Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Oncologie Generalapdf PDF Free
Oncologie Generalapdf PDF Free
ONCOLOGIE GENERALA
NOTE DE CURS
EDITURA FUNDATIEIUNIVERSITARE
„Dunarea de Jos", Galati - 2010
Editura Fundafiei Universitare „Dunarea de Jos" din Galati
este acreditatS de CNCSIS
Referenfi §tiintifici:
Tehnoredactare:
Mihaela DUMITRU -
6
Oncologie .generals Cap, I.'Epidemiologia §i etiologia cancerului
negrii din SUA au cele mai mari rate ale cancerului de prostata din
lume, explicatia fiind necunoscuta.
- S-a constatat de asemenea o incidents a cancerului de
endometru, in £arile dezvoltate la femeile caucaziene faja de cele
afro-americane.
4. Standardul socio-economic §i mediul de provenienja.
Exists diferente intre tarile cu status socio-economic diferit: in j&rile
in curs de dezvoltare sunt mai frecvente cancere de ficat, esofag, cap-
gat, col uterin.
In farile cu standard socio-economic ridicat se observa o
incident mai mare a cancerelor pulmonare, mamare, colo-rectale, de
endometru. ■* *
In J&rile iridustrializate cancerul de vezica urinara este
frecvent, in special in America de Nord §i in tarile din Vestul Europei
§i in zonele asociate infectiei endemice cu schisostoma haematobium,
in Africa §i iri estul mijlociu.
5. Distributia geografica. Cancerele. prezinta distributii
geografice diferite ceea ce sugereaza implicatia in cancerogeneza a
unor factori de mediu. In anumite regiiini pe glob sunt descrise rate
deosebit de ridicate pentru unele cancere: in China §i Iran, cancerul
esofagian, cancerul hepatic §i limfomul Burkitt in unele regiuni din
Africa §i Asia, cancerul tractului urinar, in zone endemice de
schistosomiaza, cancerul gastric in Japonia. In tarile dezvoltate pe
primele locuri figureaza la barbaji cancerul pulmonar, colorectal,
prostatic, gastric, iar in tarile in curs de dezvoltare, cancerul gastric,
pulmonar, cavitate bucaia-faringe, hepatic, esofagian,: colorectal. La
femei, in J&rile dezvoltate se situeaza pe primele locuri cancerul de
s&n, endometru colorectal,. gastric/- pulmonar, iar in £arile
subdezvoltate, pe primele locuri se afia cancerul de col uterin, san,
gastric, cavitate bucaia, colorectal.
Incidenta cancerului in Romania: Incepahd din 1978, boala
neoplazica reprezinta a doua cauza de deces, in Romania, dupa
bolile cardiovasculare, la ambele sexe.
Daca in 1987 s-au inregistrat 41.368 de cazuri noi, (respectiv
180.33%oooo), in 1995, incidenta cancerelor in Romania ,a fost de
350.27%oooo/ din care 193.14 cazuri la 100.000 locuitori la barbati §i
157.13 cazuri la 100.000 locuitori, la femei.
8
Oncologie generals Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
Tabelul 1,1. Cauzele de deces prin cancer pentru anul 1997 in RomAnIn,
indiferent de sex
Localizare Numar decese la 100.000 locuitori
PlSman ' 34.49
• Stomac 16.65
SSn' . 11.80
. Ficat 8.70
Pancreas • 1 8.04
Col uterin 7.83
Intestin subtire 7.40
Rect ' 7.17
Cavitate bucalS plus,faringe 5.78
ProstatS 5.72
TOTAL 113.58
11
Oncologie generals Cup. 1. Epidcmiologia §i etiologia cancerului
1.2. FACTORIIETIOLOGICI
Radiatii ionizante
Localizarea, tipul §i inomentul de aparitie al cancerelor
determinate de radiatii depind de modul de iradiere §i de doza
absorbita.
Caracteristica cancerelor radioinduse este aparitia tardiva,
dupa 10 ani sau iriai mult §i persistence riscului pentru o perioada de
■peste 30 de ani. Supravietuitorii bombardamentelor atomice de la
Hiroshima §i Nagasaki au prezentat o incidenta crescuta a
leucemiilor §i tumorilor solide, in special cancere tiroidiene. Dupa
accidentul de la Cernobil din 1986 s-au inregistrat multiple cazuri de
leucemii acute la personalul de interventie §i cancere tiroidiene la
popula^ia din regiune. Iradierile terapeutice pentru diverse afecj:iuni
benigne ca hipertrofia timica, micoze ale capului practicate inainte de
1950 au dus la o incidenta crescuta a cancerelor tiroidiene §i cutanate
In zona iradiata. De asemenea sunt descrise apari|ia unui al doilea
cancer dupa un interval .de timp de la iradierea unui cancer, de
exemplu pot apare sarcoame osoase sau de parti moi dupa iradierea
unui cancer de col uterin. Problema aparitiei celui de-al doilea cancer
este complicata, in cazul cancerelor aparute la copii, exista
posibilitatea unor mutatii genetice care pot determina aparitia celui
de-al doilea cancer, independent de iradierea efectuata, iar pe de alta
12
Oncologie generals Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
2. AGENTICHIMICI
Tutun
ReprezintS principalul factor incriminat in etiologia
cancerului. Principalele cancere produse de fumat sunt cancerele
bronhopulmonare, cancerele cSilor aero-digestiv.e superioare,
cavitS^ii bucale, esofag, pancreas, vezica urinarS, col uterin.
13
Oncologie generate Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
15
Oncologie generala Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
3. AGENTIBIOLOGICI .
Virusuri ADN (oncodnavirusuri)
Cel mai important virus analizat este virusul hepatitei B,
principalul factor cancerigen pentru ficat. In 75-90% din cazurile de
cancer hepatic este recunoscutS etiologia viral&. Infectia cu virusul
hepatitei B create de 100% de ori riscul cancerului hepatic.
- HPV Papilomavirusurile umane de tip A au rol in.
producerea tumorilor benigne §i maligne localizate in regiunea ano-
genitaia. HPV sunt imp&rtite in virusuri cu rise scazut HPV 6,11 §i cu
rise crescut 16, 18, 31, 35, 39, 45, 41. 85-90% din cancerele de col
uterin conjin HPV cu rise crescut. In cca. 25% din cancerele peniene,
vulvare §i perianale este prezenta infectia cu HPV in special HPV16. r
16
Oncologie generals Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
1.2.2. FACTORIENDOGENI
1. Terenul genetic
Terenul genetic intervine in etiologia cancerelor umane in
aproximativ 5-10% din cazuri. Singiirele forme cu adevSrat ereditare
sunt retinoblastomul §i nefroblastomul Wilms pentru care s-a putut
17
Oncologie generals . ' Cap. I. Epidemiologia §i etiologia cancerului
Bibliografie:
1. Ghilezan N. - Epidemiologia cancerului, in Oncologie
Generali, p. 15-31, Editura Medicals, Bucure§ti, 1992.
2. Ghilezan N. - Faetori etiologici ai cancerului, in Oncologie
Generals, p. 32-46, Editura Medicals, Bucure§ti, 1992.
3. Trestioreanu A. Epidemiologia bolii canceroase, Edit.
Medicals, Bucure§ti, 1986.
7.. r7 “ 77~7i! ^ ^ 7 7 " i9
Oncologie general# Cap. 1. Epidemiologia §i etiologia cancerului
20
Oncologie generals Cap. II. Cancerogeneza. Celula tumoraia §i fenotipul malign
CAPITOLUL II
CANCEROGENEZA
CELULA TUMORALA §1 FENOTIPUL MALIGN
23
Oncologie generala Cap. II. Cancerogeneza. Cclula tumoralS §i fenotipul malign
24
Oncologie generate Cap. II. Cancerogeneza. Celula tumorate §i fenotipul malign
30
Oncologie generala Cap. n . Cancerogeneza. Ceiula tumorala §i fenotipul malign
35
Oncologie generals Cap. II. Canccrogeneza. Cclula tumoralS §i fenotipul malign i
Bibliografie:
36
Oncologie generals Cap. 111. Clasificareahistopatologics a tumorilor milliyiif
CAPITOLUL III _
8 . Mastocitoze
Limfoamele maligne reprezintS de fapt marea majoritate a
tumorilor sistemului hematopoetic, iar dintre ele limfomul Hodgkin
constituie o treime din cazuri.
- putin diferentiate,
r cu cre§tere rapidS,
- invazive,
- neincapsulate,
- recidivante,
- determina metastaze, care culmineazS cu decesul gazdei.
40
Oncologie generals Cap. III. Clasificarea histopatologicS a tumorilor maligna
Bibliografie
41
Oncologie gcnerala C apJV .l. Diagnostic de malignitate. Bilant preterapcutic
CAPITOLULIV
Semne directe
Semnele directe sunt -cele -1mai sugestive §i sunt expresia
directs a unei formajiuni tumorale - masa tumoralS care corespunde
tumorii primare, adenopatiei sau metastazelor. Aceasta masS
tumoralS poate fi diagnosticatS intSmplStor. Adenopatiile tumorale
sunt cele mai frecvente semne directe §i pentru 60-70% din pacienji
sunt motivul principal al consultajiei. Limfoamele maligne, cancerele
ORL, cancerul glandei mamare . sunt diagnosticate frecvent prin
aceste adenopatii. Leziunile tumorale cutanate care se pot manifesto
ca pete pigmentare sau excrescence care i§i modifies culoarea
dimensiunile, ulcereazS §i cresc repede in dimensiuni, reprezintS, de
asemenea, semne directe §i pot sugera cancere cutanate.
Un semn negativ al acestor leziuni neoplazice este lipsa de
sensibilitate, indiferent de sediu, la inceputul evolujiei lor nu dor, §i
numai In mod exceptional sunt sensibile.
Semne indirecte
Sunt cele mai frecvente §i prin persistenja lor nelini§tesc
pacientul §i il determinS sS se prezinte la medic.
- scurgeri anormale cu aspect seros, puriform, hemoragic la
nivelul mamelonului, vaginului, rectului, fosei nazale; cavitS'j;ii
bucale;
43
Oncologie generals Cap.IV. I. Diagnostic de malignitate. Bilanf preterapeutic
METODE DE DIAGNOSTIC
Diagnosticul in -on cologie este stabilit prin metoder de
diagnostic clinice, paraclinice §i confirmat de examenul
histopatologic (HP).
Examenul clinic rSmSne in contimiare foarte important
deoarece permite orientarea corectS a investigajiilor suplimentare §i
rezolvS o parte din problemele de diagnostic.
La incheierea examenului clinic exists urmStoarele posibilitSti
- evidentierea tumorii in urma unui examen ginecologic cu valve, a
unui tu§eu rectal, examen ORL, sau palparea sSnului sau
44
Oncologie general^ Cap.IV. 1. Diagnostic de malignitate. Bilant preterapoutlo
47
Oncologie generala Cap.IV.l. Diagnostic de malignitate. Bilanf preterapeutic ;
fr
•
48
Oncologie generals Cap. IV.2. Stadializarea cancerului
50
Oncologie generala Cap. IV.2. Stadializarea cancerului
M - metastazS la distanfa
' Mx - metastazele nu pot fi evaluate
MO - n u exists metastaze
M l - metastaze la distantS
pN - ganglionii regionali
pNx - ganglionii regionali nu pot fi evaluati histologic
pNO - nu exists metastaze ganglionare regionale histologice
pNl, pN2, pN3 - invadarea ganglionilor regionali in diferite
grade din punct de Vedere histologic
Nota: extensia directa a tumorii primare la ganglionii regionali
este clasificatS Ca metastazS limfatic.gahglionarS.
52
Oncologie generals .Cap. IV.2. Stadializarea cancerului
pM - metastazS la distantS
pMx - metastazele nu pot fi evaluate histologic
pMO - nu exists metastaze histologic
pMl - metastaze la distanj:5 microscopies
Pentru localizSrile cu mare specificitate exists subcategorii in
stadializare. (exemplu: pTla, pTlb, pNla, pN2a etc.)
Invazia venoasa
VX - invazia venoasS nu poate fi evaluatS
VO - fSrS invazie venoasS
VI - invazie venoasS microscopies
53
i Muiologie generals Cap. IV.2;. Stadializarea cancerului
55
Oncologie generals Cap. 1V.2. Stadializarea canceruliti
Bibliografie:
.1. Sobin L.H., Wittekind Ch., UICC - Uniunea
Internationals de LuptS impotriva Cancerului - TNM,
Glasificarea tumorilor maligne, Edifia a §asea, 2002. John
Wiley & Sons, INC.
2. . Ghilezan N. - Oncolpgie Generals, Editura Medicals,
Bucuregti, 1992. ■■~
3. JOHNSON. RA, ROODMAN GD - hematologic
manifestations of malignancy. Disease a Month, 1989,35,11.
4. LARRA F (red.) - Manuel de cancerologie, Doin Paris,
1989.
5. MERKEL DE, Me GUIRE - Ploidy, proliferative activity
and prognosis: DNA flow citometry of solid tumors, Cancer,
1990,65,1194-1205.
• 6. 'DE VITA VT, HELLMAN S, ROSENBERG SA - Cancer:
Principles and practice of oncology, ed. a III-a, JB Lippincott
Comp,; Philadephia, 1989.
7. MURRAY JL, UNGER MW - radioimunodetection of
cancer with monoclonal antibodies: current status, problems
and future direction, CRC Crit. Rev. Oncol./Hematol., 1988,8,
227-253.' mm I Hi
56
Oncologie generals Cap; V. Marked tumorall
CAPITOLUL V
MARKERI TUMORALI
4) H orm on i
Pot exista secretiir normale dar in exces sau exists produepe
ectopica in organe care sunt non-endocrine:
in tumorile trofoblastice §i testiculare, gonadotropina
corionica umana, fractiunea (3-HCG prezinta valori crescute, acest
hormon fiind produs in mod normal de c&tre placenta,
calcitonina §b tirogolbulina sunt markeri specifici
cancerului tiroidian medular, formelor bine diferentiate,
glucagonul, insulina, polipeptida vasoactiva,
polipeptida gastrointestinal^ (GIP) etc. prezinta valori crescute in
59
Oncologie general^ Cap. V. Markeri tumorali
60
Oncologie generate Cap. Vi Markeri tumorall
62
Oncologie generate Cap. V. Markeri tumorali
63
Oncologie generals Cap. V. Markeri tumoral!
64
Oncologie generala .. Cap. V. Markeri tumorali
Bibliografie:
1. Radioterapie si Oncologie Medicals - Revista.. Societatii
Rom&ne de Radioterapie OncologicS, Voiumul XIII, NumSrul.
3, 2007, ISSN 1224-4252, pg: 257-261 - Indicatii de utilizare
clasice §i noi a markerilor tumorali. C. Cainap, G. Kacs6.
•2. MALKIN A - Tumor markers, in The basis science oncologz,
Tannock IF, Hill RP (red.), p. 192-203, Pergamon Press, New
York, 1987.
3. NEVILLE AM - The clinical use; of human tumor markers,
Am. Chir. Gynecol. 1989,78, 7-12.
4. GHILEZAN N. - Markeri tumorali hi Oncologie Generals, p.
232-238. Editura Medicals, Bucure§ti, 1992
5. MIRON L. - Markeri tumorali in Oncologie Generals, p. 168-
.169. Editura Egal, Bucure§ti, 2000.
6. TSUDA H, HIROHASHI H, SH3MOSATO Y.§i colab: -
Correlation between histologic grade Of malignancy and copy
member of c-erlTB-2 gene in breast carcinoma, Cancer, 1990,
65,1794-1800.
7. Mao YS, Zhang DC si colab. - Significance of CEA,.SCC and
Cyfra21-1 serum test in esophageal cancer. Zhonghua Zhorig
Liu Za Zhi, 2003 Sep; 25(5): 457-60.
65
Oncologie generala Cap. VI. Sindroame paraneoplazice
CAPITOLUL V I.
SINDROAME PARANEOPLAZICE
67
Oncologie generala Cap. VI. Sindroame paraneoplazice
Se int&lne§te in:
- carcinomul bronhopulmonar cu celule mici
- tumori carcinoide -— ...
- feocromocitomul
- neuroblastomul
- cancerul tiroidian medular
72
Oncologie general^ Cap. VI. Sindroame paraneoplnzice
75
Oncologie Cap. VI. Sindroame paraneoplazice
76
Gncologie generals * Cap. VI. Sindroame paraneoplazice
tsibliografie
77
i
I
i
I
i
i
i
i
l
i
I
C
I
Oncologie generals Cap.VII. Local chirurgiei In oncologie
CAPITOLULVn
i '- f' .....
I■ ■ ' . ■ . . / / ; . v, ; ■
i LOCUL CHIRURGIEI IN ONCOLOGIE
\
| • - ..
1. Rol terapeutic
Chirurgia este In continuare tratamentul cel mai important In
vindecarea cancerelor, valabil insS numai pentru tuxnorile localizate
la organul de origine. Din pScate, aproximativ 70% din pacienti
prezintS micrometastaze in afara sediului de origine.
Rolul terapeutic al chirurgiei in cancere este unul esenfial §i
poate fi: .
tratamentul curativ, radical al tumorilor primare,
- scop cito-reductiv al formelor avansate,
- paliativ,
- chirurgia urgentelor,
- . rezectia metastazelor, .. .
- de bilant post-terapeutic,
- scop de reconstructie §i reabilitare.
2. Rol profilactic .
. Situatiile. in care chirurgia are un rol profilactic sunt stSrile ■
precanceroase, sau leziunile precursoare unui cancer invaziv,
Exemple:
- criptorhidia - este asociata cu rise crescut de cancer
testicular, care poate fi-prevenit prin efectuarea orhidOpexiei la varste
precoce;
- carcinomul mamar - pacientele cu antecedente =
heredocolaterale de cancere mamare, in prezenta linui cancer mamar
in antecedente, sau in prezenta unui carcinom lobular in situ, sau in
cazul mutatiilor genei BRCA-1; la aceste padente se poate efectua
terapie profilacticS'- mastectomie bilateralS la femeile careo accepts.
Leziunile displazice mairiare, de tipul hiperplaziei ductale atipice,
neciesita urmSrire riguroasS §i uri tratament chirurgical
corespunzStor panS la mastectomie profilacticS;
Polipoza adenomatoasS colonica familiala, colita
ulcerativa - sunt asodate cu rise crescut de cancer colon. Colectomia
profilacticS este tratamentul polipozei colonice §i a colitei ulcerative,
fiind o altemativS profilacticS;
Oncologie generals ...... Cap.VII. Locul chirurgiei in Qhcologie
3. Rol diagnostic
Aportul chirurgiei ih diagnostic este important §i constit In.
objinerea de jiesut tumoral in vederea examenului histopatologic
(HP). Exists mai multe metode prin care se pot objine tesuturi
suspeete pentru examenul HP:
- punctia biopsie cu ac subtire - presupune introducerea unui
ac subjire la nivelul Jesutului suspect §i aspirarea materialului pentru
examenul HP. Este o metodS diagnostics, u§or de efectuat §i prezintS
valoare crescutS numai in prezenta unui rezultat pozitiv dar nu
exclude malignitatea in cazul unui rezultat negativ.
- punctia biopsie cu ac gros - este utilizatS pentru diagnosticul
tumorilor suspeete ale s&nului, prostatei, uter, ficat, os; sfera ORL,'
cavitate peritoneal^, §i presupune obtinerea unui material tisular
prin introducerea unui ac special cu lumen mai mare, pentru
efectuarea prelev&rii jesuturilor prin punejie bioptieft. -....
- biopsie incizional& - presupune extirparea unui fragment
tumoral pentru examenul HP .la parafini. Este de preferat pentru
diagnosticul tumorilor de p&rji moi §i al sarcoamelor osoase sau cand
punctia aspirativS cu ac fin este insuficiehtS pentru. stabilirea
diagnosticului. Biopsia incizional& prezinta acelea§i dezavantaje ca
. acela al punefiei aspirative cu ac fin, adica Jesutul extirpat s& nu fie
reprezentativ pentru intregul jesut implicat astfel inc&t biopsia nu
exclude prezenja cancerului in tumora restantS.
84
Oncologie'generals ' Cap. VII. Lpcul chirurgiei in oncologic
Bibliografie:
1. GHILEZAN N. - Metode. de tratament - Chirurgia, in
Oncologie Generala, p. 240-243, Editura Medicala, Bucure§ti,
1992.
2. MIRON L. - Principiile tratamentului chirurgical in oncologie,
in Oncologie Generals, p. 226. ~ 236,Editura Egal, Bucure§ti,
-— 2000. :---------- -
3. VIORICA NAGY - ; Principiile chirurgiei oncologice, in
Principii de cancerologie generals, p. 98 ■- 105, Editura
Medicals UniversitarS Iuliu Hatieganu, Cluj Napoca, 2007,
4. ROSENBERG SA - Principles of surgical oncology in De Vita
Jr, Heilman S, Rosenberg SA - JB Lippincott Raven, 5$ edition,
Philapephia 1997: 375-544.
.Oncologie generate Cap. VIII. Rolul radioterapiei In oncologie'
CAPITOLUL VIII
91
O n c o lo g ie g e n e r a ls . C a p . V III. R o lu l r a d io te ra p ie i iii oncologie
F ig . V JJI.2. A c ce le ra to r lin ia r d e
p a rticu le c u d p fiu n elM R T
&'
«KS
Oncologie generate Cap. VIII. Rolul radioterapiei in oncologie
• VHL2. BRAHITERAPIA
VIIL4. ALTEINDICATIISPECIALE
95
Oncologie generals . Cap. VTII. Rolul radioterapiei in oncologie
97
<Jiicoi^gie’g^oera^. i Cap. VIII. Rolul radioterapiei in oricologie
99
Oncologie Cap. VIII. Rolul radioterapiei in oncologie
• VIII.6. r As p u n s u l l a ir a d ie r e
101
• tin ologie generals Cap. V m . Rolul radioterapiei In oncologie
103
Oncologie generals • Cap. VIIL Rolul radioterapiei in oncologie
Bibliografie
CAPITOLULIX
CHIMIOTERAPIA 1
IX. 1. NOTIUNIGENERALE.
CLASEFICAREA CHIMIOTERAPICELOR
106
Oncologifr generals Cap.IX. Chimioterapia
2. Nitrozureele
- carmustin (BCNU);
, - lomustin (CCNU) - se indict in tumorile SNC datorita
proprieta^ii singtilare de traversare a barierei hemato-
encefalice;
- Streptozocin este eficace in carcinomul celulelor insulare
pancreatice (insulinoame).
3. Alchil sulfonati:
- Busulfan este indicat in leucemia mieloidS cronica..
109
T
Oncologiegeneiala I .. Cap.IX. Chimioferapia
-Enziihe:
- L-asparaginaza impiedic& proliferarea limfobla§tiior .
prin degradarea L-asparaginazei din sin g e ..
: ill
Qncologie generals___ 'T; 7 Cap.IX. Chimioterapia
7. Fotosensibilizare
La nivelul tegumentelor poate apare eritem, hiperpigmentare,
descuamare, .vezicule. Reacjii fotoalergice pot surveni dupa 5-FU,
MTX, DTIC, VLB
IX.8 m o d a l it At i s p e c ia l e d e a d m in is t r a r e a ...
. ...T- ■ GMT - A
ASOCIERE SECVENTXALA.,
Se administreaze succesiv, fiecare tratament pe r&nd, la
maximul dozei tolerate, f&r£ a cregte toxicitatea secundai#.
ASOCIERE CONCOMITENTA. * -
Se bazeaza pe efectul de radiosensibilizare, (adicS. a cregterii
radiosensibilit^ii' celulelor hipoxice . care sunt cunoscute ca
119
Oncologie generals - Cap-IX. Chimioterapia
B ibliografie ----- —. •
.1 2 0 .;.
Oncologie generals CUp.. X. Hormonoterapia
■CAPITOLULX
HORMONOTERAPIA
122
Oacologie geiieral ^ " ,I 1 Cap. X. Honnonoterapia
123
Oncologie generals ' Cap. X; Hormonoterapia
Bibliografie
1. MIRON L. - Hormonoterapia cancerelor in Oncologie
Generali, p.303-308, Editura Egal, Bucurejti, 2000.
2. VIORICA NAGY - Principiile chimioterapiei $i
hormonoterapie, in Principii de cancerologie generals, p.129-
150 in Principii de cancerologie generals. Editura Medicals
UniversitarS Iuliu Hajieganu, Cluj-Napoca, 2007. j
. 3. •GHILEZAN N. - Principii de tratament - Hormonoterapia in
Oncologie Generals, p.300-332. Editura Me'dicala, Bucuregti,
1992.
Oncologie generals : Cap. XI. Hiperteitnia |
CAPITOLULXI
HIPERTERMIA
125
Oncologie generate mu* ' Cap. XL Hipertermia
Bibliografie
CAPITOLUL XII
TERAPIILE BIOLOGICE
1. INTERLEUKINE ^
Interleukina 1 cuprinde 2 forme a §i p, joacii un rol important
in procesele inflamatorii, indueand febra §i este implicate in
inducerea ca§exiei neoplazice.
Interleukina 2 este o citokina produsS de limfocitele T activate
care dupS. ce se leagS de un receptor specific de supraf'ata limfocitelor
T, mentine §i activeaza proliferarea limfocitelor T. De asemeijea
cre§te activitatea limfocitelor *T killer §i induce activarea
subpopiilatiei LAK '(limfocite Killer activate). Induce secretia altor
citoldne, inclusiv IL1, interferon, y, INF a. Tumorile cele mai
responsive la interleukina 2 sunt melanomul malign, cancerul renal
. §i de colon. Problema cea mai important^, intratam entul cu
interleukina este toxicitatea dependents de doza, manifestata prin
febrS, emezS, oligurie, hipotensiune, efecte cardiovasculare: .
7. AGENJIIANTIANGIOGENETICI
Angiogeneza tumoralS crescuta se coreIeaz<£ cu un prognostic
nefavorabil. Agenjii antiangiogenetici sunt reprezentati de:
Bevacizumab, anticorp monoclonal anti-VEGF.
Tatalidomida este un medicament ?cu actiune
antiangiogenetici §i imundmodulatoare., ■ v ‘ -'
Sunitinib, medicament cu jinte multiple (VEGFR, c-Kit) este
indicat in cancerele renale metastatice §i in. tumorile stromale
intestinale rezistente la imatinib.
Sorafenib (Nexavar) - inhibitor multikinazic. actjV in
administrare orala cu activitate anti-angiogenic& §i antiproliferative.
Are actiune asupra receptorului pentru factorul de cre§tere endotelial
vascular (VEGFR) §i asupra receptorului pentru factorul de cre§tere
derivat din trombocite (PDGFR). Are indicate in carcinomul'
hepatocelulax §i in cancerul renal-in stadiul avansat..
Oncologie generals ' Cap. XII. Terapiile biologice
Bibliografie
130
Oncologie g e n e r a l s '* Cap: XfflT Evaluarea rezultatelor terapeutice.
iig g g ^ Urmarirea pacientului oncologic
CAPITOLULXIII
Urmarirea postterapeutica
Urmarirea postterapeutic^ este important^ pentru c& permite
pe de o parte depistarea in tim p a evenimentelor recidive locale,
regionale sau la distant^ ins& permite §i evaluarea complicajiilor
acute §i cronice (tardive) ale tratamentelor oncologice.
131
Oncologie generals. Cap. XU!. Evaluarea rezultatelor terapeutice.
' UrmSrirea pacientului oncologic
— .... . *•
Oncologie generals >. Cap'.' XEQ? Evaluarea. rezultatelor terapeutice.,^
' * _ UrmSrirea pacientului oncologic' 'ry1
- tumori practic f&ra rSspuns la tratament: cancer pulmonar, ,
glioblastom multiform, tumori digestive.
In perioada de securitate relativa se mentine riscul aparijiei
celui de-al doilea cancer. Anumite localizari neoplazice se recomanda
a fi urmarite §i dupa acest interval.
Bibliografie
CAPITOLUL XIV
PROFILAXIA CANCERULUI
135
Oncologie generals Cap: XIV. Profilaxiacancerului
Profilaxia tertiary
' UrmSre§te identificarea ~§ir modificarea consecinjelor §i
sechelelor psihologice, sociale, economice §i fizice asociate cu
diagnosticul, tratamentul, recuperarea §i urmSrirea continue a
bolnavilor §i familiilor lor.
Readaptarea pacientului cu boalS neoplazicS implicS:
- recuperarea fizicS
- readaptare psihicS ■ -
- reintegrare socio-profesionalS
Este de preferat de a fi realizatSde o eclupS multidisciplinary.
B ibliografie:
140