8. Mișcarea în câmp central (cazul forțelor atractive). Legea atracției universale.

Legile lui Kepler.

Într-un câmp de forțe atractive centrale, suporturile forțelor ce acționează

asupra punctului material (PM) trec printr-un punct fix, sensul forțelor fiind de
la PM către acest punct fix (ex. forțele electrice de atracție (coulombiene),
atracția gravitațională, forțele elastice, tensiunea din firul ce ține legat PM).
Fixăm originea sistemului de coordonate chiar în punctul comun direcțiilor
tuturor forțelor centrale (care au astfel mereu aceeași direcție ca și vectorul de
poziție).
Momentul cinetic (momentul impulsului) este = x

= ( x )= x + x = x + x =0+ x = x = =0

În câmp de forțe centrale, momentul cinetic al PM se conservă.

Vectorii și se află într-un plan perpendicular pe o direcție fixă, deci
mișcarea într-un câmp de forțe atractive centrale se face într-un plan.
Se pot utiliza astfel coordonate polare.
= + = +  = = + =

= +  = x = x ( + )=
= x ( + )= ( x + x )= )=

= =  = = constant
 = · ·sin∡ = =

= =  Ω= = =

dar =  = 

 Ω= = = constant

aria "măturată" de vectorul de poziţie în unitatea de timp (viteza areolară) este

constantă.
În coordonate polare = = cu =
= + = +  = + 

 = + + + + = + + + +

+ =( ) +( )

Cum forța este radială, conform pr. al II-lea al dinamicii și accelerația are doar
componentă radială
Rezultă ( )= ( ) =
= (2 + )=0

din 2 + =0  · =0  =0 

 = const = =
Pentru a face înlocuirile în prima ecuație

= = = · = = ( )

= = · = = ( )= ( )

Înlocuind, rezultă ( ) = 

( ) =  [ ( )+ ]= 

 ( )+ = (ecuația lui Binet)

În cazul forțelor invers proporționale cu pătratul distanței =

 ( )+ = ) ·( ) = = (constantă)

 ( ) =

notând = rezultă ecuația diferențială în variabila

( )+ =0 de tipul oscilatorului armonic

=  =

Derivând, se obține = =

 =
Ridicând la pătrat ambele și însumând

= +

Din condițiile inițiale la =  =

=  = =

= cu = și =

= = =

= =

Extragem forțat de sub radical cantitatea =

= = =
 = = 

 =

= ( )= +
(viteza are 2 componente = radială și tangențială)

= · = ·( ) = ( )=

= ( )= = (th. energiei potențiale) = = =

= 0=  =
Căutăm să scriem cantitatea de sub radical în funcție de și

= +1 =

= · + · · +1=

= ·( + )+1= ( + )+1=

= + 1 deoarece + = = = constant
(conservarea energiei totale în câmpul conservativ al forțelor centrale)

În funcţie de valoarea excentricităţii ε, conica poate fi:

(1) dacă ε = 0, conica e un cerc de rază r = p = =

ε = 0 atunci când =0  =  =

(2) dacă ε 1, conica e o elipsă

ε 1 atunci când 0 deci | |
Prin urmare, condiţia ca ansamblul celor două corpuri între care se manifestă
forţe de atracţie să rămână legat este ca energia cinetică iniţială a corpului m să
fie mai mică decât modulul energiei potenţiale a ansamblului (energia
potenţială a unui sistem legat este negativă).
Traiectorii eliptice au planetele sistemului solar, sateliţii Pământului sau
electronii în jurul nucleului.
Valorile semiaxelor unei traiectorii eliptice sunt

= = · = = = =
(3) dacă ε = 1, conica e o parabolă
ε = 1 atunci când = 0 deci =| | (comete din sistemul Solar)

(4) dacă ε 1, conica e o hiperbolă 0 sau | |

(comete din afara Sistemului Solar).
Legile lui Kepler
În cazul forței gravitaționale = =  =
Orbitele planetelor sunt eliptice
Cele trei legi ale lui Kepler, privitoare la mişcarea planetelor sistemului solar:
1. Legea orbitelor eliptice : Planetele se mişcă în jurul Soarelui pe traiectorii
eliptice, Soarele fiind într-unul din focare.
2. Legea ariilor : Viteza areolară a oricărei planete din sistemul solar este
o constantă a mişcării.
3. Legea perioadelor : Raportul dintre pătratul perioadei mişcării şi cubul
semiaxei mari are o valoare constantă pentru toate planetele sistemului solar.
Viteza areolară Ω = = = constant

aria "măturată" de vectorul de poziţie în unitatea de timp (viteza areolară) este

constantă.
Perioada revoluției este

= = · = · · =

= · = = = = constant