ps h c mucoaselor cu v ndecarea
- apl c local pr n bad jonare pe progres v a
lez un le afectate solu e de alcool acestora
odat, urmat de pudrare cu talc Pac enta a în eles
mentolat pentru combaterea rolul unu reg m
prur tulu a gratajulu prote c în procesul
- ajut pac enta în efectuarea de c catr zare a
toalete locale generale, lez un lor
sch mbându- lenjer a or de câte respect ve
or este nevo e
- observ permanent
tegumentele mucoasele
pac ente , aspectul, culoarea
temperatura acestora
- nformez pac enta asupra
stad ulu bol sale, asupra
mportan e respect r
tratamentulu med camentos,
local general
- as gur pac ente o od hn
corespunz toare, încerc s nu o
sol c t prea mult, s nu o obosesc
- încurajez pac enta s -sî
expr me gândur le, temer le în
leg tura cu problema sa

34
 Nevoia de a evita Stare de d sconfort – - pac enta s benef c eze - as gur cond de med u În urma îngr j r lor
pericolele man festat pr n durer de o stare de b ne f z c , s adecvate, înl turând factor acordate, s-a redus
abdom nale, ame el , f e l n st t s se negat v care ar putea nflu en a anx etatea, pac enta
balon r , cefalee, stare real zeze un confort opt m starea pac ente este mult ma
general nflu en at în decurs de 3 z le - l n tesc încurajez pac enta, l n st t , cu o stare
- pac enta s - expl cându- toate tehn c le la care de confort opt m
îmbun t easc starea va f supus
general - recoltez produse b olog ce
pentru anal ze de laborator,
conform nd ca lor med culu
- însotesc pac enta la
exam n r le paracl n ce
complementare recomandate de
med c
- a ez pac enta într-o poz t e
care s - favor zeze resp ra a
care s - as gure confortul f z c
- reduc la m n mum tehn c le
de îngr j re, as gurând astfel
pac ente un somn l n st t un
confort opt m
- urm resc colora a
tegumentelor, în spec al la
extrem t per – oronazale
- ajut pac enta în sat sfacerea
nevo lor fundamentale î expl c
c toate îngr j r le sunt necesare
pentru a putea ob ne o stare de
sat sfac e corespunz toare
Nevoia de a se îmbr ca D f cultate de a se - pac enta s cunoasc - educ pac enta pr v nd educa a - pac enta îs
i dezbr ca îmbr ca dezbr ca – mportanta sat sfacer de a vest menta e în dent f carea alege nuta
man festat pr n se mbr ca dezbr ca personal t vest mentar

35
 ncapac tate de a se - pac enta s se poat - notez z ln c nteresul pac ente corespunz toare
îmbr ca dezbr ca, îmbr ca dezbr ca pentru a se îmbr ca dezbr ca cunoa te
nut dezordonat , s ngur - expl c pac ente leg tura mportan a
apat e, tr ste e d ntre nuta vest mentar , sat sfacer nevo
mag ne st ma de s ne de a se îmbr ca
- dent f c capac t le dezbr ca
l m tele f z ce ale pac ente - pac enta este
- acord t mp suf c ent pac ente ech l brat d n
pentru a se îmbr ca dezbr ca punct de vedere
- sol c t pac ente s se îmbrace, ps h c
vorb ndu- clar, d st nct, cu
respect r bdare, respectând
r tmul aceste a
- expl c pac ente gestur le pe
care aceasta trebu e s le fac
pentru a se îmbr ca dezbr ca
- sugerez apar n tor lor s -
procure ha ne larg , u or de
îmbr cat, cu mod de înche ere cât
ma s mplu
- observ sch mb r le de
comportament ale pac ente o
or entez în t mp, spa u la
propr a persoan
Nevoia de a comunica Comun care nef cace la - pac enta s comun ce - as gur un m crocl mat - pac enta
n vel afect v – adecvat st r sale în decurs corespunz tor, cu temperatur prez nt o
man festat pr n de 3 z le adecvat d m nuare a
înch dere în s ne, zolare, - pac enta s se poat - l n stesc pac enta cu pr v re la anx et
refuz de a comun ca, af rma, s a b o percep e starea sa actual , expl cându- fat gab l t a
mut sm poz t v despre s ne scopul natura nterven lor acceptat statutul de
- nstalez pac enta într-un salon bolnav
cu pac ente cu evolu e bun a - pac enta

36
bol î ofer pos b l tatea de a comun c adecvat
comun ca cu acestea cu celelalte
- dau pos b l tatea pac ente de pac ente cu
a- expr ma nevo le, sent mentele personalul med cal
dor n ele sale
- cercetez pos b l t le de
comun care ale pac ente
furn zez no m jloace de
comun care
- înv t pac enta s ut l zeze
m jloace de comun care conform
pos b l t lor sale
- antrenez pac enta în d fer te
d scu care s o determ ne s -
pun în valoare personal tatea
- las pac enta s faca tot ceea ce
vrea cu propr le sale m jloace
- ajut pac enta s - recunoasc
capac t le prefer n ele
observ comportamentul e
- dau pos b l tatea pac ente de
a lua dec z propr

37
A doua z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a- i me ine fr soane, temperatur - pac enta s prez nte o - as gur repausul la pat al - în urma
temperatura corpului corporal r d cat , temperatur corporal în l m te pac ente pe toat per oada febr la îngr j r lor acordate
în limite normale tegumente umede, calde, f z olog ce, cu tegumente - m sor func le v tale în s-a observat c
anx etate mucoase ntegre spec al temperatura corporal la pac enta îs men ne
ntervale regulate de t mp, temperatura în
mon tor zând cu aten e valor le l m te normale
respect ve
- apl c comprese rec pe frunte
sau ch ar mpachet r rec , în caz
de temperatur foarte r d cat
- în caz de fr soane, înc lzesc
pac enta învel nd-o cu una sau ma
multe p tur
- h dratez pac enta permanent în
func e de b lan ul h droelectrol t c
Nevoia de a vea i a Al menta e nadecvata în - pac enta s se al menteze - explorez gustur le ob ce ur le Pac enta pr me te o
mânca def c t – man festat pr n: corespunz tor al mentare ale pac ente asupra al mentat e
gre ur , balon r , - pac enta s f e ech l brat al mentelor perm se nterz se suf c ent pentru
desh dratare moderat nutr onal h droelectrol t c - repart zez ra a al mentar în sat sfacerea
în decurs de 48 ore mese reduse cant tat v dese neces t lor
- înv pac enta categor le nutr t ve ale
al mentare precum ech valentele organ smulu
cant tat ve cal tat ve ale
pr nc p lor al mentare
- urm resc z ln c tranz tul
ntest nal d ureza aprec ez cu
regular tate b lan ul ngesto –
excreto
- calculez num rul de calor
necesare în func e de starea

38
 patolog ca a pac ente
Nevoia de a- i pastra Alterarea mucoase bucale - pac enta s f e ech l brat - înv pac enta s consume Pac enta a în eles
tegumentele i per anale – man festat nutr onal h droelectrol t c, al mente bogate în prote ne pentru rolul unu reg m
mucoasele curate i pr n lez un la n velul pentru a favor za c catr zarea c acestea favor zeaza c catr zarea prote c în procesul
integre mucoase bucale lez un lor de la n velul tegumentelor de c catr zare a
per anale, prur t - pac enta s a b o stare de mucoaselor lez un lor respect ve
b ne f z c ps h c - apl c local pr n bod jorare pe
lez un le afectate solu e de alcool
odat, urmata de pudrare cu talc
mentolat pentru combaterea
prur tulu a gratajulu
- nformez pac enta asupra
stad ulu bol sale, asupra
mportan e respect r
tratamentulu med camentos, local
general
- încurajez pac enta s -
expr me gândur le, temer le în
leg tur cu problema sa
Nevoia de a evita Stare de d sconfort – - pac enta s benef c eze de - as gur cond de med u În urma îngr j r lor
pericolele man festat pr n durer o stare de b ne f z c adecvate, înl turând factor acordate, s-a redus
abdom nale, ame el , - pac enta s - negat v care ar putea nflu en a anx etatea, pac enta
balon r , cefalee îmbun t easc starea general starea pac ente este mult ma
- l n tesc încurajez pac enta, l n t t , cu o stare
expl cându- toate tehn c le la care de confort opt m
va f supus
- a ez pac enta într-o poz e care
s - favor zeze resp ra a s -
as gure confortul f z c
- reduc la m n mum tehn c le de
îngr j re, as gurând astfel pac ente
un somn l n t t un confort opt m

39
 - urm resc colora a
tegumentelor, în spec al la
extrem t per – oronazale

A tre a z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a bea i a Al menta e nadecvat în - pac enta s se al menteze - explorez gustur le ob ce ur le Pac enta nu ma
mânca def c t – man festat pr n: corespunzator al mentare ale pac ente asupra prez nta gre ur
gre ur , balon r al mentelor perm se nterz se v rs tur
- repart zez ra a al mentar în mese
reduse cant tat v dese
- înv pac enta categor le
al mentare precum ech valentele
cant tat ve cal tat ve ale pr nc p lor
al mentare
Nevoia de a evita Stare de d sconfort – - pac enta s - - as gur cond de med u adecvate În urma îngr j r lor
pericolele man festat pr n durer îmbun t easc starea general - l n tesc încurajez pac enta, acordate pac enta
abdom nale expl cându- toate tehn c le la care va prez nta o stare
f supus general bun
- a ez pac enta într-o poz e care s -
favor zeze resp ra a s - as gure
confortul f z c
- urm resc colora a tegumentelor,
în spec al la extrem t per –
oronazal

EP CR ZA : Pac ent în vârst de 29 de an acuz de c rca 3 z le prur t, urt car e, erup ie papuloas , depigment ri, durer abdom nale,
balon r , d aree, ame el , cefalee, nsomn . Dator t accentu r s mptomatolog e se prez nt la sp tal pentru nvest ga tratament de
spec al tate. Se pune d agnost cul de urt car e acut . Urmeaz tratament pe cale general local . Evolu e bun sub tratament.

40
CAZUL

. NFORMA DE DENT F CARE

NUME: R.
PRENUME: A.
VÂRSTA: 63
SEX: FEM N N
GRUP SANGU N: B3
RH: POZ T V
DATA NTERN R : 24.04.2021
DATA EXTERN R : 07.05.2021
MOT VELE NTERN R : Pac enta prez nt erup er temo–vez culoase ntens
prur g noase în placarde, stare general nflu en at , nsomn , nel n te, u oar ag ta e.
STOR CUL BOL : Pac enta se nterneaz la sec a dermatolog e cu erup er temo –
vez culoase ntens prur g noase în placarde, ap rute de c rca 2 saptamani.

. NFORMA F Z CE
CAPUL: p rul este murdar gras, în dezord ne; urech le prez nt murd r e acumulat în
conductul aud t v; nasul fose nazale l bere, mucoas umed ; cav tatea bucal prez nt car
dentare, culoare galben a d n lor, prezen a tartrulu pe d n , haleno – fet d , l mba sabural ,
f sur ale buzelor; ungh le net ate, murd r acumulate la cap tul ungh lor;
TRUNCH : tegumente mucoase normal colorate, esut celular ad pos b ne reprezentat,
prez nt erup er temo – vez culoase;
MEMBRE: f r semne part culare, prez nt pe suprafa a lor lez un er temo –vez culoase;
APARAT RESP RATOR: torace normal conformat, d spnee, 20 resp ra / m nut, cu
ampl tud n ale toracelu superf c ale;
APARAT CARD OVASCULAR: cord în l m te normale, valoarea tens un arter ale ma
mare decât l m tele normale 175 / 80 mmHg, puls 80 pulsa / m nut;
APART RENAL: loje renale nepalpab le, ur n cu aspect colora e normal , cu m ros de
bul on, d ureza 1100 ml / 24 ore;
S STEM OSTEO – ART CULAR : art cula sem r g de, cu ampl tud n m c , h poton e
muscular ;
S STEM GANGL ONAR: gangl on nepalpab l ;
S STEM NERVOS: ROT prezent b lateral, f r semne de r ta e men ngean ;
ELEMENTE DE G EN :
a) Ob ce ur al mentare: def c t pr n surplus, nu respect un program al orelor de mas ,
mâncare preferat : fr ptur , prefer mânc rur putern c cond mentate, l ch de preferate- v n,
bere, sucur carbogazoase;
b) Ob ce ur în leg tur cu el m n r le
Scaun: grup san tar, un scaun la dou z le, aspect cons stent;
M c un : 6, 7 m c un / z , cant tate 1100 ml / 24 ore, dens tate normal 1015, aspectul
ur ne - normal, cu m ros de bul on;
c) Ob ce ur de g en nd v dual : nu este preocupat de propr a sa persoan , somnul este
d m nuat cant tat v cal tat v;
GREUTATE CORPORAL : 103 Kg
TEMPERATUR CORPORAL : 37,2 °C
COMUN CARE VERBAL : comun c nef c ent la n vel afect v, zolare în s ngur tate
COMUN CARE NON – VERBAL : se or enteaz în t mp spa u, fac es pal d, sufer nd,
coopereaz cu personalul med cal;
AT TUD NEA FAM L E : nu este v z tat

41
 . NFORMA MED CALE
Antecedente heredo – colaterale: neag lues tuberculoz pulmonar
Antecedente personale: operat de ch st ovar an stâng la 47 an , este alerg c la produse d n
cauc uc detergen ;
nvest ga : Hb 12,2 %, Ht 35,4 % ; Leucoc te 6500 mm3 ; Eoz nof le 12 % ; Bazof le 1,5 %;
Uree 0,39 g / 1000 ml ; Creat n na 0,7 mg % ; Colesterol 2,7 g ‰ ; R. Tymol 0,6 ML ;
ZnSO4 0,3 SH ; S derem e 135 / 100 ml; Gl cem a 120 mg/dl ; VSH 20 mm / h
Tratament: perfuz cu ser glucozat 10%, 2 flacoane ntravenos / z ; neopreol de 2, 3 or / z ;
locacorten de 2, 4 or / z ; clar t na o tablet / z ; apl ca locale de 2, 3 or / z cu solu
ant sept ce, de t p alcool odat, R vanol, Metosept ; n trospector 1 tablet / z ; d gox n – ½
tablet / z

V. D AGNOST C MED CAL

- d agnost c la nternare: Dermatoz alerg c
- d agnost c la 72 ore: Eczema
Pac entul prez nt func v zuale aud t ve în conform tate cu vârsta: R = 20 resp rat /
m nut; P = 80 pulsat / m nut; T.A. = 175 / 80 mmHg; D = 1100 ml / 24 ore; G = 103 Kg; T°C
= 37,2 °C

42
Prima zi de interven ii
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a Alterarea resp ra e - Pac enta s - as gur repausul la pat al pac ente î Pac enta prez nta o
respira i a c rcula e – prez nte o c rcula e expl c care este cauza acestor man fest r c culat e n l m te
avea o bun man festat pr n valor adecvat , s resp re - a ez pac enta într-o poz e care s - normale, d pnee s
circula ie tens onale mar , ef c ent s se favor zeze resp ra a, s - as gure cefalee
d spnee, senza e de observe amel orarea confortul f z c expans unea pl m n lor amel orata,d spare
sufocare, palp ta , semnelor cl n ce - m sor func le v tale de cel pu n 2 senzat a de
nsomn , cefalee - Pac enta s - or / z notez valor le ob nute în foa a sufocare s
creasc toleran a la de observa e nsomn le
efort - h dratez corespunz tor pac enta,
calculând p erder le de l ch de pr n
persp ra e transp ra e
- educ pac enta s - p streze s n tatea
pr n ev tarea factor lor noc v cu nflu en
asupra bol
- adm n strez med camentele nd cate
de med c, respectând doza, r tmul calea
de adm n strare, urm r nd eventualele
efecte secundare
- ar t pac ente mportan a exerc lor
f z ce resp rator pentru cre terea
toleran e la efort a organ smulu
Nevoia de a D f cultate de a urma - pac enta s a b o - evaluez ob ce ur le, cuno t n ele - pac enta
bea i a mânca reg mul – man festat greutate corporal în prefer n ele pac ente în leg tur cu respect nd ca le
pr n: bul m e, nevo e func e de în l me al menta a date cu pr v re la
exagerat de a mânca, vârst - înv pac enta valoarea energet c a modul de
oboseal marcat , r sc - pac enta s al mentelor necesarul în func e de al mentare
de cre tere ponderal în eleag neces tatea act v tatea f z c vârst reg mul al mentar
respect r une d ete - evaluez gradul de nutr e al pac ente mpus
ech l brate înreg strând valor le de greutate - pac enta este
lung me ech l brat

43
 - alc tu esc un reg m al mentar h droelectrol t c
h pocalor c nutr onal
- urm resc pac enta s consume numa
al mentele cupr nse în reg m
- urm resc orarul d str bu a meselor
- as gur ech l brul între pr nc p le
al mentare de baz repart zez ra a
z ln c corespunz tor
- urm resc apet tul pac ente modul
de al mentare al aceste a
- cânt resc pac enta z ln c, de regul la
aceea ora mon tor zez valor le
respect ve
- încurajez pac enta s - expr me
temer le în leg tur cu aceast problem
- servesc pac enta cu cât ma multe
l ch de pentru a d m nua senza a de
foame
Nevoia de a Alterarea somnulu – - pac enta s f e - creez cond de m crocl mat necesare - pac enta
dormi, a se man festat pr n somn od hn t , cu un somn od hne pac ente benef c az de
odihni ag tat, trez r corespunz tor - aprec ez somnul pac ente d n punct somn
frecvente, nel n te, cant tat v cal tat v de vedere cant tat v cal tat v corespunz tor cu
oboseal , sl b c une - pac enta s a b o - urm resc somnul pac ente încerc un num r de ore în
g en adoptarea unu program de od hn conform tate cu
corespunz toare ech l brat vârsta e
pentru a se putea - elaborez un program de od hn care s - pac enta este
od hn corespund vârste st r pac ente od hn t , cu tonus
- urm resc poz a de somn a pac ente f z c ps h c bun
o corectez atunc când aceasta nu este
corespunz toare
- l n tesc pac enta o încurajez pentru
el m narea st r de anx etate

44
 - observ notez toate sch mb r le care
surv n în starea pac ente
- observ somnul pac ente , cal tatea
acestu a, raportul între starea de veghe
somn
- plan f c un program de exerc în
func e de toleran a la efort a pac ente ,
exerc care perm t aceste a s se
od hneasc mult ma b ne
Nevoia de a R sc de compl ca – - pac enta s - as gur un med u de protec e ps h c - nu se constat
evita pericolele man festat pr n benef c eze de îngr j r adecvat st r de boal a pac ente mod f c r
mod f c r ale pentru a f în afara - -au m sur spor te de ev tare a patolog ce în
func lor v tale, r sc or c ru per col transm ter nfec lor pr n respectarea evolu a st r
de asf x e, cre tere - pac enta s t e s m sur lor de g en corespunz toare pac ente s-au
ponderal exagerat , recunoasc semnele - nformez pac enta asupra or c re luat toate m sur le
stare de sl b c une une eventuale tehn c sau nvest ga e la care va f necesare pentru a
compl ca supus benef c a de un
- adm n strez tratamentul la orele f xe med u de s guran
în dozele stab l te, pentru a nu creea fzc ps h c
emo stare de îngr jorare pac ente - pac enta este
pentru a nu o ag ta nformat asupra
- as gur g ena tegumentelor a pos b lelor
mucoaselor or de câte or este nevo e compl ca ce pot
expl c pac ente cât de necesar este acest ap rea
lucru
- înv pac enta s recunoasc semnele
unor eventuale compl ca cum s
nterv n în cazul acestora
- nformez pac enta c este necesar o
supraveghere permanent c trebu e s
benef c eze de un tratament corespunz tor
- d scut cu pac enta calm pentru a-

45
 câ t ga aceste a încrederea
Nevoia de a- i D f cultate în - pac enta s dev n - as gur cond de med u favorab le - pac enta
pastra efectuarea g ene – autonom în acordarea pentru acordarea îngr j r lor pac ente accept ajutorul
tegumeltele i man festat pr n: îngr j r lor personale - expl c pac ente neces tatea acord r as stente în
mucoasele lez un locale, - pac enta s îngr j r lor g en ce acordarea
curate i ustur me, semne de prez nte tegumente - preg tesc mater alele necesare pentru îngr j r lor g en ce
integre g en precar , aspect mucoase curate efectuarea toalete z ln ce - pac enta
neîngr j t, apat e ntegre - ajut pac enta în func e de starea sa respect regul le
general s - fac ba e sau du sau dac elementare de
nu poate î efectuez toaleta pe reg un g en , prezentând
- observ ntegr tatea tegumentelor a tegumente
mucoaselor în t mpul efectu r toalete mucoase curate
sau a altor tehn c
- sch mb lenjer a de pat de corp dup
efectuarea g ene corporale
- man fest multa întelegere r bdare,
as gurându- pac ente nt m tate pentru
efectuarea toalete
- ajut pac enta s - sch mbe at tud nea
pentru aspectul s u f z c fa de
îngr j r le g en ce
- con t ent zez pac enta asupra
mportan e men ner curate a
tegumentelor mucoaselor pentru
preven rea compl ca lor a nfec lor
- con t ent zez pac enta asupra
mportan e respect r tratamentulu
med camentos în spec al a celu local
Nevoia de a fi Perturbarea mag n - pac enta s - observ starea general a pac ente - pac enta
preocupat în de s ne man festat prez nte o comportamentul s u prez nta o
vederea pr n: sent ment de îmbun t re a - ajut pac enta s - expr me amel orare a st r
realiz rii nut l tate mag n de s ne în sent mentele pr v nd problema sa sale, a st me de

46
 nfer or tate, înch dere decurs de 3 z le - pun în valoare capac t le, talentele s ne, ar
în s ne, zolare - pac enta s - real z r le anter oare ale pac ente sent mentele de
recapete respectul - d scut cu pac enta pentru a evalua nut l tate
nteresul fa de s ne starea de sp r t a aceste a nfer or tate au
- st mulez pac enta s - expr me sc zut în
sent mentele, s comun ce cu fam l a cu ntens tate
ech pa med cal - pac enta se
- st mulez pac enta în efectuarea unor mpl c în
act v t care s - înl ture sent mentul de stab l rea
nut l tate nfer or tate leg tur lor cu ce
- încurajez pac enta s a b încredere în d n jur
ech pa med cal for ele propr de lupt
împotr va bol
- înv pac enta tehn c de af rmare de
s ne, de comun care, de relaxare
- sf tu esc fam l a s - acorde pac ente
suportul de care are nevo e le expl c c
aceasta poate avea sch mb r în
comportament
- câ t g încrederea pac ente pr ntr-un
comportament soc ab l pr n d scu le
purtate
Nevoia de a se D f cultate de a - pac enta s - explorez ce act v t produc pl cere - pac enta î
recrea efectua act v t prez nte o stare de pac ente le plan f c împreun cu recap t for ele
recreat ve – bun d poz e s - aceasta prez nta o stare de
man festat pr n : l ps amel oreze cond le - stab lesc dac aceste act v t sunt în bun d spoz e
de nteres pentru or ce f z ce concordan cu starea f z c ps h c a - pac enta se
act v tate, nd spoz e, - pac enta s - pac ente mpl c în
retragere, nel n te recapete încrederea în - organ zez act v t spec f ce cu vârsta act v t le propuse
for ele propr pac ente de personalul
- notez reac le man fest r le med cal
pac ente cu pr v re la starea sa de

47
 pl ct seal sau tr ste e
- câ t g încrederea pac ente o ajut s
dep easc momentele d f c le
- p strez consecven a în plan f carea
organ zarea act v t lor as gur o
cre tere gradual a d f cult acestor
act v t
- înv pac enta modul de apl care a
tehn c lor de relaxare o sf tu esc s le
efectueze cu regular tate
- stab lesc cu pac enta o comun care
terapeut c de bun cal tate în care s -
poat expr ma sent mentele, op n le,
nevo le
- m as gur ca act v t le s nu
suprasol c te pac enta, s nu o oboseasc

A doua z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a Alterarea resp ra e - Pac enta s - as gur repausul la pat al pac ente În urma
respira i a avea c rcula e – prez nte o c rcula e î expl c care este cauza acestor nterven lor
o bun man festat pr n adecvat , s resp re man fest r apl cate se observ
circula ie valor tens onale ef c ent s se observe - m sor func le v tale notez amel orarea
mar , d spnee, amel orarea semnelor valor le ob nute în foa a de observa e semnelor cl n ce
palp ta , nsomn cl n ce - h dratez corespunz tor pac enta,
calculând p erder le de l ch de pr n
persp ra e transp ra e
- educ pac enta s - p streze
s n tatea pr n ev tarea factor lor noc v
cu nflu en asupra bol
- adm n strez med camentele nd cate
de med c, respectând doza, r tmul

48
 calea de adm n strare, urm r nd
eventualele efecte secundare
Nevoia de a bea D f cultate de a urma - pac enta s a b o - evaluez ob ce ur le, cuno t n ele - pac enta
i a mânca reg mul – man festat greutate corporal în prefer n ele pac ente în leg tur cu respect nd ca le
pr n: bul m e, r sc de func e de în l me al menta a date cu pr v re la
cre tere ponderal vârst - evaluez gradul de nutr e al modul de al mentare
- pac enta s pac ente înreg strând valor le de reg mul al mentar
în eleag neces tatea greutate lung me mpus
respect r une d ete - alc tu esc un reg m al mentar - pac enta este
ech l brate h pocalor c ech l brat
- urm resc pac enta s consume numa h droelectrol t c
al mentele cupr nse în reg m nutr onal
- urm resc orarul d str bu a
meselor
- as gur ech l brul între pr nc p le
al mentare de baza repart zez ra a
z ln c corespunz tor
- urm resc apet tul pac ente modul
de al mentare al aceste a
- cânt resc pac enta z ln c, de regul
la aceea ora mon tor zez valor le
respect ve
- servesc pac enta cu cât ma multe
l ch de pentru a d m nua senza a de
foame
Nevoia de a Alterarea somnulu – - pac enta s f e - creez cond de m crocl mat - pac enta
dormi, de a se man festat pr n somn od hn t , cu un somn necesare od hne pac ente benef c az de somn
odihni ag tat, trez r corespunz tor - aprec ez somnul pac ente d n punct corespunz tor cu un
frecvente, nel n te cant tat v cal tat v de vedere cant tat v cal tat v num r de ore în
- elaborez un program de od hn care conform tate cu
s corespund vârste st r pac ente vârsta e
- l n tesc pac enta o încurajez

49
 pentru el m narea st r de anx etate
- observ notez toate sch mb r le
care surv n în starea pac ente
- observ somnul pac ente , cal tatea
acestu a, raportul între starea de veghe
somn
Nevoia de a R sc de compl ca – - pac enta s - nformez pac enta asupra or c re Pac enta este în
evita pericolele man festat pr n benef c eze de îngr j r tehn c sau nvest ga e la care va f afara or c ru
mod f c r ale pentru a f în afara supus per col
func lor v tale, r sc or c ru per col - adm n strez tratamentul la orele f xe
de asf x e în dozele stab l te, pentru a nu creea
emo stare de îngr jorare pac ente
pentru a nu o ag ta
- as gur g ena tegumentelor a
mucoaselor or de câte or este nevo e
expl c pac ente cât de necesar este acest
lucru
- înv pac enta s recunoasc semnele
unor eventuale compl ca cum s
nterv n în cazul acestora

A tre a z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a Alterarea resp ra e - Pac enta s prez nte - m sor func le v tale notez - resp ra a
respira i a avea c rcula e – o c rcula e o resp ra e valor le ob nute în foa a de observa e c rcula a pac ente
o bun man festat pr n adecvat - educ pac enta s - p streze s n tatea se afl în l m te
circula ie valor tens onale pr n ev tarea factor lor noc v cu normale
mar , d spnee nflu en asupra bol
- adm n strez med camentele nd cate
de med c, respectând doza, r tmul
calea de adm n strare, urm r nd s

50
 eventualele efecte secundare
- ar t pac ente mportan a exerc lor
f z ce resp rator pentru cre terea
toleran e la efort a organ smulu
Nevoia de a bea D f cultate de a urma - pac enta s a b o - înv pac enta valoarea energet c a Pac enta urmeaz cu
i a mânca reg mul – greutate corporal în al mentelor necesarul în func e de str cte e reg mul
man festat pr n: func e de în l me act v tatea f z c vârst mpus
bul m e, r sc de vârst - evaluez gradul de nutr e al pac ente
cre tere ponderal înreg strând valor le de greutate
lung me
- urm resc pac enta s consume numa
al mentele cupr nse în reg m
- urm resc orarul d str bu a meselor
- cânt resc pac enta z ln c, de regul la
aceea or mon tor zez valor le
respect ve
- servesc pac enta cu cât ma multe
l ch de pentru a d m nua senza a de
foame

EP CR ZA : Pac enta se nterneaz pentru o erup e er temo – vez culoas , ntens prur g noas , cu debut în urm cu 2 saptamani, f r cauze
ev dente.
Urmeaz tratament cu ant h stam n ce, ant emet ce, corodod latatoare local spec f c. Evolu e favorab l sub tratament

51
CAZUL

. NFORMA DE DENT F CARE

NUME: C.
PRENUME: .
VÂRSTA: 46
SEX: MASCUL N
GRUP SANGU N: 01
RH: POZ T V
DATA NTERN R : 16.06.2021
DATA EXTERN R : 23.06.2021
MOT VELE NTERN R : Pac entul prez nt pe zona dorsal a mâ n lor, reg unea palmar
la n velul genunch lor gleznelor, lez un cutanate sub form de placarde er tematoase
buloase, durer art culare, nel n te, stare general alterat .
STOR CUL BOL : Pac entul se nterneaz la sec a de dermatolog e cu placarde
er tematoase buloase, înconjurate de coroane depr mate albe acuzând durer art culare
febr .

. NFORMA F Z CE
CAPUL: p r-scurt, suplu, curat; urech le- conf gura e normal , curate; nas-fose nazale l bere,
mucoas umed ; cav tate bucal : dent e alb , complet , f r car , mucoas bucal umed
roz, g ng aderente d n lor roz ; ungh le- ta ate scurt, culoare roz.
TRUNCH : esut celular subcutanat normal reprezentat ; tegument curat, neted, cat felat,
elast c, p gmentat normal; f r semne part culare.
MEMBRE: f r semne part culare; prez nt pe suprafa a antebra elor a gleznelor lez un
er temato – buloase.
APARAT RESP RATOR: torace normal conformat; ambele hem torace cu m c r
resp rator s metr ce ; resp ra e l n t t ; prez nt pauze egale între nsp ra ; frecven a
resp ra e = 17 – 18 resp ra / m nut.
APARAT CARD OVASCULAR: cord în l m te normale; puls: 80 pulsa / m nut; valoarea
tens un arter ale sub l m te normale 130 / 80 mm Hg.
APARAT RENAL: loje renale nepalpab le; ur n cu aspect colora e normal , cu m ros de
bul on ; d ureze 1100 ml / 24 ore.
S STEM OSTEO – ART CULAR: aparat ntegru; prez nt totu durer art culare.
S STEM GANGL ONAR: gangl on nepalpab l
S STEM NERVOS:ROT prezent b lateral
ELEMENTE DE G EN :
a) Ob ce ur al mentare: mese ech l brate; are un program str ct al orelor de mas ; mâncare
preferat : lacto – vegetar an ; l ch de preferate: apa, sucur naturale.
b) Ob ce ur în leg tur cu el m n r le:
Scaun: grup san tar; un scaun la dou z le ; aspect cons stent.
M c un : 6, 7 m c un / z ; cant tate 1100 ml / 24 ore ; dens tate normal 1015; aspectul
ur nelor normal, cu m ros de bul on.
c) Ob ce ur de g en nd v dual : este preocupat de propr a sa persoan ; somnul este
u or d m nuat cant tat v cal tat v.
GREUTATE CORPORAL : 80 Kg
TEMPERATUR CORPORAL : 37,8°C
COMUN CARE VERBAL : l mbaj corect, ntel g b l
COMUN CARE NON – VERBAL : se or enteaza în t mp spa u ; fac es u or cr spat;
coopereaz cu personalul med cal.

52
AT TUD NEA FAM L E : man fest nteres fa de pac ent

. NFORMA MED CALE

Antecedente heredo – colaterale: neag tuberculoz pulmonar
Antecedente personale: este alerg c la sulfam de
nvest ga : Hb 11,8 g %; Ht 37,3 %; Leucoc te 6800 mm3 ; Eoz nof le 13 %; Bazof le 1,5
%; Uree 15 mg / 100 ml; Creat n na 1,2 mg %; Colesterol 1,75 g ‰; R. Tymol = 0,6 ML;
ZnSO4 0,3 SH; S derem e 88 / 100 ml; Gl cem a 90 mg % ; VSH 26 mm / h
Tratament: perfuz cu ser glucozat 10 %, 2 flacoane ntravenos / z ; locacorten de 2, 4 or /
z ; apl ca locale de 2, 3 or / z cu solu ant sept ce, de t p alcool odat, r vanol, Metosept ;
tratament cu cort co z adm n strat per os: Predn son 0,5 – 60 mg / z ; ant h stam n ce: Clar t n
o tablet / z , Fen ram n o tablet de dou or / z

V. D AGNOST C MED CAL

- d agnost c la nternare: Dermatoz alerg c
- d agnost c la 72 ore: Er tem pol morf
Pac entul prez nt func v zuale aud t ve în conform tate cu vârsta: R = 18 resp rat /
m nut; P = 80 pulsat / m nut; T.A. = 130 / 80 mmHg; D = 1100 ml / 24 ore; G = 80 Kg; T°C
= 37,8 °C

53
Pr ma z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a- i Alterarea ntegr t - Pac entul s prez nte - As gur men nerea tegumentelor într-o - Pac entul nu a
pastra tegumentare – tegumente mucoase perfect stare de g en , pr n toalet z ln c prezentat mod f c r
tegumentele i man festat pr n : ntegre curate pe reg un patolog ce care s
mucoasele placarde er temato – - Pac entul s nu - As gur permanent lenjer e curat de pat nd ce supra nfec a
curate i integre buloase, înconjurate de dev n surs de nfec e de corp pac entulu - S-a adm n strat
coloane depr mate pentru alte persoane - Prelevez produse d n lez un le tratament local cu
albe la n velul mâ n lor, ex stente pentru examene de laborator solu ant sept ce,
genunch lor - Respect cond le de apl care a alcool odat, talc
gleznelor tratamentulu local general mentolat
- Urm resc permanent starea - Pac entul a
tegumentelor mucoaselor pac entulu în eles regul le de
- Expl c pac entulu neces tatea preven re a nfec lor
nterven lor îl încurajez în permanen le-a respectat pe
- Efectuez controlul apar n tor lor toat per oada
pentru a proven propagarea nfec e sp tal z r
- nformez pac entul despre boal , c le
de transm tere modul de tratare a bol
- Educ pac entul s nu împrumute s
nu foloseasc ob ecte personale ale une
alte persoane
- M as gur c pac entul a în eles
nd ca le ofer te urm resc ca acestea s
f e respectate
- Folosesc ech pament de protec e
pentru îngr j r le acordate pac entulu
Nevoia de a se Postura nadecvata – - Pac entul s a b - As gur un med u de secur tate, a ezând - Pac entul
mi ca i a avea man festat pr n tonusul muscular for a pac entul într-o poz e comod care s - prez nt o poz e
o bun postur art cula r g de, muscular pastrat s fac l teze resp ra a corespunz toare,
h poton e muscular , dobândeasc o poz e - P strez o g en r guroas a în elege neces tatea

54
 mob l tate d m nuat , corect a corpulu tegumentelor mucoaselor observ efectu r exerc lor
sl b c une marcat - Pac entul s - colora a, aspectul starea de h dratare coopereaz în acest
men n ntegr tatea - Man fest întelegere r bdare cu sens
tegumentar a pac entul ver f c react v tatea acestu a la
act v t art culare st mul extern
- Efectuez la nd ca a med culu m c r
pas ve act ve la n velul membrelor
nfer oare super oare
- Plan f c un program de exerc în
func e de cauza mob l z r de
capac tatea pac entulu
- Expl c pac entulu neces tatea p str r
repausulu la pat î propun act v t cu o
mob l zare cât ma redus
- Preg tesc pac entul recoltez produse
b olog ce patolog ce pentru anal ze de
laborator
- L n tesc pac entul când este ag tat îl
ajut în sat sfacerea nevo lor fundamentale
dac acesta nu poate
Nevoia de a Anx etate – man festat - Pac entul s - - Sf tu esc pac entul s f e perseverent - anx etatea este mult
evita pericolele pr n : mob l tate, recapete st ma de s ne în part c parea la îngr j r le ofer te pentru a d m nuat , pac entul
agres v tate, nel n te, cert tud nea une cunoa te observa corect evolu a bol prezentând o stare de
stare general îns n to r f r urm r - Ascult cu aten e pac entul când acesta b ne f z c ps h c
nflu en at pentru aspectul f z c îs expr m temer le asupra înf r
- Anx etatea s se mod f c r le pe care le produce boala
d m nueze în ntens tate - Î ar t în elegere încerc s - mpr m
conv ngerea c aspectul s u f z c nu va
sufer în urma v ndec r c este nevo e
doar de r bdare d n partea sa de t mp
pentru ca totul s ntre în normal
- Ofer pac entulu exemple

55
 conv ng toare în persoana altor pac en cu
evolu e bun a bol
- D scut cu pac entul calm pentru a-
câ t ga încrederea î expl c c este în
s guran
- D scut cu pac entul pentru a afla cauza
anx et
- Supraveghez permanent pac entul în
spec al comportamentul acestu a
- Ajut pac entul s dent f ce resursele
punctele sale forte pentru a dep aceast
s tua e
- M sor func le v tale notez valor le
ob nute în foa a de observa e
Nevoia de a Tulbur r sp r tuale – - Pac entul s - - Structurez comun carea cu pac entul în - Pac entul
ac iona man festate pr n: expr me speran a în termen aprop a acestu a s stemulu s u nterac oneaz
conform negarea refuzul valor le cred n e sale de valor cred n e corespunz tor cu ce
propriilor responsab l t lor, în resursele sale - Dezvolt cu pac entul o rela e bazat pe aprop a cu
dorin e i perceperea bol ca pe o nter oare încredere, ceea ce î reduce acestu a personalul med cal
valori, de a pedeaps , fur e, - Pac entul s expr me sent mentul de zolare î îmbun t e te - Pac entul este
practica religia ost l tate o stare de b ne sp r tual starea sa sp r tual or entat temporo –
- Evaluez mpl ca le sp r tuale ale bol spa al prez nt o
tratamentulu prescr s stare de b ne d n
- Evaluez problemele fam l ale punct de vedere
f nanc are ale pac entulu ale fam l e sp r tual
sale
- Perm t de nerea de c tre pac ent a
anum tor ob ecte cu conota e rel g oas ,
care î confer încredere speran
- Sus n speran a pac entulu de a face
fa real t de a o accepta a a cum este
- Or entez permanent pac entul la

56
 med ul înconjur tor la real tate
- Încurajez pac entul în asumarea
responsab l t lor propr ulu
comportament
- Fac l tez comun carea între pac ent
fam l e sau al aprop a a acestu a
Nevoia de a Def c t de cuno t nte – - Pac entul s f e - nformez pac entul în leg tur cu - pac entul
înv a cum s - man festat pr n : nformat asupra planulu durata sp tal z r a tratamentulu respect nforma le
i p streze cuno t nte nsuf c ente de tratament asupra - con t ent zez pac entul asupra st r ofer te de med c cu
s n tatea despre boal , tratament, bol sale generale ps h ce mult îmbun t te pe pr v re la modul de
reg mul de v a - Pac entul s înve e s durat sp tal z r men nere a s n t
al menta e se îngr jeasc s ngur s - î expl c pac entulu mportan a une despre mportan a
accepte rolul de bolnav v e ordonate modul de
- ajut pac entul s dent f ce factor care adm n strare a
î altereaz capac tatea de a- conserva tratamentulu
s n tatea
- înv pac entul s exclud d n
al menta e consumul de alcool, tutun,
cafea, s ev te stresul, efortul f z c
ntelectual exces v
- înv pac entul cum s - adm n streze
med camentele, nformându-l asupra
efectelor secundare a durate de ac une
a med camentelor
- con t ent zez pac entul în leg tur cu
responsab l tatea men ner s n t
- expl c pac entulu neces tatea une
al menta corecte, ra onale, asupra unu
mod de v a ech l brat
- nformez pac entul îna nte de externare
despre datele mportan a controalelor
med cale per od ce

57
A doua z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a- i Alterarea ntegr t - Pac entul s prez nte - As gur men nerea tegumentelor - Pac entul nu a
pastra tegumentare – tegumente mucoase într-o perfect stare de g en , pr n prezentat mod f c r
tegumentele i man festat pr n : ntegre curate toaleta z ln c pe reg un patolog ce care s
mucoasele placarde er temato – - Pac entul s nu - As gur permanent lenjer e curat de nd ce supra nfec a
curate i integre buloase, înconjurate dev n surs de nfec e pat de corp pac entulu - S-a adm n strat
de coloane depr mate pentru alte persoane - Prelevez produse d n lez un le tratament local cu
albe la n velul ex stente pentru examene de laborator solu ant sept ce,
mâ n lor, genunch lor - Respect cond le de apl care a alcool odat, talc
gleznelor tratamentulu local general mentolat
- Urm resc permanent starea - Pac entul a
tegumentelor mucoaselor pac entulu în eles regul le de
- Expl c pac entulu neces tatea preven re a nfec lor
nterven lor îl încurajez în le-a respectat pe
permanen toat per oada
- Efectuez controlul apar n tor lor sp tal z r
pentru a proven propagarea nfec e
- nformez pac entul despre boal ,
c le de transm tere modul de tratare a
bol
- M as gur c pac entul a în eles
nd ca le ofer te urm resc ca acestea
s f e respectate
- Folosesc ech pament de protec e
pentru îngr j r le acordate pac entulu
Nevoia de a se Postur nadecvat – - Pac entul s a b - As gur un med u de secur tate, - Pac entul prez nt
mi ca i a avea man festat pr n tonusul muscular for a a ezând pac entul într-o poz e comod o poz e
o bun postur art cula r g de, muscular p strat s care s - fac l teze resp ra a corespunz toare,
h poton e muscular , dobândeasc o poz e - P strez o g ena r guroas a în elege neces tatea
mob l tate d m nuat , corect a corpulu tegumentelor mucoaselor observ efectu r exerc lor

58
 sl b c une marcat colora a, aspectul starea de h dratare coopereaz în acest
- Man fest în elegere r bdare cu sens
pac entul ver f c react v tatea acestu a
la st mul extern
- Efectuez la nd ca a med culu
m c r pas ve act ve la n velul
membrelor nfer oare super oare
- Plan f c un program de exerc în
func e de cauza mob l z r de
capac tatea pac entulu
- Expl c pac entulu neces tatea
p str r repausulu la pat î propun
act v t cu o mob l zare cât ma redus
- Preg tesc pac entul recoltez
produse b olog ce patolog ce pentru
anal ze de laborator
- L n tesc pac entul când este ag tat
îl ajut în sat sfacerea nevo lor
fundamentale dac acesta nu poate
Nevoia de a Anx etate – - Pac entul s - - Sf tu esc pac entul s f e - pac entul prez nt
evita pericolele man festat pr n : recapete st ma de s ne perseverent în part c parea la îngr j r le o stare de b ne f z c
mob l tate, cert tud nea une ofer te pentru a cunoa te observa ps h c
agres v tate, nel n te, îns n to r f r urm r corect evolu a bol
stare general pentru aspectul f z c - Ascult cu aten e pac entul când
nflu en at - Anx etatea s se acesta î expr m temer le asupra
d m nueze în ntens tate înf r mod f c r le pe care le
produce boala
- Î ar t în elegere încerc s -
mpr m conv ngerea c aspectul s u f z c
nu va sufer în urma v ndec r c este
nevo e doar de r bdare d n partea sa
de t mp pentru ca totul s ntre în normal

59
 - Ofer pac entulu exemple
conv ng toare în persoana altor pac en
cu evolu e bun a bol
- D scut cu pac entul calm pentru a-
câ t ga încrederea î expl c c este în
s guran a
- D scut cu pac entul pentru a afla
cauza anx et
- Supraveghez permanent pac entul în
spec al comportamentul acestu a
- Ajut pac entul s dent f ce resursele
punctele sale forte pentru a dep
aceasta s tua e
- M sor func le v tale notez
valor le ob nute în foa a de observa e

A tre a z de nterven
Nevoia afectat D agnost c nurs ng Ob ect ve nterven autonome delegate Evaluare
Nevoia de a- i Alterarea ntegr t - Pac entul s prez nte - As gur men nerea tegumentelor - Pac entul nu a
pastra tegumentare – tegumente mucoase într-o perfect stare de g en , pr n prezentat mod f c r
tegumentele i man festat pr n : ntegre curate toaleta z ln c pe reg un patolog ce care s
mucoasele placarde er temato – - Pac entul s nu - As gur permanent lenjer e curat de nd ce supra nfec a
curate i integre buloase, înconjurate dev n surs de nfec e pat de corp pac entulu - S-a adm n strat
de coloane depr mate pentru alte persoane - Prelevez produse d n lez un le tratament local cu
albe la n velul ex stente pentru examene de laborator solu ant sept ce,
mâ n lor, genunch lor - Respect cond le de apl care a alcool odat, talc
gleznelor tratamentulu local general mentolat
- Urm resc permanent starea - Pac entul a
tegumentelor mucoaselor pac entulu în eles regul le de
- Expl c pac entulu neces tatea preven re a nfec lor
nterven lor îl încurajez în le-a respectat pe
permanen toat per oada

60
 - Efectuez controlul apar n tor lor sp tal z r
pentru a proven propagarea nfec e
- nformez pac entul despre boal ,
c le de transm tere modul de tratare a
bol
- M as gur c pac entul a în eles
nd ca le ofer te urm resc ca acestea
s f e respectate
- Folosesc ech pament de protec e
pentru îngr j r le acordate pac entulu
Nevoia de a se Postura nadecvat – - Pac entul s a b - As gur un med u de secur tate, - Pac entul prez nt
mi ca i a avea man festat pr n for a muscular p strat a ezând pac entul într-o poz e comod o poz e
o bun postur art cula r g de, s dobândeasc o care s - fac l teze resp ra a corespunz toare,
poz e corect a - P strez o g en r guroas a în elege neces tatea
corpulu tegumentelor mucoaselor observ efectu r exerc lor
colora a, aspectul starea de h dratare coopereaz în acest
- Man fest în elegere r bdare cu sens
pac entul ver f c react v tatea acestu a
la st mul extern
- Efectuez la nd ca a med culu
m c r pas ve act ve la n velul
membrelor nfer oare super oare
- Plan f c un program de exerc în
func e de cauza mob l z r de
capac tatea pac entulu

EP CR ZA : Pac entul se nterneaz pentru lez un cutanate sub form de placarde er temato – buloase, la n velul mâ n lor, genunch lor
gleznelor.
Urmeaz tratament cu cort zon, ant h stam n ce local spec f c, sub nfluen a c ru a evolu a este favorab l .

61
 CAPITOLUL V
NORME DE PROTEC IE A MUNCII I PSI

Conceptul de precau iuni universale se refera la:

- m surile care se aplic în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i al i
agen i microbieni cu cale de transmitere sanguin , în timpul actului medical.
- sângele, alte fluide biologice i esuturile tuturor pacien ilor se consider a fi
poten ial infectate cu HIV, HBV, HCV i al i agen i microbieni cu cale de
transmitere parenteral (sanguin )
- to i pacien ii sunt considerati potential infecta i cu HIV, HBV, HCV sau cu al i
agen i microbieni cu cale de transmitere sanguin , deoarece
cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV i al i agen i microbieni sunt
asimptomatici i nu- i cunosc propria stare de portaj.
Reguli de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:
- Consider to i pacien ii poten ial infecta i;
- Consider c sângele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV,
HBV, HCV
- Consider c acele i alte obiecte folosite în practica medical sunt contaminate
dup utilizare.
Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urm toarele produse trebuie considerat la
risc: sânge; lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial,
lichid cefalo-rahidian; sperma, secre ii vaginale; esuturi; orice alte fluide organice vizibil
contaminate cu sânge;

Sp larea mâinilor i a altor par i ale tegumentelor - cel mai important i uneori
singurul mod de prevenire a contamin rii, a disemin rii agen ilor microbieni.
Când ? La intrarea în serviciu i la p r sirea locului de munc ; la intrarea i la iesirea din
salonul de bolnavi; înainte i dup examinarea fiec rui bolnav (aten ie! bolnavii cu mare
receptivitate); înainte i dup aplicarea unui tratament; înainte i dup efectuarea de
investiga ii i proceduri invazive; dup scoaterea m nu ilor de protec ie; dup scoaterea
m tii folosit la locul de munc ; înainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a
medicamentelor administrate per os; dup folosirea batistei; dup folosirea toaletei; dup
trecerea mâinii prin p r; dup activit i administrative, gospod re ti.
Cum? Îndepartarea bijuteriilor (inele, br ri), ceasurilor; unghii îngrijite, t iate scurt; utilizare
de ap curent i s pun pentru sp larea obi nuit ; dou s puniri consecutive; în cazuri de
urgen este permis utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al sp latului, dar nu ca rutin .

M suri i reguli generale privind ap rarea împotriva incendiilor în spitale:

- Echiparea spa iilor cu mijloace adecvate de prim interven ie – sting toare
adecvate spa iului de lucru, hidran i interior, hifran i exteriori
- Verificarea periodic a acestor mijloace
- P strarea c ilor de evacuare libere, evitându-se depozitarea de materiale sau
amnajarea de spa ii prin care se reduce gabaritul c ii de evacuare
- Marcarea corespunz toare a c ilor de evacuare cu indicatoare standardizate astfel
încât traseele acestora s fie recunoscute cu u urin de c tre to i utilizatorii
- Deschiderea u ilor de pre traseul evacu rii, de regul trebuie s se fac în sensul
deplas rii oamenilor spre exterior
- Asigurarea iluminatului de siguran alimentat din surse corespunz toare
- Dotarea spa iilor cu sisteme de detectare i semnalizare a incendiilor

62
 - Echiparea construc iilor cu sisteme de alarmare în caz de incendiu prev zute cu
buton de declan are pe fiecare nivel
- Asigurarea accesului autospecialelor de interven ie la cel pu in dou fa ade ale
cl dirilor.

Cadrele medicale din spital au urm toarele obliga ii în domeniul situa iilor de urgen :
- S respecte regulile i m surile de ap rare împotriva incendiilor aduse la
cuno tin de conducerea unit ii
- S utilizeze substan e e periculoase, instal iile, aparatura i echipamentele potrivit
instruc iunilor tehnice i proprii
- S nu efectueze manevre nepermise sau modific ri neautorizate la sistemele i
instala iile de ap rare a incendiilor
- S comunice imediat orice înc lcare a normelor proprii de ap rare împotriva
incendiilor sau orice defec iune sesizat la instal iile de ap rare împotriva
incendiilor
- S ac ioneze conform procedurilor stabilite la locul de munc la apari ia oric rui
pericol iminent de incendiu sau alt situa ie de urgen
- S cunoasc i s respecte prevederile instruc iunilor proprii, specifice locului de
munc , cunoa terea utiliz rii corecte a mijloacelor de prim interven ie în caz de
incendiu, precum i modul de utilizare a instal iilor de prevenire a incendiilor
prezente în sec ie
- S participe la instructaj i ac iuni instructiv-educative referitoare la situa iile de
urgen , precum i la exerci iile i aplica iile practive de evaluare i stingere a
incendiilor, cutremure, inunda ii sau accidente chimice
- S sesizeze imediat efii asupra apari iei unpr pericole, a unor cauze sau
împrejur r de natur s provoace incendii
- S nu intervin sub niciun motiv la instala iile, aparatele sau tablourile electrice
iar orice defec iune s fie anun atp imediat sefului
- S nu foloseasc pentru iluminare foc deschis în spa iile de depozitare sau în orice
alt loc în care este interzis utilizarea focului deschis
- Anun imediat începuturile de incendiu i execut opera iunile de prim
interven ie prin utilizarea tuturor mijloacelor de interven ie aflate în dotare,
particip la opera iunile de stingere i înl turare a urm rilor incendiului, folose te
nemijlocit aparate de protec ie a salariatilor (aparate de respira ie, m ti de gaze)
- S nu blocheze culuarele i c ile de acces cu obiecte ce ar împiedica interven ia
pentru stingerea incendiului i evacuarea persoanelor sau bunurilor
- S in în stare de bun func ionare echipamentele i instala iile tehice cât i
instala iile, dispozitivele i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor aflate
în dotarea sec iei
- S nu fumeze sau s introduc : ig ri, brichete, chibrituri i materiale inflamabile.

63
 CONCLUZII

Pentru întocmirea acestei lucr ri am luat în studiu teoretic i practic trei pacien i cu
diagnostice diferite, având evolu ie i simptomatologie asem n toare.

Problemele întâlnite au fost:

- Hipotermie manifestat prin frisoane
- Alimenta ie inadecvat în deficit
- Elimin ri inadecvate
- Alterarea mucoasei bucale i perianale
- Alterarea nevoii de a dormi i a se odihni
- Stare de discomfort
- Dificultate de a se îmbr ca i dezbr ca
- Alterarea respira iei i circula iei
- Dificultate în efectuarea igienei
- Perturbarea imaginii de sine
- Dificultatea de a efectua activit i recreative.

În cadrul desf urarii procesului de nursing, obiectivele principale pe care mi le-am

propus s le rezolv sunt: s prezinte tegumente integre, s fie educat s respecte tratamentul
recomandat, s nu prezinte infec ii, s prezinte o stare de bine psihic,

În vederea atingerii tuturor obiectivelor, interven iile autonome i delegate ale nursei
au avut urm toarele puncte comune: urm rirea i notarea func iilor vitale, urm rirea
comportamentului pacien ilor, asigurarea condi iilor de igien , asigurarea unei alimenta ii
corespunz toare, educa ia sanitar a pacien ilor.

În urma îngrijirilor acordate acestor pacien i, s-a constatat c starea lor la externare
s-a ameliorat.Planul de îngrijire este parte integrant din planul terapeutic stabilit de medic i
este adaptat modului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca în exercitarea
profesiei de asistent medical s se creeze o ambian unde valorile, obiceiurile, religia i
credin a individului trebuie respectate.

64
 BIBLIOGRAFIE

1. Bucur G,Opri DA.- Boli dermatologice – enciclopedie, edi ia a II-a. Editura Medical
Na ional , Bucure ti, 2002;
2. Cojocaru I. – Elemente de dermatomicologie, Editura Medical , Bucure ti, 1979;
3. Clocot c Lucre a, Profes a de as stent med cal , Ed tura nfo-Team, 1995;
4. Coldea L l ana, Beldean Lum n a, Aspecte nurs ng în afec un ale aparatulu
locomotor, Ed tura Un vers t „Luc an Blaga”, S b u, 2001;
5. Cornel u Borundel – Med c n ntern pentru cadre med , Ed tura B C ALL, 2007;
6. Col oiu A. – Tratat de dermatovenerologie. Editura Medical , Bucure ti, 1986;
7. Diaconu JD, Coman OA, Benea V. – Tratat de terapeutic dermato-venerologic ,
Editura Via a Medical Româneasc , Bucure ti, 2002;
8. Dimitrescu A. – Dermatologie. Editura Medical Na ional , Bucure ti, 2002;
9. Dimitrescu A. – Dermatologie. Editura Na ional, Bucure ti, 1997;
10. Forsea D, Popescu R, Popescu CM. – Compendiu de dermatologie i venerologie.
Editura Tehnic , Bucure ti, 1997;
11. Forsea Dan, Popescu Raluca , Popescu C t l n M ha , Compend u de dermatolog e
venerolog e, Ed tura tehn c , Bucure t ,1996;
12. Lucre a T t rc , Brev ar de explor r func onale de îngr j r spec ale acordate
bolnavulu , Ed tura V a a Med cal Romaneasc , Bucure t , 1997;
13. Lucre a T t rc , Gh d de nurs ng, Ed tura V a a Med cal Româneasc , 1998;
14. Lucre a T t rc , Nurs ng, tehn c de evaluare îngr j r acordate de as sten med cal ,
Ed tura V a a Med cal Romaneasc , Bucure t ,1996;
15. Rev sta A.A.M.R. nr. 1/03.1998 Nurs ng;
16. T t rc Lucre a – Gh d de nurs ng, Ed tura „V a a Româneasc ”, Bucure t , 1996;
17. V rg l P tra cu, Bol dermatolog ce sexual transm s b le, Ed t a a -a, Ed tura
S tech, Cra ova 2012;

65
 PLAN A 1

URTICARIA

(Sursa: http://ro.medicine-worlds.com/krapivnica.htm)

ECZEMA

(sursa: https://www.medicinenet.com/image-
collection/atopic_dermatitis_or_eczema_picture/picture.htm)

66